Scînteia Tineretului, iulie 1958 (Anul 13, nr. 2742-2768)
1958-07-22 / nr. 2760
Au început întrecerile în faza regională a Spartachiadei de vara Incepînd de duminică Spartachiada de vară a tineretului a intrat într-o nouă fază: etapa regională. Cei mai buni sportivi care s-au evidenţiat în etapele raionale se întrec acum într-o etapă superioară. Din toată tara ne sosesc veşti care vorbesc despre entuziasmul cu care se întrec tinerii sportivi. Participarea masivă la întrecerile etapei regionale reflectă seriozitatea cu care Comisiile regionale de organizare a Spartachiadei, comitetele regionale ale U.T.M. şi U.C.F.S., priveşte această mare competiţie de masă. Cîteva exemple: la CRAIOVA, 800 de sportivi din raioanele regiunii au transformat etapa regională într-o puternică manifestare cu caracter de masă. Se poate aprecia că nivelul tehnic al întrecerilor de la Craiova a fost superior celui din anii trecuţi. Tinerele fete au participat masiv la multe din probele prevăzute în regulament : 6 echipe feminine de handbal, 8 de volei, 11 cicliste, 11 înotătoare — printre care Doina Petcu, Florica Gheonea, Georgeta Romanovschî — au ocupat locuri de frunte în clasamentele respective. Foarte animate au fost întrecerile etapei regionale care au avut loc la ORADEA. Stadionul „Metalul“ a fost asaltat de tinerii participanţi ca şi de numeroşii spectatori prezenţi la concurs, Iată cîteva rezultate: Atletism: înălţime băieţi: Fr. Brecko 1,65 m. Greutate juniori: Barta Cornel 11,88 m. (cu greutate de 5 kg.). 100 m. plat juniori: Dumitru Drăgan 11,9 sec. Nataţie : 100 m. liber junioare: Ina Iakilb 1:48,6. 100 m. liber juniori: Ion Szálló 1:09,0. Cină: echipa colectivului Crişana Săcădat. La FAGARAŞ, VICTORIA, MEDIAŞ şi ORAŞUL STALIN a avut loc etapa regională a regiunii Stalin. Şi aci disputele au fost echilibrate şi pline de dinamism. Cele mai frumoase comportări le-au avut tinerii din Oraşul Stalin şi Mediaş care au ocupat de altfel primele locuri în majoritatea probelor. Comportarea plină de dîrzenie a tinerilor ciclişti in „Cursa Scînteii“ Duminică după amiază a luat sfîrşit pe velodromul Dinamo din Capitală a XI-a ediţie a „Cursei Scînteii“, învingătorul ei, Constantin Dumitrescu a fost ovaţionat pentru performanţa sa de zeci de mii de spectatori prezenţi pe traseul ultimei etape (Oraşul Stalin- Bucureşti) şi pe velodromul Dinamo. Pe traseul celei de a XI-a ediţii a „Cursei Scînteii“ care a purtat caravana de la Bucureşti la Oraşul Stalin-Sibiu-Cluj şi înapoi (980 km.) am putut remarca cu bucurie ascensiunea tinerei pleiade de rutieri. M. Scherg, D. Dulu, I. Stoica, Simion Ariton, N. Pelcaru, V. Siegler, N. Matei, S. Duţă, N. Muşa, Al. Zim sunt numai cîţiva dintre cicliştii tineri care s-au impus în atenţia specialiştilor. Curajul de a acţiona pe cont propriu, combativitatea exemplară (uneori chiar cicliştii cu vechi state de serviciu au putut lua exemplu de la ei) şi succesul de care s-au bucurat acţiunile iniţiate de ei (aceasta relevă o bună pregătire) în disputa cu alergătorii consacraţi ne dau dreptul să sperăm că în curînd echipele cu Tinerii noştri jucători de tenis au reprezentat cu succes culorile patriei ţionale vor primi un nou contingent de ciclişti talentaţi. Dar poate mai îmbucurător este faptul că în afara calităţilor enumerate mai sus cicliştii tineri posedă în plus faţă de cei vechi un sprint final impresionant graţie căruia pot să finalizeze acţiunile create pe traseu. Este impresionantă dîrzenia lor în luptă, hotărîrea cu care se întrec fără a-şi cruţa forţele. I. Stoica şi Simion Ariton şi-au înscris numele în palmaresul cursei cucerind victoria în etapele III şi respectiv IV într-un stil de adevăraţi campioni prin combativitatea lor. Pentru aceasta şi pentru nenumăratele momente cînd au dovedit maturitate în gîndire şi curaj în conducerea luptei ei merită toate laudele. Succesul cicliştilor noştri şi în special al celor tineri este urmarea firească a condiţiilor optime creata lor de mişcarea noastră sportivă, de grija care a fost acordată în respectivele cluburi şi colective sportive, problemei educaţiei comuniste a tinerilor rutieri. De asemenea trebuie reţinut faptul angrenării tuturor într-un program competitions bogat. Acum în sezonul competiţional antrenorii trebuie să asigure cicliştilor menţinerea formei sportive, principalul antrenament fiind de fapt participarea la întreceri. H. NAUM Pe terenul „Progresul F. B“, un public extrem de numeros, pregati să înfrunte căldura toridă de duminică după amiază, a fost martorul unei splendide victorii româneşti la tenis de cîmp. Cînd după ultimul meci de simplu Ţiriac-Renavand reprezentantul nostru îl silea pe tenismenul francez să se recunoască învins, cu toţii, cei prezenţi, şi-au dat seama că tenisul românesc, altădată un sport al celor privilegiaţi, a cucerit tot mai mulţi tineri înzestraţi, capabili de succese mari. Aşa a fost duminică. Echipa Republicii Populare Române s-a calificat pentru a participa la turneul final de la Vichy după ce a eliminat formaţia Franţei cu scorul de 3—2. Tinerii noştri reprezentanţi Viziru, Ţiriac şi Serester au făcut dovada unor calităţi incontestabile, cunoştinţe tehnice şi în plus, o voinţă demnă de laudă, calităţi pentru care au fost aplaudaţi de repetate ori la „scenă deschisă“. Victoria tenismenilor români este şi mai preţioasă dacă ţinem seama că sportivii oaspeţi Jacques Renavand, Michel Vaubrun şi Alain Bresson au demonstrat o tehnică deosebită ca urmare a numeroaselor întîlniri internaţionale de valoare. Tradiţia franceză în tenis a cedat însă în faţa inepuizabilei voinţe a jucătorilor noștri. ★ Cîteva lucruri despre ultimul meci (Ţiriac-Renavand) de rezultatul căruia depindea soarta partidei. Se știe că jucătorul român a cîștigat partida cu 7—5, 4—6, 6—2 după o dispută entuziasmantă. Putem afirma că a fost unul din cele mai frumoase meciuri din cadrul întîlnirii R.P.R.-Franţa. Tineri, dar cu o matură concepţie de joc, cei doi tenismeni au schimbat lovituri extrem de tari, mai ales pe forhanduri. După ce primul set este cîştigat de jucătorul nostru la mare luptă, cel da al doilea îi revine tenismenului francez care excelează în voleuri. Setul decisiv este setul tensiunii maxime. Tiriac se întrece pe sine, serviciile sale puternice făcînd, inutile, de multe ori, eforturile jucătorului francez. Reprezentantul nostru cîştigă setul şi partida şi totodată calda manifestaţie de simpatie a spectatorilor. Fără îndoială că toţi tinerii noştri merită sincere felicitări pentru excelenta comportare în „Cupa Galea“, unde au apărat cu dîrzenie culorile patriei animaţi de dorinţa de a afirma tenisul nostru. S. SPIREA pliac în plin ciori TELEGRAMA Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polon* VARŞOVIA Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei vă rog tovarăşe Ministru să primiţi cele mai sincere felicitări şi urări de noi succese în activitatea dv. rodnică pentru adîncirea relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre, pentru consolidarea păcii în lumea întreagă. A. BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie, sărbătoarea naţională a Belgiei. La recepţie au luat parte acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Eduard Mezincescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte ministere, academicieni, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Populară Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Sesiunea Comisiei mixte romino-iugoslave Intre 12-21 iulie a avut loc la Bucureşti cea de-a patra sesiune a Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier. In timpul sesiunii s-au examinat stadiul lucrărilor de studii de teren, care sunt aproape terminate, al lucrărilor de proiectare care se efectuează de grupa comună de lucru româno-iugoslavă de la Institutul de studii şi proiectări energetice (I.S.P.E.) Bucureşti şi „Energoproiect“-Belgrad, precum şi unele probleme economico-financiare. ★ Luni la amiază la Ministerul Industriei Grele conducătorii celor două părţi, ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele şi ing. Cedomir Milicevici, director general al Comunităţii iugoslave de energie electrică, au semnat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) Sîmbătă şi duminică Zeci de mii de tineri de la oraşe au muncit cu entuziasm pentru terminarea grabnică a campaniei agricole de vară (Urmare din pag. 1-a) a recoltei, asupra faptului că se reduc simţitor pierderile. Telefonul redacţiei sună mereu şi mereu alte date ne sunt aduse la cunoştinţă . Peste 1900 tineri din regiunea Piteşti au prăşit 21 de mii de butaşi de viţă, au strius peste 6000 kg. de grîu din spicele rămase pe cîmp în urma secerătorilor, au treierat 21 de mii de kg. de grîu. In regiunea Oradea 95 de brigăzi şi echipe de tineret în care au fost încadraţi mai mult de 1500 tineri au muncit în 6 gospodării de stat transported 1000 de clăi la arie, prăşind 22 hectare porumb, treierînd 9000 kg. de grîu, lucrări care echivalează cu suma de aproape 19.000 lei. 19.000 lei ! Nu e o sumă oarecare. Judecind că nu e singura cifră de acest fel, că tot ce-au făcut tinerii de la oraş, în unităţile agricole socialiste în care au lucrat, a adus acestor unităţi economii însemnate de bani, reiese limpede marea însemnătate economică a acestei acţiunipatriotice. Patriotismul tineretului din ţara noastră se remarcă şi pe această cale. Răspunzînd cu entuziasm la cerinţele actuale ale agriculturii, înţelegînd că strîngerea la timp a recoltei ca şi efectuarea în termen a altor lucrări agricole sînt importante căi de întărire a economiei naţionale, tinerii din întreprinderile şi instituţiile de la oraşe au răspuns cu entuziasm la chemarea de a contribui la reuşita lucrărilor agricole în această perioadă cînd fiecare zi, fiecare ceas întîrziat poate să provoace pierderi din recolta preţioasă a acestui an. Iată de unde a izvorît şi hărnicia pe care au dovedit-o ei odată ajunşi pe ogoare. Ei au înfăptuit un mare volum de muncă în urma căruia rezultatele au fost mai mult decit îmbucurătoare. Un mare merit în această privinţă l-au avut comitetele regionale raionale şi orăşeneşti ale U.T.M. care au mobilizat într-un timp scurt grupuri mari de tineri de la oraşe, îngrijindu-se ca ei să ajungă la timp şi în bune condiţiuni la unităţile socialiste agricole unde erau aşteptaţi. Dacă în marea lor majoritate, comitetele regionale U.T.M., prin comitetele raionale şi orăşeneşti U.T.M. au mobilizat un număr mare de utemişti şi tineri muncitori la această patriotică iniţiativă, comitetele regionale U.T.M. Ploeşti şi Craiova, în această duminică, n-au dat atenţia cuvenită participării tinerilor de la oraşe la grăbirea lucrărilor din campania de vară. Activiştii comitetelor regionale U.T.M. amintite mai sus motivează această lipsă prin aceea că în regiunile lor recoltatul a fost terminat. Dar campania agricolă de vară nu se rezumă la atît. Mai sînt şi alte lucrări importante ca: treieriş, transportul cerealelor la bazele de recepţii, însilozarea nutreţurilor şi multe altele, lucrări la efectuarea cărora tineretul oraşelor poate să aducă un aport substanţial. Va trebui ca în viitor, aceste comitete regionale să se preocupe serios de această acţiune patriotică şi să-i înţeleagă pe deplin însemnătatea. Marele miting din Capitală (Urmare din pag. 1-a) care-l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru independenţa sa naţională, pentru apărarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun. Jos mîinile agresorilor americani de pe Liban ! Afară cu agresorii americani şi englezi din ţările arabei Trăiască lupta popoarelor pentru apărarea păcii ! Ultimele cuvinte ale tînărului student libanez — rostite în limba romînă — au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de participanţi la miting care îşi exprimă simpatia şi solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe, hotărîrea lor nestrămutată de a apăra cauza păcii şi a prieteniei dintre popopoare. In numele muncitorilor din Capitală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu mînie nestăvilită înfierează poporul nostru agresiunea imperialiştilor americani şi englezi împotriva popoarelor din Liban şi Iordania. Această agresiune a imperialiştilor împotriva ţărilor Orientului arab constituie o acţiune criminală îndreptată împotriva păcii, împotriva popoarelor care luptă pentru libertate şi independenţa lor naţională. Noi, oamenii muncii din R. P. Romînă, ţară ce construieşte socialismul, suntem hotărîţi şi vom lupta ca munca noastră să se desfăşoare în linişte şi pace. De aceea, nu putem fi indiferenţi faţă de acţiunile criminale ale imperialiştilor americani şi englezi, care folosind tunurile şi forţa armată încearcă să îngenuncheze popoarele arabe. Dar cu tunurile şi forţa armată nu poţi opri în loc mersul istoriei, nu poţi îngenunchia popoarele care au simţit din plin pe propria lor piele ce înseamnă exploatarea, mizeria şi biciul colonialiştilor. Să nu uite agresorii americani şi englezi ce soartă a avut intervenţia împotriva Egiptului, cu ce palmă ruşinoasă s-au ales ei în faţa întregii omeniri. In aceste clipe grele pentru cauza păcii, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist s-au dovedit din nou a fi reazimul de nădejde al păcii şi libertăţii popoarelor. Salutăm cu adîncă recunoştinţă propunerea Uniunii Sovietice ca şefii guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei să se întrunească în cel mai scurt timp şi să ia măsurile necesare pentru a curma agresiunea şi a preîntîmpina izbucnirea unui nou război mondial. împreună cu întregul nostru popor, noi muncitorii din Bucureşti, cerem imperialiştilor să nu se joace cu focul, să nu uite că cine seamănă vînt culege furtună. Să se pună capăt agresiunii americane şi engleze în Liban şi Iordania ! Zecile de mii de oameni îi întrerup în repetate rinduri pe vorbitori cu lozinci rostite într-un singur glas: „Afară cu agresorii!“, „Jos colonialiştii americani şi englezi !“, „Jos mîinile de pe Liban şi Iordania“. Oamenii muncii întruniţi la miting au adoptat în unanimitate o moţiune către Organizaţia Naţiunilor Unite prin care protestează împotriva agresiunii criminale a imperialiştilor americani şi englezi îndreptată împotriva popoarelor din Liban şi Iordania, împotriva tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Prin moţiunea adoptată, zecile de mii de oameni declară că sprijină cu căldură şi recunoştinţă eforturile neobosite ale guvernului sovietic pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor şi cer Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile necesare pentru încetarea a- VI . La marele miting de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin au luat cuvîntul numeroşi constructori de tractoare al căror mesaj de prietenie şi solidaritate însoţeşte tractoarele pe care ei le livrează în ţări arabe. „Muncitorii uzinei noastre — a spus printre altele tov. Marin Alexandru — înfierează agresiunea brutală a imperialismului împotriva Libanului şi Iordaniei“. Aceeaşi revoltă au exprimat peste 5000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni care au luat parte la mitingul de la uzinele „Steagul Roşu“, ca şi la mitingurile de la uzinele „Strungul“ şi din alte întreprinderi ale oraşului şi regiunii Stalin. Peste 137.000 oameni ai muncii români şi maghiari din satele regiunii Cluj au participat la cele 820 mitinguri în care au înfierat acţiunile criminale ale colonialiştilor în Liban şi Iordania. La mitingurile organizate lagresiunii militare din Liban şi Iordania, pentru respectarea dreptului popoarelor arabe la libertate şi independenţă naţională, ARĂ şantierele navale din Galaţi şi uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila au participat peste 3500 de oameni ai muncii. Vorbitorii s-au solidarizat în numele muncitorimii gălăţene cu popoarele arabe, arătînd că lupta dreaptă pentru libertate şi independenţă a acestor, popoare nu poate fi înăbuşită de nici o forţă din lume. Muncitorii portului Constanţa şi marinarii flotei noastre comerciale, care deseori au poposit cu vasele în porturile ţărilor arabe şi au fost martori ai năzuinţei de libertate a acestor popoare, au înfierat cu prilejul unui mare miting amestecul imperialiştilor în treburile interne ale ţărilor arabe. Mitinguri asemănătoare au avut loc la şantierele navale din Constanţa, Depoul C.F.R. Feteşti, Şantierul naval din Tulcea şi în alte întreprinderi din regiunea Constanţa la care au participat şi au luat cuvîntul mii de oameni ai muncii tineri şi vîrstnici, romîni, tătari, turci, armeni şi ucraineni. 14 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul fascist Sub conducerea P. fl.l. p„ poporul polonez construiește cu succes socialismul . La 22 iulie, poporul frate polonez sărbătorește pentru a 14-a oară ziua eliberării de sub jugul fascist. In vara anului 1944 glorioasele armate sovietice, zdrobind fără cruţare bandele lui Hitler, au trecut la eliberarea Poloniei. Alături de soldaţii sovietici, unităţile armatei poloneze renăscute şi-au vărsat sîngele pentru alungarea fiarei fasciste. înainte de eliberare, Polonia burghezo-moşierească era din toate punctele de vedere la remorca puterilor imperialiste, conducătorii ei promovînd o politică fascizantă, naţionalistşovină, antisovietică. Legată prin mii de fire şi Înfeudata de către capitalul străin ţara se zbătea intr-o cruntă înapoiere economică. Polonia dinainte de eliberare de sub jugul fascist era o semicolonie a marilor puteri imperialiste. Polonia de azi se deosebeşte ca de la cer la pămint de Polonia burghezo-moşierească. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, clasa muncitoare din Polonia, în alianţă cu ţărănimea şi strîngînd In jur toate forţele patriotice şi democratice ale ţării, a reuşit în scurtă vreme să ridice ţara din ruina şi scrumul lăsate de ultimul război mondial. Poporul polonez şi-a ales un nou drum de dezvoltare istorică — drumul construirii socialismului. In anii puterii populare poporul polonez, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări din lagărul socialist, a obţinut mari succese In lupta pentru lichidarea Înapoierii economice, pentru dezvoltarea multilaterală a economiei şi culturii, pentru construirea socialismului. In ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al producţiei industriale Polonia a întrecut Italia şi Olanda şi se află la foarte mică diferenţă de Franţa. In comparaţie cu perioada dinaintea războiului producţia industrială globală a Poloniei a crescut de circa 5 ori. Industriile carboniferă, metalurgică, energetică, de materiale de construcţie s-au dezvoltat într-un ritm rapid, necunoscut în trecut. Au fost create noi ramuri de producţie şi s-au dezvoltat altele, slab dezvoltate în trecut: industria de construcţii navale, de automobile, de rulmenţi, de maşini-unelte grele, de utilaj electric greu, de fibre artificiale, mase plastice etc. In anii puterii populare s-a efectuat reforma agrară, lichidîndu-se exploatarea moşierească, şi s-a trecut la crearea bazelor dezvoltării socialiste a satului polonez. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul de toate gradele au luat o amplă dezvoltare. Partidul Muncitoresc Unit Polonez şi guvernul R. P. Potone acordă multă atenţie ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Popoarele român şi polonez sunt unite prin legături strinse şi trainice de prietenie. La baza acestor relaţii de tip nou — relaţii create pentru prima oară în istorie în cadrul lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică — stau principiile internaţionalismului proletar. „Pe vreme bună şi pe furtună, la bucurie şi necaz — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — popoarele român şi polonez sînt şi vor rămîne pentru totdeauna prieteni nedespărţiţi, ca popoare care, învingînd nenumărate greutăţi, in ciuda împotrivirii înverşunate a claselor exploatatoare, au instaurat puterea populară şi pe care le uneşte comunitateanăzuinţelor şi a ţelurilor lor, construirea socialismului şi asigurarea păcii în lume“. O expresie puternică a relaţiilor de prietenie dintre cele două popoare o constituie Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală romînopolon. Poporul român constată azi cu satisfacţie că relaţiile economice, culturale, tehnicoştiinţifice dintre R.P.R. şi R.p. Polonă s-au dezvoltat în spiritul acestui tratat. Vizita în mai 1958, în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, la invitaţia C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P.R., a constituit o nouă contribuţie la Întărirea prieteniei romîno-poloneze. Politica externă a guvernului R. P. Polone este Îndreptată spre menţinerea păcii. Poporul polonez este interesat în a face totul pentru a bara calea reînvierii militarismului german de pe urma căruia a avut atît de milt de suferit. Importanta propunere făcută de guvernul polonez privind crearea in Europa centrală a unei zone denuclearizate s-a bucurat de un larg ecou mondial. Propunerea poloneză este sprijinită cu căldură de către guvernul R. P. Romíne. A devenit o tradiţie ca la 22 iulie să se treacă în revistă victoriile oamenilor muncii din R. P. Polonă în construirea socialismului. Alături de poporul polonez, prietenii săi se bucură din inimă cînd se face bilanţul măreţ al succeselor obţinute. Poporul polonez ştie că una din cele mai importante condiţii în obţinerea unor asemenea succese este faptul că Polonia Populară face parte din familia frăţească a ţărilor socialiste, în fruntea căreia se află Uniunea Sovietică. P.M.U.P. şi guvernul polonez subliniază în permanenţă însemnătatea întăririi prieteniei şi colaborării Poloniei cu U.R.S.S., cu toate ţările frăţeşti din lagărul socialist pe baza ideologiei internaţionalismului proletar. Cu prilejul aniversării a 14 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul cotropitorilor fascişti, poporul, tineretul român doresc din inimă poporului şi tineretului frate polonez ca sub conducerea P.M.U.P., sprijinindu-se pe prietenia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi cu toate celelalte ţări din lagărul socialist, să obţină noi succese pe drumul construirii socialismului. Nowa Huta, Secţia pentru producerea benzolului Cuvintarea rostită de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz la posturile de radio Luni seara ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio, cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, declarind printre altele : Mă bucur, că am ocazia, cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a Poloniei Populare să salut pe această cale cu căldură poporul român, care ne este nouă, polonezilor, foarte apropiat nu numai prin relațiile istorice, prin cultura înruaită, dar mai ales prin faptul că ne uneşte o idee comună — socialismul. Acest factor care ne uneşte este, în perioada actuală, a unei deosebite încordări internaţionale cea mai sigură garanţie a victoriei păcii, atît de necesară lumii, după cele două mari războaie mondiale. La 22 iulie poporul polonez cinsteşte sărbătoarea sa — Sărbătoarea Renaşterii. In această zi se face bilanţul drumului străbătut din ziua cînd masele populare au luat puterea în mîinile lor. Poporul polonez, bazat pe efortul creator al maselor muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, datorită colaborării şi ajutorului reciproc al tuturor statelor socialiste, şi în primul rînd al Uniunii Sovietice, a realizat succese importante. In locul Poloniei înapoiate, a Poloniei înecate în sînge şi ruinate în timpul ocupaţiei — se construieşte în prezent, din an în an tot mai mult, o Polonie nouă. Producţia industriei noastre este în prezent de 5 ori mai mare ca în perioada antebelică. Succese importante au loc de asemenea în domeniul producţiei agricole. Paralel cu dezvoltarea economică a ţării creşte continuu nivelul de trai al oamenilor muncii. In continuare, referindu-se la dezvoltarea multilaterală a relaţiilor polono-romîne, ambasadorul R.P. Polone, a spus printre altele : In ianuarie 1959 vom sărbători cea de-a 10-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi ajutor mutual dintre Republica Populară Polonă şi Republica Populară Romînă. In această perioadă am încheiat acorduri comerciale şi culturale, se continuă schimbul de experienţe în domeniul industriei şi agriculturii, se dezvoltă un larg schimb de păreri între reprezentanţii ştiinţei şi culturii din cele două ţări. Specialiştii şi artiştii noştri sunt primiţi cu multă căldură în Romînia, specialişti şi artişti romîni vin în Polonia. Unul din cele mai mari evenimente în relaţiile dintre ţările noastre a fost vizita din acest an a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Polone în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, tovarăşul Wladislaw Gomulka şi preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Josef Cyrankiewicz. Hotărîrile adoptate cu acest prilej şi cuprinse în Comunicatul comun dat publicităţii sunt în curs de realizare. Delegaţia noastră de partid şi guvernamentală a rămas cu cele mai bune impresii din vizita făcută în Republica Populară Romînă prietenă. Reprezentanţii poporului nostru au fost foarte emoţionaţi de primirea călduroasă şi spontană din ţara dumneavoastră. Colaborarea noastră nu se limitează numai la relaţiile bilaterale. Polonia şi Romînia sunt membre în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, sînt membre ale Tratatului de la Varşovia. Cele două ţări colaborează strîns între ele pe arena internaţională, în Organizaţia Naţiunilor Unite. In ziua sărbătorii poporului polonez, a subliniat în încheiere ambasadorul R. P. Polone, vă transmit dragi prieteni romîni calde salutări, expresie a prieteniei noastre frăţeşti, precum şi urarea comună ambelor noastre ţări: „Trăiască prietenia polono-română, trăiască pacea !“ Spectacol de gală Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, luni seara a avut loc la cinematograful Patria un spectacol de gală cu filmul „Adevăratul sfîrşit al războiului“, o nouă producţie a studiourilor poloneze. Filmul, realizat după un scenariu de Jerzy Zawieyski şi Jerzy Kawalerowicz, redă tragedia uneia din nenumăratele victime ale celui de-al doilea război mondial, fiind un impresionant mesaj artistic închinat păcii. Regia filmului aparţine lui Jerzy Kawalerowicz, cunoscut publicului şi prin alte realizări valoroase ca „Noaptea amintirilor“, „Sub steaua frigiană“ şi „Omul din umbră“ iar muzica lui Adam Watacinski. Rolurile principale sunt deţinute de artiştii Lucyna Winnicka şi Roland Glowacki, care se remarcă printr-o interpretare emoţionantă. La premieră au asistat regizorul Jerzy Kawalerowicz şi interpreta principală a filmului, Lucyna Winnicka, care au fost prezentaţi publicului de artistul Lazăr Vrabie, director adjunct al Teatrului Municipal. La spectacolul de gală au asistat tovarăşii: Al. Buican şi Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, George Macovescu, directorul general al cinematografiei, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă J. Zambrowicz, ambasadorul R- P. Polone la Bucureşti şi alţi membri ai ambasadei. Publicul a primit cu căldură aceasta deosebită realizare a cinematografiei poloneze. (Agerpres)