Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)

1973-03-21 / nr. 1202

In pagina a 2-a Să acţionăm în continuare energic pentru înlăturarea definitivă a urmărilor viscolului )______ La iniţiativa „SATULUI SOCIALIST"^- o acţiune cu efecte deosebite pentru realizarea înainte de termen a cincinalului Apreciata staţiune experimentală din Turda acordă asistenţă tehnică permanentă, la porumb, cooperativei agricole din Suatu L­a realizarea înainte de termen a d­ar finalului participă, cu entuziasm, şi lucrătorii ştiinţifici ai Staţiunii expe­rimentale Turda. De altfel, pentru eforturile depuse în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a agriculturii noastre socialiste staţiunea a fost decorată doi ani la rînd — 1971 şi 1972 — cu „Ordinul Muncii clasa I“. Pornind de la acest considerent, precum şi de la faptul că conlucrarea cu diferite uni­tăţi agricole de producţie a intrat în stilul de muncă al specialiştilor de aici, ziarul nostru a propus staţiunii să preia în asistenţă teh­nică, pînă la finele cincinalului, una din co­operativele agricole mari cultivatoare de po­rumb din judeţul Cluj. Alegerea s-a oprit la cooperativa din Suatu, care, cu toate suc­cesele din ultimii doi ani ,obţine, încă, recolte mici de porumb. Răspunzînd cu amabilitate iniţiativei zia­rului, un grup alcătuit din cadre de frunte ale staţiunii, s-a deplasat la Suatu, unde a angajat un dialog viu şi fructuos cu coope­ratorii şi specialiştii. împreună cu aceştia, au fost stabilite posibilităţile de aplicare a unor tehnologii superioare, începînd de la pregă­tirea terenului şi fertilizarea acestuia, con­­tinuînd cu alegerea hibrizilor, stabilirea den­sităţii, a epocii optime de semănat şi a me­todelor de combatere a bolilor şi dăunători­lor şi terminînd cu întreţinerea culturii. De­oarece recomandările cercetătorilor desprinse din studierea situaţiei locale, recomandări care vor fi aplicate în cea mai mare parte sub îndrumarea lor directă, sunt valabile pen­tru un număr mare de unităţi agricole din Transilvania, prezentăm în pagina a IlI-a re­latarea, pe scurt, a fiecărui participant la ac­ţiune. Relatările , de fapt, sinteze ale con­cluziilor şi opiniilor cercetătorilor — repre­zintă programul de asistenţă tehnică pe care o acordă fiecare dintre ei, cooperativei agri­cole din Suatu. Exprimîndu-ne convingerea că specialiştii şi cooperatorii din Suatu vor depune eforturi pilduitoare, de-a lungul întregului cincinal, pentru introducerea, la cultura porumbului, a cuceririlor ştiinţei agricole recomandate de staţiune, ne angajăm să înfăţişăm periodic modul cum decurge această formă de coope­rare între cercetare şi producţie şi rezultatele ei, determinînd şi alte unităţi de cercetare şi învăţămînt superior să întreprindă acţiuni similare. Ziarul va ţine coloanele sale la dispoziţia institutelor şi staţiunilor de cercetare, a uni­tăţilor de învăţămînt superior care vor sta­bili relaţii directe de colaborare permanentă, organizată, cu unitățile de producție. AIUL SOCIALIST an editat d­ea Națională a Cooperați ANUL V Nr. 1202 MIERCURI 21 MARTIE 1973 4 pagini — 30 de bani1 CONSILIUL DE SM AL REPUBLICII SOCIAUSTE ROMÂNII DECR privind încetarea stării instituită prin decretele și nr. 139/1973 Comandamentul Central pentru în­lăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă și ale viscolului informea­ză că, prin aplicarea prevederilor­ Decretului Consiliului de Stat privind instituirea stării de necesitate, situa­ţia a revenit la normal in toate ju­deţele afectate- S-a realizat debloca­rea intr-un timp scurt a străzilor şi drumurilor publice, a căilor ferate, gărilor şi triajelor, a căilor de acces spre unităţile industriale, comerciale şi spre fermele de animale, asigurin­­du-se funcţionarea neîntreruptă a producţiei, a centralelor şi uzinelor electrice, aprovizionarea tehnico-ma­­terială normală a unităţilor economice şi a populaţiei cu produse agro-ali­­mentare. Pentru înlăturarea efectelor viscolului şi normalizarea rapidă a ac­tivităţii economico-sociale in toate judeţele, organele şi organizaţiile de partid, colectivele din întreprinderi şi conducerile acestora, unităţile militare şi întreaga populaţie aptă de muncă au acţionat zi şi noapte, dovedind o înaltă răspundere şi conştiinţă cetăţe­nească. Odată cu încetarea stării de necesi­tate, Comandamentul Central adre­sează călduroase mulţumiri harnicei clase muncitoare , care s-a aflat permanent în fruntea acestor acţiuni, asigurind, totodată, desfăşurarea fără întreruperi a producţiei din fabrici şi uzine a ţărănimii şi celorlalţi lucră­tori din agricultură, care au muncit cu dîrzenie pentru a pune la adăpost şi a feri de urmările viscolului avutul obştesc al cooperativelor şi al statului. Comandamentul Central aduce, de asemenea, calde mulţumiri militari­lor armatei noastre pentru contribuţia lor hotâritoare la reuşita acţiunilor E­T de necesitate nr. 109/1973 de deszăpezire, precum şi tineretului, elevilor şi studenţilor, care au ieşit un număr mare, alături de profesori, la descongestionarea de zăpadă a arte­relor de circulaţie­Tuturor oamenilor muncii — lucră­torilor din transporturi, din unităţile comerciale şi de servire publică, sa­lariaţilor din instituţiile de stat, gospo­dinelor, pensionarilor — întregii popu­laţii din judeţele afectate, Comanda­mentul Central le exprimă vii mulţu­miri pentru hotărîrea cu care au răs­puns chemării de a participa la ac­ţiunile de deszăpezire. Comandamentul Central îşi exprimă convingerea că întreaga populaţie va acţiona in continuare pentru înlătura­rea definitivă a tuturor urmărilor vis­colului şi pentru a face ca activitatea să se desfăşoare în bune condiţii în toate localităţile­Având în vedere masurile care au fost luate, prin efortul colectiv al oamenilor muncii din unităţile socialiste, al militarilor, al întregii populaţii apte de muncă, pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă și ale viscolului. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — începînd cu data de 20 martie 1973, starea de necesitate instituită prin decre­tele nr. 109 din 14 martie 1973 și nr. 139 din 16 martie 1973, în municipiul Bucureşti şi în judeţele afectate de viscol şi ninsoare, înce­tează. Art. 2. — Pentru asigurarea desfăşurării în condiţii normale a transportului pe drumurile publice şi pe străzile oraşelor se menţin urmă­toarele restricţii de circulaţie a autoturismelor: a) pînâ la data de 24 martie 1973, ora 24,00, unităţile socialiste din municipiul Bucureşti şi din judeţele menţionate în decretele nr. 109/1973 şi 139/1973 nu vor putea scoate în circulaţie decît cel mult 50 la sută din numărul total al autotu­rismelor aflate în parcul lor ; b) pînâ la aceeaşi dată se menţine interzice­rea scoaterii în circulaţie pe drumurile publice şi pe străzile oraşelor din unităţile administra­­tiv-teritoriale prevăzute la litera a a autoturis­melor proprietate personală. Comandantul suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Din partea Comandamentului Central pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă şi ale viscolului NICOLAE CEAUSESCU Articolul de faţă îşi propune să dezbată şi să aducă clarificări în ex­trem de importanta pro­blemă a difuzării cărţii. Nu este o chestiune de­loc nouă ci o sarcină permanentă pentru a cărei bună rezolvare s-au investit forţe şi mijloace materiale. Car­tea nu poate fi privită aşa cum fac unii azi fie numai ca valoare spiri­tuală, fie ca obiect de comerţ. Este o greşeală să judecăm aşa pentru că o carte, oricît de bună, poate zăcea în de­pozit dacă nu e bine dirijată pe traseul co­mercial, după cum soco­tind-o un produs oare­care, riscăm s-o bagate­lizăm în ochii cititoru­lui. Dar cartea ocupă locul pe care-l merită şi pen­tru difuzarea ei acţio­nează 686 librării săteşti, 7 000 de raioane de li­brărie şi puncte de des­facere (în cadrul maga­zinelor universale şi mixte), 37 secţii „Cartea prin poştă“ etc. Dar de la toate aces­tea care constituie baza materială a difuzării cărţii pînâ la ajungerea ei în mina cetăţeanului, e un drum, căruia i se consacră zeci de mani­festări menite să popu­larizeze mesajul cărţii şi să-i fixeze locul în inima omului. In cursul anului 1072, „Anul internaţio­nal al cărţii", s-au orga­nizat serbări, expoziţii standuri, tombole ale cărţii. în ,,huna cărţii" desfăşurată în februarie a.c., pe lingă manifestă­rile devenite clasice, au apărut şi acţiuni cum sunt „Cartea zilei" (în scopul lansării noilor a­­pariţii editoriale), „Tri­­­­buna cititorului", (un schimb de opinii despre lucrările consacrate co­n­strucţiei societăţii socia­liste multilateral dezvol­tate), prezentări şi re­cenzii de cărţi grupate sub titlul: „Scriitorii despre viaţa satului românesc contemporan", vitrine tematice în libră­riile săteşti, acţiuni ale librarilor şi difuzorilor în r­indul lucrătorilor din unităţile socialiste LOCUL CĂRŢILOR-IN MÎINILE SATEANULUI NU IN DEPOZITE! GH. TRANDAFIR director al Centralei Cărţii din agricultură şi şcoli pentru formarea de biblioteci personale. Din 1960 de cînd Cen­­trocoop-ul inserează in atribuţiile sale şi pe a­­ceea a difuzării cărţii, desfacerea a înregistrat o creştere continuă, care ajungea anul trecut la 11 000 000 lei revenind la 38,19 lei pe cap de locui­tor. Dar fiindcă doar 6,10 lei din suma amintită revine unui locuitor din mediul rural şi fiindcă stocul de carte nevîndu­­tă însumează în prezent o sumă destul de impor­tantă ni se pare îndrep­tăţit, ca neomiţind tot ce s-a făcut bun şi se face, să dezvăluim cauzele care se aşează ca nişte frine în calea răspîndirii cărţii la sate. Prima o constituie chiar unităţile de desfacere. In cele 2 500 de comune numă­rul de librării săteşti nu este nici pe departe sa­tisfăcător. Ce s-a ales oare din angajamentul cooperaţiei de consum de a înfiinţa noi unităţi de librărie ? Fiindcă produsul de vînzare — cartea — există, cerinţa de asemenea, iar localul poate fi asigurat cu un plus de preocupare gos­podărească. Consumul redus de carte este de­terminat și de faptul că lipsesc titluri din litera­tura politică, agrozoo­(contimiare in pag. a 7-a) Acordul global şi îmbunătăţirea organizării s 1 9 i r 11 muncii Factor hotăritor in sporirea producţiei animaliere In acest an, ferma noastră şi-a planificat să realizeze 2550 litri lapte pe vacă furajată, de la un efectiv mediu de 770 capete, adică cu circa 100 litri mai mult decit s-a obţinut în ultimii doi ani. Toţi îngrijitorii, majoritatea vechi şi foarte vechi în acelaşi loc de muncă, şi-au adus o contribu­ţie sporită la creşterea producţiei de lapte, începînd cu anul 1962. In mod cu totul deosebit, se cuvine însă făcută o subliniere : cele mai bune rezultate ei le-au obţinut în condiţiile organizării şi retribuirii muncii pe baza acordului global, cînd la experienţa bogată pe care au dobîndit-o s-a adăugat un plus de exigenţă, răspundere şi iniţia­tivă. Studiind Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 cu privire la îmbună­tăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură, ne-am bucu­rat mult de măsurile cuprinse în aceste documente ; ele dau curs şi dorinţei cooperatorilor din Codlea, exprimată unanim în adunarea generală, de a se trece la genera­lizarea acordului global în toate ramurile de producţie, întrucît a­­cest sistem de organizare şi retri­buire a muncii s-a dovedit cel mai avantajos şi stimulativ, în com­paraţie cu formele care l-au pre­cedat. Argumentele le găsim în înseşi rezultatele munci noastre. Din ca­uze mai mult sau mai puţin obiec­tive, producţia de lapte realizată în anul 1963 pe vacă furajată a fost cu cîteva sute de litri mai mică decît media anilor 1971-1972. în acest răstimp, era şi firesc să ION ALEXANDRU şeful fermei de taurine a cooperativei agricole din Codlea judeţul Braşov (Continuare in pag. a 4-a) La cooperativa agricolă din Bucov, judeţul Prahova, răsadurile necesare culturilor de legume timpurii au fost aproape toate repicate. O echipă de legumicultori pregăteşte ghivecele nutritive pentru imediata plantare a răsadului Foto: N. BUICA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 19 martie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general ,al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie proiectul de lege privind tariful vamal al Republicii So­cialiste România, precum şi alte acte normative în legătură cu aplicarea tarifului vamal. S-a stabilit ca, după îmbunătăţirea prevederilor pe baza observaţiilor făcute în şedinţă, proiectul de lege să fie supus Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit să fie supus dezbaterii publice şi apoi să fie înaintat Marii Adunări Naţionale, în vederea conservării şi folosirii optime a fondului funciar. Comitetul Executiv a ho­­târît, pe baza propunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, constituirea unui organism special — format din specialişti de înaltă calificare — care să fie însărcinat să elaboreze studii şi să întocmească, într-o concepţie unitară, un pro­gram naţional de lucrări pentru eliminarea excesului de apă de pe terenurile agricole şi pentru combaterea inundaţiilor. S-a hotârît ca la elaborarea acestui program să fie atraşi specialişti din cadrul Academiei de ştiinţe agri­cole şi silvice, din institutele agronomice, pre­cum şi din alte institute de profil, specialişti în hidrotehnică, hidrografie, geografie şi în alte domenii. De asemenea, s-a hotârît ca Ministe­rul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu consiliile populare judeţene, să stabilească urgent un program de combatere a inundaţiilor în toate zonele ţării şi, în special, în zonele afectate de căderile masive de zăpa­dă, care să fie aplicat în această primăvară, în încheiere, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. La cooperativa agricolă din Biled, judeţul Timiş, semănatul cultu­rilor din prima urgenţă se desfăşoară din plin. Cooperatorul Iacob Picar şi mecanizatorul Matei Reizer au însămînţat mai bine de ju­mătate din suprafaţa rezervată mazării furajere Foto : EMANUEL TANJALA ÎNAINTE de ÎNTÎLNIREA CU FIII SATULUI • PROIECTUL CLĂDIRII CĂMINULUI CULTURAL - CONTRIBUŢIE A UNUI FIU AL SATULUI • ÎNDRUMĂRI PENTRU PLANTAREA POMILOR ŞI A FLORILOR • LA VALEA MARE, ÎN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA, SE PREGĂTEŞTE O ÎNTILNIRE CU TOŢI FIII SATULUI In ziarul nostru — nr. 1189 din 6 martie 1973 — a apărut un scurt reportaj referitor la iniţiativa con­structorului Gh. Moraru, mozaicat la I.C.M.-­ Bucureşti, Erou al Muncii Socialiste. Ei (şi alţi fii ai satului Ursoaia, din judeţul Ar­geş) n-au uitat satul de baştină. Vin periodic în sat, în zilele lor de odihnă şi în haine de lucru, îm­preună cu localnicii, contribuie la realizarea unor importante lucrări gospodăreşti. Contribuţia lui, şi a celorlalţi fii ai satului, la renova­rea clădirii căminului cultural, la construcţia magazinului universal, la electrificarea satului şi la efec­tuarea altor lucrări în sat­e meri- ECOUL UNEI tob­e. Cu deosebire pe tovarăşul Moraru, consătenii îl stimează şi zic despre el cu mîndrie : „Ne aju­tă Eroul nostru, n-a uitat de unde a plecat!“ Rîndurile publicate în ziar, refe­ritoare la activitatea acestui fiu al satului Ursoaia, au avut ecou şi în alte comune. Bunăoară, zilele tre­cute, aflindu-mă în comuna Valea Mare din judeţul Dîmboviţa, am asistat la o discuţie foarte intere­santă. In biroul primarului a intrat o persoană. S-a recomandat: „Ştefan Minovici, tehnician proiectant la Mediaş. Sunt născut în această co­mună şi am nevoie de o adeve­rinţă". Primarul, Gh. Badea, l-a chemat pe Florea Rizea, secretarul comite­tului executiv, dîndu-i indicaţii pentru întocmirea adeverinţei so­licitate. Secretarul, după ce îşi notă nu­mele solicitatorului, îl întreabă : — Tovarăşe Minovici, sînteţi rudă cu vestitul medic legist Mi­novici, cel care a lăsat importante lucrări şi vila-muzeu — cea cu clopoţei — din Bucureşti ? — Da, sunt nepotul lui, dar de ce mă întrebaţi ? — M-au întrebat şi pe mine mulţi localnici, şi eu n-am putut să le dau răspuns. Bine că am a­­flat acum... Intervine primarul : — Ce-ar fi dacă răspunsurile le-ar da chiar tovarăşul Ştefan Mi­novici, vorbind în faţa sătenilor despre unchiul său ? — De acord,­ zice solicitatorul a­­deverinţei. Să stabilim o zi şi vin cu plăcere... Şi a urmat să se stabilească ziua întilnirii. D. TARNAUCEANU (Continuare în pag. a 2-a)

Next