Scînteia Tineretului, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 1689-1715)
1954-10-14 / nr. 1700
D Cartea sovietică — prieten şi sfătuitor înţelept IMAGINEA A ZECI de mii de timneri aplecaţi deasupra filelor de cărţi, sorbind cu pasiune mereu noi cunoştinţe, a devenit simbolică în anii puterii populare. In concentrarea chipurilor, în încordarea atentă a privirilor, în grija cu care unul sau altul îşi notează cîte o idee de preţ, cîte o observaţie interesantă, se întruchipează parcă marşul revoluţionar al tineretului, al oamenilor muncii spre cultură, spre ştiinţă. Descătuşînd forţele creatoare ale tuturor celor ce muncesc, partidul clasei muncitoare şi regimul democrat-popular au deschis tinerei generaţii ca şi tuturor oamenilor muncii porţile către cetatea culturii, punîndu-le în faţă în primul rînd cuceririle culturii socialiste sovietice, cea mai înaintată din lume. Şi este firesc ca în imaginea prietenilor cărţii aplecaţipeste slovele purtînd lumină şi adevăr, să se includă organic ca un element esenţial milioanele de volume din literatura, ştiinţa, tehnica şi arta sovietică traduse şi tipărite la noi, sau sosite în limba rusă din marea Uniune Sovietică. Ele se găsesc la loc de cinste în impunătoarele biblioteci publice din Capitală ca şi în micile secţii de librărie ale cooperativelor săteşti, pe masa de lucru de acasă, unde inovatorul elaborează o nouă realizare în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii, ca şi printre lucrările cuprinse în bibliografia, indispensabilă studentului pentru examen. Iar azi, cînd începe să se desfăşoare, ca ,în fiecare an, tradiţionala Săptămînă a cărţii sovietice, bibliotecarii şi librarii împodobesc sărbătoreşte rafturile cu volume, aranjează vitrine şi standuri festive şi pregătesc locul cuvenit noilor cărţi care apar Totul are aerul firesc şi cald al sărbătorilor apropiate şi dragi. Posibilitatea de a lua contact direct cu cartea sovietică, de a citi în original sau în traducere, mai fiecare volum nou tipărit în U.R.S.S., constituie azi ceva obişnuit, normal în viaţa noastră. S-au dus şi nu se vor mai întoarce niciodată vremurile cînd stăpînirea burghezo-moşierească din Romînia , încuraja ."arderea, operelor „suspecte*' ale lui Gorki şi-i prigonea pe cei care sorbeau învăţătură şi nădejde în luptă din Cursul scurt de istorie a P.C.U.S, copiat pe foiţă de ţigară. Astăzi nenumăraţi cursanţi pe întreg cuprinsul ţării studiază în cercuri experienţa gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Iar operele lui Gorki, ca şi ale lui Maiakovski, Şolohov, Fadeev, Alexei Tolstoi şi ale altor scriitori sovietici de frunte, apar în tiraje de masă. Asemenea celui care — învăţînd slovele, după ce a fost silit să trăiască ani de zile în bezna analfabetismului — deschide larg ochii spre luminile cuvîntului scris, poporul nostru — ţinut atîta amar de vreme departe de cultura primului stat socialist — a deschis în aceşti ani ochii spre lumina cărţii sovietice şi s-a avîntat să-i pătrundă bogatele înţelesuri. Pe toate tărîmurile, cartea sovietică este un prieten scump şi un sfătuitor înţelept al constructorilor socialismului din patria noastră. Chipurile de neuitat ale eroilor romanelor sovietice însufleţesc prin minunatul lor exemplu pe nenumăraţi dintre cititorii noştri. Umanismul socialist, slăvirea omului liber şi a forţelor sale, creatoare — iată o caracteristică esenţială a literaturii sovietice, explicaţia marii ei influenţe transformatoare. Re-centa aniversare a 50 de ani de, la naşterea lui Nicolai Ostrovski a vădit odată mai mult cît de aproape de inima şi năzuinţele tinerilor de la noi este Pavel Korceaghin, eroul romanului „Aşa s-a călit oţelul" — fiul revoluţiei socialiste, neînfricatul luptător comunist care pînă în ultima clipă a vieţii sale a dat tot ce a avut mai bun cauzei partidului, cauzei eliberării omenirii. Alături de Pavka au devenit prieteni buni ai tineretului nostru muncitor personajele principale din multe alte opere ale literaturii sovietice: Davîdov, din „Pămînt desţelenit" de Mihail Şolohov, Voropaev din „Fericirea" de Piotr Pavlenko, Oleg Coşevoi şi tovarăşii săi de luptă din „Tînăra Gardă" de Alexandr Fadeev, Vasili Tiorkin din poemul lui Alexandr Tvardovski, Alexei Meresiev din „Povestea unui om adevărat" de Boris Polevoi şi atîţia alţii. Tinerii noştri muncitori, elevii şi studenţii, ţăranii muncitori tineri se string adesea pentru a asculta recenzia unui nou roman sovietic, pentru a discuta despre eroul lor preferat din literatura sovietică. Organizaţiile U.T.M. consideră pe drept cuvînt ca o datorie de seamă organizarea regulată a serilor literare, a consfătuirilor şi recenziilor despre diferite cărţi sovietice. Actuala Săptămînă a cărţii sovietice le oferă ocazia de a-şi îmbunătăţi munca în această direcţie, de a face să se răspîndească şi mai adînc în rîndurile tinerilor dragostea şi preţuirea pentru marea literatură sovietică, literatura realismului socialist. Odată cu literatura făurită în anii de după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, în ţara noastră cunoaşte o largă popularitate şi măreaţa literatură clasică realistă rusă — fundament solid pe care s-a înălţat realismul socialist sovietic. Operele nemuritoare ale lui Puşkin şi Gogol, Lermontov şi Nekrasov, Saltîcov- Şcedrin şi Belinski, Cernîşevski, şi Turgheniev, Cehov şi Lev Tolstoi se bucură azi în R.P.R. de numeroase ediţii în traducerea aleasă a unor fruntaşi ai scrisului nostru ca Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Mihail Beniuc, Miron Radu Paraschivescu sau Alexandru Philippide. In ultimul an a început publicarea la un înalt nivel grafic a unor ediţii de opere ale clasicilor literaturii ruse. Pretutindeni pe unde vei umbla pe meleagurile patriei noastre vei găsi mărturiile ajutorului pe care cartea sovietică îl dă oamenilor muncii în înfăptuirea construcţiei noastre socialiste. Activistul de partid sau de U.T.M., toţi cei care desfăşoară o intensă muncă politică şi obştească contribuind la mersul înainte al operei de construire a socialismului au drept călăuză în acţiune operele lui Lenin şi Stalin, învaţă din lucrările politice sovietice care sintetizează vasta experienţă de muncă şi luptă a Partidului Comunist ,alUniunii Sovietice,"dă "Comsomolului, ajutor şi rezervă de cadre a partidului, a organelor de stat şi organizaţiilor de masă sovietice. Savantul nostru, deschizător de drumuri noi în ştiinţă, îşi întemeiază cercetările sale pe studiile competente şi pe descoperirile oamenilor de ştiinţă sovietici, desprinzînd indicaţii sigure, şi căutînd confirmări ale propriilor concluzii în paginile tratatelor şi cărţilor sovietice de specialitate. Muncitorii noştri înaintaţi care dau impuls întrecerii socialiste, mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor în producţie, află în cărţile scrise de fruntaşii întrecerii socialiste din Uniunea Sovietică căile ridicării necontenite a productivităţii muncii în vederea sporirii bunurilor necesare celor mulţi. Colectiviştii şi ţăranii muncitori, luptînd să smulgă pămîntului roade tot mai bogate, găsesc în paginile cărţilor agrotehnice sovietice lămuriri de mare preţ, iar în lucrările maeştrilor recoltelor bogate din Ţara Socialismului — experienţe şi îndemnuri care le dau cheia creşterii producţiei agricole vegetale şi animale. In faţa imensului interes pe care masele celor ce muncesc îl manifestă pentru cartea sovietică, era firesc ca publicarea volumelor din literatura beletristică, politică, ştiinţifică şi tehnică sovietică să atingă tiraje uriaşe. In cei zece ani de la eliberare, în ţara noastră s-au tipărit în limbile romînă şi ale minorităţilor naţionale nu mai puţin de 7.000 volume sovietice, într-un tiraj total de 75 milioane exemplare. Aceste cifre vorbesc de la ore despre popularitatea şi răspîndirea nemaiîntîlnită vreodată pe care o cunoaşte cartea sovietică în anii puterii populare. Şi fără îndoială că în anii următori aceste cifre vor creşte mereu. Prieten de nădejde al fiecărui tînăr, al fiecărui om al muncii din ţara noastră, izvor de învăţătură şi încredere în cauza biruitoare a construirii socialismului, cartea sovietică luminează viu şi puternic viaţa şi munca poporului nostru care-şi făureşte, sub conducerea partidului, o viaţă fericită şi îmbelşugată. Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1700 4 PAGINI 20 BANI Joi 14 octombrie 1954 ,,Sâptâmîna cărţii şi presei sovietice" In cadrul manifestărilor Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice, între 14-21 octombrie va fi organizată în întreaga ţară „Săptămînă cărţii şi presei sovietice“. Astăzi, la librăria „Cartea Rusă" din Capitală, va avea loc deschiderea festivă a bazarului cărţii sovietice, iar la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, se va organiza un jurnal vorbit cu Care prilej se va face prezentarea volumelor I şi II din „Opere alese“ de Puşkin şi a cărţilor „Stepan Razin“ de St. Zlobin şi „Aerul tare al înălţimilor“ de V. Bîrlădeanu, îşi vor da concursul scriitorii Victor Tulbure, V. Bîrlădeanu şi Al. Kiriţescu şi tînăra artistă Elena Sereda. Va rula apoi filmul sovietic „Stepan Razin“. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Editurii „Cartea Rusă“, în ziua de 21 octombrie, la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, va avea loc festivitatea în cadrul căreia vor vorbi reprezentanţi de frunte ai literaturii noastre. Tot în cadrul „Săptămînii cărţii şi presei sovietice“ va mai avea loc o seară literară închinată marelui poet rus Lermontov, o seară de literatură şi muzică cu tema „Patriotismul oamenilor sovietici“, precum şi consfătuiri asupra unor cărţi sovietice, întîlniri între redactori ai editurilor şi cititori etc. In provincie, în afară de deschiderea festivă a bazarelor cărţii sovietice, se vor desfăşura şi numeroase alte manifestări. In această săptămînă, în întreprinderile şi instituţiile din ţară, vor fi organizate prezentări de cărţi, consfătuiri axate pe diferite teme, inspirate din literatura sovietică, lucrări tehnice etc. De asemenea în această perioadă, atît în Capitală cît şi în provincie vor avea loc numeroase manifestări consacrate presei sovietice. (Agerpres) In frunte la însămînţări SIBIU (De la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din raionul Sighişoara desfăşoară larg întrecerea patriotică pe ogoare, pentru a termina la vreme recoltatul şi însămînţările de toamnă, întîmpinînd astfel cu cinste cel de al II-lea Congres al Partidului şi ziua de 7 Noiembrie. Pînă la 9 octombrie, în întregul raion s-au recoltat peste 50 la sută din culturile de toamnă. De asemenea au fost însămînţate 1400 hectare cu grîu, orz şi alte culturi. Totodată s-au efectuat arături de toamnă pe o suprafaţă de aproape 4000 hectare. Fruntaşi pe raion la însămînţări sunt membrii gospodăriei colective din comuna Archita. Ei au însămînţat 105 hectare, dintre care 55 hectare în cruce. îndrumaţi de comitetul organizaţiei U.T.M., tinerii din această gospodărie contribuie din plin la îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului şi a zilei de 7 Noiembrie. Utemiştii Dîrjan Ion, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., Rott Gheorghe, Purda Ion, Puică Romulus şi alţii sunt exemple de urmat în muncă. Işi îndeplinesc obligaţiile către stat PLOEŞTI (De la corespondentul nostru). O contribuţie de seamă în asigurarea îmbunătăţirii continuie a nivelului de trai al oamenilor muncii o dau şi ţăranii muncitori din comunele şi satele raionului Ploeşti prin îndeplinirea la timp a obligaţiilor către stat. Sunt numeroase comune în acest raion, unde ţăranii muncitori şi-au predat în mare parte cotele. Ca exemplu poate fi dată comuna Puchenii Mari care pînă la data de 6 octombrie a realizat 80 la sută la colectarea porumbului, 100 la sută la fasole, 80 la sută la floarea soarelui şi 90 la sută la carne, ajungînd fruntaşă pe raion. Fruntaşi în îndeplinirea îndatoririlor patriotice sînt şi ţăranii muncitori din comunele Tătărani, Rîpov, Brazi, Bucov şi altele, unde au depus o activitate rodnică delegaţii Mihai Petre, Hornea Nicolae şi alţii. Demnă de remarcat este şi munca utemistului Mirică Marin, delegat al C.S.C.-ului, care a muncit cu entuziasm, reuşind ca în sectorul Negoieşti planul de colectare să fie realizat pînă în prezent în proporţie de 80 la sută. El s-a folosit din plin de ajutorul organizaţiilor U.T.M. din acest sector, a ţinut conferinţe în faţa tinerilor vorbindu-le despre importanţa predării cotelor. In multe alte comune organizaţiile U.T.M. au sprijinit sfaturile populare în îndeplinirea planului de colectare la carne lapte şi lină pe acest an. Iată de pildă comunele Brătăşanca, Pietroiani, Tătărani, Romîneşti, Tîrgşorul Vechi, Bărcăneşti, Corlăteşti şi altele care au îndeplinit cu 100 la sută planul de colectare la carne, lapte şi lină. In aceste comune preşedinţii sfaturilor populare, împreună cu colectorii au dus o activitate avîntată şi rodnică pentru îndeplinirea planului de colectări şi achiziţii. Munca lor şi a multora ca ei a contribuit ca raionul Ploeşti să realizeze pînă la data de 6 octombrie planul de colectări la produse agricole în proporţie de 94 la sută, la carne cu 100 la sută şi la lună cu 84 la sută. în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie UN ANGAJAMENT ÎNDEPLINIT Reporterul ziarului nostru s-a oprit ieri la uzina „Tudor Vladimirescu" din Capitală, peste grilajul căreia se vedeau în curtea-l largă zeci şi zeci de batoze noi nouţe, ce aşteptau la rampă vagoanele care le vor duce departe spre S.MT.-uri şi G.A.S.-uri. In dorinţa de a cunoaşte din munca tinerilor de la această uzină a intrat pe poartă şi a văzut tot ceea ce a descris mai jos. „Iată, angajamentul nostru este un fapt îndeplinit“ vorbeşte Inginerul Ungureanu Nicolae, şeful secţiei batoze. Alături de el, utemiştii Popa Teofil şi Roşculescu Constantin, fruntaşi în producţie, privesc cu mândrie darul tinerilor din uzină către fraţii lor de la sate. Foto: EUG.. CSIKOS Un băiat harnic Cine nu-l cunoaşte în uzină pe Negrea Victor, strungarul de la secţia mecanică uşoară? Nu este el vestit prin cine ştie ce succese răsunătoare, ci mai mult prin felul lui de a fi. Este un băiat bălai,cu ochi prietenoşi, vesel şi inimos. Că este un strungar bun, priceput în meserie şi plin de avînt, aceasta nu trebuie să o mai spunem. O dovedesc lucrurile ce s-au petrecut în ultimul timp. Intr-o zi, din săptămînă trecută, Negrea Victor şi Mircea Constantin, un alt strungar, au fost aleşi să participe la demonstraţia de la uzinele „Mátyás Rákosi“ a strungarului Bărbat Marin de la I.M.U.-Medgidia cu dispozitivul său de prindere a pieselor în plin mers al strungului. Au asistat la demonstraţie şi dintr-un început, Negrea şi-a dat seama de avantajele acestui dispozitiv. — Cîştigi cu el cel puţin trei minute la fiecare schimbare de piesă — i-a şoptit el prietenului său. La plecare, tovarăşii de acolo i-au dat şi un dispozitiv să-l aibă ca model pentru tipizare. In ziua următoare, dădu piesa la serviciul de proiectări pentru a face schiţa şi calculele. De cîte ori oprea motorul pentru a schimba o piesă, calcula cu amărăciune timpul pierdut, gîndindu-se cîte minute preţioase vor cîştiga el şi tovarăşii săi în ziua cînd dispozitivul va fi gata. A trecut de cîteva ori pe la proiectări. Lucrul mergea, dar erau atîtea repere de calculat, de măsurat şi... dispozitivul întîrzia. S-a gîndit puţin, apoi s-a hotărît. A stat cîteva ore în după amiaza aceea şi în ziua următoare. Lucra tăcut la strung. Avea în faţă schiţa din ziar şi pe margini cîteva însemnări. In două zile dispozitivul a fost gata. A invitat pe secretarul comitetului organizaţiei de bază U. T. M., cîţiva tineri strungari şi a început proba. Rezultatul i-a umplut de bucurie pe toţi cei de faţă. De la început, Negrea cîştigă 3-4 minute la schimbarea piesei. — La producţia în serie şi mai ales la piesele cu un mic volum de lucrări se economiseşte un timp aproape egal cu timpul lor de execuţie — constată inginerul Katz, care l-a ajutat pe tînăr la executarea dispozitivului. Vom extinde în toată uzina această inovaţie. Mîine sunt gata planurile şi vom lucra un prim lot de 10 dispozitive cu mai multe dimensiuni de prindere. Ei, eşti mulţumit, Negrea? TINERI ENTUZIAȘTI — In uzina noastră, peste 80 la sută din muncitori sînt tineri, răspunse la întrebarea reporterului, tovarășul Grigorovici Daniel, secretarul comitetului de partid. O uzină a tineretului. Privi spre vizitator, scoase din birou cîteva însemnări și continuă: — Cu angajamentul lor a fost cam aşa : întregul colectiv al fabricii s-a angajat ca în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să dea peste plan un număr de 5 batoze. Si au ridicat şi utemiştii şi s-au legat ca din aceste 5 batoze, două să le lucreze ei, pînă la ultimul şurub. Şi au pornit la treabă. Au muncit cu adevărat tinereşte , entuziaşti. Lucrau şi înainte bine, dar acum, in zilele acestea, parcă au căpătat aripi. Multe lucruri s-au schimbat. Controlorii de calitate nu mai inapoiau brigăzilor piesele, întîrzierile de la lucru s-au redus mult, productivitatea muncii a crescut. In lupta aceasta pentru îndeplinirea angajamentului s-au evidenţiat în mod deosebit mulţi utemişti şi tineri. Aşa, de pildă, brigada de tineri a lui Ciocşan Constantin, Ceoceanu Alexandru, Stoica Gheorghe, lăcătuşii Moise Grigore, Călăraşu Marin şi alţii. Toţi băieţi unul şi unul... Angajamentul a fost îndeplinit. Şi iată cum, în loc de 5 batoze colectivul fabricii a dus la rampa de încărcare 8 batoze peste planul iniţial. Din acestea, trei batoze au fost construite numai de utemişti şi tineri. Dar propriu zis, și la celelale batoze au contribuit în mare măsură tot ei. *Așa că... Brigada raid în acţiune Deabea s-a Înfiinţat. Formată în majoritate din utemişti, brigadaraid îşi propune să treacă prin secţii pentru a constata felul în care este folosită capacitatea de producţie a maşinilor. Responsabilul brigăzii, Inginerul utemist Katz U, împreună cu secretarul comitetului organizaţiei de bază U.T.M., din iniţiativa căruia a luat fiinţă brigada, au întocmit un plan de muncă şi au pornit pe te- Noul angajament Noi, utemiştii din organizaţia de bază U.T.M. a uzinelor „Tudor Vladimirescu“ în cadrul mitingului organizat în cursul zilei de ieri am hotărît următoarele: „ Să sporim angajamentele luate în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. Astfel vom realiza peste plan încă patru batoze. Aceste batoze vor fi construite şi montate de către utemiştii şi tinerii din uzină, pînă la 30 octombrie 1954. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. Vom sprijini mai mult tineretul La ora 12 Reporterul ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarăşul Trandafirescu Ilie, directorul uzinelor „Tudor Vladimirescu“ din Capitală, care ne-a declarat , în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, colectivul uzinei noastre a dobîndit succese importante. Productivitatea muncii a fost sporită cu 2,7 la sută, adică mai mult cu 1,7 la sută pe cap de muncitor, decit angajamentul. Direcţiunea a urmărit planul şi a ţinut o permanentă legătură cu atelierele de fabricaţie, rezolvînd la timp şi operativ problemele legate de îndeplinirea angajamentelor. Au fost cazuri cînd au fost trimişi muncitori în alte uzine pentru a grăbi fabricarea unor piese de care aveam nevoie. Astfel a fost asigurată aprovizionarea uzinei cu cercei pentu remorci auto de căti uzinele „Mao Tze-dun" Un sprijin tovărăşes l-am primit din partea uzinelor „Mátyás Baram ne-an livra ...a luat fiinţă postul utemist de control pe uzină. El este format din Ambrozie Martin, matriţei, Zaharescu Marin şi Dobre Constantin. Sarcina lui principală va fi în deosebi creşterea calităţii produselor. 75 garnituri de arcuri, deşi iniţial nu ne găseamîn plan de colaborare cu această uzină. Dar dacă planul la batoze a fost îndeplinit şi depăşit prin realizarea angajamentului luat, nu tot aşa stăm cu planul la remorci auto. Astăzi suntem în urmă cu 50 bucăţi şi aceasta din cauză că nu am urmărit îndeaproape, din vreme şi cu insistenţă planul de colaborare ce-l avem cu uzinele „23 August“ care nu ne-au livrat pînă în prezent arcurile necesare. Trebuie spus că o contribuție de seamă în îndeplinirea angajamentelor luate o aduce tineretul. Din cele 8 batoze realizate peste plan de colectivul uzinei noastre, 3 sunt realizate prin munca efectivă depusă de tineri în frunte cu utemiştii. Ei şi-au depăşit în felul acesta angajamentul de a realiza 2 batoze peste plan. Multă străduinţă a depus brigada utemistă condusă de tînărul Avasiloale Ilie din secţia strungărie, la strunjirea lagărelor pentru batoze şi alţi tineri. Pentru a da viaţă noului angajament luat, sub conducerea organizaţiei de partid noi am şi luat o serie de măsuri. De această dată tinerii vor fi şi mai mult sprijiniţi. Angajamentul lor este şi mai mare şi necesită acest lucru. Sâ plantăm cît mai mulţi pomi fructiferi De cîteva zile plouă Intr-una cu stropi mărunţi şi deşi. Satul întreg pare învăluit în ceaţă, iar norii atîrnă greoi peste case, peste vîrfurile pomilor, de parcă ar vrea să se aştearnă pe pămînt, să-i dăruiască toată apa strînsă în ei. Pe marginea drumului, ferindu-se atît cît se poate de noroi, păşeşte sprinten un tînăr. Şi-a înfundat adine pumnii vînjoşi în buzunarele scurteicii, iar gulerul ridicat îi apără spatele de picurii reci ce se preling pe borurile pălăriei vechi. Constantin Guleanu, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din satul Ştefăneşti- Vale — căci el este tînărul care înfruntă în această dimineaţă ploaia şi noroiul — ştie că preşedintele sfatului popular al comunei Ştefăneşti nu l-a chemat degeaba la el, pentru vreo problemă măruntă. „O fi vorba tot despre căminul cultural pe care-1 construim prin muncă voluntară — se gîndea el — sau despre altceva ? In tot cazul, dacă m-a chemat, înseamnă că este nevoie de ajutorul nostru, al utemiştilor“. Grăbi pasul, simţind cum îl cuprinde un sentiment plăcut de mulţumire, de mîndrie faţă de utemiştii din organizaţia de bază al cărei secretar este, ei n-au pregetat niciodată să pună umărul acolo unde s-a simţit nevoia. „E drept că şi cei din colectivă, şi cei de la Ştefăneşti-Centru sînt vrednici, se gîndea el, dar nici noi nu ne-am lăsat“. ...Intr-o cameră mică a sfatului popular s-au strîns cîţiva oameni. Cei mai mulţi sînt tineri, membri din comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. din Ştefăneşti-Centru, din gospodăria colectivă şi din gospodăria de stat din comună. — De fapt nu te-am chemat eu, îl întîmpină pe Guleanu preşedintele sfatului popular. Tovarăşul secretar de U.T.M. de la gospodăria de stat m-a rugat să trimit pe cineva, căci vrea să vă facă o propunere. Propunerea aceasta era deja discutată cu însufleţire de cei veniţi mai înainte. In cîteva cuvinte îl lămuriră şi pe Guleanu Ripeanu, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria de stat s-a gîndit să aducă în discuţia tuturor utemiştilor din comună, din gospodăria de stat şi din gospodăria colectivă problema plantării pomilor. „Aţi văzut ce scrie în proiectul de Directive — spunea el — şi vă daţi seama că este un lucru foarte potrivit pentru comuna noastră. Aici fiecare ţăran muncitor are, dacă nu un petec de livadă, cel puţin cîţiva pomi pe lingă casă. Pomii merg bine, dau roade bogate. Ideea mi-a venit de la faptul că gospodăria noastră de stat trebuie să planteze în toamna aceasta cinci hectare cu pomi. Vroiam să vă cer ajutorul pentru acest lucru — să muncim împreună la plantat. Am aflat însă că şi gospodăria colectivă plantează un hectar şi pe alte trei hectare şi-a pus în plan să înlocuiască pomii îmbătrîniţi. De asemenea pe lotul sfatului popular, comitetul executiv vrea să înfiinţeze, o plantaţie demonstrativă, iar pe marginea şoselei se pot planta iarăşi mulţi pomi fructiferi. Vedeţi deci că este destulă treabă de făcut. Ce părere aveţi ?“. — Trebuie ca toate aceste lucrări să le discutăm cu utemiştii, spuse unul dintre cei prezenţi. — Şi cît mai curînd, chiar astăzi, răspunse entuziasmat Guleanu. „Cer şi eu cuvîntul“. De undeva dintre cei prezenţi în sală, s-a ridicat utemistul D. Buciu. „Mă angajez să plantez eu singur 20 de pomi şi să atrag şi pe alţi tineri ţărani muncitori la acţiunea noastră“. Pe rînd, utemiştii se ridică şi-şi spun cuvîntul. Eu voi planta 5 pomi ! Eu 10 ! Eu 20 ! Din fiecare colţ al sălii se ridică noi şi noi angajamente, noi şi noi propuneri. Este emoţionantă participarea pionierilor la discuţiile aprinse care se poartă. Ţîrlea Elena, Dinulescu Florentina, Bufneanu Lidia, conducătoare de unitate, au promis tot ajutorul pionierilor. In numele detaşamentului 2 din unitatea de pionieri, pioniera Aurora Bădină se angajează să planteze şi să îngrijească un număr de 25 puieţi. Cei din gospodăria de stat sunt oameni practici, care iubesc exactitatea . „Am făcut socoteala, spune secretarul organizaţiei de bază U.T.M., tovarăşul Ripeanu. Fiecărui utemist de la noi îi revin patru puieţi. Acesta este deci angajamentul nostru în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie“. Preocupaţi de crearea unor condiţii cit mai bune pentru îndeplinirea angajamentelor, utemiştii au făcut propuneri preţioase. Să se ceară ajutorul organizaţiei de partid din comună, sprijinul secţiei agricole a sfatului popular raional, al comitetului raional U.T.M. Iar cînd utemistă Ecaterina Ungureanu a propus să se cheme toate organizaţiile U.T.M. din ţară pentru a porni la asemenea acţiuni, un ropot puternic de aplauze a făcut să se cutremure sala. Utemiştii au arătat că sunt de acord cu această propunere, că vor munci neobosiţi pentru succese cît mai mari în acţiunea pe care au început-o. ★ Iniţiativa utemiştilor din Ştefăneşti va găsi fără îndoială un larg răsunet pe tot cuprinsul patriei. Fiecare organizaţie de bază U.T.M., fiecare utemist va înţelege chemarea frăţească ce i se adresează. Vor fi multe răspunsuri dar, mai ales, va fi multă muncă entuziastă, pentru că fiecare doreşte ca în ziua deschiderii Congresului al II-lea al Partidului să poată raporta cu mîndrie succesele realizate în cinstea măreţului eveniment. B. CLATICI Angajamentele utemiştilor din comuna Ştefăneşti raionul Piteşti Dezbătund în adunările noastre generale Proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului, am văzut că în comună la noi, există mari posibilităţi pentru îndeplinirea Indicaţiilor Proiectului în privinţa dezvoltării pomiculturii. " Potrivit acestor posibilităţi, pentru a întîmpina cu cinste cel de al II-lea Congres al Partidului şi ziua de 7 Noiembrie, noi ne luăm următoarele angajamente: 1. Să plantăm în gospodăria de stat o suprafaţă de 5 hectare cu pomi, în gospodăria agricolă colectivă un hectar, pe lotul sfatului popular 25 ari cu piersici şi 25 ari cu meri şi peri pitici, iar pe marginea şoselei un număr de 200 pomi. 2. — In acest scop vom săpa un număr de 200 gropi pe lotul sfatului popular, 200 gropi pe marginea şoselei, 785 la gospodăria agricolă de stat şi 160 la gospodăria agricolă colectivă. 3. — Gropile vor fi săpate prin munca voluntară a utemiştilor, pionierilor şi tinerilor ţărani muncitori, munca voluntară fiind repartizată astfel: 2000 ore de către organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria de stat Ştefăneşti, 400 ore de către organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă Ştefăneşti, 1000 ore de către organizaţia de bază U.T.M. Ştefăneşti-Centru, satul Ştefăneşti- Vale şi organizaţia de pionieri din Şcoala de 7 ani-Ştefăneşti. 4. Vom mobiliza în această acţiune pe tinerii ţărani muncitori, precum şi pe pionieri, asigurînd îndeplinirea angajamentelor de mai sus pînă în ziua de 29 octombrie 1954. Chemăm toate organizaţiile de bază U.T.M. din ţară, pe toţi utemiştii de la sate, să se alăture acestei acţiuni, să contribuie la plantarea unui număr cît mai mare de pomi contribuind astfel la îndeplinirea indicaţiilor Proiectului de Directive ale Congresului al II-lea al Partidului, la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. In numele utemiştilor din comuna Ştefăneşti : Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.S. Ştefăneşti. RIPEANU ION , secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă Ştefăneşti, MATEI MARIA; secretarul organizaţiei de bază U.T.M Ştefăneşti-Centru, CHERU MARIN ; secretarul organizaţiei de bază U.T.M. Ştefăneşti-Vale, GUBANU CONSTANTIN ; conducătoarea unităţii de pionieri nr. 1, PUTNEANU LIDIA. Mai sint şi dintre aceştia Cîţiva, bineînţeles, dar sînt şi — drept să vă spun — n-aş dori nimănui o asemenea popularitate. Ascultaţi: Mitrana Ion şi Ionescu Mihai, strungari, sînt indisciplinaţi, pierd timpul fără rost, intîrzie de la lucru, Stăniloiu Dumitru, controlor de calitate, lipsește nemotivat. Pe scurt, sunt tineri care rămin în urmă și aceasta nu le face cinste.