Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-18 / nr. 1535
SATUL SOCIALIST ANUL VI Nr. 1535 Joi 18 aprilie 1974 1 4 pagini - 30 bani Cuvintarea preşedintelui Republicii NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării in lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc, între naţiuni, de pace şi colaborare între state., O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai, ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, al afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. în acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. în ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — tratate, declaraţii comune şi acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice în întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia în parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor Conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca aceasta conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate , şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane dintre toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel, care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate, şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezangajare şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci (Continuare in pag. a 3-a) Plecarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihlai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslav Wojtasik, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE însemnări la întreprinderea de pompe „AVERSA“ — Bucureşti „SIMTEM ALĂTURI DE LUCRĂTORII OGDĂRILOR \\ BĂTĂLIA PENTRU APĂ “ — Dacă aversele de ploaie, pe care le-au anunţat meteorologii în această primăvară secetoasă şi-au făcut sau nu şi-au făcut simţită prezenţa, „aversele“ noastre, cum s-au deprins să le zică ţăranii pompelor, după marca înscrisă pe ele, au ajuns la timp la sate. In trimestrul întîi, am livrat agriculturii 1 610 de pompe, din care 218 înainte de termen, cu 30—40 de zile. In aprilie, vom livra alte 328 de pompe de diverse mărimi, care aveau ca termen de expediţie lunile mai şi iunie. Aşa înţeleg muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri să sprijine ţărănimea în bătălia pentru apă. Cel care ne vorbeşte — inginerul Dimitris Grecov, directorul întreprinderii „Aversa“ Bucureşti — se opreşte pentru o clipă, apoi ne furnizează noi şi noi amănunte : despre noua tinereţe a acestei unităţi care, nu de mult, a împlinit respectabila vîrstă de 90 de ani, despre preocuparea stăruitoare de a diversifica producţia... Saltul, creşterile sunt impresionante. Bunăoară, astăzi uzina produce pompe în zeci şi zeci de variante. Pompe cu un debit de 3—4 metri cubi pe oră, folosite în grădinile de legume, pompe gigant cu un debit de 30 000 metri cubi pe oră, utilizate la marile staţii de pompare ale sistemelor de irigaţii, pompe submersibile care se introduc cu motor, cu tot, în puţuri, în apă, pompe pentru alimentat cu apă micile gospodării, pompe pentru stropit cu substanţe chimice — şi cele mai importante şi mai la ordinea zilei dintre ele : pompele pentru irigaţii şi desecări. Directorul ne înmînează un vraf de scrisori, în toate, fără excepţie, se adresează vii mulţumiri uzinei pentru livrarea pompelor cu o lună, o lună şi jumătate în devans. Notăm cîţiva expeditori: Trustul de îmbunătăţiri funciare Craiova, unităţile de desecări Buzău şi Latinu-Vădeni, I.U.G. Brăila — Dunăre — Siret, I.U.G. Mostiştea, întreprinderile de aprovizionare tehnico-materiala 21 Slobozia, 4 Bacău, 23 Bucureşti, 24 Covasna, 17 Galaţi, 34 Teleorman... TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) A LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ Semănatul porumbului cu toate forţele, peste tot unde solul are temperatură optimă • 923 000 HECTARE, 39 LA SUTĂ DIN SUPRAFEŢELE DESTINATE PORUMBULUI AU ŞI FOST INSAMINŢATE • IN JUDEŢELE DOLJ, OLT, TELEORMAN, IALOMIŢA, BRAILA ŞI ARGEŞ, COOPERATORII SI MECANIZATORII AU INCORPORAT SAMFNTA PE 60-95 LA SUTA DIN TERENURI • ÎN FIECARE UNITATE, MAXIMĂ RĂSPUNDERE PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE INSAMINTARE LA TOATE CULTURILE • UTILIZAREA REZERVELOR DE APĂ DIN SOL - AMELIORATE PARȚIAL DATORITA PRECIPITATIILOR DIN ULTIMELE ZILE - SOLICITA RITM INTENS SI CALITATE IREPROŞABILA LA PREGĂTIREA TERENULUI SISEMĂNAT Cu toate că in această săptămînă vremea a fost mai puţin favorabilă lucrului în cimp, oamenii muncii din agricultură au continuat să acţioneze intens la semănat, astfel ca rezervele de umiditate din sol — ameliorate parţial datorită precipitaţiilor căzute — să poată fi utilizate la maximum în vederea germinării seminţelor, răsăririi și dezvoltării culturilor. După cum rezultă din situația centralizata, la 16 aprilie, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, in ultimele patru zile suprafeţele insăminţate au crescut cu peste 383 000 hectare. Culturile de primăvară au fost semănate, pină acum, pe aproape 2,6 milioane de hectare, 58 la sută din prevederi în cooperativele agricole şi 45 la sută în întreprinderile agricole de stat. Un ritm sporit s-a înregistrat la semănatul porumbului, căruia ii sunt rezervate, în acest an, cele mai mari suprafeţe. Datorită bunei organizări a muncii, folosirii corespunzătoare a mijloacelor mecanice, la pregătirea terenului şi semănat, s-a reuşit ca săminţa să fie încorporată in sol pe mai mult de 925 000 hectare, 39 la sută din suprafeţele înscrise în plan. Un important avans există în judeţul Dolj, unde 95 la sută din suprafeţele prevăzute în unităţile agricole de stat şi 80 la sută în cele cooperatiste au primit săminţă, precum şi in cooperativele agricole din judeţele Ol, Teleorman, Ialomiţa, Brăila şi Argeş, unde porumbul a fost semănat pe 60—70 la sută din terenurile ce i-au fost rezervate. Dat fiind volumul mare şi urgenţa acestei lucrări, se impune ca: (Continuare in pag. a 3-a) Orice consultaţie medicală începe cu o vorbă bună Un adevăr ignorat, uneori, In practică In cadrul dispensarului medical din comuna Izvoarele, judeţul Ilfov, lucrează trei medici : Adrian Leca şi soţii Marius şi Eugenia Costea. Toţi trei sunt tineri şi — aşa cum aveam să aflu — slnt interesaţi să ştie cît mai multe despre boli şi cît mai puţine despre bolnavi. Totodată, după spusele doctorului Şerban Iliescu, directorul spitalului din Giurgiu (for tutelar al dispensarului), familia Costea nu are ochi buni pentru Leca, iar acesta nu se lasă mai prejos în relaţiile cu cei doi soţi. Am mers în comună, am discutat cu cîţiva dintre locuitorii ei şi, apoi, cu Marius Costea, medic coordonator al circumscripţiei, şi cu soţia sa. Pe doctorul Leca nu l-am găsit. Este în concediu : „de data asta de odihnă, ne-a spus M. Costea, că pină acum a avut concedii medicale, în timpul cărora şi-a dat şi examenul de secundariat“. Iată întrebările la care doctorul Marius Costea a fost rugat să răspundă. Sînteţi dur cu oamenii, doctore ? — Eu ? în nici un caz. Prescriu , tratamente eficace, rezolv, din punct de vedere medical, unele cazuri de-a dreptul dificile. Poate, din cînd în cind... în fond, şeful care se pupă cu toată lumea nu mai este şef. Ori, eu sînt, aici, şef de circă. Vin unii, nepricepuţi şi cer fel de fel de lucruri, pe care nu se cuvine să le fac. Ii reped. Sau sînt distant, ca să mă respecte publicul. AL. SOLOMONESCU (Continuare înpag. a 4-a) Stadiul insămințării porumbului, in cooperativele agricole, fie 1974 la 16 apri Competitie Inseram, intr-un număr trecut al ziarului nostru, ştirea despre succesele deosebite cu care cei cîţiva lucrători ai complexului avicol al cooperativei agricole din Drăgăneşti— Vlaşca, judeţul Teleorman, au încheiat primul trimestru al acestui an. Ieri, la redacţie a sosit o altă veste, tot de la Drăgăneşti Vlaşca, întrucît întrecerea socialistă pentru realizarea înainte de termen a obiectivelor actualului cincinal are loc şi între sectoarele cooperativei — se spune in scrisoarea semnată de preşedintele Radu Riciu — nici ceilalţi îngrijitori de animale nu vor să se lase mai prejos. Astfel, printr-o strictă respectare a tehnologiei de creştere şi exploatare, prin încadrarea severă in limitele normelor de furajare, lucrătorii de la îngrăşătoria de tineret taurin au reuşit să livreze statului, în primele trei luni ale anului, 175 de tone de carne, în loc de 122 de tone stabilite prin plan. O veritabilă competiție, pe care o vom urmări cu plăcere. i în cîte judeţe se obţin producţii record ? Onoarea acordată muncii ca răsplată a roadelor dobîndite cu preţul strădaniei şi inteligenţei oamenilor constituie de fiecare dată un prilej de a ne bucura cu toţii pentru învingători, dar nu mai puţin un îndemn la reflecţie in legătură cu ce s-ar mai fi putut realiza încă. Parcurgînd lista destul de lungă a unităţilor agricole distinse cu „Ordinul Muncii'' clasa I n-am putut să nu remarcăm excelentele performanţe obţinute de un număr însemnat de unităţi la producţiile animale şi vegetale, campion aproape absolut fiind in acest sens judeţul Constanţa, care a înregistrat recorduri mari la porumb boabe, floarea-soarelui, struguri, creştere şi îngrăşare de turme, carne de oaie, lină. Concurenţa e destul de strînsă în ce priveşte producţiile mari obţinute de judeţe ca Ialomiţa, Timiş, Buzău. De altfel, din cele 87 de unităţi agricole care au primit înalta distincţie jumătate sunt din numai 7 judeţe, 23 sunt, de fapt, judeţele cărora le aparţin toate unităţile decorate. Nu poate, de aceea, să nu ne mire constatarea că chiar judeţe cu o pondere mare în producţia agricolă a ţării, în diferite domenii, nu şi-au înscris numele în această scară a valorilor prin nici o unitate, ceea ce nu e tocmai lăudabil. Deşi practic, la o producţie sau alta, mai fiecare judeţ are posibilitatea să obţină recorduri semnificative nu numai pentru o unitate anume, ci pentru întreaga activitate economică in agricultură - iată că ne aflăm în faţa unor absenţe inexplicabile. Surprinzător, printre aceste mari absenţe din catalogul fruntaşilor se număra judeţe ca Alba, Argeş, Braşov, Maramureş, Sibiu şi încă altele. O cercetare atentă demonstrează că între producţiile record ale unor unităţi şi cele medii, pe judeţ, există cel mai adesea o corelaţie strînsă. E cazul, din nou, al judeţului Constanţa, exemplar în ceea ce priveşte bilanţul general, ca şi rezultatele fiecărei unităţi în parte. Făcînd această observaţie, evident, nu avem pretenţia ca fiecare judeţ să repurteze succese de primă mină la absolut toate produsele agricole. Avem deci în vedere condiţiile concrete ale fiecărei zone pentru dezvoltarea uneia sau alteia din ramurile producţiei vegetale şi animale. Cum ne aflam deja într-o perioada de mare importanţă în noul an agricol, sîntem în-, dreptăţiţî să întrebăm : ‘ în cite judeţe se obţin producţii agricole record ? E un răspuns care, practic, trebuie să începem a-i da de azi.. .Mîine va fi prea tîrziu. NICULAE STOIAN