Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-18 / nr. 1535

SATUL SOCIALIST ANUL VI Nr. 1535 Joi 18 aprilie 1974 1 4 pagini - 30 bani Cuvintarea preşedintelui Republicii NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Doamnelor şi domnilor,­­ Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să­ încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interpar­lamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim sa­tisfacţia că România găzduieşte a­­ceastă importantă reuniune inter­naţională. Fără îndoială că lucră­rile sesiunii, care abordează pro­bleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contri­bui la mai buna cunoaştere reci­procă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, din­tre factorii politici ai ţărilor parti­cipante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi pro­pune să dezbată probleme de impor­tanţă capitală pentru aşezarea rela­ţiilor dintre state pe baze noi, pen­tru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoare­lor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării in lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc, între naţiuni, de pace şi colaborare între state., O importanţă deosebită are fap­tul că sesiunea reuneşte parlamen­tari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentând opinia publi­că de pretutindeni, năzuinţele tutu­ror popoarelor de a pune cu hotă­­rîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de as­tăzi opinia publică şi reprezen­tanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evolu­ţiei politice mondiale, în promo­varea păcii şi colaborării. Toc­mai, ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa interna­ţională a maselor populare, al afir­mării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, so­ciale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în di­recţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea pla­netei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a ampli­ficat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la în­făptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi con­creţi în direcţia normalizării rapor­turilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. în acelaşi timp în­să, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpe­tueze vechea politică de inegali­tate, dominaţie şi dictat, de agre­siune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele de­mocratice, de toate popoarele îm­potriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat in­ternaţional. Pornind de la aceste conside­rente, Republica Socialistă Româ­nia desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toa­te puterile pentru accelerarea pro­ceselor pozitive care au loc pe are­na mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prie­tenie, alianţă şi colaborare cu toa­te statele care edifică noua orîn­­d­uire socială. Totodată, amplifi­căm permanent colaborarea cu po­poarele care păşesc pe calea dez­voltării economico-sociale indepen­dente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi re­prezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţio­narea problemelor care confruntă omenirea contemporană în intere­sul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. în ul­timii ani, Republica Socialistă România a semnat importante do­cumente de stat — tratate, decla­raţii comune şi acorduri — cu nu­meroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate conti­nentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pen­tru întronarea unor norme noi, democratice în întreaga viaţă in­ternaţională. Punem la baza rela­ţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suve­ranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne şi avantajului reci­proc, eliminarea forţei şi amenin­ţării cu forţa ca mijloc de rezol­vare a diferendelor şi litigiilor,­ respectarea dreptului sacru al fie­cărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării eco­nomico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că nu­mai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colabo­rare neîngrădită între toate sta­tele, în interesul fiecăruia în par­te şi al cauzei progresului şi civi­lizaţiei umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româ­neşti este participarea activă la­­ înfăptuirea securităţii pe conti­nentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fun­damentală a întregii vieţi inter­naţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrări­lor Conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al a­­cestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca a­­ceasta conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, înte­meiate pe încredere, egalitate , şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colabo­rări — economice, tehnico-ştiinţi­­fice, culturale şi umane d­intre toate ţările, fără deosebire de o­­rînduire socială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul depli­nei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei ge­neral-europene va constitui un e­­veniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influ­enţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii interna­ţionale este stingerea oricăror fo­care de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drep­te, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi consi­derăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie rea­lizată pe baza rezoluţiilor Consi­liului de Securitate, pe cale poli­tică, prin retragerea trupelor is­­raeliene din teritoriile arabe ocu­pate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi in­tegrităţii tuturor statelor din a­­ceastă zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel, care a dus la retragerea trupelor is­­raeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate, şi considerăm că trebuie să se acţioneze în conti­nuare pentru dezangajare şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci (Continuare in pag. a 3-a) Plecarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Po­litic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşo­via. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Şte­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­hl­ai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de­­ faţă Wladysla­v­ Wojtasik, ambasadorul R.P. Polo­ne la Bucureşti, şi membri ai am­­basadei.­ ­ (Agerpres) CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE însemnări la întreprinderea de pompe „AVERSA“ — Bucureşti „SIMTEM ALĂTURI DE LUCRĂTORII OGDĂRILOR \\ BĂTĂLIA PENTRU APĂ “ — Dacă aversele de ploaie, pe care le-au anunţat meteorologii în această primăvară secetoasă şi-au făcut sau nu şi-au făcut simţită prezenţa, „aversele“ noastre, cum­ s-au deprins să le zică ţăranii pompelor, după marca înscrisă pe ele, au ajuns la timp la sate. In trimestrul întîi, am livrat agricul­turii 1 610 de pompe, din care 218 înainte de termen, cu 30—40 de zile. In aprilie, vom livra alte 328 de pompe de diverse mărimi, care aveau ca termen de expediţie lu­nile mai şi iunie. Aşa înţeleg mun­citorii, inginerii şi tehnicienii noş­tri să sprijine ţărănimea în bătă­lia pentru apă. Cel care ne vorbeşte — ingine­rul Dimitris Grecov, directorul în­treprinderii „Aversa“ Bucureşti — se opreşte pentru o clipă, apoi ne furnizează noi şi noi amănunte : despre noua tinereţe a­ acestei­ uni­tăţi care, nu de mult, a împlinit respectabila vîrstă de 90 de ani, despre preocuparea stăruitoare de a diversifica producţia... Saltul, creşterile sunt impresionante. Bu­năoară, astăzi uzina produce pom­pe în zeci şi zeci de variante. Pompe cu un debit de 3—4 metri cubi pe oră, folosite în grădinile de legume, pompe gigant cu un debit de 30 000 metri cubi pe oră, utilizate la marile staţii de pom­pare ale sistemelor de irigaţii, pompe submersibile care se intro­duc cu motor, cu tot, în puţuri, în apă, pompe pentru alimentat cu apă micile gospodării, pompe pen­tru stropit cu substanţe chimice — şi cele mai importante şi mai la ordinea zilei dintre ele : pompele pentru irigaţii şi desecări. Directorul ne înmînează un vraf de scrisori, în toate, fără excepţie, se adresează vii mulţumiri uzinei pentru livrarea pompelor cu o lu­nă, o lună şi jumătate în devans. Notăm cîţiva expeditori: Trustul de îmbunătăţiri funciare Craiova, unităţile de desecări Buzău şi Lati­­nu-Vădeni, I.U.G. Brăila — Dună­re — Siret, I.U.G. Mostiştea, în­treprinderile de aprovizionare teh­­nico-materiala 21 Slobozia, 4 Ba­cău, 23 Bucureşti, 24 Covasna, 17 Galaţi, 34 Teleorman... TRAIAN DUMITRE­SCU (Continuare în pag. a 3-a) A LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ Semănatul porumbului­­ cu toate forţele, peste tot unde solul are temperatură optimă • 923 000 HECTARE, 39 LA SUTĂ DIN SUPRAFEŢELE DESTINATE PORUMBULUI AU ŞI FOST INSAMINŢATE • IN JUDEŢELE DOLJ, OLT, TELEORMAN, IALOMIŢA, BRAILA ŞI ARGEŞ, COOPERATORII SI MECANIZATORII AU INCORPORAT SAMFNTA PE 60-95 LA SUTA DIN TERENURI • ÎN FIECARE UNITATE, MAXIMĂ RĂSPUNDERE PENTRU REALI­ZAREA PLANULUI DE INSAMINTARE LA TOATE CULTURILE • UTILIZAREA REZERVELOR DE APĂ DIN SOL - AMELIORATE PARȚIAL DATORITA PRECIPITATIILOR DIN ULTIMELE ZILE - SO­LICITA RITM INTENS SI CALITATE IREPROŞABILA LA PREGĂ­TIREA TERENULUI SI­­SEMĂNAT Cu toate că in această săptămî­­nă vremea a fost mai puţin favo­rabilă lucrului în cimp, oamenii muncii din agricultură au conti­nuat să acţioneze intens la semă­nat, astfel ca rezervele de umidita­te din sol — ameliorate parţial da­torită precipitaţiilor căzute — să poată fi utilizate la maximum în vederea germinării seminţelor, ră­săririi și dezvoltării culturilor. Du­pă cum rezultă din situația centra­lizata, la 16 aprilie, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, in ultimele patru zile su­prafeţele insăminţate au crescut cu peste 383 000 hectare. Culturile de primăvară au fost semănate, pină acum, pe aproape 2,6 milioane de hectare, 58 la sută din preve­deri în cooperativele agricole şi 45 la sută în întreprinderile agri­cole de stat. Un ritm sporit s-a­ înregistrat la semănatul porumbului, căruia ii sunt rezervate, în acest an, cele mai mari suprafeţe. Datorită bunei or­ganizări a muncii, folosirii cores­punzătoare a mijloacelor­ mecanice, la pregătirea terenului şi semănat, s-a reuşit ca săminţa să fie încor­porată in sol pe mai mult de 925 000 hectare, 39 la sută din su­prafeţele înscrise în plan. Un im­portant avans există în judeţul Dolj, unde 95 la sută din suprafe­ţele prevăzute în unităţile agricole de stat şi 80 la sută în cele coope­ratiste au primit săminţă, precum şi in cooperativele agricole din ju­deţele Ol, Teleorman, Ialomiţa, Brăila şi Argeş, unde porumbul a fost semănat pe 60—70 la sută din terenurile ce i-au fost rezervate. Dat fiind volumul mare şi ur­genţa acestei lucrări, se impune ca: (Continuare in pag. a 3-a) Orice consultaţie medicală începe cu o vorbă bună Un adevăr ignorat, uneori, In practică In cadrul dispensarului medical din comuna Iz­voarele, judeţul Ilfov, lu­crează trei medici : Adri­an Leca şi soţii Marius şi Eugenia­ Costea. Toţi trei sunt tineri şi­ — aşa cum aveam să aflu — slnt in­teresaţi să ştie cît mai multe despre boli şi cît­ mai puţine despre bol­navi. Totodată, după spu­sele doctorului Şerban Iliescu, directorul spita­lului din Giurgiu (for tu­telar al dispensarului), familia Costea nu are ochi buni pentru Leca, iar acesta nu se lasă mai pre­jos în relaţiile cu cei doi soţi. Am mers în comună, am discutat cu cîţiva din­tre locuitorii ei şi, apoi, cu Marius Costea, medic coordonator al circum­scripţiei, şi cu soţia sa. Pe doctorul Leca nu l-am găsit. Este în concediu : „de data asta de odihnă, ne-a spus M. Costea, că pină acum a avut conce­dii medicale, în timpul cărora şi-a dat şi exame­nul de secundariat“. Iată întrebările la care docto­rul Marius Costea a fost rugat să răspundă. Sînteţi dur cu oamenii, doctore ? — Eu ? în nici un caz. Prescriu , tratamente efica­ce, rezolv, din punct de vedere medical, unele ca­zuri de-a dreptul dificile. Poate, din cînd în cind... în fond, şeful care se pu­pă cu toată lumea nu mai este şef. Ori, eu sînt, aici, şef de circă. Vin unii, nepricepuţi şi cer fel de fel de lucruri, pe care nu se cuvine să le fac. Ii re­ped. Sau sînt distant, ca să mă respecte publicul. AL. SOLOMONESCU (Continuare­­ în­­pag. a 4-a) Stadiul insămințării porumbului, in cooperativele agricole, fie 1974 la 16 apri­ Competitie Inseram, intr-un număr tre­cut al ziarului nostru, ştirea despre succesele deosebite cu care cei cîţiva lucrători ai complexului avicol al coopera­tivei agricole din Drăgăneşti— Vlaşca, judeţul Teleorman, au încheiat primul trimestru al a­­cestui an. Ieri, la redacţie a sosit o altă veste, tot de la Drăgăneşti Vlaşca, întrucît întrecerea socialistă pentru realizarea înainte de termen a obiectivelor actualului cincinal are loc şi între sectoarele coo­perativei — se spune in scri­soarea semnată de preşedinte­le Radu Riciu — nici ceilalţi îngrijitori de animale nu vor să se lase mai prejos. Astfel, printr-o strictă respectare a tehnologiei de creştere şi ex­ploatare, prin încadrarea se­veră in limitele normelor de furajare, lucrătorii de la în­­grăşătoria de tineret taurin au reuşit să livreze statului, în primele trei luni ale anului, 175 de tone de carne, în loc de 122 de tone stabilite prin plan. O veritabilă competiție, pe care o vom urmări cu plăcere. i în cîte judeţe se obţin producţii record ? Onoarea acordată muncii ca răsplată a roadelor dobîndite cu preţul strădaniei şi inteligen­ţei oamenilor constituie de fie­care dată un prilej de a ne bucura cu toţii pentru învingă­tori, dar nu mai puţin un în­demn la reflecţie in legătură cu ce s-ar mai fi putut realiza încă. Parcurgînd lista destul de lungă a unităţilor agricole dis­tinse cu „Ordinul Muncii'' clasa I n-am putut să nu re­marcăm excelentele performan­ţe obţinute de un număr însem­nat de unităţi la producţiile animale şi vegetale, campion aproape absolut fiind in acest sens judeţul Constanţa, care a înregistrat recorduri mari la po­rumb boabe, floarea-soarelui, struguri, creştere şi îngrăşare de turm­e, carne de oaie, lină. Concurenţa e destul de strînsă în ce priveşte producţiile mari obţinute de judeţe ca Ialomiţa, Timiş, Buzău. De altfel, din cele 87 de unităţi agricole care au primit înalta distincţie jumătate sunt din numai 7 judeţe, 23 sunt, de fapt, judeţele cărora le apar­ţin toate unităţile decorate. Nu poa­te, de aceea, să nu ne mire constatarea că chiar judeţe cu o pondere mare în producţia agricolă a ţării, în diferite domenii, nu şi-au în­scris numele în această scară a valorilor prin nici o unitate, ceea ce nu e tocmai lăudabil. Deşi practic, la o producţie sau alta, mai fiecare judeţ are po­sibilitatea să obţină­­ recorduri semnificative nu numai pentru o unitate anume, ci pentru întrea­ga activitate economică in agri­cultură - iată că ne aflăm în faţa unor absenţe inexplicabile. Surprinzător, printre aceste mari absenţe din catalogul fruntaşi­lor se număra judeţe ca Alba, Argeş, Braşov, Maramureş, Si­biu şi încă altele. O cercetare atentă demonstrează că între producţiile record ale unor uni­tăţi şi cele medii, pe judeţ, există cel mai adesea o core­laţie strînsă. E cazul, din nou, al judeţului Constanţa, exem­plar în ceea ce priveşte bilan­ţul general, ca şi rezultatele fie­cărei unităţi în parte. Făcînd această observaţie, evident, nu avem pretenţia ca fiecare ju­deţ să repurteze succese de pri­mă mină la absolut toate pro­dusele agricole. Avem deci în vedere condiţiile concrete ale fiecărei zone pentru dezvoltarea uneia sau alteia din ramurile producţiei vegetale şi animale. Cum ne aflam deja într-o pe­rioada de mare importanţă în noul an agricol, sîntem în-, dreptăţiţî să întrebăm : ‘ în cite judeţe se obţin producţii agrico­le record ? E un răspuns care, practic, trebuie să începem a-i da de azi.. .Mîine va fi prea tîr­­ziu. NICULAE STOIAN

Next