Scânteia Tineretului, iunie 1952 (Anul 7, nr. 968-992)

1952-06-11 / nr. 976

La aniversarea actului revoluţionar a! naţionalizării Se împlinesc azi patru ani dela în­făptuirea măreţului act al naţionali­zării întreprinderilor industriale, mi­niere, bancare , de asigurări şi de transport. Prin acest act revoluţionar, la 11 iunie 1948 s’a sfârşit pentru totdeauna neagra perioadă în care clasa munci­toare din România s’a sbătut sub ju­gul crunt al exploatării­­capitaliste. Naţionalizarea a pus în aceiaş timp capăt sabotajului odios prin care ca­pitaliştii, profitorii celui de-al doilea război mondial îndreptat împotriva Uniunii Sovietice, încercau să frâneze desvoltarea industriei, noastre, să îm­piedece înflorirea economiei Republicii noastre populare şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Actul isto­ric de la 11 iunie 1948 care a adus tre­cerea principalelor mijloace de produc­ţie ale ţării în mâinile clasei munci­toare, aliată cu ţărănimea muncitoare, a dat posibilitatea industriei noastre să se desvolte, să producă mereu mai multe bunuri necesare masselor. Dato­rită actului naţionalizării, partidul nostru a putut trece odată cu începu­tul anului 1949 la elaborarea primului plan de stat, care­ prevedea desvoltarea puternică a industriei producătoare de maşini, verigă principală în cadrul desvoltării economiei ţării. Eliberată de sub jugul imperialişti­lor străini cu sprijinul neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi învingându-i pe vechii ei stăpâni prin lupta poporului muncitor, patria noastră, în decursul celor două planuri anuale şi a primului an al cincinalului şi-a depăşit cu mult nivelul­ producţiei industriale dinainte de război. Datorită ajutorului frăţesc acordat de Uniunea Sovietică, fabricile şi uzinele patriei noastre au fost înzes­trate cu cele mai moderne şi puternice 'TîiTfSfin, 'sedi­urtA­wi» a crescut şi s’a consolidat. AU fOSt CFG­­ate noi ramuri de industrie printre care la loc de frunte stă industria con­strucţiilor de maşini care produce as­tăzi pentru prima oară în ţara noastră, noi tipuri de maşini. Au fost realizate mari lucrări de investiţii­ şi noi şanti­ere au fost înfiinţate. Ca urmare a con­diţiilor create de actul revoluţionar din 11 iunie 1948, se ridică tot mai se­meţe şantierele hidrocentralei „V. I Lenin“ de la Bicaz, termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej“ de la Doiceşti Canalului Dunăre-Marea Neagră , altele. Naţionalizarea industriei a deschis drum nou şi agriculturii patriei noas­tre. Primind ajutorul clasei muncitoare prin maşini agricole, îngrăşăminte, mărfuri industriale, etc. ţăranii munci­tori au trecut la unirea pământurilor lor fărâmiţate în mari gospodării agri­cole colective. Au fost create numeroa­se gospodării agricole de stat şi S.M.T.-uri care ajută oamenilor muncii de pe ogoarele patriei noastre să obţină recolte bogate. Un fapt de mare însemnătate pe care l-a creat na­ţionalizarea este chipul omului nou In cei patru ani care s’au scurs dela naţionalizare, pe întreg cuprinsul pa­triei s’au ridicat din sânul clasei mun­citoare sute de mii de oameni noi, ca­dre de bază în conducerea întreprin­derilor, apăratului de Stat, au crescu sute şi m­ii­ de stahanovişti care stăpâ­nesc cu pricepere tehnica. Printre sta­­­­hanoviştii noştri de frunte sunt nume­roşi tineri ca : Nicolae Vasu, Virgi Petrescu, Pronoza Filip şi alţii. In timp ce în ţara noastră, în urma victoriilor obţinute împotriva claselor exploatatoare se înfăptuiesc cele ma măreţe planuri de construcţie, în ţările capitaliste şi în ţările subjugate lor, viaţa muncitorilor devine din ce în ce mai grea. „Naţionalizările” efectuate uneori de capitalişti au adus şi con­tinuă să aducă mari profituri nu mun­citorilor, ci tot industriaşilor şi ban­cherilor. Sub masca unei asemenea „naţionalizări” în Anglia patronii şi-au vândut minele părăginite guver­nului. Pentru galeriile inundate de apă şi secate de cărbuni ei au primit imen­se sume de bani, jefuind astfel crunt poporul englez. In Iugoslavia încătu­şată de capitalul american, la ordinul stăpânilor, clica titoistă a trecut de mult la lichidarea cuceririlor revolu­ţionare obţinute de către popoarele Iugoslaviei prin lupta contra fascis­mului. încă din iunie 1950, titoiştii au lichidat sectorul industriei de stat, pre­dând întreprinderile unor aşa zise „consilii muncitoreşti“, de fapt con­silii de administraţie în care rolul con­ducător îl au foştii patroni ai fabrici­lor. In fruntea industriei carbonifere de pildă, au fost astfel cocoţaţi foştii proprietari ai minelor Vişca Ciuca şi Bersava Bare, iar stăpân al subsolu­lui şi al întregii industrii a fost pus nu poporul iugoslav, ci trusturile ameri­cane. Trusturile exploatatoare duc la de­zastru economia ţărilor imperialiste. Intr’un asemenea dezastru ar dori fia­rele din Wall Street să târască din nou şi economia noastră înfloritoare. Im­perialiştii şi uneltele lor expro­­piate de fabrici, de bănci şi moşii nu pot răbda liniştite veşti ca aceia că planul pe anul 1951, primul an al cin­cinalului, care prevedea o creştere globală a producţiei de 24,4 la sută, a realizat o producţie globală cu peste 28 la sută mai mare decât în 1950 care victorie a poporului muncitor De aceia imperialiştii incearca prin toate mijloacele să împiedice avântul cu care se înfăptuiesc măreţele noas­tre planuri. Partidul nostru în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a ştiut să demaşte fără cruţare pe de­­viatorii ca­re în privinţa industrializă­rii socialiste a ţării au­ dus o politică de frânare a investiţiilor, îndeosebi în ramurile industriei grele, încercând să pună piedici desvoltării acestor ra­­muri-cheie ale economiei ţării şi ma­rilor construcţii ale socialismului, înfrângerea devierii de dreapta de la linia partidului înseamnă o nouă lovi­tură dată duşmanului dinăuntru şi din afară, înlăturarea unei piedici din ca­lea desvoltării economice a ţării şi a ridicării nivelului de trai al poporului muncitor. A patra aniversare a actului revo­luţionar de la 11 Iunie 1948, găseşte oamenii muncii şi tineretul nostru muncitor, încadraţi în întrecerea în cinstea zilei de 23 August. In cadrul întrecerilor socialiste fiecare tânăr este dator să lupte pentru obţinerea de noi succese prin aplicarea metodelor şi iniţiativelor noi de muncă, întrece­rile în cinstea zilei de 23 August tre­buie să constituie pentru fiecare ute­mist şi întreg tineretul muncitor al pa­triei noastre o puternică forţă mobili­zatoare. Ele trebuie să îndemne cu în­flăcărare la luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1952, pentru înflorirea industriei stăpânită şi gospodărită astăzi de poporul nostru muncitor, pentru aplicarea în viaţă a liniei partidului, la luptă pentru con­struirea socialismului şi apărarea păcii La odihnă în munfii patriei noastre In mijlocul celor mai fermecătoare peisagii ale naturii, se află numeroase case desti­nate odihnei oameni­lor muncii, create de partidul şi guvernul patriei noastre. In fotografie : Staha­­noviştii Stroe Dumi­tru de la uzinele ,,1 Mai“-Ploeşti şi Nico­lae Braşoveanu, de la întreprinderea „Re­publica“ din Sibiu, cu familiile lor, pe terasa casei de odihnă a sta­­hanoviştilor de la Si­naia. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ________­________________|---------­ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria ll-a Anul IV Nr. 976 4 PAGINI - 20 BANI Miercuri 11 Iunie 1952 Încă o brigadă utemistă lucrează după metoda graficului orar TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­­ru). Se luminase de ziuă. Tovarăşul Sever Chiţulescu, responsabilul cu producţia şi calificarea din comitetul organizaţiei de­­­ază U.T.M. de la fabrica „Ocsko Terezia“ din Timişoara intră grăbit pe poarta fa­bricii. Până la începerea primului schimb nai era încă timp. El citise însă în ziare­lespre aplicarea graficului orar și dorea sa ajute tineretul din fabrică să aplice a­­ceastă metodă. In pagina IlI-a a ziarului tovarășul Ghi­­bulescu găsi un articol, intitulat: „Me­toda graficului orar“, material însoţit şi de o schiţă a acestui grafic. Din acest ma­terial tovarăşul Ghiţulescu a aflat cum se confecţionează graficul orar, şi cum se lu­crează după această metodă pentru a da o producţie ritmică. Tovarăşul Ghiţulescu a­ cerut ajutorul conducerii fabricii şi după câteva zile me­toda Valentinei Hrisanova a putut fi apli­cată la brigada Nr. 1. Responsabila acestei brigăzi tânăra Iancovici Alexandrina, spu­nea de multe ori vorbind de brigada pe care o conduce. „Intr’o zi îşi depăşeşte norma cu mult, iar în cealaltă abia o înde­plineşte“. Acum noua metodă venea să li­chideze această lipsă. Cum s’a trecut la aplicarea metodei gra­ficului orar? In primul rând s’a format un colectiv în care a intrat inginerul utemist Müller Dezideriu, responsabilul cu producţia şi calificarea din partea comitetului U.T.M., tov. Ghiţulescu şi un reprezentant din partea sindicatului. Acest colectiv şi-a îm­părţit sarcinile: un tovarăş a răspuns de confecţionarea graficului, altul de defal­­carea planurilor şi angajamentelor brigă­zii pe ore şi pe fiecare brigadier în parte, altul de pregătirea materialelor, etc. In ziua de 28 Mai această brigadă a tre­cut la aplicarea metodei comsomolistei Va­lentina Hrisanova. Până acum brigada Nr. 1 a dat în fiecare oră în loc de 22,5 duzini c,%h­ipîe angajamentul. 24—26 duzini Totodată ea a realizat și o îndeplinire ritmică a sarcinilor. Vom folosi planul financiar de producţie al locomotivei Feroviarii din complexul Buzău au ob­ţinut realizări de seamă în lupta pentru economii de materiale şi combustibil. Ast­fel la depoul de locomotive brigada loco­motivei 324-353 compusă din utemiştii fruntaşi Grosu Tom­a şi Anghel Grigore mecanici, împreună cu fochiştii Mihalcea Dumitru şi Pârcălabu Constantin, a rea­lizat în primele 25 zile ale lunii Mai o economie de combustibil în valoare de 1.950 lei. Folosind în munca lor de zi cu zi metodele stahanoviştilor sovietici Lunin şi Papavin, utemiştii din această bri­gadă au eliminat complect defectările în parcurs şi reparaţiile între spălări, res­pectând întocmai turnusul de circulaţie. Ei şi-au luat angajamentul să lucreze după metoda Clavdiei Baranovskaia, ,,planul fi­nanciar de producţie al locomotivei“. In atelierul de reparaţii al depoului lucrează şi echipa utemistă condusă de lă­cătuşul fruntaş Stănescu Mircea. Cei şapte membri ai echipei aflaţi în întrecere so­cialistă, reuşesc să facă lucrări de bună ca­litate la reparaţiile curente ale locomotive­lor. La atelierul de zonă din Buzău, colec­tivul de muncitori şi tehnicieni a reuşit ca până la 27 Mai să repare trei vagoane peste planul lunar. La reparaţiile­ curente lucrează şi brigada utemistă condusă de lăcătuşul fruntaş Dudău Gheorghe. Acea­stă brigadă compusă din 11 tineri mun­citori a fost înfiinţată la începutul lunii Mai, încă din primele zile, organizându-şi mai bine lucrul şi folosind din plin cele 480 minute, brigadierii au obţinut rezul­tate deosebite, reuşind să-şi întreacă în permanenţă normele cu peste 30 la sută. Im­puşnăml de azi. Nagy István: ,,La cea mai înaltă tensiune.“ (fragment) (pag. 2-a) I. Neacşu : Ei readuc sondele la viaţă. (pag. 2-a) Gabriel Ionescu : Cu tinerii mun­citori zilieri la prăşit. (pag. 2-a) Nicolae Plugaru : Să organizăm o vacanţă plăcută pionierilor şi şco­larilor. (pag. 2-a) Ioan Ghiţuică : Au scos pe fiul de chiabur afară din organizaţie. (pag. 3-a) Mihail Suhanov : Escavatoristu! Dmitri Slepuha. (pag. 3-a) Examenele sunt în plină desfăşu­rare. (pag.3-a) SA ÎNCETEZE SAMAVOLNI­CIILE FASCISTE DIN FRANŢA. — Lt. Col. Virgil Trofin : Armata iugoslavă la cheremul imperialiști­lor americani. (pag. 4-a). Suntem h­o­t­âr­âţi să luptăm pentru aplicarea întocmai a politicii partidului Depăşind normele sprijinim lupta partidului pentru construirea socialismului Meetingul a luat sfârşit. Grupuri, gru­puri, muncitorii uzinelor metalurgice „Mátyás Rákosi“, din Bucureşti tineri şi vârstnici, se îndreptau spre poartă. — Măi Mitroi, vezi, mâine dimineaţă vino cu o jumătate de oră mai devreme, şti, avem doar schimb de onoare în cinstea alegerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ce Preşedinte al Consiliului de Miniştri. — Chiar dacă nu-mi spuneai, tovarăşe Tăbârcă, eu am aranjat şi cu ceilalţi din brigadă încă în timpul meetingului să venim devreme... Soarele se ridicase de o suliţă. începutul acestei zile de iunie se anunţa frumos. Cerul era albastru, senin, nepătat de nici un nor. In hala mare, printre strungurile împo­dobite cu steguleţe roşii şi crengi de brad, comuniştii şi utemiştii erau la datorie. Îşi curăţau şi verificau strungurile, piesele le puneau tot mai aproape de ei,­in ordine. Când Girena dădu primul semnal, strungurile erau pornite de harnicii munci­tori. Curând, normele rămâneau în urmă ce ridicau noi cifre. Multe brigăzi utemi­ste au dat, până la ora 11, o normă şi chiar mai mult. Printre brigăzile utemiste f­run­taşe, era aceea condusă de stahanovistul Nic­ulae Vasu, iniţiatorul acţiunii patriotice pentru mai buna folosire a maşinilor, bri­gada stahanovistă condusă de Vasile Ange­lesien, brigada de calitate condusă de Tănase Tăbârcă... Oriile trec, pe panouri apar mereu noi şi noi brigăzi care şi-au îndeplinit norma zilnică. Brigada utemistă nr. 1 dela secţia mecanică fină, formată numai din fete, nu s’a lăsat nici ea mai prejos. Fetele au depă­şit cu mult normele de lucru. La sfârşitul zilei de muncă, scria pe panou: „brigada I­a­ntemistă de la secţia tineretului, condusă de Tinerii constructori ai socialismului nu cunosc alt drum decât cel trasat de partid şi de iubitul nostru conducător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Partidul chezăşueşte viitorul luminos, viaţa nouă şi fericită a tineretului pa­triei noastre. Numeroasele angajamente şi realizări deosebite obţinute zilele acestea în muncă şi în învăţătură, exprimă voinţa tineretului patriei noastre de a lupta cu hotăărîre împotriva oportunismului şi împăciuitorismului, de a-şi însuşi ideo­logia marxi­st-feninistă şi de a urma cu fermitate linia partidului şi pe iubitul nostru conducător. utemistă fruntaşă Neagoe Sanda a dat două norme şi jumătate... S-au evidenţiat din brigadă, printre altele, Grigoriu Ecaterina, Rus­u Florica..." Bucuria nu mai avea margini. Utemistele brigăzii privind panou­ se îmbujoraseră la faţă. Astăzi, în ziua schimbului de onoare, în cinstea alegerii iubitului conducător al poporului şi a­ partidului, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri, bri­­gada lor a dat două norme şi jumătate, situându-se în primele rânduri. Pe panou apar mereu nume noi. Brigade a II-a utemistă de la secţia motoare, con­dusă de Marinescu Mircea, a dat şi ea două norme şi jumătate. Brigada a IlI-a ute­mistă, condusă de stahanovistul Niculae Vasu a dat peste trei norme. Ziua schimbului de onoare a fost o zi de mari succese, ea a constituit o manifestaţie a dragostei fără margini ce o poartă mun­citorii — tineri şi vârstnici — iubitului con­ducător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, dorinţa lor fierbinte de a aplica întocmai sarcinile trasate de partid. „Am muncit cu mult drag — spune ute­­mistul stahanovist Niculae Vasu, — în această zi, ziua schimbului de onoare, pen­tru a putea raporta prin fapte tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, că suntem hotărîţi, să sprijinim lupta partidului în fruntea po­porului muncitor, pentru construirea socia­lismului“. Colectiviştii români şi sârbi luptă pentru aplicarea liniei partidului CARANSEBEŞ. ( De la corespondentul nostru). Vestea alegerii tovarăşului Gh. Gheor­ghiu-Dej ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., a umplut de bucurie şi inimile populaţiei sârbe a patriei noastre. La Socol, in cadrul meetingului fulger care a avut loc în piaţa comunei, în seara zilei de 7 iunie, colectiviştii, vârstnici şi tineri, — sârbi şi români — şi-au luat an­gajamente patriotice în muncă, menite să întărească şi mai mult gospodăriile lor co­lective. In numele tinerilor colectivişti de la gospodăria colectivă „Drapelul Roşu“ secretarul organizaţiei de bază U.T.M., Vranici Voislav, şi-a luat angajamentul de a mobiliza astfel tineretul din gospodărie încât să termine cu zece zile înainte de ter­men lucrările prevăzute în recenta Hotărîre a guvernului și partidului cu privire la pre­gătirea strângerii recoltei, aplicând întoc­mai prevederile agrominimului. Utemistul Gavrilovici, în numele mem­brilor echipei sale de tineret din cadrul brigăzii statutare, s-a angajat, pentru buna aplicare în viaţă a minimelor agrotehnice, să-şi ridice neîncetat nivelul calificării lor profesionale prin citirea şi studierea în colectiv a broşurilor de specialitate. Asemenea meetinguri au mai avut loc la gospodăriile colective din comunele Be­­lobresca, Pojejena şi Coronini, unde pre­tutindeni ţăranii muncitori sârbi şi români s’au angajat să lupte pentru strângerea alianţei cu clasa muncitoare, demascând uneltirile chiaburilor şi ale sprijinitorilor lor, deviatorii de dreapta. Deasemeni, ei s-au angajat să demaşte fără cruţare mârşăviile bandiţilor tiroişti şi a uneltelor lor, să demaşte pe oportu­nişti şi împăciuitorişti, Introducând în toate domeniile muncii lor, linia partidului trasată de iubitul nostru conducător, tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej. Prin sute de telegrame poporul muncitor îşi exprimă hotărirea de a urma r í I (T? «Ol W O f'VTBTkfr'il- Oft* 4 Kifli el f S. .L.Ü In telegramele lor, oamenii muncii îşi exprimă neclintita hotărîre de a urma calea arătată de partid, de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, de a aplica cu fermitate învăţătura partidului, de a întări tot mai mult vigilenţa revoluţionară. In telegrama muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor de la uzinele „Vasile Roaită“, după ce se arată succe­sele obţinute în cadrul schimbului de onoare care s-a desfăşurat în cinstea ale­gerii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri, se spune : „Vom lupta pentru a vă sprijini munca şi lupta pe care o duceţi împotriva oricăror abateri de la linia justă a partidu­lui pentru întărirea statului nostru de de­mocraţie populară, pentru înflorirea econo­mică şi culturală a ţării noastre". In telegrama adresată C.C. al P.M.R., ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Cocu, regiunea Argeş spun: „Ne an­gajăm ca în cinstea alegerii tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri să muncim cu în­sufleţire folosind metodele agrotehnicei înaintate pentru obţinerea unei recolte îmbelşugate. Vom valorifica surplusurile noastre prin cooperaţie şi vom preda înainte de termen cotele cuvenite statului, întărind prin aceasta alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ Muncitorii sanitari, medicii şi funcţio­narii spitalului unificat de femei „Giu­­leşti“, scriu în telegrama lor: „Vom în­deplini şi depăşi indicele cantitativ şi cali­tativ al planului nostru sanitar, folosind metode noi sovietice, pentru ca spitalul nostru să devină exemplu în buna îngri­jire a femeilor muncitoare“. „Noi ne luăm angajamentul — scriu activistele secţiei de educaţie şi cultură a C.C. al U.F.D.R. — să ducem cu hotă­rîre în rândurile femeilor cuvântul parti­dului, să educăm femeile în spiritul dra­gostei fierbinţi faţă de patria noastră, al unei faţă de duşmanii poporului nostru“. Salariaţii Comitetului pentru învăţă­mânt Superior îşi iau angajamentul de a munci fără odihnă pentru formarea noii intelectualităţi devotată cu trup şi suflet cauzei măreţe a construirii socialismului în scumpa noastră patrie. „Vom lupta cu toată fermitatea pentru educarea viitori­lor constructori ai socialismului, în spiri­tul luminoasei învăţături marxist-leni­­niste“, se spune în telegrama lor. Asemenea telegrame au mai fost trimise de salariaţii de la uzina „Armătura“, în­treprinderea „Electrofar“, „Institutul Pas­teur“ etc. (Agerpres). Pentru o recoltă bogată ~k ★ ★ Angajamentele tinerilor de la secţia ll-a a tineretului dela gospodăria agricolă de stat din Oradea însufleţiţi de chemarea organizaţiei de bază U.T.M. dela gospodăria colectivă „23 Au­gust“ din comuna Cumpăna regiunea Constanţa, în vederea aplicării agromini­mului pentru obţinerea de recolte bogate, noi, utemiştii de la secţia Il-a a tineretului de la gospodăria agricolă de stat din Ora­dea, răspundem acestei chemări luându-ne următoarele angajamente : — Vom da tot sprijinul pentru ca 60 la sută din muncile ce urmează să se efec­tueze în viitor pe ogoarele secţiei noastre să fie mecanizate. — Ne angajăm ca prăşitul porumbului, morcovilor şi al pătrunjelului să-l facem cu agregate de prăşit, pentru a reduce ast­fel numărul braţelor de muncă necesare efectuării acestor lucrări şi preţul de cost al lucrărilor. — La porumb vom face trei praşile manuale şi 4 praşile mecanice. — Vom privi de două ori păioasele şi vom executa la timp şi în întregime copili­tul, legatul şi repicatul roşiilor. Deaseme­­nea vom copiii întreaga suprafaţă cultivată cu pătlăgele vinete. — Vom face polenizarea suplimentară a culturilor de lucernă, sparcetă şi porumb — Vom da îngrăşăminte suplimentare la plantele frigabile din grădina de zarzavat. — In privinţa mecanizării muncilor de recoltare a păioaselor, vom întrebuinţa la treeriş metoda cuplării a două batoze la un singur tractor. — Odată cu tneerişul, vom preda şi cotele către stat. — Paralel cu secerişul şi tneerişul re­coltelor, vom face desmiriştitul printre clăi. — Atât arăturile cât şi însămânţatul cul­turilor de toamnă ne vom strădui să le ter­minăm cu 10 zile înainte de termen. Dându-ne seama că aplicarea întocmai a minimelor agrotehnice du­ce la sporirea recoltei, noi, utemiştii şi tinerii de la sec­ţia II-a a gospodăriei agricole de stat din Oradea, vom munci cu tot mai multă hăr­nicie pentru îndeplinirea angajamentelor luate, sprijinind astfel cu toate forţele noastre, lupta pentru consolidarea succesu­lui reformei băneşti, condiţie necesară ridicării nivelului de trai al celor ce mun­cesc din ţara noastră. In numele utemiştilor şi tinerilor de la secţia II-a de tineret a gospodăriei agri­cole de stat din Oradea. Secretar al organizaţiei de secţie U.T.M. KISS IOSIF Urmând exemplul comuniştilor BÂRLAD (de la corespondentul nostru MANOLACHE BOLEA). Colectiviştii din comuna Turzii—regiu­nea Bârlad, au învăţat de la delegaţia de colhoznici care le-a vizitat gospodăria în vara anului trecut că pentru a obţine o recoltă bogată trebue să îngrijească cul­turile. Sfaturile delegaţiei de colhoznici şi mai cu seamă preţioasele îndrumări ale Hotă­­rîrii guvernului privind aplicarea mini­melor agrotehnice a făcut pe fiecare co­lectivist tânăr şi vârstnic să nu precupe­ţească nimic pentru a asigura o recoltă bogată. Urmând exemplul comuniştilor din gospodărie ca Prună Tom­a, şeful bri­găzii a doua, tinerii colectivişti, mobili­zaţi de organizaţia de bază U.T.M. inten­sificând întrecerea socialistă, au început plivitul şi prăşitul culturilor. Datorită a­­vântului cu care au muncit s’a reuşit ca în scurt timp să se plivească cele 80 hec­tare cu grâu, 21 hectare cu orz, 22 hec­tare ovăz, 21 hectare mazăre şi 22 hec­tare borceag. De asemenea, de curând ei au terminat de prăşit cele 82 hectare porumb, 16 hectare floarea soarelui şi toate celelalte culturi prăşit­oare. Frun­taşă pe gospodărie în muncile de între­ţinere a culturilor este brigada a ll-a con­dusă de comunilmii Prună Torna. Din cadrul brigăzii s-au evidenţiat utemiştii Iacob Vasile, Crăciun Emilia, şi Afrosinei Ion care şi-au depăşit zilnic normele cu 30 la sută. Rezultate frumoase în muncă a obţinut deasemeni şi echipa I-a din bri­gada a I-a condusă de utemistă Bârleanu Elena care a aplicat întocmai minimele a­­grotehnice la întreţinerea culturilor. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. în frunte cu tovarăşa secretară Elena Pa­­raschiv a muncit pentru mobilizarea şi îndrumarea tinerilor în muncă. Agitatorii utemişti au popularizat în rândul tinere­tului metodele înaintate agrotehnice şi au arătat totodată tinerilor ce au de făcut pentru ca să-şi îndeplinească sarcinile. De exemplu, agitatorul utemist Zaharia Miha­­lache care este şi responsabilul unei echipe din brigada a II-a a prelucrat în cadrul echipei pe care o conduce, hlotărîrea gu­vernului cu privire la aplicarea agromini­mului, arătând tinerilor de ce este impor­tant ca să se respecte și să se aplice întoc­mai metodele înaintate de muncă. Au terminat reparaţiile SIBIU (de la corespondentul nostru GAVRIL POPA). Tinerii tractorişti de la staţiunea de ma­şini şi tractoare Proştea Mare, regiunea Sibiu, împărţiţi pe echipe şi intensificând întrecerea socialistă, au început pregăti­rile pentru campania de recoltare, de în­dată ce au terminat însămânţările de pri­măvară. Datorită avântului cu care a mun­cit fiecare tractorist, s-a reuşit ca până la 23 Mai, să se termine revizuirea întregu­lui parc de maşini şi tractoare şi să se repare toate maşinile şi uneltele agricole necesare la recoltare. Fruntaşi în această muncă sunt tinerii tractorişti din echipele I-a, a II-a şi a IlI-a, din cadrul cărora s-au evidenţiat în mod deosebit utemiştii Stavăr Vasile, Stan Ion şi Telea Va­leri­u. Acum, tinerii tractorişti îşi ridică ni­velul lor profesional. Conducerea staţiunii a organizat un curs de batozari la care participă 29 de tineri şi un alt cerc în care restul tinerilor studiază mânuirea noilor­ tractoare K.D. 35, venite în staţiune*

Next