Scânteia Tineretului, iunie 1953 (Anul 8, nr. 1278-1302)
1953-06-11 / nr. 1286
Să îngrijim bine culturile şi vom culege rod bogat Cuvântarea rostită de tovarăşa! Gheorghe Gheorghiu-Dej !» Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective, trasează măreţele perspective de desvoltare ale agriculturii noastre pe drumul reconstrucţiei sale socialiste. In cuvântare se pune sarcina de cea mai mare însemnătate a sporirii producţiei agricole pentru asigurarea cu materii prime din agricultură a industriei noastre socialiste în plină desvoltare şi pentru asigurarea cu hrană a populaţiei muncitoare de la oraşe. In anii celui de al doilea cincinal, vom obţine 10 milioane tone cereale anual, 300.000 de tone zahăr şi 100.000 de tone ulei. Pentru aceasta este necesar ca producţia de grâu de toamnă să atingă o medie pe ţară de aproximativ 1.500 kg. la ha; producţia de sfeclă de zahăr să se ridicela 18.000—20.000 kg. la hectar iar cea de floarea soarelui la 1.100—1.200 kg. la hectar. Pentru a asigura complect nevoile industriei noastre textile, producţia de bumbac irigat se va ridica la 1.100—1.200 kg. la hectar, iar cea de bumbac neirigat la 600—700 kg. la hectar. Lupta pentru atingerea acestor ţeluri a şi început Oamenii muncii din agricultură se străduesc să obţină de pe ogoarele, patriei recolte tot mai bogate, recolte care să ducă la îndeplinirea şi depăşirea acestor sarcini. Recoltele bogate cer însă o muncă susţinută. Face cea mai mare greşală cel care, după ce a însămânţat, nu îngrijeşte culturile sau îşi dă prea puţin silinţa să facă acest lucru aşteptând ca pământul bun şi ploaia să-i aducă de la sine roade bogate. Oricât de bun ar fi pământul, oricâtă ploaie ar fi, înainte de toate hotărâtoare este munca omului. Planta trebue îngrijită, ajutată să crească, să rodească, trebue ferită de buruieni şi de alţi duşmani. Dacă plouă şi pământul e bun, mai repede decât plantele cultivate cresc buruienile, care pot ajunge să înăbuşe cultura. Numai buna îngrijire a culturilor poate asigura bogăţia recoltelor; în această privinţă trebue să ne servească drept exemplu şi îndemn munca plină de pricepere a colhoznicilor sovietici care, aplicând cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agrotehnice, smulg pământului producţii nemaiîntâlnite, îngrijind duhurile după metode sovietice, multe gospodării de stat şi gospodării colective din ţara noastră au obţinut succese remarcabile în producţia agricolă, realizând recolte de 3000 kg. grâu, 6000 kg. porumb, peste 800 kg. bumbac, 4700 kg. orz la hectar etc. Bogăţia acestor recolte, obţinute prin îngrijirea conştiincioasă a culturilor, dovedeşte cât de necesară este aplicarea indicaţiilor agrominimului pentru ca culturile să fructifice din plin. Acum, în toată ţara se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor. Din totalul culturilor păioase de toamnă şi primăvară s’au privit 70—85 la sută. La culturile prăşitoare s'a efectuat praştia îrftâia în proporţie de aproape 50 la sută. Sectorul socialist al agriculturii se află în frunte, antrenând prin exemplul său viu pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In majoritatea regiunilor ţării, se dă atenţie întreţinerii culturilor. In regiuni ca: Timişoara, Arad, Craiova, lucrările sunt mai înaintate. In alte părţi ale ţării, însă, prăşitul se desfăşoară cu mult prea încet. Regiunile Galaţi, Bârlad şi Ploeşti, de pildă, au îndeplinit doar aproximativ 20 la sută din plan. Organizaţiile U.T.M. nu trebuie să considere că răspunderea pentru îndeplinirea lucrărilor de întreţinere a culturilor o poartă numai sfaturile populare. Sporirea producţiei agricole este cauza întregului popor muncitor, o cauză pentru care trebuie să lupte din toate puterile şi organizaţiile U.T.M. Utemiştii şi tinerii muncitori de pe ogoare sunt însufleţiţi de dorinţa de a obţine recolte bogate. Sub conducerea partidului, organizaţiile de bază U.T.M. din S.M.T., gospodării de stat, gospodării colective şi din sate, trebuie să îndrume avântul tineretului pentru obţinerea rezultatelor aşteptate. Trebuie folosită pe o scară din ce în ce mai largă întrecerea. Niciun tânăr în afara întrecerii socialiste şi patriotice — aceasta trebuie să fie ţelul pe care să şi-l pună în faţă organizaţiile de bază U.T.M. din unităţile socialiste ale agriculturii şi din toate satele ţării noastre. In întrecere se nasc iniţiative preţioase care, sprijinite activ de organizaţiile de bază U.T.M., duc la grăbirea lucrărilor de întreţinere a culturilor. In întrecere se ridică tineri fruntaşi a căror experienţă, larg popularizată către organizaţiile de bază U.T.M., va fi de un mare folos luptei pentru recolte bogate. Angajamente ca acetea ale colectivelor de muncă de la S.M.T. Segarcea- Craiova şi gospodăria de stat Gherla-Cluj pentru intensificarea întrecerii socialiste trebuie să fie popularizate larg, întreg tineretul muncitor de la sate să urmeze exemplul acestor unităţi socialiste din agricultură. Problema principală din această perioadă este prăşitul la vreme şi în perioadă cât mai scurtă al tuturor plantelor prăşitoare şi în special al bumbacului. Niciun petec din culturile gospodăriilor de stat, gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole şi ale ţăranilor muncitori nu trebue să rămână neprăşit, neîngrijit după toate regulile agrominimului. Praşilele repetate distrug buruienile, păstrează apa pentru plante, aduc sporuri mari de recoltă. Deoarece prăşitul trebue executat la timp şi repede, se ridică problema folosirii unor mijloace care să asigure efectuarea praşilei pe suprafeţe mari, repede şi bine. De aceea, pentru lucrările de întreţinere trebue să fie folosite cât mai mult mijloacele mecanizate. In unele gospodării de stat, cum sunt cea de la Afumaţi, regiunea Craiova, G.A.S. „Dumitru Marinescu“ din raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, G.A.S. din Cenei, regiunea Timişoara, tinerii mecanizatori au introdus şi aplică cu succes metoda cuplării a două cultivatoare la un singur tractor, prăşind cu un singur agregat aproape 40 de hectare zilnic. Această metodă trebue să fie extinsă cât mai mult, deoarece asigură repeziciune în executarea prăşitului şi mari economii de muncă şi de combustibil pentru tractoare. Un rol deosebit de mare în mecanizarea muncilor de întreţinere a culturilor îl au staţiunile de maşini şi tractoare. Trebue spus însă că o parte destul de mare dintre staţiuni nu-şi îndeplinesc sarcinile în această direcţie. Până la 5 iunie, S.M.T.-urile au contractat numai 13,4 la sută din suprafaţa planificată pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire cu tractoarele, iar din suprafaţa contractată au executat un volum foarte mic de lucrări, aceasta din pricina lipsei de interes a conducerilor unor S.M.T.-uri. Organizaţiile de bază U.T.M. din S.M.T.-uri trebue să ajute cu toate forţele realizarea planului de contractări, trebue să mobilizeze pe toţi utemiştii şi tinerii tractorişti pentru efectuarea la timp şi bine a lucrărilor de îngrijire pe suprafeţele contractate . Peste tot, în toate unităţile socialiste din agricultură, în toate satele de pe întinsul Republicii noastre, organizaţiile de bază U.T.M. trebue să urmărească şi să stimuleze însuşirea şi aplicarea întocmai a cunoştinţelor agrotehnice de către toţi utemiştii şi tinerii, să cultive cu grijă dragostea de învăţătură şi de muncă a tinerilor. Trebue să fie crescuţi cu grijă acei tineri care în munca lor obţin cele mai bune rezultate, dând dovadă de pricepere, talent şi iniţiativă. Exemplul şi experienţa lor trebue răspândite în masa tineretului. In perioada întreţinerii culturilor, organizaţiile de bază U.T.M. trebue să , desfăşoare o muncă politică de adâncime, cultivând la toţi tinerii simţul de răspundere, conştiinţa că de fiecare dintre ei, de munca fiecăruia depinde bogăţia recoltei, roadele ce vor fi închinate întăririi patriei dragi. Consfătuirea pe în cursul zilei de ieri, la Combinatul Siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara a avut loc consfătuirea pe ţară a oţelarilor organizată cu scopul extinderii iniţiativei staharrovistului Vasile Costache, de folosire maximală a capacităţii cuptorului. Cu acest prilej, stahanovistul Vasile Costache a prezentat practic iniţiativa sa care constă în înălţarea capetelor cuptorului şi utilizarea pragurilor false de dolomită calcinată, spre a mări capacitatea băii. Aplicarea iniţiativei sale a dus în luna ianuarie la depăşirea indicelui de utilizare a cuptorului cu 16 la sută In acelaş timp el a arătat felul atent în care a studiat metodele oţelarilor sovietici Macar Mazaî şi Matulipeţ prin aplicarea cărora, In anul trecut, a dat cu 600 vatră a oţelarilor tone oţel de bună calitate peste prevederile planului. Realizări prin aplicarea acestei iniţiative a obţinut şi echipa prim topitorului Simion Mihăilă care şi-a depăşit norma cu 40,18 la sută şi a prim topitorului Gheorghe Andruţ, care a dat peste pian 31,33 la sută mai mult oţel de calitate superioară. Din discuţiile la care au participat numeroşi oţelari printre care Ştefan Stanciu de la Reşiţa, Dumitru Pagu, de la „Oţelul Roşu" Vasile Onişor de la „Industria Sârmei“ Câmpia Turzii, şi mulţi alţii, a reuşit dorinţa acestora de a trece la extinderea acestei importante iniţiative în oţelăriile patriei noastre, (Agerpres). Proletari din toate țările, uniti-vă Anul IX Seria II-a Nr. 1 12864 PAGINI — 20 BANI Joi II Iunie 1953 Comitetul Central al U.T.M.-ului cheamă tineretul muncitor de la sate, sa întâmpine Congresul Mondial al Tineretului şi Fes- tivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor cu noi victorii în lupta pentru o recoltă bogată, să contribue activ la consolidarea continuă a gospodăriilor agricole colective, gospodăriilor agri- cole de stat, să intensifice munca de lămurire pentru atragerea ti- nerilor ţărani muncitori şi a familiilor acestora pe baza liberului consimţământ în gospodăriile colective şi în întovărăşirile agri- cole, să îmbunătăţească munca în staţiunile de maşini şi tractoare, să lupte pentru însuşirea şi aplicarea minimelor agrotehnice şi zootehnice. Din Apelul CC.il U.T.M. către Tineretului* 5LP*. )■ f«**tură ca convocarea la Bucureşti a celui de al lîl-le* CongTM AOO* dial al Tineretului şi a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Toate forţele noastre pentru succesul deplin al Congresului şi Festivalului Noi lucrări ale sculptorilor noştri Dor împodobi oraşul Festivalului Convorbire cu Dor Coozor Laureat al Premiului de Stat Pe tânărul sculptor Dorin Lazăr, lam găsit în atelierul său, lucrând la una dintre statuile care vor fm —podobi Parcul de Cultură şi Sport „23 August”. — Grupul acesta — ne-a spus tânărul sculptor — simbolizează lupta tineretului din lumea întreagă pentru pace. Iată, acesta care poartă drapelul este un tânăr sovietic, ceilalţi doi sunt un chinez şi un negru. Vreau să lucrez în aşa fel acest grup încât el să exprime cu claritate dorinţa de înfrăţire şi pace care însufleţeşte tineretul de toate rasele şi naţionalităţile. Când Parcul de Cultură şi Sport „23 August“ va fi gata, veţi vedea statuia aceasta pe terasa de la marginea lacului, împreună cu un grup asemănător pe care-l lucrează sculptorul Schulman şi care reprezintă lupta tineretului din ţara noastră pentru pace. L-am rugat apoi pe Darla Lazăr să ne vorbească despre aportul pe care-l dau ceilalţi sculptori la împodobirea construcţiilor Festivalului. — Aproape toţi sculptorii, tineri şi vârstnici, lucrează la crearea unor opere de artă, menite să împodobească oraşul nostru care va deveni în curând oraşul Festivalului. Una dintre intrările spre stadion şi anume cea din Bulevardul Muncii, a Parcului de Cultură şi Sport ,23 August“, principala construcţie a Festivalului, va fi străjuită de două statui, reprezentând două grupuri de sportivi: un grup de fotbalişti şi unul de baschetbalişti. Aceste două statui sunt lucrate de un colectiv sub îndrumarea sculptorului Emil Mereanu. La intersecţia a două alei ce merg spre tribuna oficială a stadionului, în mijlocul unei pieţe rotunde, se va ridica majestuoasă Statul Eliberării. Acest măreţ monument va fi împodobit cu basoreliefuri, înfăţişând eliberarea ţării noastre de sub jugul fascismului de către glorioasele Armate Sovietice. Delegat la Festival... Cu câtă bucurie se gândeşte la acest lucru tânărul Sandu Lazăr elev al Centrului Şcolar de Energie Electrică şi Electrotehnică „Iosif Rangheţ“ din Bucureşti. Năzuia să participe la un Festival al tineretului încă de când era pionier şi activa la cercul de aeromodelism dela Palatul Pionierilor. Şi iată că dorinţa s-a împlinit. Au trecut de atunci aproape trei ani. Ani de şcoală, de muncă, pentru a-şi însuşi cât mai temeinic materia ce se preda în legătură cu specialitatea pe care şi-a ales-o, aparatele electrice de măsurat în interiorul Parcului, pe aleea care desparte terenul de tenis de cele de baschet şi volei, în mijlocul unor nişe de verdeaţă vor fi aşezate 6 statui, reprezentând şase discipline sportive. O aruncătoare cu suliţa pe care o lucrează Olga Porumbaru, o înotătoare de Zoe Băicoianu, un fotbalist de Constanţa Buzdugan, un discobol de Dimitriu Bârlad Un colectiv de studenţi de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, sub conducerea sculptorului E. Caznovschi, lucrează statua unui alergător. Un student al Institutului lucrează la o statuie care reprezintă un aruncător cu greutatea. In continuare Dorin Lazăr ne-a vorbit despre sculpturile care se lucrează pentru celelalte parcuri şi instituţii de cultură din Capitală. Totul va fi înfrumuseţat în cinstea Festivalului. Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ va fi înzestrat cu încă 20 de busturi ale personalităţilor de seamă ale vieţii culturale din trecutul ţării noastre. Se mai lucrează două grupuri, reprezentând prietenia care leagă tineretul din lumea întreagă, statui ce vor fi aşezate în două dintre pieţele mai importante ale Capitalei. Pentru expoziţia documentară ce va fi deschisă în timpul Festivalului, se lucrează două statui, care, exprimă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In sala Patria un colectiv de sculptor condus de sculptorul Baraschi lucrează un frontispiciu deasupra scenei în basoreliefuri, care va reprezenta diferite arte. Sculptorii îşi dau din toată inima contribuţia lor la înfrumuseţarea Capitalei. Lucrările lor ce vor împodobi măreţele construcţii ale Festivalului sunt o dovadă vie a dragostei cu care poporul nostru paşnic aşteaptă prietenii veniţi din toate colţurile lumii. Datorită perseverenţei şi dragostei cu care a învăţat el a reuşit să fie premiant atât în anul I, cât şi în anul II. A urmat apoi acea neuitată zi când a fost primit în marea familie a utemiştilor. De atunci a început să privească cu şi mai multă seriozitate problema însuşirii temeinice a materiei predate. Pentru toate aceste merite ale lui, atât în învăţătură cât şi în munca de organizaţie Sandu Lazăr s-a bucurat de încrederea tovarăşilor săi care l-au ales delegat la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, PLOEŞTI (de la corespondentul nostru CRISTEA BOCIOACA). Zilele acestea a avut loc în Sala Cinematografului „Progresul“ din oraşul Ploeşti, festivitatea deschiderii săptămânii filmelor pentru tineret în cadrul acţiunilor de popularizare a Congresului şi Festivalului. Au venit aici sute de muncitori tineri şi vârstnici din uzinele şi rafinăriile oraşului, elevi ai Şcolilor Medii Tehnice şi Profesionale, pionieri şi şcolari. Festivitatea a fost deschisă de tovarăşul lacomi Iean secretar al Comitetului regional U.T.M. Ploeşti care a arătat felul cum tinerii din regiunea Ploeşti se pregătesc pentru Congresul şi Festivalul Tineretului. A luat apoi cuvântul Menis Bechiaris membru al comitetului internaţional de pregătire al Festivalului, care a spus printre altele: — Vă salut dragi prieteni în numele comitetului internaţional de pregătire al Festivalului, în numele tinerilor iubitori de pace şi prietenie din Grecia. Apelul comitetului internaţional, a spus vorbitorul, este cunoscut acum de tinerii din întreaga lume. Pe adresa comitetului Internaţional »ese« Scrisori din toate colţurile lumii. Tinerii cer să afle ştiri despre tinerii din România, doresc să afle cum se pregătesc ei pentru Festival. Mulţi tineri din întreaga lume cunosc entuziasmul cu care muncesc tinerii de la Parcul de Cultură şi Sport „23 August“ din Bucureşti, dragostea cu care tinerii din România pregătesc pentru oaspeţi minunate daruri. Acum în întreaga lume, a spus în continuare vorbitorul, tineretul îşi alege delegaţii la Festival. Tineretul din toate colţurile lumii se pregăteşte intens pentru Festival. In U.R.S.S. şi în ţările de democraţie populară, în Franţa şi Anglia, în America şi Asia tinerii pregătesc cântece şi dansuri. Sportivi din peste 20 de ţări şi-au anunţat participarea la competiţiile sportive ale Festivalului. In continuare Menis Becharis a arătat felul cum se pregătesc tinerii patrioţi din Grecia pentru Festival. In ciuda tuturor persecuţiilor, a tuturor piedicilor ce le stau în cale, tinerii din Grecia, iubitori de pace şi prietenie vor veni la Festival. După închiderea adunării cei prezenţi au vizionat filmul sovietic „Zoia". Delegat la Festival In cinstea Festivalului vor deveni stahanovişti Brigada 47 de la secţia scularie a uzinelor „Sovromtractor“ din Oraşul Malin, a devenit brigadă fruntaşă in cinstea Festivalului. Cei zece tineri din brigadă împreună cu responsabilul brigăzii tânărul Vasile Crimu şi cu comunistul Nicolae Tiu, responsabilul tehnic, şi-au luat angajamentul ca în cinstea Festivalului să devină brigadă stahanovistă. Tot în cinstea Festivalului ei şi-au luat angajamentul să facă din economii 170 alezoare de mână, în valoare de 17.000 lei. Iată-i In fotografia noastră pe tinerii membri ai brigăzi! In jurul comunistului Nicolae Tiu, responsabilul lor tehnic. In oraşul Ploeşti s’a deschis ,,Săptămâna filmelor pentru tineret" Creştem recolte îmbelşugate patriei * * •k ★ Se extinde iniţiativa cuplării a 2 cultivatoare la un tractor Tânărul Virag Ion de la G. A. 5. Cenei a prăşit 30 de hectare cu porumb în 8 ore Mult entuziasm a stârnit în rândurile mecanizatorilor metoda cuplării a câte 2 cultivatoare la un tractor. Ea răspunde năzuinţei lor fierbinţi de a folosi întreaga capacitate de tracţiune a tractoarelor, de a lărgi mecanizarea muncilor agricole şi de a împlini astfel sarcina trasată de iubitul nostru conducător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Când le-a sosit ziarul „Scânteia tineretului“ în care se publicase articolul despre cuplarea a 2 cultivatoare la un tractor, tinerii dela gospodăria agricolă de stat din Cenei- Timişoara, s’au adunat în grup şi au început să comenteze. Cu multă aprindere au luat parte la discuţie tinerii mecanizatori ca Virag Ion, Baier Cristof şi Talpai Iosif. — Să prăşeşti 30 de hectare pe zi, nu-i glumă. Peste trei norme. Şi aceasta chiar la primele încercări. Minunată metodă ! Discuţii de acest fel se purtau la cantină, în brigăzi, peste tot. Dorinţa de a aplica metoda cuplării a 2 cultivatoare devenea tot mai puternică în sufletele tinerilor mecanizatori. De aceea propunerea tânărului Virág Ion de a aplica şi ei metoda cuplării a fost primită cu multă bucurie. Tinerii mecanizatori au mers la organizaţia de partid şi la conducerea gospodăriei şi şi-au spus dorinţa lor. Organizaţia de partid şi conducerea gospodăriei au primit cu căldură propunerea, au dat de la început tot sprijinul. S’a ţinut o scurtă consfătuire la care au participat tovarăşi din partea organizaţiei de partid, a organizaţiei U.T.M., directorul gospodăriei, şeful mecanic Tablă Marius, inginerul şef Tudoran Valeriu şi alţii care au discutat posibilităţile de construire a agregatelor. In aceeaşi zi a inceput manca. S-au confecţionat bara de cuplare a cultivatoarelor, roţile de susţinere a barei şi celelalte materiale necesare. Pornind cu entuziasm la treabă, muncitorii de la fierărie, tâmplărie şi tinerii tractorişti au confecţionat în scurt timp primul agregat. Acum se lucrează la construirea altor patru agregate. Tânărului Vrag Ion i s-a încredinţat cinstea de a conduce primul agregat construit. Când a trebuit să încerce agregatul a avut la început pricină de supărare: a tăiat „rânduri” de cultură (adică scândurelele aşezate în rânduri, pentru încercare). A făcut însă mai departe experienţe şi până la urmă a învăţat. N’a mai tăiat rânduri. In sfârşit a sosit şi ziua pe care o aşteptau. La 9 iunie agregatul a putut să intre în cultura de porumb. Secretarul organizaţiei de partid, mecanicul şef al gospodăriei şi numeroşi tineri mecanizatori au ieşit la câmp să ia parte la acest eveniment important. Virág Ion conducea emoţionat, dar atent tractorul. Baier Cristof şi Talpai Iosif, pe cultivatoare, se străduiau să ferească rândurile. La întoarceri a fost greu la început. Dar revăzând indicaţiile articolului din ziar au înlăturat şi acest neajuns Rezultatele obţinute în prima zi sunt îmbucurătoare. In numai 8 ore cu un singur agregat au fost prăşite 30 de hectare cu porumb. Tinerii mecanizatori sunt hotărâţi să depăşească aceste realizări, să prăşească peste 40 de hectare zilnic. Totodată alte două agregate vor intra în curând pe tarlale, ajutând gospodăria să termine lucrările la vreme. ISACOV SVETISLAV corespondent al „Scânteii tineretului“ pentru regiunea Timişoara CONSTANŢA. (De la corespondentul nostru, IOAN GHIŢUICA). In lupta pentru obţinerea de recolte cât mai bogate, membrii gospodăriei colective „8 Mai“ din comuna Cobadin, reginea Constanţa, acordă o deosebită importanţă aplicării minimelor agrotehnice la întreţinerea culturilor. Organizându-şi temeinic munca şi desfăşurând larg întrecerea socialistă între brigăzi şi echipe, colectiviştii din Cobadin au terminat, până la 4 iunie, printul a 700 hectare grâu de toamnă, 25 hectare dughie, şi, totodată, au prăşit 274 hectare cu porumb, 136 hectare floarea soarelui, 55 hectare năut etc De asemeni, tot până atunci, au prăşit Fruntaşi la întreţinerea culturilor pentru a doua oară 30 hectare floarea soarelui, 33 hectare năut şi 9 hectare de vie. Odată cu plivitul şi prăşitul, colectiviştii au efectuat şi muncile de sezon în grădina de legume şi zarzavaturi. Până la 4 iunie, culturile de legume şi zarzavaturi au fost prăşite de câte două şi trei ori. In acţiunea de întreţinere a culturilor, fruntaşă pe gospodărie s-a situat brigada a I II-a, condusă de brigadierul Abrazis Vebula. In permanenţă aceastăbrigadă si-a depăşit sarcinile de plan cu 65—70 la sută, atât la plivit cât şi la prăşit. Succese frumoase a obţinut şi brigada a ii-a, condusă de tovarăşul Petre Matei, care întotdeauna şi-a depăşit normele cu 50—55 la sută. Dintre colectivişti, în mod deosebit s-au evidenţiat şi utemiştii Ioan P. Ghinu, Ismet Emuila, Nasmie Daut care şi-au depăşit normele cu respectiv, 150 la sută, 140 la sută şi 70 la sută. Exemplul tot a fost urmat de tinerele colectiviste Florica Chiper, Stela Stoica şi de mulţi alţi tineri din gospodărie, încurajaţi de primele izbânzi cucerite în lupta pentru asigurarea unei recolte îmbelşugate, colectiviştii din Cobadin luptă cu şi mai mult avant pentru a traduce în viaţă sarcinile trasate la Congresul colectiviştilor fruntaşi, de iubitul nostru conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru o producţie agricolă sporită însufleţiţi de măreţele sarcini ce rees din cuvântarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, rostită la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective, noi, membrii gospodăriei agricole colective „23 August" din satul Buciumeni regiunea Bucureşti, am pornit cu şi mai mult avânt in lupta pentru obţinerea de recolte cât mai îmbelşugate, pentru ridicarea producţiei agricole la hectar. In acest scop noi respectăm cu stricteţe minimele agrotehnice, efectuând lucrărle de întreţinerea culturilor la timp şi în bune condiţiuni. Astfel până la 9 iunie am executat plivitul la toate culturile de păioase şi am secărit lotul de grâu semincer. Deasemeni am terminat prima praşilă la întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, bumbac, fasole şi floarea soarelui, cât şi cea de a doua prăşilă la culturile de cartofi şi sfeclă furajeră. Totodată am prăşit de mai multe ori toate culturile din grădna de legume şi zarzavat a gospodăriei. In munca de întreţinere a culturilor s’a evidenţiat brigada a 11-a, care s’a situat fruntaşă în întrecerea socialistă pornită intre brigăzile din gospodărie. Dintre echipe, fruntaşe in muncă sunt cele conduse de utermistul Ioan Cristea şi colectivistul Ioan Nedelcu, ambele din brigada a Il-a, precum şi cea condusă de Constantin Foca, din brigada I-a. Urmând exemplul comuniştilor ca Marin S. Voicu şi Ion R. Iacob utemiştii Radu Cernescu, Constantin Iacob, Ion Costea, Vasile Troi şi alţii, cât şi colectiviştii Mihai Chiriac, Ioana Gherman, Ana Stancu, etc., s-au evidenţiat în mod deosebit, prin succesele obţinute în muncă. Ei şi-au depăşit zilnic cu mult normele, efectuând lucrări de bună calitate. Lucrările de intreţinere a culturilor continuă cu un avânt tot mai sporit in gospodăria noastră. In momentul de faţă pregătim parcelele ,pentru repicatul orezului. Respectând întocmai agrominimul şi executând lucrările de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice, noi ne străduim să îndeplinim una din poruncile pe care ni le-a trasat iubitul nostru conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — aceea de a obţine recolte tot mai îmbelşugate, pentru înflorirea gospodăriei noastre colective, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. DUMITRU PAVEL brigadier la gospodăria agricolă colectivă „23 August” din satul Buciumeni regiunea București