Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-20 / nr. 1537
LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ DEŞI AU CĂZUT PLOI IN ULTIMELE ZILE, PĂMÎNTUL RESIMTE ÎNCĂ NEVOIA DE APĂ, MAI ALES IN ESTUL ŢĂRII UDĂRILE SA CONTINUE CU TOATE FORŢELE! Convorbire cu ing. OCT AVI AX RE meteorologie al Institutului — Caracterizaţi, vă rugăm, sub aspectul precipitaţiilor, săptămina care o încheiem. — In perioada 14—19 aprilie, precipitaţiile căzute au fost cele mai abundente, comparativ cu un interval similar de timp de la sfîrşitul verii anului precedent pînă in prezent. Caracterul intermitent al precipitaţiilor, intensitatea moderată a lor şi durata lungă de timp în care s-au manifestat sunt factori ce au mărit coeficientul de înmagazinare a acestora în sol. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au semnalat în părţile centrale şi vestice ale Olteniei (de la 50 la 80 litri pe m.p.), în sudul Cimpiei Române şi zona periferică a Munţilor Apuseni, cantităţile au oscilat între 40 şi 50 litri pe m.p. în aceste zone s-au înregistrat creşteri sensibile ale umidităţii solului, mai frecvente în stratul de la 0 la 30 cm. Sub această adîncime, creşteri importante s-au semnalat numai în Oltenia şi Banat. In celelalte zone, precipitaţiile au avut un caracter destul de neomogen, oscilînd între sub 10 şi 40 litri. Aşa de pildă, la Botoşani au căzut 13 litri, la Dorohoi 16, la Galaţi 20, la Banloc 24, la Sînnico- RRECEL, şeful sectorului de agrode Meteorologie şi Hidrologie laul Mare 18, la Huedin 38 etc. Valorile cele mai mici (intre 2 şi 20 litri) se circumscriu zonei din nord-vestul ţării, în Podişul Sucevei, Cimpia Jijiei, părţile sudice ale Moldovei şi nordul Bărăganului. In aceste zone, umectarea solului este superficială, nedepăşind, de regulă, adîncimea de 10 cm, uscăciunea menţinîndu-se deci foarte accentuată în straturile mai profunde. Putem vorbi, aşadar, despre o cantitate suficientă de apă in sol ELISEI TARŢA (Continuare in pag. a 3-a) • Creşterile sensibile ale umidităţii solului sunt mai frecvente în stratul de la 0 la 30 cm. • Combaterea deficitului de umiditate trebuie să ne preocupe în continuare • Temperaturile scăzute nu au afectat culturile agricole • Se prevede o îmbunătăţire a regimului hidrologic Irigarea culturilor - lucrare prioritară pe agenda urgenţelor LA DANU MĂRĂCINE A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE O MODERNĂ FABRICĂ DE NUTREŢURI COMBINATE în comuna Banu Mărăcine, localitate situată în vecinătatea oraşului Craiova, a intrat in funcţiune o modernă fabrică de nutreţuri combinate. Noul obiectiv economic, inzestrat cu utilaje de mare randament, in cea mai mare parte cu ciclu funcţional automatizat, este dimensionat pentru o capacitate anuală de 140 000 tone, producţie ce va fi livrată complexelor de creştere in flux industrial şi de îngrăşare a animalelor întreprinderilor de stat şi cooperativelor de producţie din judeţul Dolj. Fabrica a atins capacitatea proiectată după prima săptâmină de activitate. Fabricile de nutrețuri, construite anterior, la Băileşti și Segarcea, și-au dublat capacitatea. UN NOU LAC DE ACUMULARE PENTRU IRIGAŢII In zona de nord a judeţului Galaţi, la punctul Cîrlomăneşti, pe pîrîul Blăneasa, au început lucrările de amenajare a unui lac de acumulare cu un volum de 0,4 milioane metri cubi apă. Acumularea, realizată cu ajutorul unui baraj de 120 metri lungime şi 10 metri înălţime, va fi exploatată de cooperativa agricolă de producţie din comuna Cerţeşti. Cooperatorii din această localitate vor putea iriga 100 ha de teren şi vor dezvolta piscicultura. SOCIALIST ANUL VI Nr. 1537, Simbătă 20 aprilie 1974 maaxKHsna 4 pagini - 30 bani cronica Întrecerii socialiste ...Şi în al patrulea an al cincinalului tot în frunte • De la înfiinţare, producţia a crescut an de an. Asemenea şi beneficiile • 1399 de tone de carne livrate in primul trimestru peste sarcina de plan • 40 la sută din beneficiul anual planificat a fost realizat in numai trei luni • Prin aplicarea unei singure măsuri tehnico-economice au rezultat economii de 3 milioane de lei şi o reducere a personalului cu 30 de posturi. » Trei ani consecutiv decorată cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru rezultate economice deosebite, între care şi depăşirea sarcinilor de plan la livrarea cărnii, întreprinderea de stat pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor - Beregsău, judeţul Timiş, este unitate fruntaşă pe ţară în ramura sa de activitate. Meritele statornice ale acestui colectiv de muncă au dobindit o nouă recunoaştere prin acordarea Steagului roşu şi a diplomei de onoare a U.G.S.R. pentru locul al doilea pe ţară în întrecerea socialistă pe 1973 şi prin hotărirea luată de Departamentul agriculturii de stat ca întreprinderea din Beregsău să devină unitate etalon în ramura creşterii porcilor în sistem industrial. — Onoarea ce ni s-a făcut — ne spune Eroul Muncii Socialiste, inginerul Florentin Cirpan, directorul întreprinderii — constituie pentru întregul nostru colectiv un puternic stimulent. Cu toţii, de la director la îngrijitori, va trebui să dovedim pricepere şi hotărire în folosirea bazei tehnico-materiale moderne în condiţii avansate de organizare a producţiei. — In ce constă organizarea producţiei şi cum a fost realizată ? — în afara celor trei ferme de la centru, mai dispunem de alte cinci, în afara complexului. Fluxul este organizat pe criterii riguros ştiinţifice : reproducţie — selecţie — ameliorare — industrializare. Am reuşit să avem o matcă bună (4 000 de scrofiţe testate) care ne asigură întregul necesar de purcei : circa 180 000 capete anual. Un exemplu care spune, după părerea mea, mult : dacă în 1971 reuşeam să livrăm cite 1 167 kg de carne pe cap de scroafă, anul trecut acest indicator a ajuns la 1 380 kg, cu posibilitatea certă de a-l depăşi in acest an şi în cei ce urmează. Or, obţinerea unor astfel de rezultate nu poate fi concepută fără un material biologic de reproducţie riguros selectat şi testat, lucru pe care noi îl realizăm în mod curent. Dar, oricât de bun ar fi materialul biologic cu care lucrăm, fără tehnologii de creştere şi furajare bine puse la punct, de asemenea nu am putea raporta rezultate deosebite. De aceea, ne preocupăm permanent să introducem în producţie tot ce-i nou şi înaintat. Prin autodotare am realizat 9 tipuri de boxe în sistem original (în total au fost instalate 3 000 de boxe în maternităţi), datorită cărora procentul de pierderi s-a redus cu 2-3 la sută. Grajdurile din sistem gospodăresc au fost modernizate (grătare, canalizare, ventilaţie etc.), ceea ce ne-a permis să dublăm producţia pe acelaşi spaţiu construit. în plus, am construit două grajduri cu boxe de testare, tip original, la fermele de selecţie, in fine, de mai bine de un an, am trecut la transportul furajelor in vrac (în buncăre confecţionate în atelierele noastre), realizind pe aceasta cale o reducere a cheltuielilor cu 3 milioane de lei. - Cu ce rezultate s-au soldat aceste preocupări şi ce veţi face în acest an ? - Pe lingă cele 600 tone de carne livrate suplimentar în perioada 1971-1973, în fiecare an am depăşit beneficiile planificate, în condiţiile reducerii continue a cheltuielilor de producţie. Beneficiile au crescut, de exemplu, anul trecut cu peste 17 milioane lei peste plan. Deşi pentru 1974 ne-am propus un beneficiu şi mai mare decât în perioada anterioară, întreprinderea l-a realizat în proporţie de 40 la sută în numai trei luni. In ceea ce priveşte producţia ne-am angajat să depăşim planul cu 400 de tone carne, sarcină pe deplin realizabilă dacă ţinem seama că în fiecare lună producem cite 15 000 purcei. Asigurarea acestui rulaj şi a sporurilor zilnice planificate ne-a permis ca în primele luni ale anului în curs să livrăm la fondul de stat cu 1 399 tone de carne mai mult decât prevăzusem iniţial. Desigur, despre acest modern complex zootehnic s-ar putea spune mai mult. Cert este că întregul colectiv de muncă al I.S.C.I.P. Beregsău se străduieşte să fie la înălţimea sarcinilor încredinţate, să cinstească aşa cum se cuvine măreţele evenimente din acest an jubiliar. IOSIF ALEXANDRU Păşunile, bine întreţinute, trebuie să producă anul acesta MAI MULTA HRANĂ PENTRU ANIMALE COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia In zilele de 17 si 18 aprilie 1974 a avut loc la Varşovia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. La consfătuire au participat : din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Konstantin Tellalov, secretar al C.C. al P.C.R., Petăr Mladeni , membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al R.P.R., Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cancelariei primului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegaţiei. Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedintele guvernului R.S.C.. Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe al R.S.C.. Antonin Vavrus, şeful Secţiei internaţionale a C.C. al P.C.C. , din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, primsecretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducătorul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul ad-interim al afacerilor externe al R.D.G.. Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful Secţiei relaţii internaţionale a C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Populare Polonez Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.P., Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniştri al R.P.P., Stefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor externe al R.P.P., Ryszala Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., şeful Secţiei internaţionale a C.C. al P.M.U.P. , din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, conducătorul delegaţiei, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa şi Constantin Mitea, consilieri ai secretarului general al Partidului Comunist Român , din partea Republicii Populare Ungare — János Kádár, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegaţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., președintele Consiliului de Miniștri al R.P.U.. Frigyes Paja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor externe al R.P.U. , din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, conducătorul delegaţiei, A. N. Kosighin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., A. M. Alexandrov, membru al Comisiei centrale de revizie a P.C.U.S., consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. La lucrările consfătuirii au luat parte, de asemenea, mareşalul Uniunii Sovietice I. I. Iakubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, şi N. P. Firiubin,secretar general al Comitetului Politic Consultativ a! statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Participanţii la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ au examinat probleme actuale ale întăririi securităţii europene şi ale destinderii, în continuare, a încordării internaţionale. Participanţii la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ constată cu satisfacţie că tendinţa spre destindere constituie, în prezent, trăsătura dominantă a evoluţiei situaţiei pe continentul european şi în lume, in ansamblu. In practica relaţiilor internaţionale se afirmă tot mai larg principiul coexistentei paşnice a statelor cu orinduiri sociale diferite, asememea, norme de bază ale rapporturilor interstatale cu respectarea independenţei şi suveranităţii, egalităţii in drepturi, integrităţii teritoriale, inviolabilităţii , frontierelor statornicite între state în Europa, renunţării la folosirea forţei şi la ameninţarea cu folosirea forţei, neamestecului în • treburile interne. Destinderea a de- ■ terminat, intr-o măsură hotăritoare, trecerea în sfera politică a soluţio- •nării situaţiilor conflictuale din Viet- nam şi Laos, din subcontinentul sud-asiatic, din Orientul Apropiat, creează condiţii favorabile luptei popoarelor pentru libertate, independenţă, democraţie şi progres. Totodată, participanţii la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ constată că adversariidestinderii internaţionale, partizanii „războiului rece“, forţele imperialismului şi ale reacţiunii nu au depus armele, încearcă, să împiedice procesul de destindere, să frmneze acest proces care corespunde aspiraţiilor popoarelor. Cercurile militariste se străduiesc să activizeze N.A.T.O., continuă să sporească bugetele militare ale ţărilor acestui bloc militar imperialist închis. Statele participante la Tratatul de la Varşovia îşi exprimă însă ferma convingere că popoarele lumii, toate forţele progresiste, democratice, antiimperialiste, iubitoare de pace, acţionînd strîns unit, vor reuşi să învingă şi să-şi apere interesele fun(Continuare în pag. a 4-a) L MENIREA NOBILĂ A ACTIVISTULUI CULTURAL Chipul lui spiritual mi se înfăţişează bogat şi generos. Mă gîndesc că fără generozitate, fără o largă deschidere asupra vieţii, munca lui, rezultatele acestei munci nu ar fi posibile. Nu poţi să acţionezi asupra conştiinţei în sensul binelui şi frumosului, al înaltelor cerinţe educative caracteristice societăţii noastre, dacă nu iubeşti omul cu toată căldura inimii şi cu toată răspunderea pe care o astfel de iubire o presupune. Un activist cultural e un luptător pe frontul ideologic, în acelaşi timp el este, trebuie să fie, un talentat organizator şi animator al muncii cultural-artistice. In plus, unui activist cultural i se cere să fie bun pedagog. El, Nicolae Răican, SĂ GÎNDIM, SĂ MUNCIM, SĂ TRĂIM In chip comunist are vocaţie de pedagog. Şi-a descoperit această vocaţie în copilărie şi s-a străduit să și-o cultive. PETRE DINCU (Continuare In pag. a 3-a) Noul complex intercooperatist pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor de la Tîchileşti, ju deţul Brăila. V ÎNTOARCEREA tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Joi noaptea s-a înapoiat în Capitală- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care a luat parte, în capitala R. P. Polone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. VARŞOVIA 18. — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite : La plecarea din capitala Republicii Populare Polone, pe aeroportul Okencie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablon ski, preşedintele Consiliului de Stat; Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, de membri şi membri supleanţi ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C.C1 al P.M.U.P.: Edward Babiuch, Wojciech Jaruzelski, Wladyslaw Kruc* zek, Stefan Olszowski, Franciszekj Szlachcic, Jan Szydlak, Kazimierz Barcikowski, Stanislaw Kania, Józef Kempa, Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz, Andrzej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzislaw; Zandarowski, de mareşalul Seimului, Stanislaw Gucwa, de alte per-r soane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu.