Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-16 / nr. 1533
Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I unor unităţi agricole socialiste care au obţinut producţii mari în anul 1973 Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea ducţii mari vegetale şi animale, precum politicii Partidului Comunist Român de . ... . . . . . . .. .. .... şi pentru livrarea la fondul de stat a unor dezvoltare a agriculturii socialiste, pentru obţinerea în anul 1973 a unor pro- cantităţi sporite de produse, Președintele Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: Articol unic. - Se conferă „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor cooperative 4 : agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat şi asociaţii intercooperatiste : •1 • Cooperativei agricole de producţie „SOMEŞUL“, municipiul Satu Mare, care a realizat 8 626 kg porumb boabe la hectar : • Cooperativei agricole de producţie „GHEORGHE DOJA“ din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, care a realizat 7 606 kg porumb boabe şi 45 952 kg sfeclă de zahăr la hectar ; • Cooperativei agricole de producţie „CĂSCIOARELE“ din comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, care a realizat 7 174 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de producţie „SCINTEIA" din comuna Scriiteia, judeţul Ialomiţa, care a realizat 7 155 kgporumb boabe la hectar; • Cooperativei agricole de producţie „VARIAŞ“ din comuna Variaş, judeţul Timiş, care a realizat 7142 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de producţie „ZIMNICEA“ din oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman, care a realizat 7 005 kg porumb boabe la hectar ; • Cooperativei agricole de producţie „BORDA“ din comuna Cenei, judeţul Timiş, care a realizat 6 911 kg porumb boabe la hectar ; Cooperativei agricole de producţie „COBADIN“ din comuna Cobadin, judeţul Constanţa, care a realizat 6 766 kg porumb boabe la ■ hectar ; ♦ Cooperativei agricole de producţie „SINPETRU MIC“ din comuna Variaş, judeţul Timiş, care a realizat 6 721 kg porumb boabe la hectar ; * Cooperativei agricole de producţie „UNIREA“ din oraşul Corabia, judeţul Olt, care a realizat 6 667 kg porumb boabe la hectar ; ♦ Cooperativei agricole de producţie „GRIVIŢA“ din comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa, care a realizat 6 648 kg porumb boabe la hectar; • întreprinderii agricole de stat „AGIGEA“ din comuna Agi(Continuare in pag. a 3-a) • LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ MĂSURI ENERGICE, IMEDIATE IMPUSE DE STAREA VREMII Recomandările Centralei pentru legume şi fructe In ultimele 48 de ore, in întreaga ţară au intervenit schimbări in starea vremii, caracterizate prin precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare, vînt cu intensificări în unele zone şi scăderi de temperatură îndeosebi în cursul nopţii. Dat fiind că pentru următoarele două nopţi se anunţă tot temperaturi scăzute, se impune organizarea unor acţiuni de protejare a plantaţiilor, a culturilor legumicole din cîmp, din solarii şi din răsadniţe. In acest sens, Centrala pentru legume şi fructe recomandă următoarele măsuri imediate : IN SOLARII : — îndepărtarea zăpezii de la dolii, captarea acesteia în coşuri căptuşite, prin desfacerea uşoara a foliei, prin interiorul solarului ; — captarea apei (strînsă în pungi) şi evacuarea ei prin şănţuleţele deschise sub rîndul de dolie ;■ — închiderea perfectă a salariilor şi înlocuirea foliilor care s-au deplasat sau s-au rupt ; — pentru menţinerea temperaturii se vor introduce în solarii sobe de tablă (una la 1000 metri pătraţi). în jurul sobelor se vor construi paravane, pentru ca temperatura emanată să nu dăuneze plantelor din apropiere ; — să se verifice paravanele de protecţie şi să se ia măsuri de întărire a acestora ; — să se introducă gunoi încins la toate colţurile de solarii şi, dacă este posibil, pe toată marginea interioară. Pe lingă susţinerea foliei, această măsură asigură dezvoltarea unei temperaturi ridicate în solarii. IN RĂSADNIŢE : — să se înlăture pătrunderea apei în platforme. în acest scop, se vor săpa, în jurul răsadniţelor, şanţuri de scurgere ; — geamurile vor fi acoperite cu folie, lăsînd însă luft spre a se evita asfixierea plantelor ; — se va urmări ca răsadurile să nu fie în contact cu geamurile. Pentru aceasta, se vor ridica tocurile şi se vor completa spaţiile dintre ele cu gunoi de grajd sau paie bine presate ; — se va asigura gunoi de grajd sau paie pentru a acoperi geamurile, in cazul in care temperatura va scădea la —3° — 4°C. ÎN SERELE ÎNMULŢITOR : — se vor lua măsuri ca aerul rece să nu pătrundă ; — aerisirea se va face moderat şi numai în timpul zilei ; — în toată această perioadă de pericol, nu se vor iriga plantele în sere. ÎN CÎMP : — se vor lua măsuri de fumigaţie pe parcelele plantate. în acest scop, se vor folosi grămezi de materiale fumigene — 2—4 la hectar — sau luminări fumigene — 8—10 la hectar. Fumigaţia se va face de la orele 3—5 pînă la orele 9—10 dimineaţa; — se va executa udarea prin aspersiune, îndeosebi la culturile de cartofi timpurii, morcovi, salată. în caz de îngheţ, udarea prin aspersie va începe la orele 4—5 dimineaţa şi va continua pînă la orele 8—9 . — se va evacua apa din culturi cronica Întrecerii socialiste PRIN INOVAŢII ŞI RAŢIONALIZĂRI, economii anuale de peste un milion şi o producţie care urca, urca••• Iata-ne din nou în drum spre seinele din Bărcâneşti. Ne atrage această oază de verdeaţă sub sticlă, ce măsoară 70 de hectare, ne atrage faima cîştigată de întreprinderea intercooperatistă de sere căreia îi aparţine, dar mai ales ne atrag hărnicia şi dăinuirea in muncă a acestui colectiv hotărit să încheie cit de repede conturile cincinalului... — Ce noutăţi pe la dumneavoastră ? — ii întrebăm pe ing. Petre Niţă, directorul întreprinderii. De exemplu, cum staţi cu îndeplinirea angajamentelor, care sunt realizările primului trimestru ? — Pînă la sfîrşitul lunii martie am livrat 300 de tone de legume, din care 180 la export, faţă de numai 160 cit am expediat beneficiarilor anului trecut. Pe sortimente, am aprovizionat piaţa, pînă la 31 martie, cu 200 tone de castraveţi, 15 tone de tomate, 8 tone de ardei gras, precum şi cu varză, pătrunjel, ar dei iute şi spanac Totodată, cooperativelor agricole le-am pus la dispoziţie, in ultimele zile ale lui martie şi primele zile din aprilie, 1,5 milioane răsaduri. — Din cite am auzit, sfîrşitul primului trimestru a coincis cu o realizare de-a dreptul remarcabilă : depăşirea beneficiului prevăzut pe întreg cincinalul cu 7 milioane lei ! — Aşa este, dar nu vă grăbiţi să notaţi — ne avertizează directorul serelor. Pentru noi îndeplinirea cincinalului înseamnă înainte de toate realizarea integrală a producţiei globale planificate, 1. ♦uturor cantităţilor de legume prevăzute. Pînă la sfîrşitul anului vom produce şi livra încă 11 454 tone de legume şi abia atunci vom putea spune că am încheiat cincinalul. Petre Niţă este exigent cu sine, cu colaboratorii săi apropiaţi , între care şi inginerul şef Dinu Marin cu toţi lucrătorii serelor. Din exigenţă s-a născut autoexigenţă generală, factor hotăritor in realizarea de beneficii şi a 481 lei cheltuieli la mia de lei venit, faţă de 721 de lei, în primul an de existenţă al serelor. — în 1970, la înfiinţarea complexului — ne spune directorul — atît eu, cit şi inginerul-şef şi fermierii eram la începutul activităţii profesionale. împreună cu lucrătorii am studiat serios tehnologiile culturilor de seră, ca să le aflăm tainele. Astăzi, nici o lu MIRON ȘTEFANESCU coresp. „Satului socialist“ (Continuare în pag. a 3-a) e. Prin buna organizare a activităţii grădiniţelor şi creşelor din mediul rural se creează multiple posibilităţi pentru participarea la muncă a unui număr tot mai mare de cooperatori, mai ales femei, care-şi pot desfăşura astfel activitatea în linişte, fără a mai avea grija copiilor rămaşi acasă. Ţinînd seama de importanţa şi rolul acestor instituţii, numărul lor în satele judeţului Arad a crescut continuu. Astăzi, aici avem 207 grădiniţe, cu 8 280 locuri, din care majoritatea sunt finanţate şi sprijinite de către cooperativele agricole, şi 8 creşa, cu 320 copii. Un studiu recent, întocmit la nivel de judeţ, arată insă că nu toţi copiii de vîrstă preşcolară frecventează grădiniţele şi se impun să fie întreprinse măsuri energice de dezvoltare a grădiniţelor existente şi de înfiinţare a altora, în aşa fel incit, pînă în 1975, toţi copiii din localităţile rurale să fie cuprinşi în reţeaua de educaţie preşcolară. Acest lucru solicită, de bună seamă, o preocupare mai intensă din partea organelor judeţene, a celor locale, în direcţia abordării acelor căi şi modalităţi care să ducă la grăbirea ritmului de construcţii şi reamenajări. — Ce şi-a propus consiliul pentru materializarea acestui deziderat ? — învăţînd din lipsurile anului trecut, an în care consiliile populare comunale şi unele cooperative agricole deproducţie nu şi-au onorat în întregime angajamentul de a construi 12 grădiniţe şi de a reamenaja 15 — s-a hotărît, la propunerea cetăţenilor, a consiliilor de conducere din cooperativele, agricole şi a conducerilor I.A.S., ca, incepînd, cu acest an, să se acţioneze în comun, pentru a se crea astfel de instituţii pe comună sau sat, urmînd ca fiecare unitate să aibă o cotă de participare proporţională cu numărul copiilor lucrătorilor ei. Sarcina coordonării activităţii de construcţie, de dezvoltare, de reamenajare a grădiniţelor şi creşelor revine Convorbire cu tovarăşul LADISLAU COMLODI, vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular judeţean Arad consiliilor populare, ca organe ale puterii locale de stat. Totodată, prin unificarea eforturilor, considerăm că vom grăbi ritmul de construcţie a grădiniţelor şi creşelor, în toate localităţile rurale, în 1974, participarea bănească a cetăţenilor, a cooperativelor agricole şi a I.A.S., în temeiul legii 20, pentru asemenea lucrări de interes obştesc, este de aproape un milion de lei. Se prevede construirea unor grădiniţe cu cămin în localităţile Bata, Aldeşti, Cuiet, Secaş, Agrişul Mare, Zeripdu Nou, Şiclău, Nădab, Apaleu, Bocsig, Mişca etc. In acelaşi timp, cooperativele agricole din Vinga, Aradu Nou, Dorobanţi „Victoria“ şi „Mureşul“ din Nădlac, Şiria vor amenaja creşe cu 180 de locuri, pentru care şi-au prevăzut, în planurile de producţie, 220 000 lei. Cooperativa agricolă din Şagu, în colaborare cu I.A.S. şi consiliul popular comunal, va construi o grădiniţă modernă, pentru preşcolarii din satul reşedinţă de comună. — Prin ce măsuri consideraţi că veţi asigura darea în folosinţă la termen a acestor obiective atît de necesare ? — In prezent, urgentăm terminarea lucrărilor la grădiniţele începute in 1973, în localităţile Bonteşti, Botfei, Sînpetru German, Adea. Şofronea constructorii execută finisajul ; la Sintana, Sînpaul, Hăşmaş ei zoresc cu Zidăria şi acoperişul, în timp ce la Secusigiu. Situând Şiria, Galşa, lucrările, începute cu două luni în urmă, continuă intens. Pentru construcţia celorlalte grădiniţe, proiectele sunt aproape gata , o bună parte din materialele repartizate pentru trimestrul I al anului au şi ajuns in comune. Avem un program concret, care prevede termene, obligaţii şi răspunderi ferme, pentru toţi factorii ce contribuie la realizarea obiectivelor planificate. Primăria răspunde de folosirea judicioasă a fondurilor, de asigurarea documentaţiei, executarea lucrării conform proiectului, atribuie terenul, asigură asistenţa tehnică, la nevoie mobilizează forţa de muncă necalificată. Cooperativele agricole, I.A.S.-urile execută, cu echipe de meseriaşi, lucrările şi confecţionează, în atelierele proprii, uşile şi o parte din mobilier. Printr-o asemenea conlucrare, socotim că vom elimina neajunsurile de pină acum şi toate grădiniţele şi creşele vor fi date în folosinţă înainte de termen, în paralel, ne vom îngriji de buna funcţionare a celor existente. I. FAUR coresp. „Satului socialist“ Construcţia de creşe şi grădiniţe în judeţul Arad CE FAC COPIII Crm MAMELE SÍNT LA CIMP ? SATUL SOCIALIST ANUL VI Nr. 1533 larți 16 aprilie 1974 1 4 pagini - 30 bani 9 ÎN PAGINA A 3-A || O iniţiativă deosebit de valoroasă ! REŢEAUA DE DESECĂRI -PRINCIPALĂ SURSA DE IRIGAȚII Centrul de producere a răsadurilor — Simileasca, al întreprinderii judeţene de legume şi fructe Buzău, a produs pînă in prezent 15 milioane de firele tomate, ardei şi altele. Multe din acestea au şi luat drumul unităţilor agricole cooperatiste şi de stat Foto : C. STOICA PREŞEDINTELE REPUBLICII COSTA RICA, JOSÉ FIGUERES FERRER, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ SA IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, va efectua o vizită oficială de prietenie in România in a doua jumătate a lunii aprilie a.c. (Continuare in pag. a 3-a) Noua demnitate a unei străvechi aşezări 2 GALICEA MARE Victor Marcu m-a luat la eî îrf T.M.S. şi mă plimbă pe cîmp. Victor Marcu e preşedinte de vreo doi ani la GALICEA MARE, judeţul Dolj. — Peste cinci minute — zice —, se văd saivanele. Apoi, parcă fără legătură . Am avut parte de o iarnă anormală, iar acum avem parte de o primăvară anormală. Dar natura n-a fost niciodată prea îngăduitoare cu omul; natura a operat şi operează întotdeauna cu severa ei inconştienţă, omului rămînîndu-i doar şansa de a se opune... Am aflat că numele de Galicea vine de la „Calicii“, de la „Marea Caliciue“, şi iatâ-mă în faţa unei loca lităţi al cărei nume de ocară şi-a scuturat întreaga ruşine şi s-a înălţat la mindria şi demnitatea renumelui de puternică aşezare rurală românească... La stingă, au apărut saivanele. In maşină, între mine şi preşedinte, stă un băieţandru blond, care se recomandă : — Victor Aftinescu, şeful fermei zootehnice. Se vede că briciul nu i-a trecut de prea multe ori pe faţă. Zic : — Ce făceai dumneata prin 1949, cînd în ţară luau fiinţă primele cooperative agricole ? — Păi, nu mă născusem... Asta este : pe fundalul marilor evenimente ale lumii, generaţiile lumii se succed cu repeziciune. Unul ca Dimache Toma, din Făcăenii Ialomiţei, a participat cu braţul şi cu mintea la revoluţia agrară din 1949 şi acum încărunţeşte, încununat de glorie ; altul, ca Victor Aftinescu să zic, născut pe pămîntul curatde după revoluţie, iată-l chemat să pună umărul la marele car al prezentului. Dacă ar fi să caut fapta de cea mai importantă amploare ce se petrece în prezent la Galicea Mare, atunci m-aş opri la irigaţii. Ploile şi puţinele zăpezi care cad de obicei prin aceste locuri nu au săturat niciodată cîmpia de apă. Producţia obţinută în 1973 este producţia unui an cu uscăciuni şi cu vinturi aducătoare de nisip din partea cealaltă a Jiului, şi ea nu exprimă nici pe departe întreaga măsură a capacităţii acestui pămînt. — Anul ăsta irigăm mai puţin — zice preşedintele — dar în 1975 intră în sistem întreaga suprafaţă şi atunci lucrurile se schimbă. Uite, să-ţi spun : am semnat acte în Bancă, mă uit şi la canale, şi parcă tot nu-mi vine să cred că vom avea apă. Aici au fost secete mari... Drumul nostru trece acum printre două tarlale cu grîu. Peste puţin timp, apele Dunării se vor fi- TITU CONSTANTIN (Continuare in pag. a 4-a) .