Scînteia Tineretului, iunie 1954 (Anul 9, nr. 1585-1610)

1954-06-11 / nr. 1594

înotători, la start! r' 1ŢIVA TINERI au executat comanda starterului, cufundindu-se in apa străvezia a lacului. Acum spintecă cu uşu­rinţă lungimea apei, întrecîndu-se pentru a parcurge­ distanţa într-un timp cit mai scurt. Ceva mai departe două echipe de polo îşi măsoară forţele şi pun in joc toată priceperea pentru cucerirea balonului. Pe mal spectatorii care se bronzează urmă­resc cu atenţie aceste pasionante întreceri. înotul este unul dintre cele mai fru­moase sporturi ale sezonului în aer liber. Prin complexitatea sa, înotul este un sport care dezvoltă multilateral pe cei ce-i prac­tică. In anii regimului democrat-popular, în ţara noastră înotul cunoaşte o mare dez­voltare. Avînd la dispoziţie bazele spor­tive necesare, printre care bazine de mot, lacuri special amenajate, un număr tot mai mare de tineri practică acest plăcut sport. Ca o dovadă a dezvoltării pe care o cunoaşte înotul in ţara noastră este şi faptul că în ultimii ani a crescut în mod simţitor măestria sportivă a înotătorilor fruntaşi, care realizează performanţe din ce in ce mai valoroase. Nu mai departe decît zilele acestea maestrul sportului Vla­dimir Marchiţiu a realizat un nou record R.P.R. O contribuţie de seamă la dezvoltarea înotului :n ţ­ara noastră a adus-o com­plexul sportiv G.M.A., avind ca una din principalele sale probe obligatorii, cea de înot. Pentru mulţi tineri înotători din ţara noastră primul pas spre măestria spor­­tivă a fost cucerirea probei de înot G.M.A., care i-a adus mai apoi bucuria de a ve­dea strălucind pe pieptul său insigna com­plexului G.M.A. Cei mai mulţi atunci au luat parte la prima lecţie de înot. Antrenarea unui număr cit mai mare de tineri la practicarea nataţiei este o sarcină care stă permanent în faţa colec­tivelor sportive şi a organizaţiilor de bază L­.T.M. In actualul sezon una dintre prin­cipalele griji ale colectivelor sportive, aju­tate de organizaţiile U.T.M., a fost reor­ganizarea secţiilor nautice şi mărirea nu­mărului membrilor acestor secţii. Succese de seamă a obţinut în această privinţă co­lectivul sportiv „Progresul R.R.P.R.“ care s-a preocupat cu seriozitate de ame­najarea ştrandului din str. Dr. Staicovici din Bucureşti. Asigurarea condiţiilor materiale nece­sare desfăşurări­­i activităţii nautice a fost de asemenea o preocupare de seamă a con­siliilor colectivelor sportive. Luînd din vreme măsurile necesare pentru amena­jarea bazinului de înot şi a înzestrării secţiei de nataţie cu materialele sportive necesare, înotătorii colectivului sportiv „Progresul I.C.A.S.“ sînt gata pentru start. Justificîndu-și inactivitatea prin „lipsa timpului favorabil" unele colective sporti­ve au neglijat această problemă urmînd ca de abia de acum să se apuce să ame­najeze bazele de înot, să pregătească ma­terialul sportiv, sa organizeze secţia îno­tătorilor. Or, pierzind o bună parte din timpul favorabil pentru practicarea înotu­lui aceste colective sportive vor avea de­sigur mai puţini aspiranţi ai complexului G.M.A. şi aşa cum e şi firesc mai puţini purtători ai insignei. In aceste­­zile mai mult ca oricînd se impune colectivelor sportive necesitatea de a lua cit mai repede măsurile nece­sare. Asigurarea condiţiilor pentru ca un număr din ce în ce mai mare de tineri să fie antrenaţi la practicarea înotului tre­buie să constituie o preocupare de seamă a colectivelor sportive. Organizarea regu­lată a concursurilor pentru trecerea nor­mei de înot va asigura succesul în rea­lizarea unui număr mare de purtători ai insignei G.M.A. Trebuie folosit de aseme­nea prilejul pe care-l oferă competiţiile cu caracter de masă ca „spartachiada sindicală" care are ca scop tocmai antre­narea unui număr mare de tineri la ac­tivitatea sportivă. Participind la această competiţie tinerii pot cuceri şi norma com­plexului G.M.A. Un rol deosebit revine organizaţiilor de bază U.T.M. în ceea ce priveşte mobilizarea tinerilor aspiranţi la concursurile pentru cucerirea normei. Buna pregătire a aspiranţilor este o condiţie de bază în obţinerea normei. Iată de ce organele sportive trebuie să acorde multă atenţie organizării cursurilor popu­lare de înot pentru iniţierea începătorilor. Este de datoria comitetelor regionale şi raionale C.F.S., cit şi a comisiilor de examinare G.M.A. să combată la timp ten­dinţa de a înlocui proba de înot (acolo unde ea poate fi cucerită) cu alte probe. Orice tînăr, poate şi trebuie să ştie să înoate. Dar pentru aceasta este nevoie ca sprijinite de organizaţiile de bază U.T.M colectivele sportive să stimuleze dra­gostea tinerilor pentru înot, antrenîndu-i la practicarea acestui plăcut și folositor sport. Cucerind norma de înot a complexulu­i.M.A. să pășim pe drumul măestriei sportive. Proletari din toate țările, uniţi-vă ! . ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1594 4 PAGINI - 20 BANI Vineri 11 iunie 1954 Delegaţia P. M. R. la Congresul Partidului Comunist din Cehoslovacia • In ziua de 10 iunie a plecat la Praga dele­gaţi­a Partidului Muncitoresc Român la cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia, care-şi deschide lucrările la 11 iunie. Din delegaţie fac parte tovarăşii Gh. Apos­tol, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R. şi N. Goldbergher şeful secţiei orga­nelor conducătoare de partid, sindicate şi de U.T.M. a C.C. al P.M.R. Magnetofon fabricat în R.P.R. Stai comod în locuinţa tia şi asculţi la ra­dio u­n­ concert prezenta­ 1 la Festival!, înre­gistrat pe bandă de magnetofon. Concertul se încheie. Cu neuitatele melodii ale priete­niei nu minte — te gîndeşti, mi­ nunîndu-te, ce lucru de seamă este şi magnetofonul acesta. Un concert, o confer­innţă, prezentarea unui meci de fotbal, tot­ul­­se întipăreşte pentru mult timp între cotele invizibile a­le benzii plastice. Şi cum mai departe radioul îţi trans­mite veşti despre succesele obţinute în toate domeniile vieţii de către oamenii muncii din patria noastră, te întrebi dacă acest aparat delicat şi extrem de folositor poate fi fabri­­cat şi la noi în ţară? Iată răspunsul: Un grup de tehnicieni de la Atelierul de repa­raţii radio al Direcţiei Regionale P.T.T.R. Bucureşti, condus de radiotehnicianul Iancu Rubric, a terminat de curând construirea unui magnetofon pe care l-au dat — un bineme­ritat dar — staţiei de radioficare „1 Mai" din raionul Griviţia Roşie. Acest lucru mărunt îşi are semnificaţia lui deoarece este unul dintre primele aparate realizate în ţară. Ma­terialele­­şi manopera — preţul de cost al magnetofonului — costă de şase ori mai pu­ţin decît u­n aparat la fel importat. Acesta este primul pas. Colectivul de tehnicieni de aici, printre care lucrează,, mecanicul Ion N. Ion şi nadiot­ehnîcîaiuul Ion Gogovan au por­nit acum la construirea unui alt tip de mag­netofon mult m­ai perfecționat decît primul. Acesta este al doilea pas... -----------­ Acoperiş din asbociment Chinezii, păstrătorii unor importante descoperiri ca : praful de puşcă, tiparul, busola şi altele s-au dovedit în multe cazuri oameni cu mult spirit practic, lată de pildă, ei îşi acopereau casele şi pagodele cu carton presat lucru c­e europenii şi ceilalţi l-au făcut tîrziu după sute de ani. Ca să se ajungă aci a trecut o vreme în care oamenii îşi acopereau casele cu stuf, apoi cu şindrile, ţigle, carton şi acum­ în urmă, cu tablă. Oare aci se sfîr­­şeşte povestea caselor? Aceasta este forma de­finitivă şi cea mai avantajoasă de a­ se aşeza un înveliş trainic, uşor şi rezistent peste aco­perişul caselor? Se pare că nu ! La fabrica de carton asfaltat „Te'.eajen" din Berceni s-a întî­mplat de curîni un fapt care deschide o nouă etapă în istoria acoperişuri­lor de case. Totul s-a ipetrecutt fără vîlvă , n-a fost de faţă asistenţă numeroasă, muzici şi reporteri cinematografici. Nu ! Num­ai o echipă de muncitori şi cîţiva ingineri şi teh­nicieni. S-a montat, adică, primele învelituri din plăci de asbociment produse de fabrica din Oradea. De ce noul produs va înlocui ta­bla sau tigla, este uşor de explicat. Asboci­­mentul prezintă reale avantaje: greutatea ele­mentelor prefabricate este de 57 kg pe metru pătrat. Această greutate mică nu pretinde deci rezistenţe mari la materiale de susţinere. In schimb, rezistenţa lui este foarte mare: 303— 350 kg. pe metru pătrat. Asbocimentul este un termo-izolant ,perfect, prezintă un asipect fru­mos, se montează rapid și — lucru de seamă — are un preț foarte scăzut. Al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia CRESCĂTOAREA DE PĂSĂRI Sigur că mulţi muncitori de la secţia Vetiş a gospodăriei agricole de stat Satu Mare se vor mira cînd vor vedea singură în fotografie pe Maria Dragoş. Ei sînt obiş­nuiţi s-o vadă în mijlocul păsărilor, hră­nindu-le, mînîndu-le la verdeaţă, făcînd pa­docurile să strălucească de curăţenie. Căci Maria îşi iubeşte astfel profesia incit nu în­ţelege cum ar putea să-şi neglijeze vreo­dată obligaţiile sau cum ar putea să trăiască fără să caute noi mijloace pentru o îngri­jire superioară a păsărilor. Foto : EUGEN CICOŞ Noua secţie ARAD (de la corespondentul nostru Kuhta Daria). La întreprinderea textilă „Teba“ din Arad, muncitorii şi tehnicienii lucrează cu zor la amenajarea şi punerea cît mai grabnică în funcţiune a secţiei de filatură. Această secţie este înzestrată cu maşini construite de industria noastră. De la Cluj, din fabrica „Unirea” , au sosit pardele şi ringurile. Flaiere au fost aduse de la I.M.S. Cîmpulung-Musce­ şi laminoare de la „Metalurgica“-Sibiu. La construirea noii secţii îşi aduc contri­buţia lor însufleţită şi utemiştii, alături de muncitori şi tehnicieni cu multă experienţă. Noua secţie din întreprindere a ridicat pro­blema muncitorilor specialişti în filatură. In acest scop conducerea întreprinderii a tri­­mis un grup de muncitori pentru calificare la uzina textilă „30 Decembrie” din Arad. Utemistul Buha Teodor­­se califică la cards. Colectivul întreprinderii textile „Teba“ este mîndru cu viitoarea secţie de filatură din întreprinderea lor. Ei o socotesc ca o reali­zare a industriei româneşti şi aşteaptă cu ne­răbdare să înceapă munca în noua secţie, pentru a da noi produse textile oamenilor muncii. tt)ÎU)Htttt*tttttt­t­t‘tt I + + t-H-4-*-*-*-*-*-* *«>«♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦44 ++4 4 M 4 4 » ♦->++ + +++-♦"♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ + ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ F-M-++++-V-4-4- 4-4 44 + 4-1 G. S. M. — ajutor credincios al Partidului în opera de construire a socialismului Poporul muncitor al Cehoslovaciei, strîns unit în jurul Partidului Comunist, a obţinut în cei 9 ani de la eliberarea patriei sale în­semnate succese pe drumul construirii socia­lismului. In această privinţă o sarcină importantă, sarcina de educare a tinerei generaţii ii revine Uniunii Tineretului Cehoslovac (C.S.M.), aju­tor şi rezervă a Partidului Comunist din Ceho­slovacia în construirea socialismului. C.S.M. a mobilizat tineretul la o participare activă pentru refacerea economiei naţio­nale, şi îndeplinirea primului plan cincinal, a educat tineretul în spiritul unităţii, al dra­gostei faţă de patrie şi faţă de Uniunea So­vietică, în spiritul prieteniei cu toate popoa­rele lumii iubitoare de pace. În februarie 1943 tineretul cehoslovac a luat parte activă la lupta victorioasă împotriva reacţiunii. In anul 1949 uniunile naţionale de tineret s-au unificat într-o­ organizaţie unică — C.S.M Numărul tinerilor din C.S.M. s-a mărit astfel încît astăzi această organizaţie numără un milion de membri care muncesc în organiza­ţiile din fabrici, sate, şcoli, instituţii şi în alte domenii de activitate. Tot în anul 1949, la propunerea partidului, C.S.M. a pus bazele organizaţiei de pionieri, care a devenit un ajutor de seama al şcolii în educarea copiilor. Anul acesta organizaţia de pionieri care nu­mără o jumătate de milion de membri îşi serbează a cinein aniversare. Cu această oca­zie organizaţia de pionieri a primit, ca o do­vadă a dragostei întregului popor, un steag de luptă din partea C.C. al Partidului Comu­nist din Cehoslovacia După victoria din februarie, care a îndepăr­tat piedicile puse de către reacţiune construi­­rii socialismului, numărul tinerilor partici­panţi la construirea frumoasei noastre patrii a crescut. C.S.M. a sădit încontinuu în rîn­­durile tineretului muncitor educaţia în spiri­tul marxism-leninismul­ui. A început dezvol­tarea activităţii culturale a tineretului ajun­­gându-se astfel astăzi la 15.000 de ansambluri culturale. A crescut participarea tineretului la mişcarea de educaţie fizică şi sport. Muncind cu însufleţire, tineretul a contribuit la îndepli­nirea primului plan cincinal gottwaldist ale cărui rezultate s-au făcut simţite în creşterea nivelului de trai şi cultural al poporului no­stru. Membrii C.S.M. au fost în fruntea în­trecerii socialiste şi a aplicării noilor me­tode de muncă pentru îndeplinirea primului nostru plan cincinal. însemnată a fost partici­parea tineretului, fete şi băieţi, la construi­rea marilor uzine, asemeni noilor metalurgii „Klerr­ent Gottwald” unde au muncit 70.000 tineri patrioţi ca şi pe şantierele marilor ba­­naje­ pe ape şi a căiior ferate. Cehoslovacia şi-a mă­rit de două ori pro­ducţia industrială cla- _ sîndu-se printre cele mai industriale state din lume . A crescut în special producţia industriei grele şi energe­tice. In ceea ce priveşte producţia de oţel pe cap de locuitor, Cehoslovacia a întrecut An­glia, Franţa şi Germania occidentală­ La sfîr­­şitul cincinalului Cehoslovacia producea astfel 10,4 miliarde kilowaţi-ore ceea ce înseamnă de 3 ori mai mult decit în 1937, 4,4 miliarde ton® oţel, aceasta fiind de 2 ori mai mare decit în 1937 şi 54,7 milioane tone cărbune deci cu 63 la sută mai mult cărbune decit în anul 1937. Industria cehoslovacă produce astăzi din­tre cele mai complicate şi mai moderne ma­şini şi instalaţii. In cursul cincinalului au fost puse în func­ţiune 6 cuptoare înalte, 20 electrocentrale, o serie de baraje şi uzini mari constructoare de maşini. Au fost clădite zeci de mii de lo­­cuinţe,­­ sute de şcoli şi altele. Cei mai buni tineri muncitori din industrie, membri ai C.S.M. ca minerii Labaj, Miska, Kosina, ţe­­sătoarea Radvanova şi Dededus, strungarul Svnhoria, zidarii Vescîy şi Zimermatin, croi­toreasa Pohoreleova şi alţii au devenit pur­tătorii celor mai de seamă ordine şi îi cu­noaşte astăzi întreaga ţară Mii de tineri au îndeplinit înainte de termen sarcinile iar in cadrul planului cincinal. In cinstea celui de al X-lea Congres al Par­tidului Comunist din Cehoslovacia tinerelul nostru ia parte activă la întrecerea socialistă Angajamentele tinerilor ţintesc cu­ mai multe economii, ridicarea calităţii producţiei şi în­deplinirea înainte de termen a planului. Este cunoscută astfel iniţiativa de la Uzi­nele de automobile din Mlady Boleslav care se intitulează „Pentru cinstea mărcii fabricii" mişcare iniţiată de tineret după exemplul uzi­nei Scorochod din Leningrad. Tot atit de exemplare sînt şi angajamentele şi rezultatele tinerilor metalurgişti din Klad­­no, a tinerilor turnători de la noile metalur­gii „Klement Gottwald" sau ale laminatorilor de la fierăriile din Vitkovice, unde tineretul şi-a luat angajamentul să economisească a­­nul acesta 150.000 coroane cehoslovace. Cunos­cute sînt rezultatele tînărului miner Labor purtător al „Ordinului Muncii" şi ale colec­tivului său, care în cinstea celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslo­vacia şi-a luat angajamentul să îndeplinească planul cu 110 la sută. Cu tot atîta succes lu­crează şi tinerii din Most şi cei din Trydrjeh. Concomitent cu ridi­carea producţiei indus­triale au avut loc schimbări şi în satele patriei noastre. S-au înfiinţat astfel, mii de cooperative agricole u­­nice, care împreună cu gospodăriile de stat cuprind 44 la sută din pământul arabil al ţării. Mecanizarea agricul­turii a crescut în mod simţitor odată cu în­fiinţarea Staţiunilor de maşini ale statului. Baza industrială a ţării şi ajutorul Uniunii Sovietice au făcut posibil ca agricultura noa­stră să primească în cursul primului cinci­nal 15.000 tractoare, 1.175, combănie şi mii de alte maşini agricole. Au fost construite o se­rie de clădiri gospodăreşti, iar agricultura capătă mereu mai multe îngrăşăminte chimice şi foloseşte cuceririle ştiinţei agrotehnice îna­intate. Aceste rezultate au fost obţinute dato­rită justei politici a partidului şi guvernului, politică îndreptată spre întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare. Şi la sate, în cooperative agricole unice, gospodării a agricole de stat şi staţiuni de maşini agricole ale statului, tineri şi tinere organizaţi şi îndrumaţi de C.S.M. au ajutat la construirea instalaţiilor colectiv­e, grajduri pentru animale, au contribuit la­­strîngerea recoltei cu sute de mii de ore de muncă vo­luntară. La sate se dezvoltă intens viaţa cul­turală, cultura fizică şi sportul. Printre tinerii agricultori şi tractorişti sînt tineri ca crescătorul Herezim, tractorişti I­ Okşa, Schin­ner, Dvorak şi alţii care pentru munca lor exemplară au fost distinşi cu cele mai inalte ordine de stat. In perioada actuală Uniunea Tineretului Cehoslovac îndrumă­ tine­rii şi tinerele de la sate spre mărirea efor­turilor pentru ridicarea producţiei­ agricole la hectar. Tineretul preia pămînturi ce stau ne­lucrate, introduce metode noi de muncă şi a­­jută la asigurarea unei cantităţi­­ suficiente de furaje. Succesele obţinute în industrie şi agricul­tură se observă în necontenita creştere a ni­­velului de trai şi cultural al poporului. O dovadă a acestui fapt este : îngrijirea medi­cală gratuită, asigurările de stat, şi alte aju­­toare acordate poporului muncitor, creşterea salariului real, reforma bănească şi tripla scădere a preţurilor la mărfurile de larg con­sum, precum şi continua dezvoltare a cul­turii, a sportului, a invăţămîntului. Tinerii patriei noastre doresc să stăpinea­­scă ştiinţa şi tehnica. Partidul şi guvernul măresc de aceea necontenit grija pentru învă­­ţămîntul tineretului. Numărul şcolilor supe­rioare a crescut de la 9 existente in 1937 la 32 în, 1954. In şcolile superioare studiază 47.000 stu­denţi ceea ce înseamnă de două ori şi jumătate mai mulţi studenţi de­cît în 1937. In afară" de aceasta IS.910 tineri studiază la cursuri fără frecvenţă. Mare este şi numărul diverselor şcoli pro­fesionale. Statul nostru de democraţie popu­lară se îngrijeşte ca din ce în ce mai mulţi tineri să urmeze învăţămîntul mediu şi să asigure condiţii multilaterale celor ce studiază. Organizaţiile­ C.S.M. ajută ca în şcoli să crească noi specialişti, experimentaţi şi cu o înaltă conştiinţă politică, devotaţi partidului şi poporului. De mult zicala „Ucenic tot una cu martir“ face parte din trecutul patriei noastre. Azi 77.000 tineri învaţă în şcolile rezervelor de muncă ale statului unde li se asigură o înaltă calificare. Organizaţiile C.S.M. din rezervele de muncă ale statului, ajută la educarea nou­lui schimb al clasei muncitoare, maiştri ai muncii, lucrători cu o calificare şi cultură înaltă pentru toate ramurile industriei şi agri­culturii noastre. O grijă deosebită o acordă C.S.M. educaţiei politice a tineretului, dezvoltării culturii şi sportului. Creşte mereu participarea tineretu­lui la cercurile politice, creşte numărul celor ce citesc cărţi, a celor ce frecventează diverse cursuri şi şcoli şi se măreşte numărul tine­rilor care activează în cercurile de creaţie populară şi ale sportivilor activi. C.S.M. dezvoltă o muncă interesantă şi a­­trăgătoare, răspunde interesului tineretului şi învingă cu succes lipsurile. Autoritatea sa în rîndurile tineretului creşte din ce în ce mai mult. Tineretul ia parte activă şi la treburile de conducere a ţării. Sute de mii de tineri au votat pentru prima oară la alegerile comite­telor naţionale. Mii de tineri au fost, de ase­menea, aleşi deputaţi din partea Frontului Naţional în comitetele naţionale. Pentru ca munca sa să se îmbunătăţească C.S.M. învaţă din ce în ce mai mult din ex­perienţa Comsomolului şi a uniunilor de ti­neret din ţările de democraţie populară. C.S­­ M. doreşte să contribuie tot mai mult la con­struirea socialistă în patria noastră, să mă­rească ajutorul dat Partidului Comunist din Cehoslovacia în domeniul educaţiei tineretului. Tinerii şi tinerele, educaţi de C.S.M. cresc patrioţi devotaţi. Ei sprijină lupta pe care o duc partizanii păcii pentru destinderea con­tinuă a situaţiei internaţionale şi doresc să ajute cu toate forţele lor la întărirea unităţii tineretului progresist din întreaga lume. Tineretullui cehoslovac îi­ este apropiată prietenia cu tineretul progresist din întreaga lum­e, cu entuziastul tineret român, pe care a avut prilejul să-l cunoască la cel de al IV-lea Festival de la Bucureşti şi de care ne leagă sarcini asemănătoare în construirea socialis­mului şi nu lupta pentru pace. M. Jakes secretar al C.C. al C.S.M articol scris pentru „Scinteia tineretului" Din poşta de ieri Zeci de tineri din raionul Vrancea, depun mari eforturi pentru reîmpădurirea terenului* Re şantierul Verdele, maistrul de împădu­riri Ungureanu Gheorghe, ajutat de practi­cantul Stancu Costică se străduieşte în fie­­care zi să creeze condiţii de muncă cît mai bune pentru tinerii veniţi din intreg raionul Vrancea să planteze puieţii de molid pe munţii sterpi, împreună cu organizaţia de U.T.M. au creat brigăzi care se află în întrecere între ele. Iată rezultatele : brigada I, compusă din 23 de muncitori depăşeşte zilnic norma de plantare a puieţilor de molid cu 250 la sută. Din această brigadă fac parte s­­utemiştii Dragu Tom­a, Dănilă Ion şi Mistreţu Găitane. Ei au reuşit să depăşească zilnic norma cu 250 la sută. Ei au ajutat de asemenea pe maistrul Ungu­­rea­nu Gheorghe la tratarea cu nitroxan a 2.000 puieţi de molid pentru a nu fi atacaţi de insecte vătămătoare. Nu v-am spus însă ceea ce este mai im­portant. Pe acest şantier tinerii muncesc vo­luntar şi pînă acum, împădurirea în sectorul Verdele a fost efectuată în procent de 162,5 la sută, plantîndu-se 2.000 de puieţi. Dacă am socoti economiile făcute de acești ti­neri pa­triei lor, am vedea că ele s-au ridicat la sună de 2.743,50 Iei. Corespondent VASILE GROCEANU Spre casele de odihnă A venit vara. In munţi, zăpada s-a topit de mult, aerul răcoros şi plin de sănătate al brazilor umple din nou potecile şi pajiştile în­florite. Pe Moral, briza uşoară mîngîie valu­rile albastre ce se sparg de ţărm. Oasele da-' odihnă, amenajate şi pregătite din vreme şi-au deschis porţile şi vilele luminoase îşi aşteaptă acum vizitatorii. Pentru vara aceasta, Consi­liul­ Central al Sindicatelor a pregătit şi a amenajat un număr de 26 staţiuni balneo­climaterice cu sute de case de odihnă. Pe li­toralul mării Negre, în staţiunile Mamaia, Eforie, Techirghiol şi Vasile Roaită, vor merge anul acesta circa 30.000 oameni ai muncii şi 4600 copii. In staţiunile de la munte vor pe­trece clipe minunate şi folositoare circa 93.003 de satanaţi şi 4000 copii. Oglinda unui an de muncă Examenele de sfîrşit de an universitar sînt în plină des­făşurare. Ele vor scoate la iveală felul cum s-au pre­gătit studenţii, cum şi-au însuşit materia predată în timpul anului. Astăzi examenul nu repre­zintă numai un prilej de ve­rificare a cunoştinţelor în­suşite de către studenţi, ci şi măsura în care aceştia au ştiut să folosească ajutoul preţios al colectivului din care fac parte. Pe de altă parte examenul va oglindi activitatea desfăşurată de colectiv şi aportul pe care aceştia la adus în lupta pen­tru ridicarea neîncetată a calităţii muncii. îndrumat fiind îndeaproa­pe de către organizaţia de partid, comitetul U.T.M. din facultatea noastră, împreună cu birourile U.T.M. din ani au desfăşurat o susţinută muncă politică în grupele de studenţi, în scopul asigură­rii celor m­ai bune condiţii de studiu individual înainte de examene. In centrul preocupărilor organizaţiei U.T.M. din fa­cultatea noastră­ stă lupta pentru obţinerea celor mai bune rezultate la învăţătură, lupta pentru cucerirea titlu­lui de „facultate fruntaşă la învăţătură pe institut". In acest scop au fost ela­borate o serie de măsu­ri or­ganizatorice potrivit specifi­cului fiecărui an de studiu, ţinîndu-se cont de programa analitică, evitîndu-se pe cît posibil în această perioadă şedinţele cît şi adunările de organizaţie care ar răpi o bună parte din timpul destinat studiului. Folosind din plin experien­ţa anilor trecuţi, s-a trecut la generalizarea celor mai avansate metode de studiu prin ■ gazeta de perete a fa­cultăţii şi panourile profesio­nale de an. Articolele scrise de fruntaşii la învăţătură o­­glindesc felul cum aceştia şi-au organizat studiul indi­vidual. In articolul intitulat : „Cum mă pregătesc pentru examene" Tovarăşa Mano­­liu Arina din anul II reco­mandă ca fiind cea mai bună metoda studiului zilnic, luînd poziţie critică faţă de aşa zisele „asalturi“ în ajun de examene. Perioada dinainte de exa­mene constituie pentru tova­răşa Manoliu Arina un pri­lej de repetare a materiei­­învăţate în timpul anului. Şi în vreme ce unii pierd nopţile dinaintea examene­lor ea găseşte timp atît pentru învăţătură cît şi pen­tru odihnă şi vizionarea de filme şi spectacole teatrale. Birourile organizaţii­lor U.T.M. din ani au trasat sarcini concrete organizato­rilor de grupă U.T.M. şi a­­gitatorilor cu privire la buna organizare a studiului indi­vidual, folosirea justă a timpului liber, ajutorarea studenţilor mai puţin pregă­tiţi, întărirea disciplinei şi participarea în număr cît mai mare la consultaţiile individuale şi colective orga­nizate de diferite catedre în această perioadă. In urma acestei acţiuni s-a constatat creşterea număru­lui de fruntaşi la învăţătură. Numeroşi studenţi printre care tovarăşii Stamboli Des­­pima (anul II,), G­ionăscuţ Elena (anul V), Scurtu Eli­­sabeta (anul III) şi Dorina Surdian (anul I), depun efor­turi susţinute de ajutorare a colegilor lor slab pregătiţi, contribuind în felul acesta la ridicarea nivelului general al grupei. In strînsă colaborare cu organizaţia sindicală biroul U.T.M. din anul IIi a întoc­mit un plan de acţiune pe baza căruia se desfăşoară studierea problemelor răma­se neînţelese din timpul anu­lui, cu participarea cadrelor didactice. Cu un deosebit interes au fost întîmpinate de către studenţi consultaţiile colec­tive şi individuale organiza­te de către catedra de mar­­xim-leninism pe teme pri­vind materialismul dialectic şi istoric, n.e.p.-ul-etapă o­­bligiatorie în perioada de tre­cere de la capitalism la so­cialism etc. Discuţiile pur­tate pe marginea acestor probleme au dovedit dorinţa studenţilor de a cunoaşte cît mai bine materialul predat în timpul anului, în scopul aplicării cu succes a acestor cunoştinţe teoretice în prac­­tica zilnică. De un real folos au fost şedinţele cu proiecţii organi­zate de catedra de anatomie cît şi consultarea pieselor a­­natomice expuse în muzeul catedrei de către studenţi. Ele au adus un preţios aju­tor studenţilor anului I în însuşirea temeinică a cu­noştinţelor de anatomie topo­­grafică. Luptînd pentru crearea unor condiţii de învăţătură cît mai optime, organizaţia U.T.M. împre­ună cu cabi­netul de marxism-leninism, a pus la dispoziţia studenţi­lor căminişti un bogat şi variat sortiment de cărţi.­ Pînă în prezent au dat e­­xamene studenţii anului IV care urmează să plece în stagiu­l de vară. Rezultatele obţinut­e de ei scot în evi­denţă primele roade ale muncii organizaţiei U.T.M. Fiecare grupă a obţinut 4-5, calificative de „foarte bine“ restul obţinînd calificativul ,,bine“. Din an codaş la învăţătu­ră, anul IV al facultăţii noas­tre promite a deveni an fruntaş. Calificativele „foarte bine" sînt în proporţie de 35% ! Cadrele de U. T. M. şi sindicate ale anului IV au îndeplinit cu cinste sarcina pe care organizaţia U.T.M. le-a trasat-o — aceea de a fi fruntaşi la învăţătură, exemplu pentru restul stu­denţilor. Nici un utemist sau sindicalist cu muncă de răs­pundere nu a obţinut canifi­­cativu­l sub „foarte bine". Printre aceştia se numără tovarăşii Roman Lidia, Pi­n­­iu Tatiana, Wiesenthal Lia­­na, Lazăr Vasile şi alţii. Succesul deplin al exame­nelor va f consolidat ■ nu­mai dacă organizaţia de bază U.T.M. a făcut­­ăţii noastre va continua să mun­cească cu şi mai multă rîv­­nă, luind cele mai juste mă­suri privind întărirea vieţii interne de organizaţie. S SERGHIEVSCHI student al facultăţii de pediatrie din Institutul medico-farmaceutic Bucureşti Ora de fizică In anul acesta, la Şcoala medie tehnică de mecanică din Cluj, elevii şi profesorii şi-au amenajat un laborator de chimie şi fizică. A­ sortat cu aparatele cele mai complexe, cu aju­torul cărora se fac ex­perienţe interesante, laboratorul contribuie din plin la perfecţiona­rea cunoştinţelor ştiin­ţifice ale viitorilor teh­nicieni din industria noastră socialistă. Orele interesante de experienţă sînt aştepta­te cu multă nerăbdare de către elevi. Cu a­­cest prilej, ei ascultă expunerile interesante ale profesorilor, pă­trund în tainele fizicii şi chimici, fac experienţe interesante. Clişeul nostru îi reprezintă pe elevii anu­lui I ai Şcolii medii de mecanică, viitori teh­­ nicieni participind la o oră practică de fizică. Ei stau atenţi în jurul profesorului Nagy Lu­dovic care le explică procedeul de confec­ţionare şi funcţionare a calorime­trului.

Next