Satul Socialist, ianuarie 1974 (Anul 6, nr. 1446-1469)
1974-01-15 / nr. 1455
I UN COPII CU INIMA DOUĂ Am mai scris la această rubrică de acea furie procesomană care opacizează raţiunea şi bunul simţ, violentînd adesea sufletele nevinovate. Este vorba din nou de copii şi din nou apelăm la cei mari din jurul lor pentru a le cruţa candoarea şi sensibilitatea. Soţii Constantin şi Aneta Dumitru din Ştefeşti - Prahova III . I II Anul producţiilor record va fi şi anul generalizării calculării preţului de cost în cooperativele agricole. Necesitatea cunoaşterii precise a cheltuielilor materiale şi de muncă pentru fiecare produs a fost în repetate rînduri subliniată, în cuvîntarea la plenara C.G. al P.C.R. din februarie-martie 1973, secretarul general al partidului a precizat că în cooperative este nevoie de un sistem de calcul şi evidenţă simplu, dar care să ofere suficiente date pentru analize economice şi măsuri eficiente de reducere a cheltuielilor pe unitatea de produs. Acţionind în lumina acestor indicaţii, ziarul nostru a prezentat anul trecut experienţe în calcularea şi evidenţa preţului de cost, a înfăţişat în coloanele sale opiniile unor economişti asupra metodologiilor de calcul şi evidenţă elaborate de ministerul de resort, într-o mult mai mare măsură ne vom ocupa de problema în discuţie anul acesta, când vom urmări ca preţul de cost să devină un indicator familiar economiştilor şi cadrelor de conducere din cooperative, să devină un instrument de reducere a cheltuielilor, îndeosebi a celor materiale, de creştere a rentabilităţii producţiei şi consolidării economice a unităţilor. Pentru început prezentăm opiniile exprimate la masa rotundă organizată în judeţul Iaşi, la care au participat Mihai Caravan, economist la direcţia agricolă judeţeană, Viorica Lupu, contabilă şefă a cooperativei agricole Costuleni, Dumitru Iureş, contabil şef al cooperativei agricole din Fodu Iloaiei şi Lucreţia Cojocariţă, contabilă şefă a cooperativei agricole din Ruginoasa, MIHAI CARAVAN: Anul trecut, 38 de cooperative agricole au ţinut experimental evidenţa cheltuielilor directe pe produse. în consecinţă, putem şti cît au cheltuit fiecare din cooperativele agricole respective pentru oricare din produsele lor. Urmărirea preţului de cost pretinde un nivel superior de pregătire a cadrelor. Mă refer nu numai la cadrele economice, ci şi la cele tehnice, la şefii de fermă, ____ la masa rotundă '-h'v. . ..vX . J -o r gan iz a ta 'v5-' 7 . V ' ■ ' in judeţul Iaşi care au obligaţia de a întocmi acte pentru consumul valorilor materiale pe produse şi sectoare de activitate, pe fiecare tarla, fermă şi brigadă în parte. VIORICA LUPU : S-au împlinit patru ani de cînd am introdus evidenţa şi calculul preţului de cost. Avem fişe contabile pentru fiecare produs în care înregistrăm valoric şi fizic consumurile pe elemente de cheltuieli. La o cultură înregistrăm plata seminţelor sau preţul lor de cost dacă au fost produse în unitate, plata lucrărilor făcute de S.M.A., costul îngrăşămintelor, al apei de irigaţii, al plăţii muncii etc. Preţul de cost nu ne indică eficienţa reală decît la sfîrşitul anului, cînd îl raportăm la preţul de realizare care poate fi mai mare sau mai mic, decît cel înscris în contract. Lunar raportăm consumurile reale la cele planificate şi cind situaţia nu-i satisfăcătoare acţionăm in două, chiar în trei direcţii: limităm cheltuielile care au mai rămas de efectuat, luăm măsuri de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii pentru a obţine preţuri de livrare * cît mai bune. Nici o dată nu am Masă rotundă organizată de I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist“ (Continuare în pag. a 3-a) anul generalizării calculului preţului de cost în cooperativele agricole Sâ ştim cît cheltuim pentru fiecare produs vnii exprimate 1974 dupa o căsnicie armonioasă, devin duşmani de neîmpăcat intr-un proces de divorţ. Li se dă dreptul la partajarea a tot ce au realizat in comun şi ei încep cu sufletele copiilor. Unul ia fetiţa, altul băiatul şi sub acelaşi acoperiş, separaţi de zidul duşmăniei, incep sub ochii dilataţi de uimire ai copiilor să ducă fiecare o existenţă proprie. Cei doi copii se intilnesc pe furiş şi-şi povestesc tot ce văd şi simt, şi dacă cineva ar putea înregistra şi amplifica trista lor confesie ea ar suna ca cel mai cumplit rechizitoriu pentru amintita categorie de părinţi. Consecinţele cazului pe care l-am menţionat ies probabil, din motive de procedură, din raza justiţiei. Dar opinia publică din sat, primarul, intelectualii, sfatul bătrînilor, comisia de judecată acţionind cu autoritate şi perseverenţă pot face mai mult decît orice tribunal din lume, veghind ca in astfel de împrejurări copiii să nu fie frustraţi de copilărie. V. TOSO _! II1 Fruntaş in întrecerea socialistă, mecanicul Ion Motea, de la S.M.A. Ulmeni, judeţul Ilfov, a lucrat in această iarnă la repararea a nu mai puţin 58 de tractoare Foto : EMANUEL TÄNJALA FRUNTAŞA NOASTRĂ Maria Purtan munceşte de cîţiva ani ca îngrijitoare de purcei, la ferma cooperativei agricole din Nerău, judeţul Timiş. Despre ea, cit am stat la Nerău am auzit numai cuvinte de laudă. Cooperatorii de aici, cind aduc vorba despre tovarăşa Purtan, o numesc ,,fruntaşa noastră“. Lauda este binemeritată. La locul ei de muncă întotdeauna e curăţenie perfectă. Furajarea purceilor o face cu toată grija, depăşind, sistematic sporul prevăzut de creştere în greutate a purceilor. Munca spornică aduce cîştig bun. Maria Purtan a ciştigat anul trecut un acord global, peste 40 000 lei, peste 2 000 kg griu şi 4 000 kg porumb, 80 kg de zahăr şi mai mult de 400 litri de vin. Am stat de vorbă cu dinsa, despre munca depusă, despre veniturile realizate. Ne-a impresionat mult şi un alt fapt: de doi ani de zile, în fiecare duminică, fie la matineu, fie seara, Maria Purtan merge la Timişoara, la operă, teatru sau cinematograf. Biblioteca Măriei Purtan numără peste 600 de cărţi de literatură beletristică. Foto: AL. BABIC * m r ■WjW * Iarna — pînă acum destul de blîndă, a aşezat doar un pospai de zăpadă şi unii gospodari (gospodari mai mult cu numele !), ce şi-au spus : „Multă, puţină, cită este, zăpada asta ne scapă de o grijă , a acoperit şirele de paie, de fin, de coceni, aşa că am rezolvat problema şi cît priveşte aplicarea planului de prevenire a incendiilor. Arde focu-n paie ude ? Nu arde ! Păi, atunci...? !“ Şi consecvenţi acestui mod de a gîndi au cam uitat de instrucţiunile emise de M.A.I.A.A. şi de Comandamentul Pompierilor — nr. 800/1970 care înmănunchează anumite îndatoriri de apărare şi conservare a avutului obştesc împotriva pericolului de incendiu, într-un raid întreprins prin unităţi agricole din diferite judeţe ale ţării, însoţiţi de lucrători din cadrul Comandamentului Pompierilor, am avut ocazia să ne convingem că aşa stau lucrurile. Un exemplu: în penultima zi a anului trecut, la I.A.S. „Dorobanţul“, din satul Ţepeş Vodă, comuna Siliştea, judeţul Constanţa, un incendiu a mistuit circa 35 de tone de paie balotate. Cauza ? Copilul Ioan Pantelimon a făcut focul tocmai în vecinătatea şirelor de paie ! Cu un copil care de-abia se „luptă“ cu primele buchii, nu prea ai ce discuta, dar cu părinţii acestuia, cu cei care aveau obligaţia să-şi protejeze avutul de para flăcărilor, da. Aşa că am făcut acest lucru. Din păcate, însă, răspunsurile primite ne-au convins că cel mic nu a ajuns să se joace întîmplator tocmai in acest loc. L-au îndemnat la aceasta lipsa de supraveghere părintească, dar şi inexistenţa măsurilor de prevenire a incendiilor la unitatea agricolă mai sus amintită. Şi doar normativele în vigoare prevăd cu claritate că, pentru apărarea de incendii a furajelor, se instituie obligatoriu la locurile de depozitare ale acestora, măsuri deosebite , un perimetru de protecţie, îngrădit şi păzit, unde nu intră cine, cum doreşte, nu se face focul, nu sunt admise autovehiculele cu toba de eşapament neprotejată. Şi dacă, în ciuda acestor prevederi nematerializate aici un copil poate pătrunde nestingherit de nimeni în acest loc, face ditamai focul (pe care nu-l vede nimeni!) și se joacă aici ca în propria sa ogradă, nu e cazul, credem, să ne mai mirăm de evenimentele care se C. LEONARD (Continuare în pag. a 2-a) Arde focul și în paie ude! * PENTRU JOACA LUI IONEL, NU-S PREA MULTE 35 DE TONE DE PAIE ? * CUM TE BAGI SINGUR IN GĂLEATA • CAUZELE INCENDIILOR ? UNA SINGURĂ — NEGLIJENTA SAIUI SOCIALISTI ANUL VI. Nr. 1455 | Marți 15 ianuarie 1974 4 pagini - 30 bani ! • ASTAZI va avea loc prima premieră a anului la Televiziune : este vorba de piesa „Femeia fericită“ de Corneliu Leu, cu care se inaugurează ciclul „Oameni ai zilelor noastre“. Piesa este regizată de Nicolae Motric și are in distribuţie pe Silvia Popovici, Colea Răutu, Octavian Cotescu, Melania Cîrje, Ovidiu Comănici şi alţii. • UN GRUP DE SPECIALIŞTI ai Institutului de fizică atomică au pus la punct o metodă cu ajutorul căreia conţinutul de ulei poate fi determinat chiar şi dintr-un singur bob de porumb sau sămînţă de floarea-soarelui Această determinare nedistructivă se face prin rezonanţă magnetică nucleară, folosind o tehnică de trecere rapidă cu modulaţie. Totodată, IFA a pus la punct aparatura necesară măsurării unor parametrii fizici ai materialelor in condiţii industriale, fără formă geometrică. Printre aceste aparate se află tipuri de umidimetre utilizate la măsurători asupra solului, cu performanţe de cel mai înalt nivel. PE ŞANTIERELE din Lugoj, Biled, Jamul Mare, Deta, Făget, Variaş, Sînnicolaul Mare din judeţul Timiş, au fost declanşate primele acţiuni de muncă patriotică pentru înfăptuirea angajamentelor asumate pe anul 1974. Cu participarea cooperativelor agricole de producţie şi a locuitorilor satelor vor fi realizate diguri şi canale, precum şi alte lucrări hidroameliorative. Această acţiune, care vizează punerea in valoare a aproape 6 500 ha de terenuri agricole, este prevăzută a fi încheiată, potrivit angajamentului ţăranilor cooperatori, pină PAT î IST,FSB,m mm m m m la 23 August, în cinstea celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist şi a celui de-al 11-lea congres al partidului. • ÎNTREPRINDEREA DE AUTOTURISME din Piteşti a expediat beneficiarilor săi de peste hotare un nou lot de autoturisme „Dacia-1300“. Datorită caracteristicilor tehnico-funcţionale : consum redus de benzină, o bună aderenţă a roţilor la sol, demaraj, rapid, frîne pe disc la roţile din faţă şi frîne tambur la cele din spate, limuzinele româneşti sunt solicitate într-o tot mai mare măsură pe piaţa externă. Drept urmare, pentru anul în curs se prevede o creştere cu 60 la sută a volumului livrărilor la export, faţă de anul trecut. • ÎN SECTORUL COOPERATIST al agriculturii au fost puse în funcţiune în anul trecut 109 capacităţi de producţie zootehnice. Este vorba de complexe pentru creşterea porcilor, vacilor de lapte, a păsărilor, precum şi de îngrăşare a taurinelor. Cele mai multe obiective au fost realizate în judeţele Dolj, Ilfov, Constanţa, Bacău, Buzău, Teleorman, Tulcea şi Satu Mare. De menţionat că trei unităţi în judeţul Constanţa şi cite una în judeţele Dolj, Neamţ şi Bacău au fost puse în funcţiune cu 90 zile înainte de termen. Realizate după concepţii tehnologice proprii, noile construcţii se caracterizează printr-un înalt grad de mecanizare a proceselor de muncă, prin folosirea unor fluxuri de producţie eficiente, care permit valorificarea potenţialului biologic al animalelor în condiţii de consumuri scăzute. INDUSTRIA CHIMICĂ ÎŞI ONOREAZĂ ANGAJAMENTUL Din primele zile ale anului, unităţile agricole socialiste au început să primească îngrăşăminte chimice din cantităţile prevăzute în 1974. Potrivit planului, ele vor folosi anul acesta peste 1 250 000 tone îngrăşăminte chimice substanţă activă, cu 44 la sută mai mult decît în anul precedent, constituind un important factor de creştere aproducţiei agricole peste rearhizările de pină acum. Un calcul re sumar arată că numai cele pestte 360 000 tone îngrăşăminte ce vor fi folosite în plus de agricultură asigură un spor de producţie echivalent cu aproximativ 1 milion tone cereale. Pentru realizarea unei eficiente corespunzătoare, concretizate în sporuri maxime de producţie, ingrăşămintele chimice sunt destinate cu prioritate terenurilor amenajate pentru irigat, precum şi culturilor, zonelor şi chiar tarlalelor de pe care cu aceeaşi cantitate de îngrăşăminte se pot obţine cele mai mari producţii. immmmmmmiimiiiimmmmimmmmimmmmmmimmiimimmmimmiiiiiiiiiimiiiuiiiiiiiiiiiiiiii „PE LUNGIMEA DE UNDĂ" A CERINŢELOR PRACTICII Cadrele didactice din Institutul agronomic Timişoara îşi aduc contribuţia la progresul agriculturii nu numai prin formarea noţilor contingente de ingineri agronomi, ingineri zootehnişti şi medici veterinari, ci şi prin cercetări ştiinţifice aplicative, care îşi propun să rezolve probleme imediate ale producţiei vegetale şi animaliere. Asupra a trei din aceste cercetări ale căror rezultate se aplică cu succes mă voi opri astăzi. Colectivul condus de conf. dr. Contribuţii ale cadrelor universitare timişorene la rezolvarea problemelor din agricultura judeţului GEORGETA NICHITA şi-a asumat sarcina de a stabili doze şi tehnici de administrare a ureei în hrana animalelor. Cercetările întreprinse în acest scop, în colaborare cu specialişti de la fabrica de zahăr din Timişoara, s-au soldat cu crearea unui nou furaj. Cum despre acest furaj — denumit TUM—30 — „Satul socialist“ a mai scris, mă voi mărgini doar la relevarea unor aspecte mai deosebite şi a unor informaţii încă necunoscute marelui public. Numele furajului reflectă şi principalele elemente care îl compun — tăiţei, uree, melasă. Numărul 30 repre-Prof. dr. doc. VASILE TOMESCU secretar ştiinţific al Institutului agronomic Timişoara (Continuare în pag. a 3-a) Hărnicia si priceperea in acţiune Scuzele cele mai obişnuite cu care mulţi conducători de cooperative agricole încearcă să justifice slabele realizări în producţie le găsim în expresiile : „Nu avem condiţii ... A fost un an greu... Suntem o unitate mică... La noi nu e ca în Bărăgan, pămîntul nostru e sărac... Suntem prea aproape de oraş şi n-avem braţe de muncă suficiente...“ etc. Am fost de curind oaspetele cooperatorilor din Arcuş, judeţul Covasna. Este o unitate mică, (800 ha teren arabil). Este situată într-o zonă montană (cu condiţii pedo-climatice puţin favorabile agriculturii) şi la numai cîţiva kilometri de oraşul Sf. Gheorghe ceea ce determină o serioasă dispersare a forţei de muncă. Şi, totuşi, aici nu am întîlnit asemenea scuze. Am rămas insă surprins că în discuţiile cu preşedintele Retyi Ödön, cu ing. şef Sasz István, sau cu coperatorii de aici, am aflat că cooperativa din Arcuş se numără printre cele mai puternic dezvoltate unităţi din judeţ. Dar mai surprins am fost aflînd că în cele trei sectoare ale cooperativei — vegetal, zootehnic şi al activităţilor industriale — numărul de cooperatori care muncesc efectiv abia se ridică la o sută de persoane. — Şi faceţi faţă cu numai atîţia oameni unei producţii globale anuale în valoare de şase milioane şi jumătate de tei ? — Mai greu, poate, dar ne descurcăm — mărturiseşte preşedintele. N-om fi nici fruntaşii fruntaşilor dar ne facem datoria. In sectorul vegetal cea mai mare parte a lucrărilor sunt mecanizate, iar în virf de campanii — la recoltatul cartofilor şi al sfeclei de zahăr, de exemplu — cooperatorilor permanenţi le vin în ajutor soţiile celor care lucrează la oraş şi pensionarii cooperaţi- DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 4-a) ÎN PAG. A 3-Ag în judeţul Braşov, amplu program privind CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARTOFI