Scânteia Tineretului, iunie 1953 (Anul 8, nr. 1278-1302)

1953-06-11 / nr. 1286

Să îngrijim bine culturile şi vom culege rod bogat Cuvântarea rostită de tovarăşa! Gheor­ghe Gheorghiu-Dej !» Congresul frunta­şilor din gospodăriile colective, trasează măreţele perspective de desvoltare ale agriculturii noastre pe drumul reconstruc­ţiei sale socialiste. In cuvântare se pune sarcina de cea mai mare însemnătate a sporirii producţiei agricole pentru asigu­rarea cu materii prime din agricultură a industriei noastre socialiste în plină des­voltare şi pentru asigurarea cu hrană a populaţiei muncitoare de la oraşe. In anii celui de al doilea cincinal, vom obţine 10 milioane tone cereale anual, 300.000 de tone zahăr şi 100.000 de tone ulei. Pentru aceasta este necesar ca pro­ducţia de grâu de toamnă să atingă o me­die pe ţară de aproximativ 1.500 kg. la ha; producţia de sfeclă de zahăr să se ridice­­la 18.000—20.000 kg. la hectar iar cea de floarea soarelui la 1.100—1.200 kg. la hec­tar. Pentru a asigura complect nevoile in­dustriei noastre textile, producţia de bumbac irigat se va ridica la 1.100—1.200 kg. la hectar, iar cea de bumbac neirigat la 600—700 kg. la hectar. Lupta pentru atingerea acestor ţeluri a şi început Oa­menii muncii din agricultură se străduesc să obţină de pe ogoarele, patriei recolte tot mai bogate, recolte care să ducă la îndeplinirea şi depăşirea acestor sarcini. Recoltele bogate cer însă o muncă sus­ţinută. Face cea mai mare greşală cel care, după ce a însămânţat, nu îngrijeşte culturile sau îşi dă prea puţin silinţa să facă acest lucru aşteptând ca pământul bun şi ploaia să-i aducă de la sine roade bogate. Ori­cât de bun ar fi pământul, oricâtă ploaie ar fi, înainte de toate hotărâ­toare este munca omului. Planta trebue îngrijită, ajutată să crească, să rodească, trebue ferită de buruieni şi de alţi duş­mani. Dacă plouă şi pământul e bun, mai repede decât plantele cultivate cresc bu­ruienile, care pot ajunge să înăbuşe cul­tura. Numai buna îngrijire a culturilor poate asigura bogăţia recoltelor; în acea­stă privinţă trebue să ne servească drept exemplu şi îndemn munca plină de price­pere a colhoznicilor sovietici care, apli­când cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agrotehnice, smulg pământului producţii nemaiîntâlnite, îngrijind duhurile după metode sovietice, multe gospodării de stat şi gospodării colective din ţara noastră au obţinut succese remarcabile în producţia agricolă, realizând recolte de 3000 kg. grâu, 6000 kg. porumb, peste 800 kg. bumbac, 4700 kg. orz la hectar etc. Bogăţia acestor recolte, obţinute prin îngrijirea conştiincioasă a culturilor, do­vedeşte cât de necesară este aplicarea in­dicaţiilor agrominimului pentru ca cultu­rile să fructifice din plin. Acum, în toată ţara se desfăşoară lu­crările de întreţinere a culturilor. Din to­talul culturilor păioase de toamnă şi pri­măvară s’au privit 70—85 la sută. La cul­turile prăşitoare s'a efectuat praştia îrftâia în proporţie de aproape 50 la sută. Sec­torul socialist al agriculturii se află în frunte, antrenând prin exemplul său viu pe ţăranii muncitori cu gospodării indi­viduale. In majoritatea regiunilor ţării, se dă a­­tenţie întreţinerii culturilor. In regiuni ca: Timişoara, Arad, Craiova, lucrările sunt mai înaintate. In alte părţi ale ţării, însă, prăşitul se desfăşoară cu mult prea încet. Regiunile Galaţi, Bârlad şi Ploeşti, de pildă, au îndeplinit doar aproximativ 20 la sută din plan. Organizaţiile U.T.M. nu trebuie să con­sidere că răspunderea pentru îndeplinirea lucrărilor de întreţinere a culturilor o poar­tă numai sfaturile populare. Sporirea producţiei agricole este cauza întregului popor muncitor, o cauză pentru care tre­buie să lupte din toate puterile şi organi­zaţiile U.T.M. Utemiştii şi tinerii munci­tori de pe ogoare sunt însufleţiţi de dorin­ţa de a obţine recolte bogate. Sub condu­cerea partidului, organizaţiile de bază U.T.M. din S.M.T., gospodării de stat, gospodării colective şi din sate, trebuie să îndrume avântul tineretului pentru obţine­rea rezultatelor aşteptate. Trebuie folosită pe o scară din ce în ce m­ai largă între­cerea. Niciun tânăr în afara întrecerii socialiste şi patriotice — aceasta trebuie să fie ţelul pe care să şi-l pună în faţă organizaţiile de bază U.T.M. din unităţile socialiste ale agriculturii şi din toate sa­tele ţării noastre. In întrecere se nasc ini­ţiative preţioase care, sprijinite activ de organizaţiile de bază U.T.M., duc la gră­birea lucrărilor de întreţinere a culturilor. In întrecere se ridică tineri fruntaşi a căror experienţă, larg popularizată către organizaţiile de bază U.T.M., va fi de un mare folos luptei pentru recolte bo­gate. Angajamente ca acetea ale colecti­velor de muncă de la S.M.T. Segarcea- Craiova şi gospodăria de stat Gherla-Cluj pentru intensificarea întrecerii socialiste trebuie să fie popularizate larg, întreg ti­neretul muncitor de la sate să urmeze exemplu­l acestor unităţi socialiste din a­­gricultură. Problema principală din această pe­rioadă este prăşitul la vreme şi în pe­rioadă cât mai scurtă al tuturor plante­lor prăşitoare şi în special al bumbacu­lui. Niciun petec din culturile gospodă­riilor de stat, gospodăriilor colective, în­tovărăşirilor agricole şi ale ţăranilor muncitori nu trebue să rămână neprăşit, neîngrijit după toate regulile agromini­mului. Praşilele repetate distrug buruie­nile, păstrează apa pentru plante, aduc sporuri mari de recoltă. Deoarece prăşitul trebue executat la timp şi repede, se ridică problema folo­sirii unor mijloace care să asigure efec­tuarea praşilei pe suprafeţe mari, repede şi bine. De aceea, pentru lucrările de în­treţinere trebue să fie folosite cât mai mult mijloacele mecanizate. In unele gos­podării de stat, cum sunt cea de la Afu­maţi, regiunea Craiova, G.A.S. „Dumitru Marinescu“ din raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, G.A.S. din Cenei, re­giunea Timişoara, tinerii mecanizatori au introdus şi aplică cu succes metoda cu­plării a două cultivatoare la un singur tractor, prăşind cu un singur agregat a­­proape 40 de hectare zilnic. Această me­todă trebue să fie extinsă cât mai mult, deoarece asigură repeziciune în execu­tarea prăşitului şi mari economii de muncă şi de combustibil pentru tractoare. Un rol deosebit de mare în mecanizarea muncilor de întreţinere a culturilor îl au staţiunile de maşini şi tractoare. Trebue spus însă că o parte destul de mare din­tre staţiuni nu-şi îndeplinesc sarcinile în această direcţie. Până la 5 iunie, S.M.T.-urile au contractat numai 13,4 la sută din suprafaţa planificată pentru e­­fectuarea lucrărilor de îngrijire cu trac­toarele, iar din suprafaţa contractată au executat un volum foarte mic de lucrări, aceasta din pricina lipsei de interes a conducerilor unor S.M.T.-uri. Organiza­ţiile de bază U.T.M. din S.M.T.-uri tre­bue să ajute cu toate forţele realizarea planului de contractări, trebue să mobili­zeze pe toţi utemiştii şi tinerii tractorişti pentru efectuarea la timp şi bine a lu­crărilor de îngrijire pe suprafeţele con­tractate . Peste tot, în toate unităţile socialiste din agricultură, în toate satele de pe în­tinsul Republicii noastre, organizaţiile de bază U.T.M. trebue să urmărească şi să stimuleze însuşirea şi aplicarea întocmai a cunoştinţelor agrotehnice de către toţi utemiştii şi tinerii, să cultive cu grijă dragostea de învăţătură şi de muncă a tinerilor. Trebue să fie crescuţi cu grijă acei tineri care în munca lor obţin cele mai bune rezultate, dând dovadă de pri­cepere, talent şi iniţiativă. Exemplul şi experienţa lor trebue răspândite în masa tineretului. In perioada întreţinerii culturilor, or­ganizaţiile de bază U.T.M. trebue să , des­făşoare o muncă politică de adâncime, cultivând la toţi tinerii simţul de răspun­dere, conştiinţa că de fiecare dintre ei, de munca fiecăruia depinde bogăţia re­coltei, roadele ce vor fi închinate întăririi patriei dragi. Consfătuirea pe în cursul zilei de ieri, la Combinatul Si­derurgic „Gh Gheorghiu-Dej“ din Hune­doara a avut loc consfătuirea pe ţară a oţe­­larilor organizată cu scopul extinderii ini­ţiativei staharrovistului Vasile Costache, de folosire maximală a capacităţii cuptorului. Cu acest prilej, stahanovistul Vasile Cos­tache a prezentat practic iniţiativa sa care constă în înălţarea capetelor cuptorului şi utilizarea pragurilor false de dolom­ită calci­nată, spre a mări capacitatea băii. Aplicarea iniţiativei sale a dus în luna ianuarie la de­păşirea indicelui de utilizare a cuptorului cu 16 la sută In acelaş timp el a arătat felul atent în care a studiat metodele oţelarilor sovietici Macar Mazaî şi Matulipeţ prin a­­plicarea cărora, In anul trecut, a dat cu 600 vatră a oţelarilor tone oţel de bună calitate peste prevederile planului. Realizări prin aplicarea acestei iniţiative a obţinut şi echipa prim topitorului Simion Mihăilă care şi-a depăşit norma cu 40,18 la sută şi a prim topitorului Gheorghe Andruţ, care a dat peste pian 31,33 la sută mai mult oţel de calitate superioară. Din discuţiile la care au participat nume­roşi oţelari printre care Ştefan Stanciu de la Reşiţa, Dumitru Pagu, de la „Oţelul Roşu" Vasile Onişor de la „Industria Sârmei“ Câm­pia Turzii, şi mulţi alţii, a reuşit dorinţa a­­cestora de a trece la extinderea acestei im­portante iniţiative în oţelăriile patriei noas­tre, (Agerpres). Proletari din toate țările, uniti-vă Anul IX Seria II-a Nr. 1 12864 PAGINI — 20 BANI Joi II Iunie 1953 Comitetul Central al U.T.M.-ului cheamă tineretul muncitor­­ de la sate, sa întâmpine Congresul Mondial al Tineretului şi Fes-­­ tivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor cu noi victorii în­­ lupta pentru o recoltă bogată, să contribue activ la consolidarea­­ continuă a gospodăriilor agricole colective, gospodăriilor agri-­­ cole de stat, să intensifice munca de lămurire pentru atragerea ti-­­ nerilor ţărani muncitori şi a familiilor acestora pe baza liberului consimţământ în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agri-­­ cole, să îmbunătăţească munca în staţiunile de maşini şi trac­toare, să lupte pentru însuşirea şi aplicarea minimelor agroteh­nice şi zootehnice. Din Apelul CC.il U.T.M. către Tineretul­ui* 5LP­*. )■ f«**­tură ca convocarea la Bucureşti a celui de al lîl-le* CongTM AOO* dial al Tineretului şi a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretu­lui şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Toate forţele noastre pentru succesul deplin al Congresului şi Festivalului Noi lucrări ale sculptorilor noştri Dor împodobi oraşul Festivalului Convorbire cu Dor Co­­ozor Laureat al Premiului de Stat Pe tânărul sculptor Dorin Lazăr, lam găsit în atelierul său, lucrând la una dintre statuile care vor fm­ —­podobi Parcul de Cul­tură şi Sport „23 August”. — Grupul acesta — ne-a spus tânărul sculptor — simbolizează lupta tineretului din lumea întreagă pentru pace. Iată, acesta care poartă drapelul este un tânăr sovietic, cei­lalţi doi sunt un chinez şi un negru. Vreau să lucrez în aşa fel acest grup încât el să exprime cu claritate dorinţa de înfrăţire şi pace care însufleţeşte tineretul de toate ra­sele şi naţionalităţile. Când Parcul de Cul­tură şi Sport „23 August“ va fi gata, veţi vedea statuia aceasta pe terasa de la margi­nea lacului, împreună cu un grup asemănă­tor pe care-l lucrează sculptorul Schulman şi care reprezintă lupta tineretului din ţara noastră pentru pace. L-am rugat apoi pe Darla Lazăr să ne vorbească despre aportul pe care-l dau ceilalţi sculptori la împodobirea construcţii­lor Festivalului. — Aproape toţi sculptorii, tineri şi vârst­nici, lucrează la crearea unor opere de artă, menite să împodobească oraşul nostru care va deveni în curând oraşul Festivalului. Una dintre intrările spre stadion şi anume cea din Bulevardul Muncii, a Parcului de Cultură şi Sport ,23 August“, principala construcţie a Festivalului, va fi străjuită de două statui, reprezentând două grupuri de sportivi: un grup de fotbalişti şi unul de baschetbalişti. Aceste două statui sunt lu­crate de un colectiv sub îndrumarea sculp­torului Emil Mereanu. La intersecţia a două alei ce merg spre tribuna oficială a stadionului, în mijlocul unei pieţe rotunde, se va ridica majestuoasă Sta­tul Eliberării. Acest măreţ monument va fi împodobit cu baso­reliefuri, înfăţişând elibe­rarea ţării noastre de sub jugul fascismului de către glorioasele Armate Sovietice. Delegat la Festival... Cu câtă bucurie se gândeşte la acest lucru tânărul Sandu Lazăr elev al Centrului Şcolar de Energie Electrică şi Electrotehnică „Iosif Rangheţ“ din Bucu­reşti. Năzuia să participe la un Festival al tineretului încă de când era pionier şi activa la cercul de aeromodelism dela Palatul Pio­nierilor. Şi iată că dorinţa s-a împlinit. Au trecut de atunci aproape trei ani. Ani de şcoală, de muncă, pentru a-şi însuşi cât mai temeinic materia ce se preda în legătură cu specialitatea pe care şi-a ales-o, aparatele electrice de măsurat în interiorul Parcu­lui, pe aleea care des­parte terenul de tenis de cele de baschet şi­­ volei, în mijlocul unor nişe de verdeaţă vor fi aşezate 6 statui, reprezentând şase disci­pline sportive. O aruncătoare cu suliţa pe care o lucrează Olga Porumbaru, o înotă­toare de Zoe Băicoianu, un fotbalist de Cons­tanţa Buzdugan, un discobol de Dimitriu Bârlad Un colectiv de studenţi de la Ins­titutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, sub conducerea sculptorului E. Caznovschi, lucrează statu­a unui alergător. Un student al Institutului lucrează la o statuie care re­prezintă un aruncător cu greutatea. In continuare Dorin Lazăr ne-a vorbit des­pre sculpturile care se lucrează pentru cele­lalte parcuri şi instituţii de cultură din Ca­pitală.­­ Totul va fi înfrumuseţat în cinstea Fes­tivalului. Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ va fi înzestrat cu încă 20 de busturi ale personalităţilor de seamă ale vieţii cul­turale din trecutul ţării noastre. Se mai lu­crează două grupuri, reprezentând prietenia care leagă tineretul din lumea întreagă, sta­tui ce vor fi aşezate în două dintre pieţele mai importante ale Capitalei. Pentru expozi­ţia documentară ce va fi deschisă în timpul Festivalului, se lucrează două statui, care, exprimă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In sala Patria un co­lectiv de sculptor­ condus de sculptorul Ba­­raschi lucrează un frontispiciu deasupra sce­nei în baso­reliefuri, care va reprezenta dife­rite arte. Sculptorii îşi dau din toată inima contribu­ţia lor la înfrumuseţarea Capitalei. Lucră­rile lor ce vor împodobi măreţele construcţii ale Festivalului sunt o dovadă vie a dragos­tei cu care poporul nostru paşnic aşteaptă prietenii veniţi din toate colţurile lumii. Datorită perseverenţei şi dragostei cu care a învăţat el a reuşit să fie premiant atât în anul I, cât şi în anul II. A urmat apoi acea neuitată zi când a fost primit în marea fa­milie a utemiştilor. De atunci a început să privească cu şi mai multă seriozitate proble­ma însuşirii temeinice a materiei predate. Pentru toate aceste merite ale lui, atât în în­văţătură cât şi în munca de organizaţie Sandu Lazăr s-a bucurat de încrederea tova­răşilor săi care l-au ales delegat la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie, PLOEŞTI (de la corespondentul nostru CRISTEA BOCIOACA). Zilele acestea a avut loc în Sala Cinemato­grafului „Progresul“ din oraşul Ploeşti, fes­tivitatea deschiderii săptămânii filmelor pen­tru tineret în cadrul acţiunilor de populari­zare a Congresului şi Festivalului. Au venit aici sute de muncitori tineri şi vârstnici din uzinele şi rafinăriile oraşului, elevi ai Şcolilor Medii Tehnice şi Profesionale, pionieri şi şcolari. Festivitatea a fost deschi­să de tovarăşul lacomi Iean secretar al Comi­tetului regional U.T.M. Ploeşti care a arătat felul cum tinerii din regiunea Ploeşti se pre­gătesc pentru Congresul şi Festivalul Tine­retului. A luat apoi cuvântul Menis Bechia­­ris membru al comitetului internaţional de pregătire al Festivalului, care a spus prin­tre altele: — Vă salut dragi prieteni în numele comi­tetului internaţional de pregătire al Festiva­lului, în numele tinerilor iubitori de pace şi prietenie din Grecia. Apelul comitetului in­ternaţional, a spus vorbitorul, este cunoscut acum de tinerii din întreaga lume. Pe adre­sa comitetului Internaţional »ese« Scrisori din toate colţurile lumii. Tinerii cer să afle ştiri despre tinerii din România, doresc să afle cum se pregătesc ei pentru Festival. Mulţi tineri din întreaga lume cunosc entuziasmul cu care muncesc tinerii de la Parcul de Cultură şi Sport „23 August“ din Bucureşti, dragostea cu care ti­nerii din România pregătesc pentru oaspeţi minunate daruri. Acum în întreaga lume, a spus în continua­re vorbitorul, tineretul îşi alege delegaţii la Festival. Tineretul din toate colţurile lumii se pregăteşte intens pentru Festival. In U.R.S.S. şi în ţările de democraţie popu­lară, în Franţa şi Anglia, în America şi Asia tinerii pregătesc cântece şi dansuri. Sportivi din peste 20 de ţări şi-au anunţat participa­rea la competiţiile sportive ale Festivalului. In continuare Menis Bech­aris a arătat fe­lul cum se pregătesc tinerii patrioţi din Gre­cia pentru Festival. In ciuda tuturor perse­cuţiilor, a tuturor piedicilor ce le stau în cale, tinerii din Grecia, iubitori de pace şi priete­nie vor veni la Festival. După închiderea adunării cei prezenţi au vizionat filmul sovietic „Zoia". Delegat la Festival In cinstea Festivalului vor deveni stahanovişti Brigada 47 de la secţia scularie a uzinelor „Sovromtractor“ din Oraşul Malin, a deve­nit brigadă fruntaşă in cinstea Festivalului. Cei zece tineri din brigadă împreună cu res­ponsabilul brigăzii tânărul Vasile Crimu şi cu comunistul Nicolae Tiu, responsabilul tehnic, şi-au luat angajamentul ca în cinstea Festivalului să devină brigadă stahanovistă. Tot în cinstea Festivalului ei şi-au luat angajamentul să facă din economii 170 alezoare de mână, în valoare de 17.000 lei. Iată-i In fotografia noastră pe tinerii membri ai brigăzi! In jurul comunistului Nicolae Tiu, responsabilul lor tehnic. In oraşul Ploeşti s’a deschis ,,Săptămâna filmelor pentru tineret" Creştem recolte îmbelşugate patriei * * •k ★ Se extinde iniţiativa cuplării a 2 cultivatoare la un tractor Tânărul Virag Ion de la G. A. 5. Cenei a prăşit 30 de hectare cu porumb în 8 ore Mult entuziasm a stârnit în rândurile me­canizatorilor metoda cuplării a câte 2 culti­vatoare la un tractor. Ea răspunde năzuinţei lor fierbinţi de a folosi întreaga capacitate de tracţiune a tractoarelor, de a lărgi meca­nizarea muncilor agricole şi de a împlini ast­fel sarcina trasată de iubitul nostru condu­cător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Când le-a sosit ziarul „Scânteia tineretu­lui“ în care se publicase articolul despre cu­plarea a 2 cultivatoare la un tractor, tinerii dela gospodăria agricolă de stat din Cenei- Timişoara, s’au adunat în grup şi au început să comenteze. Cu multă aprindere au luat parte la discuţie tinerii mecanizatori ca Vi­rag Ion, Baier Cristof şi Talpai Iosif. — Să prăşeşti 30 de hectare pe zi, nu-i glumă. Peste trei norme. Şi aceasta chiar la primele încercări. Minunată metodă ! Discuţii de acest fel se purtau la cantină, în brigăzi, peste tot. Dorinţa de a aplica me­toda cuplării a 2 cultivatoare devenea tot mai puternică în sufletele tinerilor mecanizatori. De aceea propunerea tânărului Virág Ion de a aplica şi ei metoda cuplării a fost primită cu multă bucurie. Tinerii mecanizatori au mers la organiza­ţia de partid şi la conducerea gospodăriei şi şi-au spus dorinţa lor. Organizaţia de partid şi conducerea gospodăriei au primit cu căl­dură propunerea, au dat de la început tot sprijinul. S’a ţinut o scurtă consfătuire la care au participat tovarăşi din partea orga­nizaţiei de partid, a organizaţiei U.T.M., di­rectorul gospodăriei, şeful mecanic Tablă Ma­rius, inginerul şef Tudoran Valeriu şi alţii care au discutat posibilităţile de construire a agregatelor. In aceeaşi zi a inceput m­anca. S-au con­fecţionat bara de cuplare a cultivatoarelor, roţile de susţinere a barei şi celelalte mate­riale necesare. Pornind cu entuziasm la treabă, muncitorii de la fierărie, tâmplărie şi tinerii tractorişti au confecţionat în scurt timp primul agregat. Acum se lucrează la construirea altor patru agregate. Tânărului Vrag Ion i s-a încredinţat cin­stea de a conduce primul agregat construit. Când a trebuit să încerce agregatul a avut la început pricină de supărare: a tăiat „rân­duri” de cultură (adică scândurelele aşezate în rânduri, pentru încercare). A făcut însă mai departe experienţe şi până la urmă a învăţat. N’a mai tăiat rânduri. In sfârşit a sosit şi ziua pe care o aşteptau. La 9 iunie agregatul a putut să intre în cul­tura de porumb. Secretarul organizaţiei de partid, mecanicul şef al gospodăriei şi nu­meroşi tineri mecanizatori au ieşit la câmp să ia parte la acest eveniment important. Virág Ion conducea emoţionat, dar atent tractorul. Baier Cristof şi Talpai Iosif, pe cul­tivatoare, se străduiau să ferească rândurile. La întoarceri a fost greu la început. Dar revăzând indicaţiile articolului din ziar au înlăturat şi acest neajuns Rezultatele obţinute în prima zi sunt îm­bucurătoare. In numai 8 ore cu un singur agregat au fost prăşite 30 de hectare cu po­rumb. Tinerii mecanizatori sunt hotărâţi să depă­şească aceste realizări, să prăşească peste 40 de hectare zilnic. Totodată alte două agregate vor intra în curând pe tarlale, aju­tând gospodăria să termine lucrările la vreme. ISACOV SVETISLAV corespondent al „Scânteii tineretului“ pentru regiunea Timişoara CONSTANŢA. (De la corespondentul nos­tru, IOAN GHIŢUICA). In lupta pentru obţinerea de recolte cât mai bogate, membrii gospodăriei colective „8 Mai“ din comuna Cobadin, reginea Con­stanţa, acordă o deosebită importanţă apli­cării minimelor agrotehnice la întreţinerea culturilor. Organizându-şi temeinic munca şi desfăşu­rând larg întrecerea socialistă între brigăzi şi echipe, colectiviştii din Cobadin au ter­minat, până la 4 iunie, printul a 700 hectare grâu de toamnă, 25 hectare dughie, şi, tot­odată, au prăşit 274 hectare cu porumb, 136 hectare floarea soarelui, 55 hectare năut etc De asemeni, tot până atunci, au prăşit Fruntaşi la întreţinerea culturilor pentru a doua oară 30 hectare floarea soa­relui, 33 hectare năut şi 9 hectare de vie. Odată cu plivitul şi prăşitul, colectiviştii au efectuat şi muncile de sezon în grădina de legume şi zarzavaturi. Până la 4 iunie, culturile de legume şi zarzavaturi au fost prăşite de câte două şi trei ori. In acţiunea de întreţinere a culturilor, fruntaşă pe gospodărie s-a situat brigada a I II-a, condusă de brigadierul Abrazis Ve­­bula. In permanenţă această­­brigadă si-a depăşit sarcinile de plan cu 65—70 la sută, atât la plivit cât şi la prăşit. Succese fru­moase a obţinut şi brigada a ii-a, condusă de tovarăşul Petre Matei, care întotdeauna şi-a depăşit normele cu 50—55 la sută. Din­tre colectivişti, în mod deosebit s-au eviden­ţiat şi utemiştii Ioan P. Ghinu, Ismet Emuila, Nasmie Daut care şi-au depăşit normele cu respectiv, 150 la sută, 140 la sută şi 70 la sută. Exemplul tot a fost ur­mat de tinerele colectiviste Florica Chiper, Stela Stoica şi de mulţi alţi tineri din gos­podărie, încurajaţi de primele izbânzi cucerite în lupta pentru asigurarea unei recolte îmbel­şugate, colectiviştii din Cobadin luptă cu şi mai mult avant pentru a traduce în via­ţă sarcinile trasate la Congresul colectivişti­lor fruntaşi, de iubitul nostru conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru o producţie agricolă sporită însufleţiţi de măreţele sarcini ce rees din cuvântarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, rostită la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective, noi, membrii gospo­­­dăriei agricole colective „23 August" din satul Buciumeni regiunea Bucureşti, am pornit cu şi mai mult avânt in lupta pentru obţinerea de recolte cât mai îmbelşugate, pentru ridicarea producţiei agricole la hec­tar. In acest scop noi respectăm cu stricte­ţe minimele agrotehnice, efectuând lucrăr­le de întreţinerea culturilor la timp şi în bune condiţiuni. Astfel până la 9 iunie am execu­tat plivitul la toate culturile de păioase şi am secărit lotul de grâu semincer. Dease­­meni am terminat prima praşilă la întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, bumbac, fa­sole şi floarea soarelui, cât şi cea de a doua prăşilă la culturile de cartofi şi sfeclă fu­rajeră. Totodată am prăşit de mai multe ori toate culturile din grăd­na de legume şi zarzavat a gospodăriei. In munca de întreţinere a culturilor s’a evidenţiat brigada a 11-a, care s’a situat fruntaşă în întrecerea socialistă pornită in­tre brigăzile din gospodărie. Dintre echipe, fruntaşe in muncă sunt cele conduse de ute­­rm­istul Ioan Cristea şi colectivistul Ioan Nedelcu, ambele din brigada a Il-a, precum şi cea condusă de Constantin Foca, din bri­gada I-a. Urmând exemplul comuniştilor c­a Marin S. Voicu şi Ion R. Iacob utemiştii Radu Cernescu, Constantin Iacob, Ion Co­s­­tea, Vasile Troi şi alţii, cât şi colectiviştii Mihai Chiriac, Ioana Gherman, Ana Stancu, etc., s-au evidenţiat în m­od deosebit, prin succesele obţinute în muncă. Ei şi-au depăşit zilnic cu mult normele, efectuând lucrări de bună calitate. Lucrările de intreţinere a culturilor con­tinuă cu un avânt tot mai sporit in gospo­dăria noastră. In momentul de faţă pregă­tim parcelele ,pentru repicatul orezului. Respectând întocmai agrominimul şi exe­cutând lucrările de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice, noi ne străduim să îndeplinim una din porun­­cile pe care ni le-a trasat iubitul nostru con­ducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — aceea de a obţine recolte tot mai îm­belşugate, pentru înflorirea gospodăriei noastre colective, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. DUMITRU PAVEL brigadier la gospodăria agricolă colectivă „23 August” din satul Buciumeni regiunea București

Next