Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)

1973-06-08 / nr. 1269

La ordinea zilei în agricultură SECERIŞUL BA­TI IA UŞĂ. SUNT PRICĂJIŢI MAŞINILE. Griul a crescut mare , lanurile de orz au şi început să se pîrguias­­că. O mare campanie agricolă — secerişul — bate la uşă. Mecanizatorii, cooperatorii, spe­cialiştii n-au uitat că grînele pe care le vor recolta peste două-trei săptămîni au fost semănate — o bună parte din ele — noaptea, la lumina farurilor. Fiecare lan de griu și de orz este o pagină de muncă eroică. în S.M.A., în I.A.S., în coopera­tivele agricole pregătirile pentru strîngerea recoltei au început din vreme. Multe combine, piese de balotat, remorci, benzi transpor­toare şi alte agregate sunt revizuite, aliniate la secţii, în perfectă stare, gata să intre în lan. Dar numai o parte. Din­ nou, unii mecanizatori, mecanici, lipsindu-le piesele de schimb trebuincioase, nu pot pre­găti pentru lucru toate maşinile programate să ia parte la campa­nia de recoltare. — De ce nu se găsesc în bazele de aprovizionare piesele de schimb solicitate ? — l-am intrebat pe to­varăşul inginer MARIAN CURE­LE­A, director în Direcţia generală de aprovizionare tehnico-materia­­la a M.A.I.A.A. — Pentru că un număr de uzine importante nu livrează ritmic, con­form graficelor, piesele de schimb contractate. — Ce piese lipsesc ? — Multe. Mari restanţe la livra­re au la peste 100 de repere uzine şi fabrici aparţinind Ministerului Industriei Constructoare de Maşini Grele, Ministerului Industriei Constructoare de Maşini şi Utilaje Electrice şi­ Ministerului Industriei Chimice. — Nominalizaţi, vă rugăm, prin­cipalii furnizori restanţi. — Uzina „Tractorul1* Braşov a rămas restantă cu livrările la 29 repere, din care semnalăm : bloc motor — 990 bucăţi ; chiulasă — 3 000 bucăţi; arbore-motor — 1 700 bucăţi; pinioane de la tractorul U. 650 şi discuri ambreiaj de la tractorul S. 650. Uzina „Steagul Ro­şu", ca şi la începutul anului, cînd ziarul dumneavoastră s-a mai ocu­pat de această problemă, se găseş­te în restanţă cu genţile de la ION ŞERBU (Continuare in pag. a 3-a) r \ Transformările edilitare sur-­­ i venite în ultimii ani în cornu­­l ■ na Şintereag, judeţul Bistriţa- i \ Năsăud — o mărturie grăitoa- »­­ re despre hărnicia oamenilor \ ’ din această pitorească zonă a ^ \ ţării Foto : EMANUEL TlNJALA r ■ ­ ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN­ PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ I N T I M P I N Â M CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE-A 29-AANIVERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI ECOUI COGRET AL CHEMĂRILOR LA ÎNTRECERE Pe șantierele muncii patriotice ARGEŞ • 100 milioane lei —­ valoarea obiecti­velor realizate prin muncă patriotică, în prima etapă a întrecerii ! • Ample acţiuni, în cea de-a doua eta­pă, pentru depăşi­rea angajamentelor asumate • Zeci de şcoli, ma­gazine săteşti, ba­ze sportive, reţele electrice vor fi da­te în folosinţă în cinstea zilei elibe­rării patriei întrecerea patriotică pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a loca­lităţilor rurale antrenează în judeţul Argeş, în aceste zile premergătoare celei de-a XXIX-a aniversări a elibe­rării patriei, un număr impresionant de oameni ai muncii, locuitori ai sa­telor, hotăriţi să îmbogăţească con­tinuu patrimoniul social-edilitar al aşezărilor argeşene. Manifesting o înaltă conştiinţă ci­vică, aproape fiecare locuitor îşi aduce partea sa de contribuţie efec­tivă la executarea lucrărilor ce vi­zează creşterea nivelului edilitar-gos­­podăresc al satelor, materializînd în practică, prin faptele lor de muncă, preţioasele indicaţii date în acest sens de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la prima Conferinţă pe ţară a secre­tarilor comitetelor comunale de par­tid şi primarilor comunali. Argumentele care atestă aceste adevăruri sunt numeroase. Edificator este, in primul rind, bilanţul primei etape a întrecerii patriotică, el relie­­fînd, prin forţa cifrelor, marele efort colectiv pe care argeşenii îl fac pen­­tru a da noi străluciri frumoaselor şi pitoreştilor lor aşezări, pentru înde­plinirea exemplară a angajamentelor asumate, ca răspuns la chemările a­­dresate de Consiliul popular al jude­ţului Maramureş şi Consiliul popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt. Astfel, de la începutul acestui an, au fost construiţi prin muncă patriotică peste 38 000 m.p. de trotuare şi exe­cutate lucrări de întreţinere şi mo­dernizare a 990 km de drumuri. GH. IACOŞAN (Continuare in pag. a 3-a) • Angrenat în ma­rea întrecere socialis­tă în cinstea celei de-a 29-a aniversări a eli­berării României de sub jugul fascist, co­lectivul întreprinderii agricole de stat Avico­­la-Mintia, judeţul Hu­nedoara, a obţinut frumoase succese. Ast­fel, în primele cinci luni ale anului, au fost livrate suplimen­tar la fondul de stat, 1 236 000 ouă şi peste 15 tone carne de pa­săre. • Bilanţul comple­xului intercooperatist tre­cere şi solarii din Păuleşti, judeţul Satu Mare, pe cele 5 luni ale acestui an, arată că pînă la 1 iunie a­ceastă unitate a livrat fermelor legumicole din judeţ peste 1,5 milioane răsaduri, realizând venituri de peste 300 000 lei. Tot­odată s-au livrat pînă la începutul lunii iu­nie 110 tone de varză, din care 75 tone la export, realizîndu-se un venit de peste 400 000 Ioi. 23 AUGUST cultivateSITII SICIMISI Cotidian editat­ de Uniune jj "R LIt 5 at y R RU » vJFLjL % i !- £, $ ICI­­­ ANUL V Nr. 1269 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini— 30 de bani Folosind din plin maşinile mo­­derne, de mare randament, exis­tente în dotarea secţiei de mecani­zare, cooperatorii din Ruşii Munţi, judeţul Mureş, re­coltează lucerna şi trifoiul de pe ultimele suprafeţe La 11 iunie — 25 de ani de la istoricul act revo­lutionar al naţionaliza­- ’ ••• ' • • ' ’ rii principalelor mijloace de producţie industriala UZINA VEŞNIC TÎNĂRĂ CIFRE REVELATOARE PRIVIND MODERNIZAREA AGRICULTURII Numărul de sate electrificate (existent la sfîrşitul anului) 1944'JEM T/foi­ 1945-1950^ 815 ghuijfi972 — Ce făceaţi dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Arcaş, prin 1948 ? — Ştiţi ce-s ăia căluşei, la o batoză fabricată atunci ? Un fel de piese din lemn, care vîntură paiele. în ’48 eu eram în al optu­lea an de fabrică şi căram de ici-colo căluşeii ăia... Uzina „Independenţa" atunci S-a născut, în 1948. Fosta între­prindere producea secerători, plu­­guri şi grape. ..Iar mai tîrziu — zice Arcaş — a fost săpată o groa­pă în pămînt, i s-a zis turnătorie şi se turnau acolo tuburi de pre­siune... — Şi de ce zîmbiţi ? — Atunci chiar credeam că aşa trebuie să arate o turnătorie... Cîmpurilor ţării, fostul patron nu le putea oferi atîtea pluguri, atîtea grape şi atîtea batoze cîte trebuiau. Poate că în nici o altă situaţie nu s-a simţit mai direct şi mai violent contradicţia dintre nevoile de maşini ale agriculturii şi neputinţa industriei de a i le da. Naţionalizarea se impunea, deci, şi din acest punct de vedere, ca o necesitate. Devenită, la 1 iunie, act istoric, ea s-a înscris ca una din uriaşele­­ izbînzi ale clasei muncitoare, iar unul din fiii acestei clase, Carol Hunter, azi, şef al atelierului de­­ lanţ cu role, zice : „Chiar în ziua naţiona­lizării, ne-am­ dat seama că a­­vem o mare datorie : să dove­dim că suntem mai buni proprie­tari decit compania lui Rieger”. Şi aşa s-au şi petrecut lucrurile. Cu mîinile şi cu mintea lor au făcut ca uzina „Independenţa” să se înscrie la loc de frunte în peisajul industriei socialiste. Să privim, la capătul a 25 de ani, rezultatul sîrguinţei acestor oa­meni : în 1972, faţă de 1948, pro­ducţia globală a uzinei şi produc­tivitatea muncii au crescut în proporţii cu adevărat astronomi­ce. Din 1958 a început reprofila­rea ei pe producerea de maşini şi utilaje pentru industria minieră, chimică, alimentară etc. ajun­­gîndu-se ca în prezent să se exe­cute maşini complexe pentru a­­proape toate ramurile economiei , de la industria celulozei şi hirtiei, de la industria materiale­lor de construcţii şi pînă la in­dustria metalurgică. Zece la sută din producţia uzinei este constituită din piese pentru agri­cultură (lanţuri de antrenare la combinele C 1 şi C 12, piese de schimb). Cum a fost începutul ? Cine îşi aminteşte de atelierul de forjă, gata să se dărîme ? — Eu, Aurel Sirete, şeful ser­viciului colaborări interne şi ex­terne. Poate n-o să credeţi, dar ştiţi cu ce s-a început ? Cu sala de mese. S-a construit întîi o sa­lă mare, albă şi înaltă, o sală cu perdele galbene şi cu mese care străluceau. Apoi am început reconstrucţia uzinei. — Trebuia să dovedim că sîn­­tem mai buni proprietari, a zis Carol Hunter. Am construit hale mari, am început dotarea cu strunguri automate şi cu ma­şini de mare randament. Lumea era cu ochii pe noi. Şi se mai şi mira. „Ce-o să faceţi voi cu in­dustria, voi sînteţi agricultori prin tradiţie... Uite că facem şi industrie, şi încă o facem bine. Uite că atelierul ăsta pe care îl conduc produce lanţuri pentru toate combinele care se fabrică în ţara asta, şi nu se poate spune că agricultura duce lipsă de combine. Uite că atelierul ăsta care abia dacă producea 8 000 m de lanţ pe lună, produ­ce azi 50 000 de metri pe lună , utilajele petroliere care duc fai­ma industriei româneşti chiar şi acolo pe unde se vorbea de pre­­destinaţia noastră agrară, folo­sesc lanţul de antrenare fabri­cat aici, la „Independenţa”. TITU CONSTANTIN (Continuare in pag. a 1-a) TRACTOARE (bucăţi) PLUGURI PENTRU TRACTOR _______(bucăţi) SEMĂNĂTORI • PENTRU TRACTOR (bucăţi) COMBINE PENTRU RECOLTAT PAIOASE ŞI PORUMB ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE (mii tone) tggîi n^ga 1 L. • ••DĂR OMUL DIM UMBRĂ CINE ESTE? îSfleC PUBLICE Cu cîteva luni în urmă membrii cooperativei a­­gricole din comuna Boi­şoara, judeţul Vilcea, au hotărît să retragă manda­tul de preşedinte încre­dinţat lui Gheorghe Şte­fănescu. Era şi timpul : fostul preşedinte, pus pe căpătuială, se înfruptase prea mult timp din ave­rea colectivităţii, fără să fie întrebat de nimeni cum şi de unde îşi înzecea veniturile personale. Iată cîteva din faptele sale ieşite la lumină de abia în anul trecut, când, în sfirşit, în urma numeroa­selor sesizări, organele judeţene au fost nevoite să alcătuiască o comisie de anchetă. Deplasîndu-se pe teren, comisia a con­statat, ceea ce de fapt toată lumea ştia, că Şte­­fănescu încasase mari su­me de bani de la diferiţi cetăţeni, pentru a le în­voi animalele la păşunat, fără însă a mai depune banii la casieria coope­rativei agricole. Pe bună dreptate insă şi astăzi co­operatorii din Boişoara sunt necăjiţi de faptul că membrii comisiei de an­chetă nu s-au obosit prea mult să afle care este prejudiciul real adus de Ştefănescu cooperativei a­­gricole, mulţumindu-se să găsească doar cîteva din zecile de chitanţe de mi­nă semnate de infractor. Ba mai mult, au „sfătuit“ hoţul să depună cîteva mii de lei la casieria co­operativei ca să-l poată scoate astfel basma cura­tă. Acelaşi lucru l-au mai încercat şi alţii. Aşa se explică de ce, după ce a fost prins cu „mîţa în traistă", Ştefănescu a mai fost menţinut în funcţia de preşedinte cîteva luni, vreme­ în care şi-a mai virat din nou in propriile buzunare alte sume de bani, ,încasate pentru în­voirea la iernat, în turma cooperativei agricole, a numeroase oi ale unor particulari. Credeţi cumva că pentru prima oară pro­ceda aşa ? In primăvara anului 1972, la un sondaj făcut de Victor Popa, pre­şedintele comisiei de revi­zie de la cooperativa a­­gricolă Boişoara, s-au gă­sit pe teren 1 899 de ovi­ne ieşite din iernat, în vreme ce unitatea aminti­tă nu avea decit 1 359 de oi. Dacă socotim că pen­tru hrănirea unei singure oi pe timpul iernii se cheltuiesc peste 100 de lei, vom înţelege mai bine că Ştefănescu a ,ciupit'­ şi din această afacere o sumă , destul de frumuşi­că, păgubind şi pe aceas­tă cale averea cooperati­vei agricole. Spaţiul nu ne îngăduie să înşirăm, toate mah­a­­pazlîcurile făcute de acest individ care a fost în sta­re să înstrăineze şi pă­­mintul obştii. De necre­zut, şi, totuşi, adevărat. Toamna trecută, abuzînd de funcţia sa, Ştefănescu schimbă 40 hectare de te­ren arabil, din punctul Tîrşe, suprafaţă foarte fer­tilă, pretabilă pentru cul­tura cartofilor şi a po­rumbului, cu nişte cetă-DAN ZAMFIRESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a)

Next