Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-16 / nr. 1533

Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I unor unităţi agricole socialiste care au obţinut producţii mari în anul 1973 Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea ducţii mari vegetale şi animale, precum politicii Partidului Comunist Român de . ... . . . . .­­ . .. .. .... şi pentru livrarea la fondul de stat a unor dezvoltare a agriculturii socialiste, pen­tru obţinerea în anul 1973 a unor pro- cantităţi sporite de produse, Președintele Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: Articol unic. - Se conferă „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor cooperative 4 : agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat şi asociaţii intercoopera­tiste : •1 • Cooperativei agricole de produc­ţie „SOMEŞUL“, municipiul Satu Mare, care a realizat 8 626 kg porumb boabe la hec­tar : • Cooperativei agricole de produc­ţie „GH­EORGHE DOJA“ d­in comuna Gheorghe Doja, jude­ţul Ialomiţa, care a realizat 7 606 kg porumb boabe şi 45 952 kg sfeclă de zahăr la hectar ; • Cooperativei agricole de produc­ţie „CĂSCIOARELE“ din co­muna Cerchezu, judeţul Con­stanţa, care a realizat 7 174 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de produc­ţie „SCINTEIA" din comuna Scriiteia, judeţul Ialomiţa, care a realizat 7 155 kg­­porumb boa­be la hectar; • Cooperativei agricole de produc­ţie „VARIAŞ“ din comuna Va­­riaş, judeţul Timiş, care a re­alizat 7142 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de produc­ţie „ZIMNICEA“ din oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman, care a realizat 7 005 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de produc­ţie „BORDA“ din comuna Ce­­nei, judeţul Timiş, care a reali­zat 6 911 kg porumb boabe la hectar ; Cooperativei agricole de produc­ţie „COBADIN“ din comuna Cobadin, judeţul Constanţa, care a realizat 6 766 kg porumb boabe la ■ hectar ; ♦ Cooperativei agricole de produc­ţie „SINPETRU MIC“ din co­muna Variaş, judeţul Timiş, care a realizat 6 721 kg porumb boabe la hectar ; * Cooperativei agricole de produc­ţie „UNIREA“ din oraşul Co­rabia, judeţul Olt, care a reali­zat 6 667 kg porumb boabe la hectar ; ♦ Cooperativei agricole de produc­ţie „GRIVIŢA“ din comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa, care a realizat 6 648 kg porumb boa­be la hectar; • întreprinderii agricole de stat „AGIGEA“ din comuna Agi­(Continuare in pag. a 3-a) • LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ MĂSURI ENERGICE, IMEDIA­TE IMPUSE DE STAREA VREMII Recomandările Centralei pentru legume şi fructe In ultimele 48 de ore, in întreaga ţară au intervenit schimbări in starea vremii, caracterizate prin precipitaţii sub formă de ploaie, la­poviţă şi ninsoare, vînt cu intensificări în unele zone şi scăderi de temperatură îndeosebi în cursul nopţii. Dat fiind că pentru următoa­rele două nopţi se anunţă tot temperaturi scăzute, se impune organizarea unor acţiuni de protejare a plantaţiilor, a culturilor legumicole din cîmp, din solarii şi din răsadniţe. In acest sens, Centrala pentru le­gume şi fructe recomandă următoarele măsuri imediate : IN SOLARII : — îndepărtarea zăpezii de la dolii, captarea acesteia în coşuri căptuşite, prin desfacerea uşoara a foliei, prin interiorul solarului ; — captarea apei (strînsă în pungi) şi evacuarea ei prin şănţu­leţele deschise sub rîndul de do­­lie ;■ — închiderea perfectă a sala­riilor şi înlocuirea foliilor care s-au deplasat sau s-au rupt ; — pentru menţinerea tempera­turii se vor introduce în solarii sobe de tablă (una la 1000 metri pătraţi). în jurul sobelor se vor construi paravane, pentru ca tem­peratura emanată să nu dăuneze plantelor din apropiere ; — să se verifice paravanele de protecţie şi să se ia măsuri de în­tărire a acestora ; — să se introducă gunoi încins la toate colţurile de solarii şi, dacă este posibil, pe toată margi­nea interioară. Pe lingă susţinerea foliei, această măsură asigură dezvoltarea unei temperaturi ridi­cate în solarii. IN RĂSADNIŢE : — să se înlăture pătrunderea apei în platforme. în acest scop, se vor săpa, în jurul răsadniţelor, şanţuri de scurgere ; — geamurile vor fi acoperite cu folie, lăsînd însă luft spre a se evita asfixierea plantelor ; — se va urmări ca răsadurile să nu fie în contact cu geamurile. Pentru aceasta, se vor ridica tocu­­­­rile şi se vor completa spaţiile dintre ele cu gunoi de grajd sau paie bine presate ; — se va asigura gunoi de grajd sau paie pentru a acoperi geamu­rile, in cazul in care temperatura va scădea la —3° — 4°C. ÎN SERELE ÎNMULŢITOR : — se vor lua măsuri ca aerul rece să nu pătrundă ; — aerisirea se va face moderat şi numai în timpul zilei ; — în toată această perioadă de pericol, nu se vor iriga plantele în sere. ÎN CÎMP : — se vor lua măsuri de fumiga­­ţie pe parcelele plantate. în acest scop, se vor folosi grămezi de ma­teriale fumigene — 2—4 la hectar — sau luminări fumigene — 8—10 la hectar. Fumigaţia se va face de la orele 3—5 pînă la orele 9—10 dimineaţa; — se va executa udarea prin aspersiune, îndeosebi la culturile de cartofi timpurii, morcovi, sa­lată. în caz de îngheţ, udarea pr­in aspersie va începe la orele 4—5 dimineaţa şi va continua pînă la orele 8—9 . — se va evacua apa din culturi cronica Întrecerii socialiste PRIN INOVAŢII ŞI RAŢIONALIZĂRI, economii anuale de peste un milion şi o producţie care urca, urca••• Iata-ne din nou în drum spre seinele din Bărcâneşti. Ne atrage această oază de verdeaţă sub sti­clă, ce măsoară 70 de hectare, ne atrage faima cîştigată de între­prinderea intercooperatistă de sere căreia îi aparţine, dar mai ales ne atrag hărnicia şi dăinuirea in muncă a acestui colectiv hotărit să încheie cit de repede conturile cincinalului... — Ce noutăţi pe la dumnea­voastră ? — ii întrebăm pe ing. Petre Niţă, directorul întreprinde­rii. De exemplu, cum staţi cu în­deplinirea angajamentelor, care sunt realizările primului trimes­tru ? — Pînă la sfîrşitul lunii martie am livrat 300 de tone de legume, din care 180 la export, faţă de numai 160 cit am expediat bene­ficiarilor anului trecut. Pe sorti­mente, am aprovizionat piaţa, pînă la 31 mar­tie, cu 200 tone de castraveţi, 15 tone de tomate, 8 tone de ardei gras, precum şi cu varză, pătrunjel, ar­ dei iute şi spa­nac Totodată, cooperativelor agri­cole le-am pus la dispoziţie, in ul­timele zile ale lui martie şi pri­mele zile din aprilie, 1,5 milioane răsaduri. — Din cite am auzit, sfîrşitul primului trimestru a coincis cu o realizare d­e-a dreptul remarca­bilă : depăşirea beneficiului prevă­zut pe întreg cincinalul cu 7­ mi­lioane lei ! — Aşa este, dar nu vă grăbiţi să notaţi — ne avertizează direc­torul serelor. Pentru noi îndepli­nirea cincinalului înseamnă înainte de toate realizarea integrală a producţiei globale planificate, 1. ♦uturor cantităţilor de legume prevăzute. Pînă la sfîrşitul anului vom produce şi livra încă 11 454 tone de legume şi abia atunci vom putea spune că am încheiat cincinalul. Petre Niţă este exigent cu sine, cu colaboratorii săi apropiaţi , între care şi inginerul şef Dinu Marin­­ cu­ toţi lucrătorii serelor. Din exigenţă s-a născut autoexi­genţă generală, factor hotăritor in realizar­ea de beneficii şi a 481 lei cheltuieli la mia de lei venit, faţă de 721 de lei, în primul an de existenţă al serelor. — în 1970, la înfiinţarea com­plexului — ne spune directorul — atît eu, cit şi inginerul-şef şi fer­mierii eram la începutul activită­ţii profesionale. împreună cu lu­crătorii am studiat serios tehno­logiile culturilor de seră, ca să le aflăm tainele. Astăzi, nici o lu­ MIRON ȘTEFANESCU coresp. „Satului socialist“ (Continuare în pag. a 3-a) e. Prin buna organizare a activi­tăţii grădiniţelor şi creşelor din mediul rural se creează multiple posibilităţi pentru participarea la muncă a unui număr tot mai mare de cooperatori, mai ales­­ fe­mei, care-şi pot desfăşura astfel activitatea în linişte, fără a mai avea grija copiilor rămaşi acasă. Ţinînd seama de importanţa şi rolul acestor instituţii, numărul lor în satele­ judeţului Arad a crescut continuu. Astăzi, aici avem 207 grădiniţe, cu 8 280 locuri, din care majoritatea sunt fi­nanţate şi sprijinite de către cooperativele agricole, şi 8 creşa, cu 320 copii. Un studiu recent, în­tocmit la nivel de judeţ, arată insă că nu toţi copiii de vîrstă preşcolară frecventează grădiniţe­le şi se impun să fie întreprinse măsuri energice de dezvoltare a grădiniţelor existente şi de înfiin­ţare a altora, în aşa fel incit, pînă în 1975, toţi copiii din loca­lităţile rurale să fie cuprinşi în reţeaua de educaţie preşcolară. Acest lucru solicită, de bună sea­mă, o preocupare mai intensă din partea organelor judeţene, a celor locale, în direcţia abordării acelor căi şi modalităţi care să ducă la grăbirea ritmului de construcţii şi reamenajări. — Ce şi-a propus consiliul pen­tru materializarea acestui dezide­rat ? — învăţînd din lipsurile anului trecut,­­ an în care consiliile populare comunale şi unele coope­rative­­ agricole de­­pr­oducţie nu şi-au onorat în întregime­ angaja­mentul de a construi 12 grădiniţe şi de a r­eamenaja 15 — s-a ho­­tărît, la propunerea cetăţenilor, a consiliilor de conducer­e din coope­rativele, agricole şi a conducerilor I.A.S., ca, incepînd, cu acest an, să se acţioneze în comun, pentru a se crea astfel de instituţii pe co­mună sau sat, urmînd ca fiecare unitate să aibă o cotă de partici­pare proporţională cu numărul co­piilor lucrătorilor ei. Sarcina coordonării activităţii de construc­ţie, de dezvoltare, de reamenajare a grădiniţelor şi creşelor revine Convorbire cu tovarăşul LADISLAU COMLODI, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al consiliului popular judeţean Arad consiliilor populare, ca organe ale puterii locale de stat. Totodată, prin unificarea eforturilor, consi­derăm că vom grăbi ritmul de construcţie a grădiniţelor şi cr­e­­şelor, în toate localităţile rurale, în 1974, participarea bănească a cetăţenilor, a cooperativelor agri­cole şi a I.A.S., în temeiul legii 20, pentru asemenea lucrări de inte­res obştesc, este de aproape un milion de lei. Se prevede con­struirea unor grădiniţe cu cămin în localităţile Bata, Aldeşti, Cuiet, Secaş, Agrişul Mare, Zeripdu Nou, Şiclău, Nădab, Apaleu, Bocsig, Mişca etc. In acelaşi timp, coo­perativele agricole din Vinga, Aradu Nou, Dorobanţi „Victo­ria“ şi „Mureşul“ din Năd­­lac, Şiria vor amenaja creşe cu 180 de locuri, pentru care şi-au prevăzut, în planurile de producţie, 220 000 lei. Cooper­ativa agricolă din Şagu, în colaborare cu I.A.S. şi consiliul popular co­munal, va construi o grădiniţă mo­dernă, pentru preşcolarii din satul reşedinţă de comună. — Prin ce măsuri consideraţi că veţi asigura darea în folosinţă la termen a acestor obiective atît de necesare ? — In prezent, urgentăm termi­narea lucrărilor la grădiniţele în­cepute in 1973, în localităţile Bon­­teşti, Botfei, Sînpetru German, A­dea. Şofronea constructorii execută finisajul ; la Sintana, Sînpaul, Hăş­­maş ei zoresc cu Zidăria şi acope­rişul, în timp ce la Secusigiu. Si­tuând­ Şiria, Galşa, lucrările, în­cepute cu două luni în urmă, con­tinuă intens. Pentru construcţia celorlalte grădiniţe, proiectele sunt aproape gata , o bună parte din materialele repartizate pentru tri­mestrul I al anului au şi ajuns in comune. Avem un program concret, care prevede termene, obligaţii şi răs­punderi ferme, pentru toţi factorii ce contribuie la realizar­ea obiecti­velor planificate. Primăria răspun­de de folosirea judicioasă a fon­durilor, de asigurarea documenta­ţiei, executarea lucr­ării conform proiectului, atribuie terenul, asigu­ră asistenţa tehnică, la nevoie mobilizează forţa de muncă neca­lificată. Cooperativele agricole, I.A.S.-urile execută, cu echipe de meseriaşi, lucrările şi confecţio­nează, în atelierele proprii, uşile şi o parte din mobilier. Printr-o ase­menea conlucr­are, socotim că vom elimina neajunsurile de pină acum şi toate grădiniţele şi cre­­şele­­ vor fi date în folosinţă îna­inte de termen, în paralel, ne vom îngriji de buna funcţionare a celor existente. I. FAUR coresp. „Satului socialist“ Construcţia de creşe şi grădiniţe în judeţul Arad CE FAC COPIII Crm MAMELE SÍNT LA CIMP ? SATUL SOCIALIST ­ ANUL VI Nr. 1533 larți 16 aprilie 1974 1­­ 4 pagini - 30 bani 9 ÎN PAGINA A 3-A || O iniţiativă deosebit de valoroasă ! REŢEAUA DE DESECĂRI -PRINCIPALĂ SURSA DE IRIGAȚII Centrul de producere a răsa­durilor — Simileasca, al între­prinderii judeţene de legume şi fructe Buzău, a produs pînă in prezent 15 milioane de fire­­le tomate, ardei şi altele. Multe din acestea au şi luat drumul unităţilor agricole coo­peratiste şi de stat Foto : C. STOICA PREŞEDINTELE REPUBLICII COSTA RICA, JOSÉ FIGUERES FERRER, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ S­­A IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, va efectua o vizită oficială de prietenie in România in a doua jumătate a lunii aprilie a.c. (Continuare in pag. a 3-a) Noua demnitate a unei străvechi aşezări 2 GALICEA MARE Victor Marcu m-a luat la eî îrf T.M.S. şi mă plimbă pe cîmp. Victor­ Marcu e preşedinte de vreo doi ani la GALICEA MARE, judeţul Dolj. — Peste cinci minute — zice —, se văd saivanele. Apoi, parcă fără legătură . Am avut parte de o iarnă anormală, iar acum avem parte de o primăvară anormală. Dar natura n-a fost niciodată prea îngăduitoa­re cu omul; natura a operat şi o­­perează întotdeauna cu severa ei inconştienţă, omului rămînîndu-i doar şansa de a se opune... Am a­­flat că numele de Galicea vine de la „Calicii“, de la „Marea Calici­­ue“, şi iatâ-mă în faţa unei loca­ lităţi al cărei nume de ocară şi-a scuturat întreaga ruşine şi s-a înălţat la mindria şi demnitatea renumelui de puternică aşezare rurală românească... La stingă, au apărut saivanele. In maşină, între mine şi preşedin­te, stă un băieţandru blond, care se recomandă : — Victor Aftinescu, şeful fermei zootehnice. Se vede că briciul nu i-a trecut de prea multe ori pe faţă. Zic : — Ce făceai dumneata prin 1949, cînd în ţară luau fiinţă primele cooperative agricole ? — Păi, nu mă născusem... Asta este : pe fundalul marilor evenimente ale lumii, generaţiile lumii se succed cu repeziciune. U­­nul ca Dimache Tom­a, din Făcă­­enii Ialomiţei, a participat cu br­a­­ţul şi cu mintea la revoluţia agra­ră din 1949 şi acum încărunţeşte, încununat de glorie ; altul, ca Vic­tor Aftinescu să zic, născut pe pă­­mîntul curat­­de după revoluţie, iată-l chemat să pună um­­ărul la marele car al prezentului. Dacă ar fi să caut fapta de cea mai importantă amploare ce­ se pe­trece în prezent la Galicea Mare, atunci m-aş opri la irigaţii. Ploile şi puţinele zăpezi care cad de obi­cei prin aceste locuri nu au sătu­rat niciodată cîmpia de apă. Pr­o­­ducţia obţinută în 1973 este producţia unui an cu uscăciuni şi cu vinturi aducătoar­e de nisip din par­tea cealaltă a Jiului, şi ea nu exprimă nici pe depar­te întreaga măsură a ca­pacităţii acestui pămînt. — Anul ăsta irigăm mai puţin — zice preşedintele — dar în 1975 intră în sistem întreaga suprafaţă şi atunci lucrurile se schimbă. Uite, să-ţi spun : am semnat acte în Bancă, mă uit şi la canale, şi parcă tot nu-mi vine să cred că vom avea apă. Aici au fost secete mari... Drumul nostru trece acum prin­tre două tarlale cu grîu. Peste pu­ţin timp, apele Dunării se vor fi- TITU CONSTANTIN (Continuare in pag. a 4-a) .

Next