Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-20 / nr. 1537

LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ DEŞI AU CĂZUT PLOI IN ULTIMELE ZILE, PĂMÎNTUL RESIMTE ÎNCĂ NEVOIA DE APĂ, MAI ALES IN ESTUL ŢĂRII UDĂRILE SA CONTINUE CU TOATE FORŢELE! Convorbire cu ing. OCT A­VI AX RE meteorologie al Institutului — Caracterizaţi, vă rugăm, sub aspectul precipitaţiilor, săptămina care o încheiem. — In perioada 14—19 aprilie, precipitaţiile căzute au fost cele mai abundente, comparativ cu un interval similar de timp de la sfîrşitul verii anului­­ precedent pînă in prezent. Caracterul inter­mitent al precipitaţiilor, intensita­tea moderată a lor şi durata lun­gă de timp în care s-au manifes­tat sunt factori ce au mărit coefi­cientul de înmagazinare a acestora în sol. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au semnalat în păr­ţile centrale şi vestice ale Olteni­ei (de la 50 la 80 litri pe m.p.), în sudul Cimpiei Române şi zona periferică a Munţilor Apuseni, cantităţile au oscilat între 40 şi 50 litri pe m.p. în aceste zone s-au înregistrat creşteri sensibile ale umidităţii solului, mai frecvente în stratul de la 0 la 30 cm. Sub această adîncime, creşteri impor­tante s-au semnalat numai în Ol­tenia şi Banat. In celelalte zone, precipitaţiile au avut un caracter destul de ne­omogen, oscilînd între sub 10 şi 40 litri. Aşa de pildă, la Botoşani au căzut 13 litri, la Dorohoi 16, la Galaţi 20, la Banloc 24, la Sînnico- RRECEL, şeful sectorului de agro­­de Meteorologie şi Hidrologie laul Mare 18, la Huedin 38 etc. Valorile cele mai mici (intre 2 şi 20 litri) se circumscriu zonei din nord-vestul ţării, în Podişul Su­cevei, Cimpia Jijiei, părţile sudice ale Moldovei şi nordul Bărăganu­lui. In aceste zone, umectarea so­lului este superficială, nedepăşind, de regulă, adîncimea de 10 cm, uscăciunea menţinîndu-se deci foarte accentuată în straturile mai profunde.­­ Putem vorbi, aşadar, despre o cantitate suficientă de apă in sol ELISEI TARŢA (Continuare in pag. a 3-a) • Creşterile sensibile ale umidităţii solu­lui sunt mai frecven­te în stratul de la 0 la 30 cm. • Combaterea defici­tului de umiditate trebuie să ne pre­ocupe în continuare • Temperaturile scă­zute nu au afectat culturile agricole • Se prevede o îm­bunătăţire a regi­mului hidrologic Irigarea culturilor - lucrare prioritară pe agenda urgenţelor LA DANU MĂRĂCINE A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE O MODERNĂ FABRICĂ DE NUTREŢURI COMBINATE în comuna Banu Mărăcine, localitate situată în vecină­tatea oraşului Craiova, a in­trat in funcţiune o modernă fabrică de nutreţuri combi­nate. Noul obiectiv econo­mic, inzestrat cu utilaje de mare randament, in cea mai mare parte cu ciclu funcţio­nal automatizat, este dimen­sionat pentru o capacitate anuală de 140 000 tone, pro­ducţie ce va fi livrată com­plexelor de creştere in flux industrial şi de îngrăşare a animalelor întreprinderilor de stat şi cooperativelor de producţie din judeţul Dolj. Fabrica a atins capacitatea proiectată după prima săptâ­­mină de activitate. Fabricile de nutrețuri, construite an­terior, la Băileşti și Segar­­cea, și-au dublat capacita­tea. UN NOU LAC DE ACUMULARE PENTRU IRIGAŢII In zona de nord a judeţu­lui Galaţi, la punctul Cîr­­lomăneşti, pe pîrîul Blăneasa, au început lucrările de ame­najare a unui lac de acu­mulare cu un volum de 0,4 milioane metri cubi apă. A­­cumularea, realizată cu aju­torul unui baraj de 120 me­tri lungime şi 10 metri înălţime, va fi exploatată de cooperativa agricolă de producţie din comuna Cer­­ţeşti. Cooperatorii din a­­ceastă localitate vor putea iriga 100 ha de teren şi vor dezvolta piscicultura. SOCIALIST ANUL VI Nr. 1537, Simbătă 20 aprilie 1974 m­aaxKHsna 4 pagini - 30 bani cronica Întrecerii socialiste ...Şi în al patrulea an al cincinalului tot în frunte • De la înfiinţare, producţia a crescut an de an. Asemenea şi bene­ficiile • 1399 de tone de carne livrate in primul trimestru peste sarcina de plan • 40 la sută din beneficiul anual planificat a fost realizat in nu­mai trei luni • Prin aplicarea unei singure măsuri tehnico-economice au re­zultat economii de 3 milioane de lei şi o reducere a personalului cu 30 de posturi. » Trei ani consecutiv decorată cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru rezultate economice deosebite, în­tre care şi depăşirea sarcinilor de plan la livrarea cărnii, întreprinde­rea de stat pentru creşterea şi in­­grăşarea porcilor - Beregsău, ju­deţul Timiş, este unitate fruntaşă pe ţară în ramura sa de activitate. Meritele statornice ale acestui co­lectiv de muncă au dobindit o nouă recunoaştere prin acordarea Steagului roşu şi a diplomei de o­­noare a U.G.S.R. pentru locul al doilea pe ţară în întrecerea socia­listă pe 1973 şi prin hotărirea luată de Departamentul agriculturii de stat ca întreprinderea din Beregsău să devină unitate etalon în ramura creşterii porcilor în sistem industrial. — Onoarea ce ni s-a făcut — ne spune Eroul Muncii Socialiste, ingi­nerul Florentin Cirpan, directorul întreprinderii — constituie pentru întregul nostru colectiv un puternic stimulent. Cu toţii, de la director la îngrijitori, va trebui să dove­dim pricepere şi hotărire în folo­sirea bazei tehnico-materiale mo­derne în condiţii avansate de or­ganizare a producţiei. — In ce constă organizarea producţiei şi cum a fost realizată ? — în afara celor trei ferme de la centru, mai dispunem de alte cinci, în afara complexului. Fluxul este organizat pe criterii riguros ştiinţifice : reproducţie — selecţie — ameliorare — industrializare. Am reuşit să avem o matcă bună (4 000 de scrofiţe testate) care ne asigură întregul necesar de pur­cei : circa 180 000 capete anual. Un exemplu care spune, după pă­rerea mea, mult : dacă în 1971 reuşeam să livrăm cite 1 167 kg de carne pe cap de scroafă, anul trecut acest indicator a ajuns la 1 380 kg, cu posibilitatea certă de a-l depăşi in acest an şi în cei ce urmează. Or, obţinerea unor astfel de rezultate nu poate fi concepută fără un material biologic de repro­ducţie riguros selectat şi testat, lu­cru pe care noi îl realizăm în mod curent. Dar, oricât de bun ar fi materia­lul biologic cu care lucrăm, fără tehnologii de creştere şi furajare bine puse la punct, de asemenea nu am putea raporta rezultate deo­sebite. De aceea, ne preocupăm permanent să introducem în pro­ducţie tot ce-i nou şi înaintat. Prin autodotare am realizat 9 tipuri de boxe în sistem original (în total au fost instalate 3 000 de boxe în maternităţi), datorită cărora pro­centul de pierderi s-a redus cu 2-3 la sută. Grajdurile din sistem gos­podăresc au fost modernizate (gră­tare, canalizare, ventilaţie etc.), ceea ce ne-a permis să dublăm producţia pe acelaşi spaţiu cons­truit. în plus, am construit două grajduri cu boxe de testare, tip ori­ginal, la fermele de selecţie, in fine, de mai bine de un an, am trecut la transportul furajelor in vrac (în buncăre confecţionate în atelierele noastre), realizind pe a­­ceasta cale o reducere a cheltuie­lilor cu 3 milioane de lei. - Cu ce rezultate s-au soldat aceste preocupări şi ce veţi face în acest an ? - Pe lingă cele 600 tone de carne livrate suplimentar în perioada 1971-1973, în fiecare an am depăşit beneficiile planificate, în condiţiile reducerii continue a cheltuielilor de producţie. Beneficiile au crescut, de exemplu, anul trecut cu peste 17 milioane lei peste plan. Deşi pen­tru 1974 ne-am propus un benefi­ciu şi mai mare decât în perioada anterioară, întreprinderea l-a reali­zat în proporţie de 40 la sută în numai trei luni. In ceea ce priveşte producţia ne-am angajat să depă­şim planul cu 400 de tone carne, sarcină pe deplin realizabilă dacă ţinem seama că în fiecare lună producem cite 15 000 purcei. Asi­gurarea acestui rulaj şi a sporuri­lor zilnice planificate ne-a permis ca în primele luni ale anului în curs să livrăm la fondul de stat cu 1 399 tone de carne mai mult decât prevăzusem iniţial. Desigur, despre acest modern complex zootehnic s-ar putea spune mai mult. Cert este că întregul co­lectiv de muncă al I.S.C.I.P. Bereg­său se străduieşte să fie la înăl­ţimea sarcinilor încredinţate, să cinstească aşa cum se cuvine mă­reţele evenimente din acest an ju­biliar. IOSIF ALEXANDRU Păşunile, bine întreţinute, trebuie să producă anul acesta MAI MULTA HRANĂ PENTRU ANIMALE COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia In zilele de 17 si 18 aprilie 1974 a avut loc la Varşovia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. La consfătuire au participat : din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko To­­dorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniştri al R.P.R., Konstantin Tellalov, secretar al C.C. al P.C.R., Petăr Mladeni , membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al­ R.P.R., Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cancelariei primului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husak, se­cretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, condu­cătorul delegaţiei. Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedintele guvernului R.S.C.. Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secre­tar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe al R.S.C.. Antonin Vavrus, şeful Secţiei inter­naţionale a C.C. al P.C.C. , din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, prim­­secretar al C.C. al Partidului Socia­list Unit din Germania, conducătorul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul ad-in­­terim al afacerilor externe al R.D.G.. Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful Secţiei relaţii inter­naţionale a C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Populare Polone­z Edward Gierek, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Henryk Jablonski, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.P., Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniştri al R.P.P., Stefan Olszow­ski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afa­cerilor externe al R.P.P., Ryszala Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., şeful Secţiei inter­naţionale a C.C. al P.M.U.P. , din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, conducătorul de­legaţiei, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa şi Constantin Mitea, consilieri ai secretarului general al Partidului Comunist Român , din partea Republicii Populare Un­gare — János Kádár, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delega­ţiei, Jeno Fock, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.S.U., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R.P.U.. Frigyes Paja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor ex­terne al R.P.U. , din partea Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste — L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice, conducătorul delegaţiei, A. N. Kosi­­ghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., K. F. Ka­­tusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., consilier al secretarului ge­neral al C.C. al P.C.U.S., A. M. Ale­xandrov, membru al Comisiei centra­le de revizie a P.C.U.S., consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. La lucrările consfătuirii au luat parte, de asemenea, mareşalul U­­niunii Sovietice I. I. Iakubovski, co­mandantul suprem al Forţelor Ar­mate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, şi N. P. Firiubin,­­secretar general al Comi­tetului Politic Consultativ a! state­­­­lor participante la Tratatul de la Varşovia. Participanţii la Consfătuirea Co­mitetului Politic Consultativ au e­­xaminat probleme actuale ale întă­ririi securităţii europene şi ale des­tinderii, în continuare, a încordării­­ internaţionale. Participanţii la Consfătuirea Co­mitetului Politic Consultativ con­stată cu satisfacţie că tendinţa spre destindere constituie, în prezent, trăsătura dominantă a evoluţiei si­tuaţiei pe continentul european şi în lume, in ansamblu. In practica relaţiilor internaţionale se afir­mă tot mai larg principiul coexistentei paşnice a statelor cu o­­rinduiri sociale diferite, asememea, norme de bază ale rapporturilor in­terstatale cu respectarea independen­­ţei şi suveranităţii, egalităţii in drepturi, integrităţii teritoriale, in­violabilităţii , frontierelor statornicite între state în Europa, renunţării la folosirea forţei şi la ameninţarea cu­­ folosirea forţei, neamestecului în • treburile interne. Destinderea a de- ■ terminat, intr-o măsură hotăritoare,­ trecerea în sfera politică a soluţio- •­­nării situaţiilor conflictuale din Viet-­­ nam şi Laos, din subcontinentul sud-asiatic, din Orientul Apropiat, creează condiţii favorabile luptei po­poarelor pentru libertate, indepen­denţă, democraţie şi progres. Totodată, participanţii la Consfă­tuirea Comitetului Politic Consultativ constată că adversarii­­destinderii in­ternaţionale, partizanii­ „războiului rece“, forţele imperialismului şi ale reacţiunii nu au depus­ armele, în­cearcă, să împiedice procesul de des­tindere, să frmneze acest proces care corespunde aspiraţiilor popoarelor. Cercurile militariste se străduiesc să activizeze N.A.T.O., continuă să spo­rească bugetele militare ale ţărilor acestui bloc militar imperialist în­chis. Statele participante la Tratatul de la Varşovia îşi exprimă însă ferma convingere că popoarele lumii, toate forţele progresiste, democratice, an­­tiimperialiste, iubitoare de pace, ac­­ţionînd strîns unit, vor reuşi să în­vingă şi să-şi apere interesele fun­(Continuare în pag. a 4-a) L MENIREA NOBILĂ A ACTIVISTULUI CULTURAL Chipul lui spiritual mi se înfă­ţişează bogat şi generos. Mă gîn­­desc că fără generozitate, fără o largă deschidere asupra vieţii, munca lui, rezultatele acestei munci nu ar fi posibile. Nu poţi să acţionezi asupra conştiinţei în sensul binelui şi frumosului, al înaltelor cerinţe educative ca­racteristice societăţii noastre, dacă nu iubeşti omul cu toată căldura inimii şi cu toată răs­punderea pe care o astfel de iu­bire o presupune. Un activist cul­tural e un luptător pe frontul ideologic, în acelaşi timp el este, trebuie să fie, un talentat orga­nizator şi animator al muncii cultural-artistice. In plus, unui activist cultural i se cere să fie bun pedagog. El, Nicolae Răican, SĂ GÎNDIM, SĂ MUNCIM, SĂ TRĂIM In chip comunist are vocaţie de pedagog. Şi-a des­coperit această vocaţie în copilă­rie şi s-a străduit să și-o cultive. PETRE DINCU (Continuare In pag. a 3-a) Noul complex in­­tercooperatist pen­tru creşterea şi in­­grăşarea porcilor de la Tîchileşti, ju­­ deţul Brăila. V­ ÎNTOARCEREA tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Joi noaptea s-a înapoiat în Capi­tală- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, care a luat parte, în capitala R. P. Po­lone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Var­şovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al guvernului, Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodna­­raş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cor­nel Burtică, Miron Constantines­­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, condu­cători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. VARŞOVIA 18. — Coresponden­tul Agerpres, Gh. Ciobanu, trans­mite : La plecarea din capitala Republicii Populare Polone, pe ae­roportul Okencie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablon­­ ski, preşedintele Consiliului de Stat; Piotr Jaroszewicz, preşedintele Con­siliului de Miniştri, de membri şi membri supleanţi ai Biroului Poli­tic, membri ai Secretariatului C.C1 al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Woj­­ciech Jaruzelski, Wladyslaw Kruc* zek, Stefan Olszowski, Franciszekj Szlachcic, Jan Szydlak, Kazimierz Barcikowski, Stanislaw Kania, Jó­zef Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrzej Wer­­blan, Ryszard Frelek, Zdzislaw; Zandarowski, de mareşalul Seimu­lui, Stanislaw Gucwa, de alte per-r soane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasado­rul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit bu­chete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu.

Next