Scînteia Tineretului, iunie 1954 (Anul 9, nr. 1585-1610)
1954-06-11 / nr. 1594
înotători, la start! r' 1ŢIVA TINERI au executat comanda starterului, cufundindu-se in apa străvezia a lacului. Acum spintecă cu uşurinţă lungimea apei, întrecîndu-se pentru a parcurge distanţa într-un timp cit mai scurt. Ceva mai departe două echipe de polo îşi măsoară forţele şi pun in joc toată priceperea pentru cucerirea balonului. Pe mal spectatorii care se bronzează urmăresc cu atenţie aceste pasionante întreceri. înotul este unul dintre cele mai frumoase sporturi ale sezonului în aer liber. Prin complexitatea sa, înotul este un sport care dezvoltă multilateral pe cei ce-i practică. In anii regimului democrat-popular, în ţara noastră înotul cunoaşte o mare dezvoltare. Avînd la dispoziţie bazele sportive necesare, printre care bazine de mot, lacuri special amenajate, un număr tot mai mare de tineri practică acest plăcut sport. Ca o dovadă a dezvoltării pe care o cunoaşte înotul in ţara noastră este şi faptul că în ultimii ani a crescut în mod simţitor măestria sportivă a înotătorilor fruntaşi, care realizează performanţe din ce in ce mai valoroase. Nu mai departe decît zilele acestea maestrul sportului Vladimir Marchiţiu a realizat un nou record R.P.R. O contribuţie de seamă la dezvoltarea înotului :n ţara noastră a adus-o complexul sportiv G.M.A., avind ca una din principalele sale probe obligatorii, cea de înot. Pentru mulţi tineri înotători din ţara noastră primul pas spre măestria sportivă a fost cucerirea probei de înot G.M.A., care i-a adus mai apoi bucuria de a vedea strălucind pe pieptul său insigna complexului G.M.A. Cei mai mulţi atunci au luat parte la prima lecţie de înot. Antrenarea unui număr cit mai mare de tineri la practicarea nataţiei este o sarcină care stă permanent în faţa colectivelor sportive şi a organizaţiilor de bază L.T.M. In actualul sezon una dintre principalele griji ale colectivelor sportive, ajutate de organizaţiile U.T.M., a fost reorganizarea secţiilor nautice şi mărirea numărului membrilor acestor secţii. Succese de seamă a obţinut în această privinţă colectivul sportiv „Progresul R.R.P.R.“ care s-a preocupat cu seriozitate de amenajarea ştrandului din str. Dr. Staicovici din Bucureşti. Asigurarea condiţiilor materiale necesare desfăşurării activităţii nautice a fost de asemenea o preocupare de seamă a consiliilor colectivelor sportive. Luînd din vreme măsurile necesare pentru amenajarea bazinului de înot şi a înzestrării secţiei de nataţie cu materialele sportive necesare, înotătorii colectivului sportiv „Progresul I.C.A.S.“ sînt gata pentru start. Justificîndu-și inactivitatea prin „lipsa timpului favorabil" unele colective sportive au neglijat această problemă urmînd ca de abia de acum să se apuce să amenajeze bazele de înot, să pregătească materialul sportiv, sa organizeze secţia înotătorilor. Or, pierzind o bună parte din timpul favorabil pentru practicarea înotului aceste colective sportive vor avea desigur mai puţini aspiranţi ai complexului G.M.A. şi aşa cum e şi firesc mai puţini purtători ai insignei. In acestezile mai mult ca oricînd se impune colectivelor sportive necesitatea de a lua cit mai repede măsurile necesare. Asigurarea condiţiilor pentru ca un număr din ce în ce mai mare de tineri să fie antrenaţi la practicarea înotului trebuie să constituie o preocupare de seamă a colectivelor sportive. Organizarea regulată a concursurilor pentru trecerea normei de înot va asigura succesul în realizarea unui număr mare de purtători ai insignei G.M.A. Trebuie folosit de asemenea prilejul pe care-l oferă competiţiile cu caracter de masă ca „spartachiada sindicală" care are ca scop tocmai antrenarea unui număr mare de tineri la activitatea sportivă. Participind la această competiţie tinerii pot cuceri şi norma complexului G.M.A. Un rol deosebit revine organizaţiilor de bază U.T.M. în ceea ce priveşte mobilizarea tinerilor aspiranţi la concursurile pentru cucerirea normei. Buna pregătire a aspiranţilor este o condiţie de bază în obţinerea normei. Iată de ce organele sportive trebuie să acorde multă atenţie organizării cursurilor populare de înot pentru iniţierea începătorilor. Este de datoria comitetelor regionale şi raionale C.F.S., cit şi a comisiilor de examinare G.M.A. să combată la timp tendinţa de a înlocui proba de înot (acolo unde ea poate fi cucerită) cu alte probe. Orice tînăr, poate şi trebuie să ştie să înoate. Dar pentru aceasta este nevoie ca sprijinite de organizaţiile de bază U.T.M colectivele sportive să stimuleze dragostea tinerilor pentru înot, antrenîndu-i la practicarea acestui plăcut și folositor sport. Cucerind norma de înot a complexului.M.A. să pășim pe drumul măestriei sportive. Proletari din toate țările, uniţi-vă ! . ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1594 4 PAGINI - 20 BANI Vineri 11 iunie 1954 Delegaţia P. M. R. la Congresul Partidului Comunist din Cehoslovacia • In ziua de 10 iunie a plecat la Praga delegaţia Partidului Muncitoresc Român la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia, care-şi deschide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apostol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R. şi N. Goldbergher şeful secţiei organelor conducătoare de partid, sindicate şi de U.T.M. a C.C. al P.M.R. Magnetofon fabricat în R.P.R. Stai comod în locuinţa tia şi asculţi la radio un concert prezenta 1 la Festival!, înregistrat pe bandă de magnetofon. Concertul se încheie. Cu neuitatele melodii ale prieteniei nu minte — te gîndeşti, mi nunîndu-te, ce lucru de seamă este şi magnetofonul acesta. Un concert, o conferinnţă, prezentarea unui meci de fotbal, totulse întipăreşte pentru mult timp între cotele invizibile ale benzii plastice. Şi cum mai departe radioul îţi transmite veşti despre succesele obţinute în toate domeniile vieţii de către oamenii muncii din patria noastră, te întrebi dacă acest aparat delicat şi extrem de folositor poate fi fabricat şi la noi în ţară? Iată răspunsul: Un grup de tehnicieni de la Atelierul de reparaţii radio al Direcţiei Regionale P.T.T.R. Bucureşti, condus de radiotehnicianul Iancu Rubric, a terminat de curând construirea unui magnetofon pe care l-au dat — un binemeritat dar — staţiei de radioficare „1 Mai" din raionul Griviţia Roşie. Acest lucru mărunt îşi are semnificaţia lui deoarece este unul dintre primele aparate realizate în ţară. Materialeleşi manopera — preţul de cost al magnetofonului — costă de şase ori mai puţin decît un aparat la fel importat. Acesta este primul pas. Colectivul de tehnicieni de aici, printre care lucrează,, mecanicul Ion N. Ion şi nadiotehnîcîaiuul Ion Gogovan au pornit acum la construirea unui alt tip de magnetofon mult mai perfecționat decît primul. Acesta este al doilea pas... ----------- Acoperiş din asbociment Chinezii, păstrătorii unor importante descoperiri ca : praful de puşcă, tiparul, busola şi altele s-au dovedit în multe cazuri oameni cu mult spirit practic, lată de pildă, ei îşi acopereau casele şi pagodele cu carton presat lucru ce europenii şi ceilalţi l-au făcut tîrziu după sute de ani. Ca să se ajungă aci a trecut o vreme în care oamenii îşi acopereau casele cu stuf, apoi cu şindrile, ţigle, carton şi acum în urmă, cu tablă. Oare aci se sfîrşeşte povestea caselor? Aceasta este forma definitivă şi cea mai avantajoasă de a se aşeza un înveliş trainic, uşor şi rezistent peste acoperişul caselor? Se pare că nu ! La fabrica de carton asfaltat „Te'.eajen" din Berceni s-a întîmplat de curîni un fapt care deschide o nouă etapă în istoria acoperişurilor de case. Totul s-a ipetrecutt fără vîlvă , n-a fost de faţă asistenţă numeroasă, muzici şi reporteri cinematografici. Nu ! Numai o echipă de muncitori şi cîţiva ingineri şi tehnicieni. S-a montat, adică, primele învelituri din plăci de asbociment produse de fabrica din Oradea. De ce noul produs va înlocui tabla sau tigla, este uşor de explicat. Asbocimentul prezintă reale avantaje: greutatea elementelor prefabricate este de 57 kg pe metru pătrat. Această greutate mică nu pretinde deci rezistenţe mari la materiale de susţinere. In schimb, rezistenţa lui este foarte mare: 303— 350 kg. pe metru pătrat. Asbocimentul este un termo-izolant ,perfect, prezintă un asipect frumos, se montează rapid și — lucru de seamă — are un preț foarte scăzut. Al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia CRESCĂTOAREA DE PĂSĂRI Sigur că mulţi muncitori de la secţia Vetiş a gospodăriei agricole de stat Satu Mare se vor mira cînd vor vedea singură în fotografie pe Maria Dragoş. Ei sînt obişnuiţi s-o vadă în mijlocul păsărilor, hrănindu-le, mînîndu-le la verdeaţă, făcînd padocurile să strălucească de curăţenie. Căci Maria îşi iubeşte astfel profesia incit nu înţelege cum ar putea să-şi neglijeze vreodată obligaţiile sau cum ar putea să trăiască fără să caute noi mijloace pentru o îngrijire superioară a păsărilor. Foto : EUGEN CICOŞ Noua secţie ARAD (de la corespondentul nostru Kuhta Daria). La întreprinderea textilă „Teba“ din Arad, muncitorii şi tehnicienii lucrează cu zor la amenajarea şi punerea cît mai grabnică în funcţiune a secţiei de filatură. Această secţie este înzestrată cu maşini construite de industria noastră. De la Cluj, din fabrica „Unirea” , au sosit pardele şi ringurile. Flaiere au fost aduse de la I.M.S. Cîmpulung-Musce şi laminoare de la „Metalurgica“-Sibiu. La construirea noii secţii îşi aduc contribuţia lor însufleţită şi utemiştii, alături de muncitori şi tehnicieni cu multă experienţă. Noua secţie din întreprindere a ridicat problema muncitorilor specialişti în filatură. In acest scop conducerea întreprinderii a trimis un grup de muncitori pentru calificare la uzina textilă „30 Decembrie” din Arad. Utemistul Buha Teodorse califică la cards. Colectivul întreprinderii textile „Teba“ este mîndru cu viitoarea secţie de filatură din întreprinderea lor. Ei o socotesc ca o realizare a industriei româneşti şi aşteaptă cu nerăbdare să înceapă munca în noua secţie, pentru a da noi produse textile oamenilor muncii. tt)ÎU)Htttt*tttttttt‘tt I + + t-H-4-*-*-*-*-*-* *«>«♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦44 ++4 4 M 4 4 » ♦->++ + +++-♦"♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ + ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ F-M-++++-V-4-4- 4-4 44 + 4-1 G. S. M. — ajutor credincios al Partidului în opera de construire a socialismului Poporul muncitor al Cehoslovaciei, strîns unit în jurul Partidului Comunist, a obţinut în cei 9 ani de la eliberarea patriei sale însemnate succese pe drumul construirii socialismului. In această privinţă o sarcină importantă, sarcina de educare a tinerei generaţii ii revine Uniunii Tineretului Cehoslovac (C.S.M.), ajutor şi rezervă a Partidului Comunist din Cehoslovacia în construirea socialismului. C.S.M. a mobilizat tineretul la o participare activă pentru refacerea economiei naţionale, şi îndeplinirea primului plan cincinal, a educat tineretul în spiritul unităţii, al dragostei faţă de patrie şi faţă de Uniunea Sovietică, în spiritul prieteniei cu toate popoarele lumii iubitoare de pace. În februarie 1943 tineretul cehoslovac a luat parte activă la lupta victorioasă împotriva reacţiunii. In anul 1949 uniunile naţionale de tineret s-au unificat într-o organizaţie unică — C.S.M Numărul tinerilor din C.S.M. s-a mărit astfel încît astăzi această organizaţie numără un milion de membri care muncesc în organizaţiile din fabrici, sate, şcoli, instituţii şi în alte domenii de activitate. Tot în anul 1949, la propunerea partidului, C.S.M. a pus bazele organizaţiei de pionieri, care a devenit un ajutor de seama al şcolii în educarea copiilor. Anul acesta organizaţia de pionieri care numără o jumătate de milion de membri îşi serbează a cinein aniversare. Cu această ocazie organizaţia de pionieri a primit, ca o dovadă a dragostei întregului popor, un steag de luptă din partea C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia După victoria din februarie, care a îndepărtat piedicile puse de către reacţiune construirii socialismului, numărul tinerilor participanţi la construirea frumoasei noastre patrii a crescut. C.S.M. a sădit încontinuu în rîndurile tineretului muncitor educaţia în spiritul marxism-leninismului. A început dezvoltarea activităţii culturale a tineretului ajungându-se astfel astăzi la 15.000 de ansambluri culturale. A crescut participarea tineretului la mişcarea de educaţie fizică şi sport. Muncind cu însufleţire, tineretul a contribuit la îndeplinirea primului plan cincinal gottwaldist ale cărui rezultate s-au făcut simţite în creşterea nivelului de trai şi cultural al poporului nostru. Membrii C.S.M. au fost în fruntea întrecerii socialiste şi a aplicării noilor metode de muncă pentru îndeplinirea primului nostru plan cincinal. însemnată a fost participarea tineretului, fete şi băieţi, la construirea marilor uzine, asemeni noilor metalurgii „Klerrent Gottwald” unde au muncit 70.000 tineri patrioţi ca şi pe şantierele marilor banaje pe ape şi a căiior ferate. Cehoslovacia şi-a mărit de două ori producţia industrială cla- _ sîndu-se printre cele mai industriale state din lume . A crescut în special producţia industriei grele şi energetice. In ceea ce priveşte producţia de oţel pe cap de locuitor, Cehoslovacia a întrecut Anglia, Franţa şi Germania occidentală La sfîrşitul cincinalului Cehoslovacia producea astfel 10,4 miliarde kilowaţi-ore ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decit în 1937, 4,4 miliarde ton® oţel, aceasta fiind de 2 ori mai mare decit în 1937 şi 54,7 milioane tone cărbune deci cu 63 la sută mai mult cărbune decit în anul 1937. Industria cehoslovacă produce astăzi dintre cele mai complicate şi mai moderne maşini şi instalaţii. In cursul cincinalului au fost puse în funcţiune 6 cuptoare înalte, 20 electrocentrale, o serie de baraje şi uzini mari constructoare de maşini. Au fost clădite zeci de mii de locuinţe, sute de şcoli şi altele. Cei mai buni tineri muncitori din industrie, membri ai C.S.M. ca minerii Labaj, Miska, Kosina, ţesătoarea Radvanova şi Dededus, strungarul Svnhoria, zidarii Vescîy şi Zimermatin, croitoreasa Pohoreleova şi alţii au devenit purtătorii celor mai de seamă ordine şi îi cunoaşte astăzi întreaga ţară Mii de tineri au îndeplinit înainte de termen sarcinile iar in cadrul planului cincinal. In cinstea celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia tinerelul nostru ia parte activă la întrecerea socialistă Angajamentele tinerilor ţintesc cu mai multe economii, ridicarea calităţii producţiei şi îndeplinirea înainte de termen a planului. Este cunoscută astfel iniţiativa de la Uzinele de automobile din Mlady Boleslav care se intitulează „Pentru cinstea mărcii fabricii" mişcare iniţiată de tineret după exemplul uzinei Scorochod din Leningrad. Tot atit de exemplare sînt şi angajamentele şi rezultatele tinerilor metalurgişti din Kladno, a tinerilor turnători de la noile metalurgii „Klement Gottwald" sau ale laminatorilor de la fierăriile din Vitkovice, unde tineretul şi-a luat angajamentul să economisească anul acesta 150.000 coroane cehoslovace. Cunoscute sînt rezultatele tînărului miner Labor purtător al „Ordinului Muncii" şi ale colectivului său, care în cinstea celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi-a luat angajamentul să îndeplinească planul cu 110 la sută. Cu tot atîta succes lucrează şi tinerii din Most şi cei din Trydrjeh. Concomitent cu ridicarea producţiei industriale au avut loc schimbări şi în satele patriei noastre. S-au înfiinţat astfel, mii de cooperative agricole unice, care împreună cu gospodăriile de stat cuprind 44 la sută din pământul arabil al ţării. Mecanizarea agriculturii a crescut în mod simţitor odată cu înfiinţarea Staţiunilor de maşini ale statului. Baza industrială a ţării şi ajutorul Uniunii Sovietice au făcut posibil ca agricultura noastră să primească în cursul primului cincinal 15.000 tractoare, 1.175, combănie şi mii de alte maşini agricole. Au fost construite o serie de clădiri gospodăreşti, iar agricultura capătă mereu mai multe îngrăşăminte chimice şi foloseşte cuceririle ştiinţei agrotehnice înaintate. Aceste rezultate au fost obţinute datorită justei politici a partidului şi guvernului, politică îndreptată spre întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Şi la sate, în cooperative agricole unice, gospodării a agricole de stat şi staţiuni de maşini agricole ale statului, tineri şi tinere organizaţi şi îndrumaţi de C.S.M. au ajutat la construirea instalaţiilor colective, grajduri pentru animale, au contribuit lastrîngerea recoltei cu sute de mii de ore de muncă voluntară. La sate se dezvoltă intens viaţa culturală, cultura fizică şi sportul. Printre tinerii agricultori şi tractorişti sînt tineri ca crescătorul Herezim, tractorişti I Okşa, Schinner, Dvorak şi alţii care pentru munca lor exemplară au fost distinşi cu cele mai inalte ordine de stat. In perioada actuală Uniunea Tineretului Cehoslovac îndrumă tinerii şi tinerele de la sate spre mărirea eforturilor pentru ridicarea producţiei agricole la hectar. Tineretul preia pămînturi ce stau nelucrate, introduce metode noi de muncă şi ajută la asigurarea unei cantităţi suficiente de furaje. Succesele obţinute în industrie şi agricultură se observă în necontenita creştere a nivelului de trai şi cultural al poporului. O dovadă a acestui fapt este : îngrijirea medicală gratuită, asigurările de stat, şi alte ajutoare acordate poporului muncitor, creşterea salariului real, reforma bănească şi tripla scădere a preţurilor la mărfurile de larg consum, precum şi continua dezvoltare a culturii, a sportului, a invăţămîntului. Tinerii patriei noastre doresc să stăpinească ştiinţa şi tehnica. Partidul şi guvernul măresc de aceea necontenit grija pentru învăţămîntul tineretului. Numărul şcolilor superioare a crescut de la 9 existente in 1937 la 32 în, 1954. In şcolile superioare studiază 47.000 studenţi ceea ce înseamnă de două ori şi jumătate mai mulţi studenţi decît în 1937. In afară" de aceasta IS.910 tineri studiază la cursuri fără frecvenţă. Mare este şi numărul diverselor şcoli profesionale. Statul nostru de democraţie populară se îngrijeşte ca din ce în ce mai mulţi tineri să urmeze învăţămîntul mediu şi să asigure condiţii multilaterale celor ce studiază. Organizaţiile C.S.M. ajută ca în şcoli să crească noi specialişti, experimentaţi şi cu o înaltă conştiinţă politică, devotaţi partidului şi poporului. De mult zicala „Ucenic tot una cu martir“ face parte din trecutul patriei noastre. Azi 77.000 tineri învaţă în şcolile rezervelor de muncă ale statului unde li se asigură o înaltă calificare. Organizaţiile C.S.M. din rezervele de muncă ale statului, ajută la educarea noului schimb al clasei muncitoare, maiştri ai muncii, lucrători cu o calificare şi cultură înaltă pentru toate ramurile industriei şi agriculturii noastre. O grijă deosebită o acordă C.S.M. educaţiei politice a tineretului, dezvoltării culturii şi sportului. Creşte mereu participarea tineretului la cercurile politice, creşte numărul celor ce citesc cărţi, a celor ce frecventează diverse cursuri şi şcoli şi se măreşte numărul tinerilor care activează în cercurile de creaţie populară şi ale sportivilor activi. C.S.M. dezvoltă o muncă interesantă şi atrăgătoare, răspunde interesului tineretului şi învingă cu succes lipsurile. Autoritatea sa în rîndurile tineretului creşte din ce în ce mai mult. Tineretul ia parte activă şi la treburile de conducere a ţării. Sute de mii de tineri au votat pentru prima oară la alegerile comitetelor naţionale. Mii de tineri au fost, de asemenea, aleşi deputaţi din partea Frontului Naţional în comitetele naţionale. Pentru ca munca sa să se îmbunătăţească C.S.M. învaţă din ce în ce mai mult din experienţa Comsomolului şi a uniunilor de tineret din ţările de democraţie populară. C.S M. doreşte să contribuie tot mai mult la construirea socialistă în patria noastră, să mărească ajutorul dat Partidului Comunist din Cehoslovacia în domeniul educaţiei tineretului. Tinerii şi tinerele, educaţi de C.S.M. cresc patrioţi devotaţi. Ei sprijină lupta pe care o duc partizanii păcii pentru destinderea continuă a situaţiei internaţionale şi doresc să ajute cu toate forţele lor la întărirea unităţii tineretului progresist din întreaga lume. Tineretullui cehoslovac îi este apropiată prietenia cu tineretul progresist din întreaga lume, cu entuziastul tineret român, pe care a avut prilejul să-l cunoască la cel de al IV-lea Festival de la Bucureşti şi de care ne leagă sarcini asemănătoare în construirea socialismului şi nu lupta pentru pace. M. Jakes secretar al C.C. al C.S.M articol scris pentru „Scinteia tineretului" Din poşta de ieri Zeci de tineri din raionul Vrancea, depun mari eforturi pentru reîmpădurirea terenului* Re şantierul Verdele, maistrul de împăduriri Ungureanu Gheorghe, ajutat de practicantul Stancu Costică se străduieşte în fiecare zi să creeze condiţii de muncă cît mai bune pentru tinerii veniţi din intreg raionul Vrancea să planteze puieţii de molid pe munţii sterpi, împreună cu organizaţia de U.T.M. au creat brigăzi care se află în întrecere între ele. Iată rezultatele : brigada I, compusă din 23 de muncitori depăşeşte zilnic norma de plantare a puieţilor de molid cu 250 la sută. Din această brigadă fac parte sutemiştii Dragu Toma, Dănilă Ion şi Mistreţu Găitane. Ei au reuşit să depăşească zilnic norma cu 250 la sută. Ei au ajutat de asemenea pe maistrul Ungureanu Gheorghe la tratarea cu nitroxan a 2.000 puieţi de molid pentru a nu fi atacaţi de insecte vătămătoare. Nu v-am spus însă ceea ce este mai important. Pe acest şantier tinerii muncesc voluntar şi pînă acum, împădurirea în sectorul Verdele a fost efectuată în procent de 162,5 la sută, plantîndu-se 2.000 de puieţi. Dacă am socoti economiile făcute de acești tineri patriei lor, am vedea că ele s-au ridicat la sună de 2.743,50 Iei. Corespondent VASILE GROCEANU Spre casele de odihnă A venit vara. In munţi, zăpada s-a topit de mult, aerul răcoros şi plin de sănătate al brazilor umple din nou potecile şi pajiştile înflorite. Pe Moral, briza uşoară mîngîie valurile albastre ce se sparg de ţărm. Oasele da-' odihnă, amenajate şi pregătite din vreme şi-au deschis porţile şi vilele luminoase îşi aşteaptă acum vizitatorii. Pentru vara aceasta, Consiliul Central al Sindicatelor a pregătit şi a amenajat un număr de 26 staţiuni balneoclimaterice cu sute de case de odihnă. Pe litoralul mării Negre, în staţiunile Mamaia, Eforie, Techirghiol şi Vasile Roaită, vor merge anul acesta circa 30.000 oameni ai muncii şi 4600 copii. In staţiunile de la munte vor petrece clipe minunate şi folositoare circa 93.003 de satanaţi şi 4000 copii. Oglinda unui an de muncă Examenele de sfîrşit de an universitar sînt în plină desfăşurare. Ele vor scoate la iveală felul cum s-au pregătit studenţii, cum şi-au însuşit materia predată în timpul anului. Astăzi examenul nu reprezintă numai un prilej de verificare a cunoştinţelor însuşite de către studenţi, ci şi măsura în care aceştia au ştiut să folosească ajutoul preţios al colectivului din care fac parte. Pe de altă parte examenul va oglindi activitatea desfăşurată de colectiv şi aportul pe care aceştia la adus în lupta pentru ridicarea neîncetată a calităţii muncii. îndrumat fiind îndeaproape de către organizaţia de partid, comitetul U.T.M. din facultatea noastră, împreună cu birourile U.T.M. din ani au desfăşurat o susţinută muncă politică în grupele de studenţi, în scopul asigurării celor mai bune condiţii de studiu individual înainte de examene. In centrul preocupărilor organizaţiei U.T.M. din facultatea noastră stă lupta pentru obţinerea celor mai bune rezultate la învăţătură, lupta pentru cucerirea titlului de „facultate fruntaşă la învăţătură pe institut". In acest scop au fost elaborate o serie de măsuri organizatorice potrivit specificului fiecărui an de studiu, ţinîndu-se cont de programa analitică, evitîndu-se pe cît posibil în această perioadă şedinţele cît şi adunările de organizaţie care ar răpi o bună parte din timpul destinat studiului. Folosind din plin experienţa anilor trecuţi, s-a trecut la generalizarea celor mai avansate metode de studiu prin ■ gazeta de perete a facultăţii şi panourile profesionale de an. Articolele scrise de fruntaşii la învăţătură oglindesc felul cum aceştia şi-au organizat studiul individual. In articolul intitulat : „Cum mă pregătesc pentru examene" Tovarăşa Manoliu Arina din anul II recomandă ca fiind cea mai bună metoda studiului zilnic, luînd poziţie critică faţă de aşa zisele „asalturi“ în ajun de examene. Perioada dinainte de examene constituie pentru tovarăşa Manoliu Arina un prilej de repetare a materieiînvăţate în timpul anului. Şi în vreme ce unii pierd nopţile dinaintea examenelor ea găseşte timp atît pentru învăţătură cît şi pentru odihnă şi vizionarea de filme şi spectacole teatrale. Birourile organizaţiilor U.T.M. din ani au trasat sarcini concrete organizatorilor de grupă U.T.M. şi agitatorilor cu privire la buna organizare a studiului individual, folosirea justă a timpului liber, ajutorarea studenţilor mai puţin pregătiţi, întărirea disciplinei şi participarea în număr cît mai mare la consultaţiile individuale şi colective organizate de diferite catedre în această perioadă. In urma acestei acţiuni s-a constatat creşterea numărului de fruntaşi la învăţătură. Numeroşi studenţi printre care tovarăşii Stamboli Despima (anul II,), Gionăscuţ Elena (anul V), Scurtu Elisabeta (anul III) şi Dorina Surdian (anul I), depun eforturi susţinute de ajutorare a colegilor lor slab pregătiţi, contribuind în felul acesta la ridicarea nivelului general al grupei. In strînsă colaborare cu organizaţia sindicală biroul U.T.M. din anul IIi a întocmit un plan de acţiune pe baza căruia se desfăşoară studierea problemelor rămase neînţelese din timpul anului, cu participarea cadrelor didactice. Cu un deosebit interes au fost întîmpinate de către studenţi consultaţiile colective şi individuale organizate de către catedra de marxim-leninism pe teme privind materialismul dialectic şi istoric, n.e.p.-ul-etapă obligiatorie în perioada de trecere de la capitalism la socialism etc. Discuţiile purtate pe marginea acestor probleme au dovedit dorinţa studenţilor de a cunoaşte cît mai bine materialul predat în timpul anului, în scopul aplicării cu succes a acestor cunoştinţe teoretice în practica zilnică. De un real folos au fost şedinţele cu proiecţii organizate de catedra de anatomie cît şi consultarea pieselor anatomice expuse în muzeul catedrei de către studenţi. Ele au adus un preţios ajutor studenţilor anului I în însuşirea temeinică a cunoştinţelor de anatomie topografică. Luptînd pentru crearea unor condiţii de învăţătură cît mai optime, organizaţia U.T.M. împreună cu cabinetul de marxism-leninism, a pus la dispoziţia studenţilor căminişti un bogat şi variat sortiment de cărţi. Pînă în prezent au dat examene studenţii anului IV care urmează să plece în stagiul de vară. Rezultatele obţinute de ei scot în evidenţă primele roade ale muncii organizaţiei U.T.M. Fiecare grupă a obţinut 4-5, calificative de „foarte bine“ restul obţinînd calificativul ,,bine“. Din an codaş la învăţătură, anul IV al facultăţii noastre promite a deveni an fruntaş. Calificativele „foarte bine" sînt în proporţie de 35% ! Cadrele de U. T. M. şi sindicate ale anului IV au îndeplinit cu cinste sarcina pe care organizaţia U.T.M. le-a trasat-o — aceea de a fi fruntaşi la învăţătură, exemplu pentru restul studenţilor. Nici un utemist sau sindicalist cu muncă de răspundere nu a obţinut canificativul sub „foarte bine". Printre aceştia se numără tovarăşii Roman Lidia, Piniu Tatiana, Wiesenthal Liana, Lazăr Vasile şi alţii. Succesul deplin al examenelor va f consolidat ■ numai dacă organizaţia de bază U.T.M. a făcutăţii noastre va continua să muncească cu şi mai multă rîvnă, luind cele mai juste măsuri privind întărirea vieţii interne de organizaţie. S SERGHIEVSCHI student al facultăţii de pediatrie din Institutul medico-farmaceutic Bucureşti Ora de fizică In anul acesta, la Şcoala medie tehnică de mecanică din Cluj, elevii şi profesorii şi-au amenajat un laborator de chimie şi fizică. A sortat cu aparatele cele mai complexe, cu ajutorul cărora se fac experienţe interesante, laboratorul contribuie din plin la perfecţionarea cunoştinţelor ştiinţifice ale viitorilor tehnicieni din industria noastră socialistă. Orele interesante de experienţă sînt aşteptate cu multă nerăbdare de către elevi. Cu acest prilej, ei ascultă expunerile interesante ale profesorilor, pătrund în tainele fizicii şi chimici, fac experienţe interesante. Clişeul nostru îi reprezintă pe elevii anului I ai Şcolii medii de mecanică, viitori teh nicieni participind la o oră practică de fizică. Ei stau atenţi în jurul profesorului Nagy Ludovic care le explică procedeul de confecţionare şi funcţionare a calorimetrului.