Satul Socialist, ianuarie 1974 (Anul 6, nr. 1446-1469)

1974-01-15 / nr. 1455

I UN COPII CU INIMA DOUĂ Am mai scris la această ru­brică de acea furie procesoma­nă care opacizează raţiunea şi bunul simţ, violentînd adesea sufletele nevinovate. Este vorba din nou de copii şi din nou a­­pelăm la cei mari din jurul lor pentru a le cruţa candoarea şi sensibilitatea. Soţii Constantin şi Aneta Du­mitru din Ştefeşti - Prahova I­I­I­­ . I I­I Anul producţiilor record va fi şi anul gene­ralizării calculării preţului de cost în coope­rativele agricole. Necesitatea cunoaşterii pre­cise a cheltuielilor materiale şi de muncă pentru fiecare produs a fost în repetate rîn­­duri subliniată, în cuvîntarea la plenara C.G. al P.C.R. din februarie-martie 1973, secreta­rul general al partidului a precizat că în coo­perative este nevoie de un sistem de calcul şi evidenţă simplu, dar care să ofere suficiente date pentru analize economice şi măsuri eficiente de reducere a cheltuielilor pe uni­tatea de produs. Acţionind în lumina acestor indicaţii, ziarul nostru a prezentat anul trecut experienţe în calcularea şi evidenţa preţului de cost, a înfăţişat în coloanele sale opiniile unor economişti asupra meto­­dologiilor de calcul şi evidenţă elaborate de ministerul de resort, într-o mult mai mare măsură ne vom ocupa de problema în discuţie anul acesta, când vom urmări ca preţul de cost să devină un indicator familiar economiştilor şi cadrelor de conducere din cooperative, să devină un instrument de reducere a cheltuielilor, îndeosebi a celor materiale, de creştere a rentabilităţii producţiei şi consolidării economice a unităţilor. Pentru început prezentăm opiniile exprimate la masa rotundă organizată în judeţul Iaşi, la care au participat Mihai Caravan, economist la direcţia agricolă judeţeană, Viorica Lupu, contabilă şefă a cooperativei agricole Costuleni, Dumitru Iureş, contabil şef al cooperativei agricole din Fodu Iloaiei şi Lucreţia Cojoca­­riţă, contabilă şefă a cooperativei agricole din Ruginoasa, MIHAI CARAVAN: Anul tre­cut, 38 de cooperative agricole au ţinut experimental evidenţa chel­tuielilor directe pe produse. în consecinţă, putem şti cît au chel­tuit fiecare din cooperativele agri­cole respective pentru oricare din produsele lor. Urmărirea preţului de cost pretinde un nivel superior de pregătire a cadrelor. Mă refer nu numai la cadrele economice, ci şi la cele tehnice, la şefii de fermă, ____ la masa rotundă '-h'­­v. . .­.vX . J -o r gan iz a ta 'v5-' 7 . V ' ■ ' in judeţul Iaşi care au obligaţia de a întocmi acte pentru consumul valorilor mate­riale pe produse şi sectoare de ac­tivitate, pe fiecare tarla, fermă şi brigadă în parte. VIORICA LUPU : S-au împlinit patru ani de cînd am introdus evi­denţa şi calculul preţului de cost. Avem fişe contabile pentru fiecare produs în care înregistrăm valoric şi fizic consumurile pe elemente de cheltuieli. La o cultură înregis­trăm plata seminţelor sau preţul lor de cost dacă au fost produse în unitate, plata lucrărilor făcute de S.M.A., costul îngrăşămintelor, al apei de irigaţii, al plăţii mun­cii etc. Preţul de cost nu ne in­dică eficienţa reală decît la sfîrşi­­tul anului, cînd îl raportăm la preţul de realizare care poate fi mai mare sau mai mic, decît cel înscris în contract. Lunar rapor­tăm consumurile reale la cele pla­nificate şi cind situaţia nu-i satis­făcătoare acţionăm in două, chiar în trei direcţii: limităm cheltuie­lile care au mai rămas de efectuat, luăm măsuri de sporire a produc­ţiei şi de îmbunătăţire a calităţii pentru a obţine preţuri de livrare * cît mai bune. Nici o dată nu am Masă rotundă organizată de I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist“ (Continuare în pag. a 3-a) anul generalizării calculului preţului de cost în cooperativele agricole Sâ ştim cît cheltuim pentru fiecare produs vnii exprimate 1974 dupa o căsnicie armonioasă, devin duşmani de neîmpăcat in­tr-un proces de divorţ. Li se dă dreptul la partajarea a tot ce au realizat in comun şi ei încep cu sufletele copiilor. Unul ia fe­tiţa, altul băiatul şi sub acelaşi acoperiş, separaţi de zidul duş­măniei, incep sub ochii dilataţi de uimire ai copiilor să ducă fiecare o existenţă proprie. Cei doi copii se intilnesc pe furiş şi-şi povestesc tot ce văd şi simt, şi dacă cineva ar putea înregistra şi amplifica trista lor confesie ea ar suna ca cel mai cumplit rechizitoriu pentru amin­tita categorie de părinţi. Consecinţele cazului pe care l-am menţionat ies probabil, din motive de procedură, din raza justiţiei. Dar opinia publică din sat, primarul, intelectualii, sfatul bătrînilor, comisia de judecată acţionind cu autoritate şi perse­verenţă pot face mai mult decît orice tribunal din lume, veghind ca in astfel de împrejurări copiii să nu fie frustraţi de copilărie. V. TOSO _! I­I­1 Fruntaş in întrecerea socialistă, mecanicul Ion Motea, de la S.M.A. Ulmeni, judeţul Ilfov, a lucrat in această iarnă la repararea a nu mai puţin 58 de tractoare Foto : EMANUEL TÄNJALA FRUNTAŞA NOASTRĂ Maria Purtan mun­ceşte de cîţiva ani ca îngrijitoare de purcei, la ferma cooperativei agricole din Nerău, ju­deţul Timiş. Despre ea, cit am stat la Nerău am auzit numai cuvinte de laudă. Cooperatorii de aici, cind aduc vorba despre tovarăşa Purtan, o numesc ,,fruntaşa noastră“. Lauda este binemeritată. La locul ei de muncă întotdeau­na e curăţenie perfec­tă. Furajarea purceilor o face cu toată grija, depăşind, sistematic sporul prevăzut de creş­tere în greutate a pur­ceilor. Munca spornică aduce cîştig bun. Maria Purtan a ciştigat anul trecut un acord global, peste 40 000 lei, peste 2 000 kg griu şi 4 000 kg porumb, 80 kg de zahăr şi mai mult de 400 li­tri de vin. Am stat de vorbă cu dinsa, despre munca depusă, despre veniturile realizate. Ne-a impresionat mult şi un alt fapt: de doi ani de zile, în fiecare duminică, fie la mati­neu, fie seara, Maria Purtan merge la Timi­şoara, la operă, teatru sau cinematograf. Bi­blioteca Măriei Purtan numără peste 600 de cărţi de literatură bele­tristică. Foto: AL. BABIC * m r ■WjW * Iarna — pînă acum destul de blîndă, a aşezat doar un pospai de zăpadă şi unii gospodari (gos­podari mai mult cu numele !), ce şi-au spus : „Multă, puţină, ci­tă este, zăpada asta ne scapă de o grijă , a acoperit şirele de paie, de fin, de coceni, aşa că am rezol­vat problema şi cît priveşte apli­carea planului de prevenire a in­cendiilor. Arde focu-n paie ude ? Nu arde ! Păi, atunci...? !“ Şi consecvenţi acestui mod de a gîndi au cam uitat de instrucţi­unile emise de M.A.I.A.A. şi de Comandamentul Pompierilor — nr. 800/1970 care înmănunchează anu­mite îndatoriri de apărare şi con­servare a avutului obştesc împo­triva pericolului de incendiu, într-un raid întreprins prin uni­tăţi agricole din diferite judeţe ale ţării, însoţiţi de lucrători din ca­drul Comandamentului Pompieri­lor, am avut ocazia să ne convingem că aşa stau lucrurile. Un exemplu: în penultima zi a anului trecut, la I.A.S. „Dorobanţul“, din satul Ţepeş Vodă, comuna Siliştea, ju­deţul Constanţa, un incendiu a mistuit circa 35 de tone de paie balotate. Cauza ? Copilul Ioan Pantelimon a făcut focul tocmai în vecinătatea şirelor de paie ! Cu un copil care de-abia se „lup­tă“ cu primele buchii, nu prea ai ce discuta, dar cu părinţii aces­tuia, cu cei care aveau obligaţia să-şi protejeze avutul de para flă­cărilor, da. Aşa că am făcut acest lucru. Din păcate, însă, răspunsu­rile primite ne-au convins că cel mic nu a ajuns să se joace întîm­­plator tocmai in acest loc. L-au îndemnat la aceasta lipsa de su­praveghere părintească, dar şi inexistenţa măsurilor de prevenire a incendiilor la unitatea agricolă mai sus amintită. Şi doar norma­tivele în vigoare prevăd cu clari­tate că, pentru apărarea de incen­dii a furajelor, se instituie obliga­toriu la locurile de depozitare ale acestora, măsuri deosebite , un perimetru de protecţie, îngrădit şi păzit, unde nu intră cine, cum doreşte, nu se face focul, nu sunt admise autovehiculele cu toba de eşapament neprotejată. Şi dacă, în ciuda acestor prevederi nemate­rializate aici un copil poate pă­trunde nestingherit de nimeni în acest loc, face ditamai focul (pe care nu-l vede nimeni!) și se joa­că aici ca în propria sa ogradă, nu e cazul, credem, să ne mai mirăm de evenimentele care se C. LEONARD (Continuare în pag. a 2-a) Arde focul și în paie ude! * PENTRU JOACA LUI IONEL, NU-S PREA MUL­TE 35 DE TONE DE PAIE ? * CUM TE BAGI SINGUR IN GĂLEATA • CAUZELE INCENDIILOR ? UNA SINGURĂ — NEGLIJENTA SAIUI SOCIALIST­I ANUL VI. Nr. 1455 | Marți 15 ianuarie 1974 4 pagini - 30 bani ! • ASTAZI va avea loc prima premieră a anului la Televiziu­ne : este vorba de piesa „Femeia fericită“ de Corneliu Leu, cu care se inaugurează ciclul „Oa­meni ai zilelor noastre“. Piesa este regizată de Nicolae Motric și are in distribuţie pe Silvia Popovici, Colea Răutu, Octavian Cotescu, Melania Cîrje, Ovidiu Comănici şi alţii. • UN GRUP DE SPECIALIŞ­TI ai Institutului de fizică ato­mică au pus la punct o metodă cu ajutorul căreia conţinutul de ulei poate fi determinat chiar şi dintr-un singur bob de porumb sau sămînţă de floarea-soarelui Această determinare nedistructi­­vă se face prin rezonanţă mag­netică nucleară, folosind o teh­nică de trecere rapidă cu modu­laţie. Totodată, IFA a pus la punct aparatura necesară măsu­rării unor parametrii fizici ai materialelor in condiţii indus­triale, fără formă geometrică. Printre aceste aparate se află tipuri de umidimetre utilizate la măsurători asupra solului, cu performanţe de cel mai înalt ni­vel. PE ŞANTIERELE din Lugoj, Biled, Jamul Mare, Deta, Făget, Variaş, Sînnicolaul Mare din ju­deţul Timiş, au fost declanşate primele acţiuni de muncă patrio­tică pentru înfăptuirea angaja­mentelor asumate pe anul 1974. Cu participarea cooperativelor a­­gricole de producţie şi a locuito­rilor satelor vor fi realizate di­guri şi canale, precum şi alte lu­crări hidroameliorative. Această acţiune, care vizează punerea in valoare a aproape 6 500 ha de te­renuri agricole, este prevăzută a fi încheiată, potrivit angajamen­tului ţăranilor cooperatori, pină PAT î IST,FSB,­­m mm m m m la 23 August, în cinstea celei de-a 30-a aniversări a eliberării pa­triei de sub jugul fascist şi a ce­lui de-al 11-lea congres al par­tidului. • ÎNTREPRINDEREA DE AU­TOTURISME din Piteşti a expe­diat beneficiarilor săi de peste hotare un nou lot de autoturisme „Dacia-1300“. Datorită caracteris­ticilor tehnico-funcţionale : con­sum redus de benzină, o bună a­­derenţă a roţilor la sol, demaraj, rapid, frîne pe disc la roţile din faţă şi frîne tambur la cele din spate, limuzinele româneşti sunt solicitate într-o tot mai mare mă­sură pe piaţa externă. Drept ur­mare, pentru anul în curs se pre­vede o creştere cu 60 la sută a volumului livrărilor la export, faţă de anul trecut. • ÎN SECTORUL COOPERA­TIST al agriculturii au fost puse în funcţiune în anul trecut 109 capacităţi de producţie zootehni­ce. Este vorba de complexe pen­tru creşterea porcilor, vacilor de lapte, a păsărilor, precum şi de îngrăşare a taurinelor. Cele mai multe obiective au fost realizate în j­udeţele Dolj, Ilfov, Constanţa, Bacău, Buzău, Teleorman, Tulcea şi Satu Mare. De menţionat că trei unităţi în judeţul Constanţa şi cite una în judeţele Dolj, Neamţ şi Bacău au fost puse în funcţiune cu 90 zile înainte de termen. Realizate după concepţii tehnologice proprii, noile con­strucţii se caracterizează prin­­tr-un înalt grad de mecanizare a proceselor de muncă, prin folo­sirea unor fluxuri de producţie eficiente, care permit valorifica­rea potenţialului biologic al ani­malelor în condiţii de consumuri scăzute. INDUSTRIA CHIMICĂ ÎŞI ONOREAZĂ ANGAJAMENTUL Din primele zile ale anului, u­­nităţile agricole socialiste au început să primească îngrăşă­minte chimice din cantităţile prevăzute în 1974. Potrivit pla­nului, ele vor folosi anul acesta peste 1 250 000 tone îngrăşămin­te chimice substanţă activă, cu 44 la sută mai mult decît în anul precedent, constituind un important factor de creştere a­­producţiei agricole peste rea­­r­­hizările de pină acum. Un calcul re sumar arată că numai cele pest­­te 360 000 tone îngrăşăminte ce vor fi folosite în plus de agri­cultură asigură un spor de producţie echivalent cu aproxi­mativ 1 milion tone cereale. Pentru realizarea unei eficien­te corespunzătoare, concretizate în sporuri maxime de producţie, ingrăşămintele chimice sunt des­tinate cu prioritate terenurilor amenajate pentru irigat, precum şi culturilor, zonelor şi chiar tarlalelor de pe care cu aceeaşi cantitate de îngrăşăminte se pot obţine cele mai mari producţii. immmmmmmiimiiiimmmmimmmmimmmmmmimmiimimmmimmiiiiiiiiiimiiiuiiiiiiiiiiiiiiii „PE LUNGIMEA DE UNDĂ" A CERINŢELOR PRACTICII Cadrele didactice din Institutul agronomic Timişoara îşi aduc con­tribuţia la progresul agriculturii nu numai prin formarea noţilor contingente de ingineri agronomi, ingineri zootehnişti şi medici ve­terinari, ci şi prin cercetări ştiin­ţifice aplicative, care îşi propun să rezolve probleme imediate ale pro­ducţiei vegetale şi animaliere. A­­supra a trei din aceste cercetări ale căror rezultate se aplică cu succes mă voi opri astăzi. Colectivul condus de conf. dr. Contribuţii ale cadrelor universitare timişorene la rezolvarea problemelor din agricultura judeţului GEORGETA NICHITA şi-a asu­mat sarcina de a stabili doze şi tehnici de administrare a ureei în hrana animalelor. Cercetările în­treprinse în acest scop, în cola­borare cu specialişti de la fabrica de zahăr din Timişoara, s-au sol­dat cu crearea unui nou furaj. Cum despre acest furaj — denumit TUM—30 — „Satul socialist“ a mai scris, mă voi mărgini doar la relevarea unor aspecte mai deo­sebite şi a unor informaţii încă ne­cunoscute marelui public. Numele furajului reflectă şi principalele elemente care îl compun — tăiţei, uree, melasă. Numărul 30 repre-Prof. dr. doc. VASILE TOMESCU secretar ştiinţific al Institutului agronomic Timişoara (Continuare în pag. a 3-a) Hărnicia si­­ priceperea in acţiune Scuzele cele mai obişnuite cu care mulţi conducători de cooperative agricole încearcă să justifice slabele realizări în producţie le găsim în expre­siile : „Nu avem condiţii ... A fost un an greu... Suntem­ o uni­tate mică... La noi nu e ca în Bărăgan, pămîntul nostru e sărac... Suntem­ prea aproape de oraş şi n-avem braţe de muncă suficiente...“ etc. Am fost de curind oaspetele cooperatorilor din Arcuş, jude­ţul Covasna. Este o unitate mică, (800 ha teren arabil). Este situată într-o zonă mon­tană (cu condiţii pedo-clima­­tice puţin favorabile agricul­turii) şi la numai cîţiva kilo­metri de oraşul Sf. Gheorghe ceea ce determină o serioasă dispersare a forţei de muncă. Şi, totuşi, aici nu am întîlnit asemenea scuze. Am rămas insă surprins că în discuţiile cu preşedintele Retyi Ödön, cu ing. şef Sasz István, sau cu coperatorii de aici, am aflat că cooperativa din Arcuş se numără printre cele mai pu­ternic dezvoltate unităţi din judeţ. Dar mai surprins am fost aflînd că în cele trei sec­toare ale cooperativei — vege­tal, zootehnic şi al activităţilor industriale — numărul de cooperatori care muncesc efec­tiv abia se ridică la o sută de persoane. — Şi faceţi faţă cu numai a­­tîţia oameni unei producţii globale anuale în valoare de şase milioane şi jumătate de tei ? — Mai greu, poate, dar ne descurcăm — mărturiseşte preşedintele. N-om fi nici frun­taşii fruntaşilor dar ne facem datoria. In sectorul vegetal cea mai mare parte a lucrărilor sunt mecanizate, iar în virf de campanii — la recoltatul car­tofilor şi al sfeclei de zahăr, de exemplu — cooperatorilor permanenţi le vin în ajutor soţiile celor care lucrează la oraş şi pensionarii cooperaţi- DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 4-a) ÎN PAG. A 3-Ag în judeţul Braşov, amplu program privind CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARTOFI

Next