Satul Socialist, septembrie 1973 (Anul 5, nr. 1341-1366)
1973-09-15 / nr. 1353
Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativitor Agricol« de • .<•»• • • *""• • • •"» «jvw» •*■••• • ANUL V. Nr. 1353 Simbătă 15 septembrie 1973 6 pagini—30 de bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA Joi dimineaţa, la ora 9,30 (ora locală), preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au încheiat vizita oficială efectuată in Columbia la invitaţia preşedintelui Misael Pastrana Borrero. După semnarea, la Palatul prezidenţial „Casa Bolivar", a documentelor oficiale — documente care consfinţesc rezultatele pozitive şi cuprinzătoare ale vizitei — preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Pastrana Borrero şi doamna Cristina Arango Vega de Pastrana, s-au îndreptat spre aeroportul internaţional „El Dorado", unde a avut loc ceremonia plecării. Aeroportul este pavoazat sărbătoreşte cu drapelele de stat ale celor două ţări. Sunt intonate imnurile de stat ale României şi Columbiei. Garda militară prezintă onorurile, apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la personalităţile columbiene prezente pe aeroport : Alfredo Vasquez Carrizosa, ministrul afacerilor externe, Roberto Arenas Bonilla, ministrul afacerilor interne, Hernando Currea Cubides, ministrul apărării naţionale, Gerardo Silva Valderrama, ministrul minelor şi petrolului, Guillermo Gonzales Charry, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Rafael Azuero Manchola, delegatul ministerial pe lingă Preşedinţia republicii, Alfonso Davila Ortiz, guvernatorul provinciei Cundinamarca, Anibal Fernandez de Soto, primarul oraşului Bogota, cardinalul Anibal Munoz Duque, primatul Columbiei, nunţiul apostolic Angelo Palmas, decanul corpului diplomatic. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau un călduros rămas bun de la preşedintele Pastrana şi doamna Cristina Arango Vega de Pastrana. La despărţire, preşedintele Columbiei işi exprimă satisfacţia pentru rezultatele vizitei întreprinse de şeful statului român, apreciind că ea va duce la strîngerea relaţiilor dintre cele două tari şi popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că relaţiile româno-columbiene vor cunoaşte, în urma vizitei, o şi mai mare dezvoltare. După ce înalţii soli ai poporului român salută încă o dată, de pe scara avionului, pe cei prezenţi pe aeroportul „El Dorado" din Bogota, aeronava prezidenţială decolează, indreptîndu-se spre Quito, capitala Republicii Ecuador — următoarea etapă a vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu in America Latină. Pînă la frontiera cu Ecuadorul, aeronava românească este însoţită de avioane cu reacţie ale forţelor armate columbiene. Semnarea Declaraţiei solemne comune a Republicii Socialiste România și a Republicii Columbia VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ECUADOR Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au început, joi dimineaţa, o nouă etapă a călătoriei pe continentul latino-american — Republica Ecuador, învecinîndu-se cu Columbia şi Peru, scăldat de Oceanul Pacific, Ecuadorul îşi merită numele familiar de „ţara de la jumătatea pămîntului" — linia ecuatorială trecînd la numai cîţiva kilometri de Quito, capitală situată la peste 2 800 metri înălţime, împărţit vertical în trei zone distincte, Ecuadorul apare pe hartă ca un tricolor desfăşurat : prima zonă e „costa" (coasta), cîmpia dintre Pacific şi Anzi, bogată rezervă agricolă a ţării, unde se cultivă banane, cafea şi cacao ; urmează fîşia Anzilor cristalini, alternanţă de piscuri cu podişuri vulcanice şi depresiuni intramontane, numită „Sierra", care în economia ţării înseamnă culturi de: porumb, orz şi cartofi, la cîteva mii de metri înălţime, şi vaste păşuni , „oriente". de est, cum o arată şi numele, zona e compusă din hăţişul umed al junglei amazonice, în mare măsură încă neexplorată, ascunzînd bogăţii minerale inestimabile, mai cu seamă petrolul, care va juca un rol important în dezvoltarea ulterioară a ţării. încorporat, în Evul Mediu, în imperiul incaş „al celor patru puncte cardinale", Ecuadorul a trezit de timpuriu pofta hrăpăreaţă a cuceritorilor spanioli. Profitînd de destrămarea internă a statului incaş, armatele lui Pizarro au invadat ţara, la începutul secolului al XVI-lea, distrugînd valoroase monumente ale culturii indigene, mărturii ale unei civilizaţii străvechi şi pline de rafinament. După secole de stăpînire nedreaptă şi spoliatoare. în zorii eliberatori ai veacului al XIX-lea, poporul ecuadorian, înfrăţit cu mişcarea de scuturare a jugului colonial, care înflăcărase întregul continent, şi-a dobîndit independenţa, luptînd sub conducerea lui Antonio José de Sucre, tovarăş de arme cu legendarul Simon Bolivar. De la cucerirea independenţei şi pînă astăzi, în condiţiile dificile ale unei geografii aspre, poporul ecuadorian a muncit consecvent pentru înlăturarea jugului colonial, pentru făurirea unei societăţi moderne, pentru echitate socială şi progres. Răspunzînd aspiraţiilor naţionale, politica actuală a guvernului ecuadorian are ca obiectiv declarat lichidarea subdezvoltării economice, pe calea folosirii raţionale a resurselor ţării, a diversificării economiei. în acest sens, un rol preponderent îl joacă limitarea influenţei capitalului străin, preluarea în propriile mîini a bogăţiilor naţionale. Angajat în prezent într-o susţinută acţiune de dezvoltare economică şi de armonizare a regiunilor ţării, actualul guvern ecuadorian preconizează o serie de măsuri esenţiale pentru viitorul ţării ; între acestea, de o mare audienţă populară s-a bucurat hotărîrea de a trece în exploatarea statului a şaizeci la sută din zonele petroliere concesionate companiilor străine ; de asemenea, o pondere deosebită în dezvoltarea ţării o are înfăptuirea proiectului de reformă agrară. Aceste eforturi în direcţia unei dezvoltări independente — integrate procesului general de emancipare politică şi economică a ţărilor de pe continentul latino-american — se bucură de sprijinul ţării noastre, care se pronunţă cu consecvenţă pentru lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi ţările mai avansate din punct de vedere economic, pentru instaurarea unor relaţii echitabile, care să corespundă intereselor naţionale ale tuturor popoarelor. în acest cadru, relaţiile dintre România şi Ecuador au cunoscut, în ultimii ani, un curs ascendent. Ea însăşi o elocventă manifestare a acestui curs, vizita şefului statului român este menită să stimuleze mai puternic evoluţia în continuare a raporturilor de prietenie şi colaborare româno-ecuadoriene, marcînd, totodată, un aport însemnat la cauza generală a înţelegerii şi cooperării internaţionale. Adăugîndu-se celorlalte convorbiri ce au avut loc pînă acum în capitalele latino-americane vizitate, dialogul româno-ecuadorian care începe astăzi va permite, fără îndoială, evidenţierea unor noi şi reale posibilităţi de intensificare a schimburilor în diferite domenii de activitate — economic, tehnicoştiinţific, cultural şi pe alte planuri — ridicînd pe o treaptă superioară atît legăturile cu această ţară, cît şi, în general, cu celelalte ţări ale continentului de la sud de Rio Grande. Aeroportul „Mariscal Sucre" al capitalei ecuadoriene este pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Ecuador. In întîmpinarea înalţilor oaspeţi au venit pe aeroport preşedintele Guillermo Rodriguez Lara şi alte oficialităţi ecuadoriene. Sunt prezenţi ambasadorul României în Ecuador, Dumitru Moianu, membrii Ambasadei române la Quito. La coborârea din avion, preşedintele Ecuadorului adresează preşedintelui Consiliului de Stat al României un călduros salut de bun venit şi îşi exprimă convingerea că vizita sa va duce la strîngerea relaţiilor între cele două ţări şi popoare. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu transmite un salut călduros din partea Consiliului de Stat şi a sa personală, din partea colaboratorilor care îl însoţesc şi a întregului popor român. Se trag 21 de salve de artilerie. Reactoarele forţelor militare ecuadoriene, care au însoţit aeronava prezidenţială de la trecerea frontierei, zboară la o mică altitudine deasupra aeroportului şi înclină aripile în semn de salut. In continuarea ceremoniei sunt intonate imnurile de stat ale României şi Ecuadorului. De preşedintele Nicolae Ceauşescu se apropie primarul oraşului Quito, Sixto Duran Ballen, care îi înmînează diploma de oaspete de onoare al capitalei ecuadoriene, precum şi cheile oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează un cuvînt de mulţumire primarului, precum şi populaţiei oraşului Quito, căreia îi urează mari succese în activitatea pentru dezvoltarea Ecuadorului, sănătate şi fericire. „Consiliul municipal al oraşului Quito — se arată în diploma de onoare — considerînd că prezenţa excelenţei sale, domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al României, reprezintă o mare cinste şi mîndrie pentru capitala republicii, că importanta sa vizită oficială, avînd ca scop apropierea faţă de popoarele lumii, confirmă tradiţia legăturilor afective existente între noul şi vechiul continent, că naţiunea română, avînd profunde rădăcini în cultura latină, menţine legături spirituale cu popoarele hispanice, moştenitoare, prin intermediul Romei şi al Spaniei, ale măreţului patrimoniu roman, care a unit puternic multe naţiuni din răsărit şi apus. (Continuare in pag. a 6-a) • LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ CULESUL ROADELOR TOAMNEI, cu maximă urgenţă, pînă la ultimul bob! • RECOLTAREA PORUMBULUI — OBIECTIV PRIORITAR ÎN ZONELE SUDICE ALE ȚĂRII • ÎN URMĂTOARELE ZILE, SĂ SE ÎNCHEIE PESTE TOT RECOLTATUL FLORII SOARELUI • SFECLA DE ZAHĂR _ DIN CÎMP LA FABRICI CONFORM GRAFICELOR STABILITE • LEGUMELE — ADUNATE CU GRIJĂ, SĂ IA DRUMUL PIEŢELOR SAU FABRICILOR DE CONSERVE. SURPLUSUL SĂ FIE DEPOZITAT SAU SEMICONSERVAT ÎN UNITĂŢI Este vremea culesului. Este vremea cînd lucrătorii ogoarelor îşi încununează eforturile depuse de-a lungul unui întreg an, strîngînd întregul rod al muncii lor. Este vremea cînd fiecare zi, fiecare ceas e preţios. Pentru că fiecare oră cîştigată înseamnă tone de produse recoltate, transportate, puse la adăpost în magazii, în silozuri, trimise consumatorilor, ori transformate în conserve. Iată de ce, pe ogoarele ţării, oameni şi maşini lucrează din zori şi pînă seara tîrziu, chiar şi noaptea, la lumina farurilor, pentru a aduna întreaga bogăţie a toamnei. Şi totuşi... Ştirile sosite la redacţie, consemnînd eforturile, dăruirea cu care muncesc majoritatea cooperatorilor, mecanizatorilor, lucrătorilor din unităţile agricole de stat, ne aduc la cunoştinţă că, pe alocuri, ritmul culesului este, încă, lent. Cum subliniam într-unul din numerele noastre trecute, volumul lucrărilor de recoltare este deosebit de mare : avem, practic, de strîns recolta de pe mai mult de 3,3 milioane de hectare. Faptul că această acţiune, de importanţă naţională, trebuie încheiată în decurs de 3—4 săptămîni impune o maximă concentrare a forţelor, organizarea exemplară a muncii, folosirea turturor mijloacelor de care dispun unităţile agricole, a timpului bun de lucru. Ce avem, practic, de făcut ? în primul rînd, dat fiind că în zonele sudice ale ţării, porumbul din hibrizii timpurii a ajuns la maturitate, să se treacă, din plin la culesul acestuia. De altfel, în unele judeţe — Dolj, Olt, Teleorman, Ialomiţa, Ilfov, Constanţa, Tulcea, Arad, Mehedinţi etc — se lucrează intens la recoltat, în alte judeţe însă — Brăila, Buzău, Timiş, Bihor, Prahova, Dîmboviţa, Argeş — culesul se desfăşoară cu mult sub posibilităţi. Avînd în vedere că pe o mare parte din suprafeţele ocupate cu porumb urmează să se cultive grîul, este absolut necesar să se urgenteze culesul, eliberarea acestor terenuri, astfel încît să se poată trece imediat la pregătirea lor, corespunzător condiţiilor specifice ale acestei toamne. Deosebită urgenţă prezintă recoltatul florii soarelui, care, în zonele sudice şi centrale ale ţării, a ajuns de mult la coacerea deplină şi începe să se scuture. în numeroase unităţi, această lucrare a fost încheiată sau se apropie de sfîrşit. Este nevoie, însă, ca şi în unităţile rămase în urmă să se depună toate eforturile, astfel ca, aplicîndu-sa metoda treierişuilui direct din lan cu combinele, să se strîngă, în următoarele zile întreaga recoltă. Deşi unităţile agricole au întocmit, împreună cu fabricile de zahăr, grafice de recoltare şi livrare (Continuare In pag. a 3-a) în pag. a 3-a • UNII AU ÎNCHEIAT CULESUL, LA ALȚII COMBINELE STAU, IAR FLOAREASOARELUI SE SCUTURĂ • V-ATI ASIGURAT CARTOFII DE SĂMÎNTĂ, I-ATI DEPOZITAT CORESPUNZĂTOR? ÎN CÎMP, ÎN ZOOTEHNIE ACORDUL GLOBAL sporeşte rodnicia muncii ANCHETĂ ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA La Comana, Grădina şi Agigea, la Cotu Văii şi Cumpăna, la Mihail Kogălniceanu, Tătara şi Viişoara, practic în cele mai multe cooperative agricole constănţene, fiecare cooperator şi mecanizator se străduieşte să facă tot ceea ce depinde de el, de hărnicia şi priceperea lui, pentru a realiza producţii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai reduse, între altele, îşi spune cuvîntul şi acordul global. Comana, întrecerea desfăşurată pînă la 23 August continuă în acelaşi ritm, cu aceeaşi răspundere. Bilanţul întrecerii măsoară cu fidelitate hărnicia oamenilor. — La grîu — ne spune tovarăşul Onesim Cuciureanu, inginerul şef al cooperativei — am obţinut de pe 950 hectare o recoltă medie de 4 100 kg faţă de 3 700 kg planificate. Am livrat statului 3 100 de tone. La porumb vom realiza cu cel puţin 2 000 kg de boabe la hectar peste prevederi. Sporul se datoreşte eforturilor suplimentare depuse de cooperatori şi mecanizatori la întreţinerea culturilor, la asigurarea densităţii optime, la irigaţii. Stăm de vorbă cu cîţiva dintre semnatarii contractelor-angajament de muncă în acord global, cu Vasile Bălăceanu, Nicolae Stoica, Niculina Stancanu, Tudora Nica... — Am întreţinut două hectare cu porumb, ne informează Nicolae Stoica. Producţia pe care trebuie s-o predau mi s-a părut mare, dar după cum se prezintă l anul acum, la vremea culesului, voi realiza cu vreo cinci tone mai mult. La tariful de 203 lei pe tonă voi avea un venit de 2 233 lei pentru recolta planificată, la care se va adăuga 30 la sută din depășire, în natură. Voi fi primul la recoltat, că de această lucrare depinde finalizarea angajamentului... — în întrecerea socialistă pentru producţii cît mai mari, ne-a argumentat inginerul Dumitru Niculescu, şef de fermă zootehnică la cooperativa agricolă Mihail Kogălniceanu, acordul stimulează munca de calitate şi răspunderea pentru utilizarea bazei materiale, a rezervelor existente. Pe aceste căi unitatea a reuşit, în numai şapte luni, să realizeze efectivele de animale prevăzute pentru sfîrşitul anului : 1 250 de bovine, din care 800 de vaci şi juninci gestante. Natalitatea a ajuns la 95 la sută. 350 de viţei au fost livraţi îngrăşătoriei, în numai 10 luni va fi realizată şi producţia anuală de lapte-marfă : 7 500 hl. Tarifele de plată în acord global — 50 lei pentru un hectoli- MIHAI BORZA (Continuare in pag. a 3-a) EXAMENUL VA FI CONFIRMAT DE PRACTICA VIEŢII GÎNDURI ALE UNOR PREŞEDINŢI DE COOPERATIVE AGRICOLE CARE AU TERMINAT CURSURILE ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU" Informam cititorii, zilele trecute, despre o nouă promoţie de absolvenţi ai cursului de un an pentru preşedinţii de cooperative agricole de producţie, curs ce s-a desfăşurat în cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu". în urma discuţiei pe care am purtat-o cu un grup de foşti elevi ai acestei şcoli superioare de partid, revenim cu noi amănunte. Interlocutori : Constantin Bădiţă, preşedintele C.A.P. Salcia, judeţul Mehedinţi, Nicolae Hădade, preşedintele cooperativei agricole din Buciumi-Sălaj, Constantin Lefter, preşedinte la cooperativa din comuna Cocora-Ialomiţa, Andrei Gromesh, preşedintele C.A.P. Hosman, Sibiu. Ce a însemnat pentru dumneavoastră, ca oameni, ca activişti de partid, ca şefi ai unor unităţi, anul acesta petrecut in amfiteatre ? ! Am avut prilejul şi pentru aceasta trebuie să mulţumesc partidului, activiştilor U.N.C.A.P. cadrelor didactice ale Academiei, care au venit în mijlocul nostru, să-mi îmbogăţesc cunoştinţele, să-mi clarific o serie de probleme care mă frămintau, să fac un schimb de experienţă de mare folos pentru activitatea mea viitoare, spune Andrei Gromesh. — Concret, ce v-a dat în plus şcoala pe care aţi absolvit-o recent ? — în primul rînd am învăţat multe, răspunde Nicolae Hădade. Ca preşedinte, îmi voi putea onora mult mai bine mandatul. Ştiu acum ce înseamnă şi cum trebuie făcută o analiză economică, am cunoscut o serie de tehnologii noi pe care sînt hotărît să le aplic şi la C.A.P. Buciumi. Abia acum mi-am dat seama cită risipă se făcea în cooperativa noastră la furaje, datorită neprelucrării acestora. Pierderi şi de ordin cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ. De aceea, primul lucru, sau printre primele, căci mai e şi campania de toamnă, arături şi însămînţări, va fi să luăm măsuri pentru înfiinţarea unei bucătării furajere şi a unei mori de tocat furaje. Ne va costa această investiţie, dar suma este incomparabil mai mică faţă de pierderile de pînă acum. Tot aici, la şcoală, am învăţat ceea ce înseamnă optima dimensionare a fermelor. Noi avem o fermă pomicolă mare de 507 hectare. Or, după cite am învăţat, dimensiunea optimă ar fi de 200 de hectare. Va trebui să permanentizăm oamenii în acest sector şi să introducem şi la pomicultură venitul garantat. Intervine Constantin Bădiţă : — Aş vrea să spun şi eu cîteva lucruri. Ca şi colegul meu, Nicolae Hădade, sunt înscris în anul al patrulea la un liceu agricol. Nici nu vă puteţi închipui ce ajutor preţios îl constituie pentru mine, ca preşedinte, anul acesta petrecut în Academie. Aş vrea să spun doar că odată reîntors la Salcia voi căuta să aplic cît mai mult din AUREL PERVA (Continuare în pag. a 2-a)