Scînteia Tineretului, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 1689-1715)

1954-10-14 / nr. 1700

D Cartea sovietică — prieten şi sfătuitor înţelept I­MAGINEA A ZECI de mii de tim­­­neri aplecaţi deasupra filelor de cărţi, sorbind cu pasiune mereu noi cunoştinţe, a devenit simbolică în anii pu­terii populare. In concentrarea chipuri­lor, în încordarea atentă a privirilor, în grija cu care unul sau altul îşi notează cîte o idee de preţ, cîte o observaţie in­teresantă, se întruchipează parcă marşul revoluţionar al tineretului, al oamenilor muncii spre cultură, spre ştiinţă. Descătuşînd forţele creatoare ale tutu­­ror celor ce muncesc, partidul clasei muncitoare şi regimul democrat-popular au deschis tinerei generaţii ca şi tuturor oamenilor muncii porţile către cetatea culturii, punîndu-le în faţă în primul rînd cuceririle culturii socialiste sovietice, cea mai înaintată din lume. Şi este firesc ca în imaginea prietenilor cărţii aplecaţi­­peste slovele purtînd lumină şi adevăr, să se includă organic ca un element e­­senţial milioanele de volume din litera­tura, ştiinţa, tehnica şi arta sovietică tra­duse şi tipărite la noi, sau sosite în limba rusă din marea Uniune Sovietică. Ele se găsesc la loc de cinste în impunătoarele biblioteci publice din Capitală ca şi în micile secţii de librărie ale cooperative­lor săteşti, pe masa de lucru de acasă, unde inovatorul elaborează o nouă rea­lizare în scopul creşterii producţiei şi pro­ductivităţii muncii, ca şi printre lucră­rile cuprinse în bibliografia, indispensa­bilă studentului pentru examen. Iar azi, cînd începe să­ se desfăşoare, ca ,în­ fie­care an, tradiţionala Săptămînă a cărţii sovietice, bibliotecarii şi librarii împodo­besc sărbătoreşte rafturile cu volume, aranjează vitrine şi standuri festive şi pregătesc locul cuvenit noilor cărţi care apar Totul are aerul firesc şi cald al sărbătorilor apropiate şi dragi. Posibilitatea de a lua contact direct cu cartea sovietică, de a citi în original sau în traducere, mai fiecare volum nou ti­părit în U.R.S.S., constituie azi ceva obişnuit, normal în viaţa noastră. S-au dus şi nu se vor mai întoarce niciodată vremurile cînd stăpînirea burghezo-mo­­şierească din Romînia , încuraja ."arderea, operelor „suspecte*­' ale lui Gorki şi-i pri­gonea pe cei care sorbeau învăţătură şi nădejde în luptă din Cursul scurt de is­torie a P.C.U.S, copiat pe foiţă de ţigară. Astăzi nenumăraţi cursanţi pe întreg cu­prinsul ţării studiază în cercuri experienţa gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Iar operele lui Gorki, ca şi ale lui Maiakovski, Şolohov, Fadeev, Alexei Tolstoi şi ale altor scriitori sovietici de frunte, apar în tiraje de masă. Asemenea celui care — învăţînd slovele, după ce a fost silit să trăiască ani de zile în bezna analfabetismului — deschide larg ochii spre luminile cuvîntului scris, poporul nostru — ţinut atîta amar de vreme departe de cultura primului stat socialist — a deschis în aceşti ani ochii spre lumina cărţii sovietice şi s-a avîn­­tat să-i pătrundă bogatele înţelesuri. Pe toate tărîmurile, cartea sovietică este un prieten scump şi un sfătuitor în­ţelept al constructorilor socialismului din patria noastră. Chipurile de neuitat ale eroilor romanelor sovietice însufleţesc prin minunatul lor exemplu pe nenumă­raţi dintre cititorii noştri. Umanismul so­cialist, slăvirea omului liber şi a forţelor sale, creatoare — iată o caracteristică esenţială a literaturii sovietice, explicaţia marii ei influenţe transformatoare. Re-centa aniversare a 50 de ani de, la naş­terea lui Nicolai Ostrovski a vădit odată mai mult cît de aproape de inima şi nă­zuinţele tinerilor de la noi este Pavel Korceaghin, eroul romanului „Aşa s-a că­lit oţelul" — fiul revoluţiei socialiste, neînfricatul luptător comunist care pînă în ultima clipă a vieţii sale a dat tot ce a avut mai bun cauzei partidului, cauzei eliberării omenirii. Alături de Pavka au devenit prieteni buni ai tineretului nostru muncitor per­sonajele principale din multe alte opere ale literaturii sovietice: Davîdov, din „Pămînt desţelenit" de Mihail Şolohov, Voropaev din „Fericirea" de Piotr Pav­lenko, Oleg Coşevoi şi tovarăşii săi de luptă din „Tînăra Gardă" de Alexandr Fadeev, Vasili Tiorkin din poemul lui Ale­xandr Tvardovski, Alexei Meresiev din „Povestea unui om adevărat" de Boris Polevoi şi atîţia alţii. Tinerii noştri mun­citori, elevii şi studenţii, ţăranii munci­tori tineri se string adesea pentru a as­culta recenzia unui nou roman sovietic, pentru a discuta despre eroul lor prefe­rat din literatura sovietică. Organizaţiile U.T.M. consideră pe drept cuvînt ca o datorie de seamă organizarea regulată a serilor literare, a consfătuirilor şi recen­ziilor despre diferite cărţi sovietice. Ac­tuala Săptămînă a cărţii sovietice le oferă ocazia de a-şi îmbunătăţi munca în această direcţie, de a face să se răspîndească şi mai adînc în rîndurile tinerilor dragostea şi preţuirea pentru marea literatură sovietică, literatura rea­lismului socialist. Odată cu literatura făurită în anii de după Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, în ţara noastră cunoaşte o largă popularitate şi măreaţa literatură clasică realistă rusă — fundament solid pe care s-a înălţat realismul socialist sovietic. Operele nemuritoare ale lui Puşkin şi Gogol, Lermontov şi Nekrasov, Saltîcov- Şcedrin şi Belinski, Cernîşevski, şi Turgheniev, Cehov şi Lev Tolstoi se bu­cură azi în R.P.R. de numeroase ediţii în traducerea aleasă a unor fruntaşi ai scri­sului nostru ca Mihail Sadoveanu, Ce­zar Petrescu, Mihail Beniuc, Miron Radu Paraschivescu sau Alexandru Philippide. In ultimul an a început publicarea la un înalt nivel grafic a unor ediţii de opere ale clasicilor literaturii ruse. Pretutindeni pe unde vei umbla pe me­leagurile patriei noastre vei găsi mărtu­riile ajutorului pe care cartea sovietică îl dă oamenilor muncii în înfăptuirea construcţiei noastre socialiste. Activistul de partid sau de U.T.M., toţi cei care des­făşoară o intensă muncă politică şi ob­ştească contribuind la mersul înainte al operei de construire a socialismului au drept călăuză în acţiune operele lui Lenin şi Stalin, învaţă din lucrările politice so­vietice care sintetizează vasta experienţă de muncă şi luptă a Partidului Comu­nist ,al­­Uniunii­­ Sovietice,"dă "Comsomolu­­lui, ajutor şi rezervă de cadre a parti­dului, a organelor de stat şi organiza­ţiilor de masă sovietice. Savantul nos­tru, deschizător de drumuri noi în ştiinţă, îşi întemeiază cercetările sale pe studiile competente şi pe descoperirile oamenilor de ştiinţă sovietici, desprinzînd indicaţii sigure, şi căutînd confirmări ale proprii­lor concluzii în paginile tratatelor şi căr­ţilor sovietice de specialitate. Muncitorii noştri înaintaţi care dau impuls întrecerii socialiste, mişcării inovatorilor şi raţio­­nalizatorilor în producţie, află în cărţile scrise de fruntaşii întrecerii socialiste din Uniunea Sovietică căile ridicării neconte­nite a productivităţii muncii în vederea sporirii bunurilor necesare celor mulţi. Colectiviştii şi ţăranii muncitori, luptînd să smulgă pămîntului roade tot mai bo­gate, găsesc în paginile cărţilor agroteh­nice sovietice lămuriri de mare preţ, iar în lucrările maeştrilor recoltelor bogate din Ţara Socialismului — experienţe şi în­demnuri care le dau cheia creşterii pro­ducţiei agricole vegetale şi animale. In faţa imensului interes pe care ma­sele celor ce muncesc îl manifestă pen­tru cartea sovietică, era firesc ca pu­blicarea volumelor din literatura bele­tristică, politică, ştiinţifică şi tehnică so­vietică să atingă tiraje uriaşe. In cei zece ani de la eliberare, în ţara noastră s-au tipărit în limbile romînă şi ale mi­norităţilor naţionale nu mai puţin de 7.000 volume sovietice, într-un tiraj total de 75 milioane exemplare. Aceste cifre vorbesc de la ore despre popularitatea şi răspîndirea nemaiîntîlnită vreodată pe care o cunoaşte cartea sovietică în anii puterii populare. Şi fără îndoială că în anii următori aceste cifre vor creşte me­reu. Prieten de nădejde al fiecărui tînăr, al fiecărui om al muncii din ţara noas­tră, izvor de învăţătură şi încredere în cauza biruitoare a construirii socialismu­lui, cartea sovietică luminează viu şi pu­ternic viaţa şi munca poporului nostru care-şi făureşte, sub conducerea partidu­lui, o viaţă fericită şi îmbelşugată. ­Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1700 4 PAGINI 20 BANI Joi 14 octombrie 1954 ,,Sâptâmîna cărţii şi presei sovietice" In cadrul manifestărilor Lunii Priete­niei Romîno-Sovietice, între 14-21 octom­brie va fi organizată în întreaga ţară „Săptămînă cărţii şi presei sovietice“. Astăzi, la librăria „Cartea Rusă" din Capitală, va avea loc deschiderea festivă a bazarului cărţii sovietice, iar la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, se va orga­niza un jurnal vorbit cu Care prilej se va face prezentarea volumelor I şi II din „Opere alese“ de Puşkin şi a cărţilor „Stepan Razin“ de St. Zlobin şi „Aerul tare al înălţimilor“ de V. Bîrlădeanu, îşi vor da concursul scriitorii Victor Tulbure, V. Bîrlădeanu şi Al. Kiriţescu şi tînăra artistă Elena Sereda. Va rula apoi filmul sovietic „Stepan Razin“. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la în­fiinţarea Editurii­ „Cartea Rusă“, în ziua de 21 octombrie, la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, va avea loc festivitatea în cadrul căreia vor vorbi reprezentanţi de frunte ai literaturii noastre. Tot în cadrul „Săptămînii cărţii şi presei sovie­tice“ va mai avea loc o seară literară în­chinată marelui poet rus Lermontov, o seară de literatură şi muzică cu tema „Patriotismul oamenilor sovietici“, pre­cum şi consfătuiri asupra unor cărţi so­vietice, întîlniri între redactori ai editu­rilor şi cititori etc. In provincie, în afară de deschiderea festivă a bazarelor cărţii sovietice, se vor desfăşura şi numeroase alte manifestări. In această săptămînă, în întreprinderile şi instituţiile din ţară, vor fi organizate prezentări de cărţi, consfătuiri axate pe diferite teme, inspirate din literatura so­vietică, lucrări tehnice etc. De asemenea în această perioadă, atît în Capitală cît şi în provincie vor avea loc numeroase manifestări consacrate presei sovietice. (Agerpres) In frunte la însămînţări SIBIU (De la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din raionul Sighişoara desfăşoară larg întrecerea patriotică pe ogoare, pentru a termina la vreme recol­tatul şi însămînţările de toamnă, întîm­­pinînd astfel cu cinste cel de al II-lea Congres al Partidului şi ziua de 7 Noiem­brie. Pînă la 9 octombrie, în întregul raion s-au recoltat peste 50 la sută din culturile de toamnă. De asemenea au fost însămîn­­ţate 1400 hectare cu grîu, orz şi alte cul­turi. Tot­odată s-au efectuat arături de toamnă pe o suprafaţă de aproape 4000 hectare. Fruntaşi pe raion la însămînţări sunt membrii gospodăriei colective din comuna Archita. Ei au însămînţat 105 hectare, dintre­ care 55 hectare în cruce. îndrumaţi de comitetul organizaţiei U.T.M., tinerii din această gospodărie contribuie din plin la îndeplinirea angajamentelor luate în cin­stea Congresului şi a zilei de 7 Noiembrie. Utemiştii Dîrjan Ion, secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M., Rott Gheorghe, Purda Ion, Puică Romulus şi alţii sunt exemple de urmat în muncă. Işi îndeplinesc obligaţiile către stat PLOEŞTI (De la corespondentul nostru). O contribuţie de seamă în asigurarea îmbunătăţirii continuie a nivelului de trai al oamenilor muncii o dau şi ţăranii muncitori din comunele şi satele raionu­lui Ploeşti prin îndeplinirea la timp a obligaţiilor către stat. Sunt numeroase comune în acest raion, unde ţăranii muncitori şi-au predat în mare parte cotele. Ca exemplu poate fi dată comuna Puchenii Mari care pînă la data de 6 octombrie a realizat 80 la sută la colectarea porumbului, 100 la sută la fasole, 80 la sută la floarea soare­lui şi 90 la sută la carne, ajungînd frun­taşă pe raion. Fruntaşi în îndeplinirea îndatoririlor patriotice sînt şi ţăranii muncitori din comunele Tătărani, Rîpov, Brazi, Bucov şi altele, unde au depus o activitate rod­nică delegaţii Mihai Petre, Hornea Nico­­lae şi alţii. Demnă de remarcat este şi munca utemistului Mirică Marin, delegat al C.S.C.-ului, care a muncit cu entuzi­asm, reuşind ca în sectorul Negoieşti planul de colectare să fie realizat pînă în prezent în proporţie de 80 la sută. El s-a folosit din plin de ajutorul organiza­ţiilor U.T.M. din acest sector, a ţinut con­ferinţe în faţa tinerilor vorbindu-le des­pre importanţa predării cotelor. In multe alte comune organizaţiile U.T.M. au sprijinit sfaturile populare în îndeplinirea planului de colectare la carne lapte şi lină pe acest an. Iată de pildă comunele Brătăşanca, Pietroiani, Tătă­rani, Romîneşti, Tîrgşorul Vechi, Bărcă­­neşti, Corlăteşti şi altele care au înde­plinit cu 100 la sută planul de colectare la carne, lapte şi lină. In aceste comune preşedinţii sfaturilor populare, împreună cu colectorii au dus o activitate avîntată şi rodnică pentru îndeplinirea planului de colectări şi achiziţii. Munca lor şi a mul­tora ca ei a contribuit ca raionul Ploeşti să realizeze pînă la data de 6 octombrie planul de colectări la produse agricole în proporţie de 94 la sută, la carne cu 100 la sută şi la lună cu 84 la sută. în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie UN ANGAJAMENT ÎNDEPLINIT Reporterul ziarului nostru s-a oprit ieri la uzina „Tudor Vladimirescu" din Capitală, peste grilajul căreia se vedeau în curtea-l largă zeci şi zeci de batoze noi nouţe, ce aşteptau la rampă vagoanele care le vor duce departe spre S.MT.-uri şi G.A.S.-uri. In dorinţa de a cu­noaşte din munca tinerilor de la această uzină a intrat pe poartă şi a văzut tot ceea ce a descris mai jos. „Iată, angajamentul nostru este un fapt îndeplinit“ vorbeşte Inginerul Ungureanu Nicolae, şeful secţiei batoze. Alături de el, utemiştii Popa Teofil şi Roşculescu Constantin, fruntaşi în producţie, privesc cu mândrie darul tinerilor din uzină către fraţii lor de la sate. Foto: EUG.. CSIKOS Un băiat harnic C­ine nu-l cunoaşte în uzi­nă pe Negrea Victor, strungarul de la secţia mecanică uşoară? Nu este el vestit prin cine ştie ce suc­cese răsunătoare, ci mai mult prin felul lui de a fi. Este un băiat bălai,cu ochi prietenoşi, vesel şi inimos. Că este un strungar bun, priceput în me­serie şi plin de avînt, acea­sta nu trebuie să o mai spu­nem. O dovedesc lucrurile ce s-au petrecut în ultimul timp. Intr-o zi, din săptămînă trecută, Negrea Victor şi Mir­­cea Constantin, un alt strun­gar, au fost aleşi să participe la demonstraţia de la uzinele „Mátyás Rákosi“ a strunga­rului Bărbat Marin de la I.M.U.-Medgidia cu dispoziti­vul său de prindere a piese­lor în plin mers al strungu­lui. Au asistat la de­monstraţie şi dintr-un în­ceput, Negrea şi-a dat seama de avantajele acestui dispo­zitiv. — Cîştigi cu el cel puţin trei minute la fiecare schim­bare de piesă — i-a şoptit el prietenului său. La plecare, tovarăşii de acolo i-au dat şi un dispozi­tiv să-l aibă ca model pentru tipizare. In ziua următoare, dădu piesa la serviciul de proiectări pentru a face schi­ţa şi calculele. De cîte ori oprea motorul pentru a schimba o piesă, calcula cu amărăciune timpul pier­dut, gîndindu-se cîte mi­nute preţioase vor cîştiga el şi tovarăşii săi în ziua cînd dispozitivul va fi gata. A trecut de cîteva ori pe la proiectări. Lucrul mergea, dar erau atîtea repere de calculat, de măsurat şi... dis­pozitivul întîrzia. S-a gîndit puţin, apoi s-a hotărît. A stat cîteva ore în după amiaza a­­ceea şi în ziua următoare. Lu­cra tăcut la strung. Avea în faţă schiţa din ziar şi pe mar­gini cîteva însemnări. In două zile dispozitivul a fost gata. A invitat pe secretarul comitetului organizaţiei de bază U. T. M., cîţiva tineri strungari şi a început proba. Rezultatul i-a umplut de bu­curie pe toţi cei de faţă. De la început, Negrea cîştigă 3-4 minute la schimbarea piesei. — La producţia în serie şi mai ales la piesele cu un mic volum de lucrări se economi­seşte un timp aproape egal cu timpul lor de execuţie — constată inginerul Katz, care l-a ajutat pe tînăr la exe­cutarea dispozitivului. Vom extinde în toată uzina această inovaţie. Mîine sunt gata pla­nurile şi vom lucra un prim lot de 10 dispozitive cu mai multe dimensiuni de prindere. Ei, eşti mulţumit, Negrea? TINERI ENTUZIAȘTI — In uzina noastră, peste 80 la sută din muncitori sînt tineri, răspunse la întrebarea reporterului, tovarășul Grigo­­rovici Daniel, secretarul comitetului de partid. O uzină a tineretului. Privi spre vizitator, scoase din birou cîteva însemnări și continuă: — Cu angajamentul lor a fost cam aşa : întregul colectiv al fabricii s-a angajat ca în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să dea peste plan un număr de 5 batoze. Si au ridicat şi utemiştii şi s-au legat ca din aceste 5 batoze, două să le lucreze ei, pînă la ultimul şurub. Şi au pornit la treabă. Au muncit cu adevărat tine­reşte , entuziaşti. Lucrau şi înainte bine, dar acum, in zilele acestea, parcă au căpătat aripi. Multe lucruri s-au schimbat. Controlorii de calitate nu mai inapoiau brigăzilor piesele, întîrzierile de la lucru s-au redus mult, productivitatea muncii a crescut. In lupta aceasta pentru îndeplinirea anga­jamentului s-au evidenţiat în mod deosebit mulţi utemişti şi tineri. Aşa, de pildă, brigada de tineri a lui Ciocşan Con­stantin, Ceoceanu Alexandru, Stoica Gheorghe, lăcătuşii Moise Grigore, Călăraşu Marin şi alţii. Toţi băieţi unul şi unul... Angajamentul a fost îndeplinit. Şi iată cum, în loc de 5 batoze colectivul fabricii a dus la rampa de încărcare 8 batoze peste planul iniţial. Din acestea, trei batoze au fost construite numai de utemişti şi tineri. Dar propriu zis, și la celelale batoze au contribuit în mare măsură tot ei. *Așa că... Brigada raid în acţiune Deabea s-a Înfiinţat. Formată în majoritate din utemişti, brigada­­raid îşi propune să treacă prin sec­ţii pentru a constata felul în care este folosită capacitatea de produc­ţie a maşinilor. Responsabilul brigăzii, Inginerul utemist Katz U, împreună cu secre­tarul comitetului organizaţiei de bază U.T.M., din iniţiativa căruia a luat fiinţă brigada, au întocmit un plan de muncă şi au pornit pe te- Noul angajament Noi, utemiştii din organizaţia de bază U.T.M. a uzinelor „Tudor Vladimirescu“ în cadrul mi­tingului organizat în cursul zilei de ieri am ho­­tărît următoarele: „ Să sporim angajamentele luate în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. Astfel vom realiza peste plan încă patru batoze. Aceste batoze vor fi construite şi montate de către utemiştii şi tinerii din uzină, pînă la 30 octombrie 1954. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. Vom sprijini mai mult tineretul La ora 12 Reporterul ziarului nostru a avut o convor­bire cu tovarăşul Trandafirescu Ilie, directorul uzinelor „Tudor Vladimirescu“ din Capitală, care ne-a declarat , în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, colectivul uzinei noa­stre a dobîndit succese importante. Productivitatea muncii a fost sporită cu 2,7 la sută, adică mai mult cu 1,7 la sută pe cap de muncitor, decit angajamentul. Direcţiunea a urmărit planul şi a ţinut o per­manentă legătură cu atelierele de fabricaţie, re­­zolvînd la timp şi operativ problemele legate de îndeplinirea angajamentelor. Au fost cazuri cînd au fost trimişi muncitori în alte uzine pentru a grăbi fabricarea unor piese de care aveam ne­voie. Astfel a fost asi­gurată aprovizionarea uzinei cu cercei pentu remorci­ auto de căti uzinele „Mao Tze-dun" Un sprijin tovărăşes l-am primit din partea uzinelor „Mátyás Ba­ram ne-an livra ...a luat fiinţă pos­tul utemist de control pe uzină. El este for­mat din Ambrozie Martin, matriţei, Za­­harescu Marin şi Do­­bre Constantin. Sarcina lui principală va fi în deosebi creşterea cali­tăţii produselor. 75 garnituri de arcuri, deşi iniţial nu ne găseam­­în plan de colaborare cu această uzină. Dar dacă planul la batoze a fost îndeplinit şi depăşit prin realizarea angajamentului luat, nu tot aşa stăm cu planul la remorci­ auto. Astăzi suntem­ în urmă cu 50 bucăţi şi aceasta din cauză că nu am urmărit îndeaproape, din vreme şi cu insistenţă planul de colaborare ce-l avem cu uzi­nele „23 August“ care nu ne-au livrat pînă în prezent arcurile necesare. Trebuie spus că o contribuție de seamă în în­deplinirea angajamentelor luate o aduce tinere­tul. Din cele 8 batoze realizate peste plan de co­lectivul uzinei noastre, 3 sunt realizate prin munca efectivă depusă de tineri în frunte cu utemiştii. Ei şi-au depăşit în felul acesta angajamentul de a realiza 2 batoze peste plan. Multă strădu­inţă a depus brigada utemistă condusă de tînă­­rul Avasiloale Ilie din secţia strungărie, la strun­­jirea lagărelor pentru batoze şi alţi tineri. Pentru a da viaţă noului angajament luat, sub conducerea organizaţiei de partid noi am şi luat o serie de măsuri. De această dată tinerii vor fi şi mai mult sprijiniţi. Angajamentul lor este şi mai mare şi necesită acest lucru. Sâ plantăm cît mai mulţi pomi fructiferi De cîteva zile plouă Intr-una cu stropi mărunţi şi deşi. Satul întreg pare învă­luit în ceaţă, iar norii atîrnă greoi peste case, peste vîrfurile pomilor, de parcă ar vrea să se aştearnă pe pămînt, să-i dă­ruiască toată apa strînsă în ei. Pe mar­ginea drumului, ferindu-se atît cît se poate de noroi, păşeşte sprinten un tî­năr. Şi-a înfundat adine pumnii vînjoşi în buzunarele scurteicii, iar gulerul ri­dicat îi apără spatele de picurii reci ce se preling pe borurile pălăriei vechi. Constantin Guleanu, secretarul organi­zaţiei de bază U.T.M. din satul Ştefăneşti- Vale — căci el este tînărul care înfruntă în această dimineaţă ploaia şi noroiul — ştie că preşedintele sfatului popular al comunei Ştefăneşti nu l-a chemat degeaba la el, pentru vreo problemă măruntă. „O fi vorba tot despre căminul cultural pe care-1 construim prin muncă voluntară — se gîndea el — sau despre altceva ? In tot cazul, dacă m-a chemat, înseamnă că este nevoie de ajutorul nostru, al ute­­miştilor“. Grăbi pasul, simţind cum îl cu­prinde un sentiment plăcut de mulţumire, de mîndrie faţă de utemiştii din organi­zaţia de bază al cărei secretar este, ei n-au pregetat niciodată să pună umărul acolo unde s-a simţit nevoia. „E drept că şi cei din colectivă, şi cei de la Ştefă­­neşti-Centru sînt vrednici, se gîndea el, dar nici noi nu ne-am lăsat“. ...Intr-o cameră mică a sfatului popu­lar s-au strîns cîţiva oameni. Cei mai mulţi sînt tineri, membri din comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. din Ştefă­­neşti-Centru, din gospodăria colectivă şi din gospodăria de stat din comună. — De fapt nu te-am chemat eu, îl în­­tîmpină pe Guleanu preşedintele sfatului popular. Tovarăşul secretar de U.T.M. de la gospodăria de stat m-a rugat să tri­mit pe cineva, căci vrea să vă facă o pro­punere. Propunerea aceasta era deja discutată cu însufleţire de cei veniţi mai înainte. In cîteva cuvinte îl lămuriră şi pe Gu­leanu­­ Ripeanu, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria de stat s-a gîndit să aducă în discuţia tuturor ute­­miştilor din comună, din gospodăria de stat şi din gospodăria colectivă problema plantării pomilor. „Aţi văzut ce scrie în proiectul de Directive — spunea el — şi vă daţi seama că este un lucru foarte potrivit pentru comuna noastră. Aici fie­care ţăran muncitor are, dacă nu un pe­tec de livadă, cel puţin cîţiva pomi pe lingă casă. Pomii merg bine, dau roade bogate. Ideea mi-a venit de la faptul că gospodăria noastră de stat trebuie să planteze în toamna aceasta cinci hectare cu pomi. Vroiam să vă cer ajutorul pen­tru acest lucru — să muncim împreună la plantat. Am aflat însă că şi gospo­dăria colectivă plantează un hectar şi pe alte trei hectare şi-a pus în plan să în­locuiască pomii îmbătrîniţi. De asemenea pe lotul sfatului popular, comitetul execu­tiv vrea să înfiinţeze, o plantaţie demon­strativă, iar pe marginea şoselei se pot planta iarăşi mulţi pomi fructiferi. Vedeţi deci că este destulă treabă de făcut. Ce părere aveţi ?“. — Trebuie ca toate aceste lucrări să le discutăm cu utemiştii, spuse unul dintre cei prezenţi. — Şi cît mai curînd, chiar astăzi, răs­punse entuziasmat Guleanu. „Cer şi eu cuvîntul“. De undeva din­tre cei prezenţi în sală, s-a ridicat ute­­mistul D. Buciu. „Mă angajez să plan­tez eu singur 20 de pomi şi să atrag şi pe alţi tineri ţărani muncitori la acţiu­nea noastră“. Pe rînd, utemiştii se ridică şi-şi spun cuvîntul. Eu voi planta 5 pomi ! Eu 10 ! Eu 20 ! Din fiecare colţ al sălii se ridică noi şi noi angajamente, noi şi noi propuneri. Este emoţionantă participarea pionierilor la discuţiile aprinse care se poartă. Ţîr­­lea Elena, Dinulescu Florentina, Bufnea­­nu Lidia, conducătoare de unitate, au promis tot ajutorul pionierilor. In numele detaşamentului 2 din unitatea­­ de pio­nieri, pioniera Aurora Bădină se anga­jează să planteze şi să îngrijească un nu­măr de 25 puieţi. Cei din gospodăria de stat sunt oameni practici, care iubesc exactitatea . „Am fă­cut socoteala, spune secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M., tovarăşul Ripeanu. Fiecărui utemist de la noi îi revin patru puieţi. Acesta este deci angajamentul nostru în cinstea Congresului al II-lea al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie“. Preocupaţi de crearea unor condiţii cit mai bune pentru îndeplinirea angaja­mentelor, utemiştii au făcut propuneri preţioase. Să se ceară ajutorul organi­zaţiei de partid din comună, sprijinul secţiei agricole a sfatului popular raio­nal, al comitetului raional U.T.M. Iar cînd utemistă Ecaterina Ungureanu a propus să se cheme toate organizaţiile U.T.M. din ţară pentru a porni la asemenea ac­ţiuni, un ropot puternic de aplauze a fă­cut să se cutremure sala. Utemiştii au arătat că sunt de acord cu această pro­punere, că vor munci neobosiţi pentru succese cît mai mari în acţiunea pe care au început-o. ★ Iniţiativa utemiştilor din Ştefăneşti va găsi fără îndoială un larg răsunet pe tot cuprinsul patriei. Fiecare organizaţie de bază U.T.M., fiecare utemist va înţelege chemarea frăţească ce i se adresează. Vor fi multe răspunsuri dar, mai ales, va fi multă muncă entuziastă, pentru că fie­care doreşte ca în ziua deschiderii Con­gresului al II-lea al Partidului să poată raporta cu mîndrie succesele realizate în cinstea măreţului eveniment. B. CLATICI Angajamentele utemiştilor din comuna Ştefăneşti raionul Piteşti D­ezbătund în adunările noastre generale Proiectul de Directive ale Congre­sului al II-lea al Partidului, am văzut că în comună la noi, există mari posibilităţi pentru îndeplinirea Indicaţiilor Proiectului în privinţa dezvol­tării pomiculturii. "­­ Potrivit acestor posibilităţi, pentru a întîmpina cu cinste cel de al II-lea Con­gres al Partidului şi ziua de 7 Noiembrie, noi ne luăm următoarele angajamente: 1.­­ Să plantăm în gospodăria de stat o suprafaţă de 5 hectare cu pomi, în gospodăria agricolă colectivă un hectar, pe lotul sfatului popular 25 ari cu piersici şi 25 ari cu meri şi peri pitici, iar pe marginea şoselei un număr de 200 pomi. 2. — In acest scop vom săpa un număr de 200 gropi pe lotul sfatului popu­lar, 200 gropi pe marginea şoselei, 785 la gospodăria agricolă de stat şi 160 la gospodăria agricolă colectivă. 3. — Gropile vor fi săpate prin munca voluntară a utemiştilor, pionierilor şi tinerilor ţărani muncitori, munca voluntară fiind repartizată astfel: 2000 ore de către organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria de stat Ştefăneşti, 400 ore de către organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă Ştefăneşti, 1000 ore de către organizaţia de bază U.T.M. Ştefăneşti-Centru, satul Ştefăneşti- Vale şi organizaţia de pionieri din Şcoala de 7 ani-Ştefăneşti. 4.­­ Vom mobiliza în această acţiune pe tinerii ţărani muncitori, precum şi pe pionieri, asigurînd îndeplinirea angajamentelor de mai sus pînă în ziua de 29 octombrie 1954. Chemăm toate organizaţiile de bază U.T.M. din ţară, pe toţi utemiştii de la sate, să se alăture acestei acţiuni, să contribuie la plantarea unui număr cît mai mare de pomi contribuind astfel la îndeplinirea indicaţiilor Proiectului de Direc­tive ale Congresului al II-lea al Partidului, la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. In numele utemiştilor din comuna Ştefăneşti : Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.S. Ştefăneşti. RIPEANU ION , secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă Ştefăneşti, MATEI MARIA; secretarul organizaţiei de bază U.T.M Ştefăneşti-Centru, CHERU MARIN ; secretarul organi­zaţiei de bază U.T.M. Ştefăneşti-Vale, GUBANU CONSTANTIN ; con­ducătoarea unităţii de pionieri nr. 1, PUTNEANU LIDIA. Mai sint şi dintre aceştia Cîţiva, bine­înţeles, dar sînt şi — drept să vă spun — n-aş dori nimănui o asemenea popularitate. As­cultaţi: Mitrana Ion şi Io­­nescu Mihai, strungari, sînt indisciplinaţi, pierd timpul fără rost, intîrzie de la lu­cru, Stăniloiu Dumitru, controlor de calitate, lip­sește nemotivat. Pe scurt, sunt tineri care rămin în urmă și aceasta nu le face cinste.

Next