Scînteia Tineretului, iulie 1958 (Anul 13, nr. 2742-2768)

1958-07-22 / nr. 2760

Au început întrecerile în faza regională a Spartachiadei de vara Incepînd de duminică Spartachiada de vară a tineretului a intrat într-o nouă fază: etapa regio­nală. Cei mai buni sportivi care s-au evidenţiat în etapele raionale se întrec acum într-o etapă supe­rioară. Din toată tara ne sosesc veşti care vorbesc despre entuziasmul cu care se întrec tinerii spor­tivi. Participarea masivă la întrecerile etapei regio­nale reflectă seriozitatea cu care Comisiile regio­nale de organizare a Spartach­iadei, comitetele re­gionale ale U.T.M. şi U.C.F.S., priveşte această mare competiţie de masă. Cîteva exemple: la CRAIOVA, 800 de sportivi din raioanele regiunii au transfor­mat etapa regională într-o puternică manifestare cu caracter de masă. Se poate aprecia că nivelul teh­nic al întrecerilor de la Craiova a fost superior celui din anii trecuţi. Tinerele fete au participat masiv la multe din probele prevăzute în regula­ment : 6 echipe feminine de handbal, 8 de volei, 11 cicliste, 11 înotătoare — printre care Doina Pet­cu, Florica Gheonea, Georgeta Romanovschî — au ocupat locuri de frunte în clasamentele respective. Foarte animate au fost întrecerile etapei regionale care au avut loc la ORADEA. Stadionul „Metalul“ a fost asaltat de tinerii participanţi ca şi de nu­meroşii spectatori prezenţi la concurs, Iată cîteva rezultate: Atletism: înălţime băieţi: Fr. Brecko 1,65 m. Greutate juniori: Barta Cornel 11,88 m. (cu greutate de 5 kg.). 100 m. plat juniori: Du­mitru Drăgan 11,9 sec. Nataţie : 100 m. liber ju­nioare: Ina Iakilb 1:48,6. 100 m. liber juniori: Ion Szálló 1:09,0. Cină: echipa colectivului Crişana Să­­cădat. La FAGARAŞ, VICTORIA, MEDIAŞ şi ORAŞUL STALIN a avut loc etapa regională a regiunii Stalin. Şi aci disputele au fost echilibrate şi pline de dinamism. Cele mai frumoase compor­tări le-au avut tinerii din Oraşul Stalin şi Mediaş care au ocupat de altfel primele locuri în majo­ritatea probelor. Comportarea plină de dîrzenie a tinerilor ciclişti in „Cursa Scînteii“ Duminică după amiază a luat sfîrşit pe velodromul Dinamo din Capitală a XI-a ediţie a „Cursei Scînteii“, învingătorul ei, Constan­tin Dumitrescu a fost ovaţionat pentru performanţa sa de zeci de mii de spectatori prezenţi pe tra­seul ultimei etape (Oraşul Stalin- Bucureşti) şi pe velodromul Di­namo. Pe traseul celei de a XI-a edi­ţii a „Cursei Scînteii“ care a pur­tat caravana de la Bucureşti la Oraşul Stalin-Sibiu-Cluj şi îna­poi (980 km.) am putut remarca cu­ bucurie ascensiunea tinerei pleiade de rutieri. M. Scherg, D. Dulu, I. Stoica, Simion Ariton, N. Pelcaru, V. Siegler, N. Matei, S. Duţă, N. Muşa, Al. Zim sunt nu­mai cîţiva dintre cicliştii tineri care s-au impus în atenţia spe­cialiştilor. Curajul de a acţiona pe cont propriu, combativitatea exem­plară (uneori chiar cicliştii cu vechi state de serviciu au putut lua exemplu de la ei) şi succesul de care s-au bucurat acţiunile ini­ţiate de ei (aceasta relevă o bună pregătire) în disputa cu alergăto­rii consacraţi ne dau dreptul să sperăm că în curînd echipele cu­ Tinerii noştri jucători de tenis au reprezentat cu succes culorile patriei ţionale vor primi un nou contin­gent de ciclişti talentaţi. Dar poa­te mai îmbucurător este faptul că în afara calităţilor enumerate mai sus cicliştii tineri posedă în plus faţă de cei vechi un sprint final impresionant graţie căruia pot să finalizeze acţiunile create pe traseu. Este impresionantă dîr­­zenia lor în luptă, hotărîrea cu care se întrec fără a-şi cruţa for­ţele. I. Stoica şi Simion Ariton şi-au înscris numele în palmaresul cursei cucerind victoria în etapele III şi respectiv IV într-un stil de adevăraţi campioni prin combati­vitatea lor. Pentru aceasta şi pen­tru nenumăratele momente cînd au dovedit maturitate în gîndire şi curaj în conducerea luptei ei me­rită toate laudele. Succesul cicliştilor noştri şi în special al celor tineri este urma­rea firească a condiţiilor optime creata lor de mişcarea noastră sportivă, de grija care a fost acordată în respectivele cluburi şi colective sportive, problemei edu­caţiei comuniste a tinerilor rutieri. De asemenea trebuie reţinut fap­tul angrenării tuturor într-un pro­gram competitions­ bogat. Acum în sezonul competiţional antreno­rii trebuie să asigure cicliştilor menţinerea formei sportive, prin­cipalul antrenament fiind de fapt participarea la întreceri. H. NAUM Pe terenul „Progresul F. B“, un public extrem de numeros, pregati să înfrunte căldura toridă de duminică după amiază, a fost martorul unei splendide victorii româ­­neşti la tenis de cîmp. Cînd după ultimul meci de simplu Ţiriac-Rena­­vand reprezentantul nos­tru îl silea pe tenisme­­nul francez să se recu­noască învins, cu toţii, cei prezenţi, şi-au dat seama că tenisul româ­­nesc, altădată un sport al celor privilegiaţi, a cucerit tot mai mulţi ti­neri înzestraţi, capabili de succese mari. Aşa a fost duminică. Echipa Republicii Populare Ro­mâne s-a calificat pentru a participa la turneul fi­nal de la Vichy după ce a eliminat formaţia Fran­ţei cu scorul de 3—2. Tinerii noştri reprezen­tanţi Viziru, Ţiriac şi Serester au făcut dova­da unor calităţi incon­testabile, cunoştinţe teh­nice şi în plus, o voin­ţă demnă de laudă, ca­lităţi pentru care au fost aplaudaţi de repetate ori la „scenă deschisă“. Vic­toria tenismenilor ro­­mâni este şi mai preţioasă dacă ţinem seama că sportivii oaspeţi Jacques Renavand, Michel Vau­­brun şi Alain Bresson au demonstrat o tehnică deosebită ca urmare a numeroaselor întîlniri in­ternaţionale de valoare. Tradiţia franceză în te­nis a cedat însă în faţa inepuizabilei voinţe a ju­cătorilor noștri. ★ Cîteva lucruri despre ultimul meci (Ţiriac-Re­­navand) de rezultatul căruia depindea soarta partidei. Se știe că ju­cătorul român a cîștigat partida cu 7—5, 4—6, 6—2 după o dispută en­­tuziasmantă. Putem afir­ma că a fost unul din cele mai frumoase me­ciuri din cadrul întîlnirii R.P.R.-Franţa. Tineri, dar cu o matură con­cepţie de joc, cei doi te­­nismeni au schimbat lo­vituri extrem de tari, mai ales pe forhanduri. După ce primul set este cîştigat de jucătorul nos­tru la mare luptă, cel da al doilea îi revine tenismenului francez care excelează în voleuri. Se­tul decisiv este setul tensiunii maxime. Tiriac se întrece pe sine, ser­viciile sale puternice fă­­cînd, inutile, de multe ori, eforturile jucătorului francez. Reprezentantul nostru cîştigă setul şi partida şi totodată cal­da manifestaţie de sim­patie a spectatorilor. Fără îndoială că toţi tinerii noştri merită sin­cere felicitări pentru ex­celenta comportare în „Cupa Galea“, unde au apărat cu dîrzenie culo­rile patriei animaţi de dorinţa de a afirma teni­sul nostru. S. SPIREA pliac în plin ciori TELEGRAMA Tovarăşului ADAM RAPACKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polon* VARŞOVIA Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei vă rog tovarăşe Ministru să primiţi cele mai sincere felicitări şi urări de noi succese în activitatea dv. rodnică pentru adîncirea relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre, pentru consolidarea păcii în lu­mea întreagă. A. BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne Recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Belgiei însărcinatul cu afaceri al Bel­giei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie, sărbătoa­rea naţională a Belgiei. La recepţie au luat parte acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Eduard Mezincescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, funcţionari su­periori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte ministere, a­­cadem­icieni, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în Re­publica Populară Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Sesiunea Comisiei mixte romino-iugoslave Intre 12-21 iulie a avut loc la Bucureşti cea de-a patra sesiune a Comisiei mixte romîno-iugo­­slave pentru conducerea şi coor­donarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier. In timpul sesiunii s-au exami­nat stadiul lucrărilor de studii de teren, care sunt aproape termina­te, al lucrărilor de proiectare care se efectuează de grupa co­mună de lucru româno-iugoslavă de la Institutul de studii şi pro­iectări energetice (I.S.P.E.) Bucu­reşti şi „Energoproiect“-Belgrad, precum şi unele probleme econo­mico-financiare. ★ Luni la amiază la Ministerul Industriei Grele conducătorii ce­lor două părţi, ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministru­lui Industriei Grele şi ing. Cedo­­mir Milicevici, director general al Comunităţii iugoslave de energie electrică, au semnat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) Sîmbătă şi duminică Zeci de mii de tineri de la oraşe au muncit cu entuziasm pentru terminarea grabnică a campaniei agricole de vară (Urmare din pag. 1-a) a recoltei, asupra faptului că se reduc simţitor pierderile. Telefonul redacţiei sună mereu şi mereu alte date ne sunt aduse la cunoştinţă . Peste 1900 tineri din regiunea Piteşti au prăşit 21 de mii de bu­taşi de viţă, au strius peste 6000 kg. de grîu din spicele rămase pe cîmp în urma secerătorilor, au treierat 21 de mii de kg. de grîu. In regiunea Oradea 95 de bri­găzi şi echipe de tineret în care au fost încadraţi mai mult de 1500 tineri au muncit în 6 gos­podării de stat transported 1000 de clăi la arie, prăşind 22 hectare porumb, treierînd 9000 kg. de grîu, lucrări care echivalează cu suma de aproape 19.000 lei. 19.000 lei ! Nu e o sumă oare­care. Judecind că nu e singura cifră de acest fel, că tot ce-au făcut tinerii de la oraş, în unită­ţile agricole socialiste în care au lucrat, a adus acestor unităţi economii însemnate de bani, re­iese limpede marea însemnătate economică a acestei acţiuni­­pa­triotice. Patriotismul tineretului din ţara noastră se remarcă şi pe această cale. Răspunzînd cu entuziasm la cerinţele actuale ale agriculturii, înţelegînd că strîngerea la timp a recoltei ca şi efectuarea în termen a altor lu­crări agricole sînt importante căi de întărire a economiei naţionale, tinerii din întreprinderile şi insti­tuţiile de la oraşe au răspuns cu entuziasm la chemarea de a con­tribui la reuşita lucrărilor agrico­le în această perioadă cînd fiecare zi, fiecare ceas întîrziat poate să provoace pierderi din recolta pre­ţioasă a acestui an. Iată de unde a izvorît şi hărnicia pe care au dovedit-o ei odată ajunşi pe o­­goare. Ei au înfăptuit un mare volum de muncă în urma căruia rezultatele au fost mai mult decit îmbucurătoare. Un mare merit în această pri­vinţă l-au avut comitetele regiona­le raionale şi orăşeneşti ale U.T.M. care au mobilizat într-un timp scurt grupuri mari de tineri de la oraşe, îngrijindu-se ca ei să ajungă la timp şi în bune condi­­ţiuni la unităţile socialiste agri­cole unde erau aşteptaţi. Dacă în marea lor majoritate, comitetele regionale U.T.M., prin comitetele raionale şi orăşeneşti U.T.M. au mobilizat un număr mare de utemişti şi tineri munci­tori la această patriotică iniţiati­vă, comitetele regionale U.T.M. Ploeşti şi Craiova, în această du­minică, n-au dat atenţia cuvenită participării tinerilor de la oraşe la grăbirea lucrărilor din campania de vară. Activiştii comitetelor re­gionale U.T.M. amintite mai sus motivează această lipsă prin aceea că în regiunile lor recoltatul a fost terminat. Dar campania agricolă de vară nu se rezumă la atît. Mai sînt şi alte lucrări importante ca: treieriş, transportul cerealelor la bazele de recepţii, însilozarea nu­treţurilor şi multe altele, lucrări la efectuarea cărora tineretul oraşe­lor poate să aducă un aport sub­stanţial. Va trebui ca în viitor, aceste comitete regionale să se preocupe serios de această acţiune patrioti­că şi să-i înţeleagă pe deplin în­semnătatea. Marele miting din Capitală (Urmare din pag. 1-a) care-l acordă luptei drepte a po­porului libanez pentru indepen­denţa sa naţională, pentru apă­rarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun. Jos mîinile agresorilor ameri­cani de pe Liban ! Afară cu agresorii americani şi englezi din ţările arabei Trăiască lupta popoarelor pen­tru apărarea păcii ! Ultimele cuvinte ale tînărului student libanez — rostite în lim­ba romînă — au fost acoperite de o furtună de aplauze ale zecilor de mii de participanţi la miting care îşi exprimă simpatia şi soli­daritatea cu lupta dreaptă a po­poarelor arabe, hotărîrea lor nestrămutată de a apăra cauza păcii şi a prieteniei dintre po­­popoare. In numele muncitorilor din Ca­pitală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu, muncitor fierar la Com­plexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a spus: Cu mînie nestă­vilită înfierează poporul no­stru agresiunea imperialiştilor a­­mericani şi englezi împotriva po­poarelor din Liban şi Iordania. Această agresiune a imperialişti­lor împotriva ţărilor Orientului arab constituie o acţiune crimi­nală îndreptată împotriva păcii, împotriva popoarelor care­­ luptă pentru libertate şi independenţa lor naţională. Noi, oamenii muncii din R. P. Romînă, ţară ce construieşte so­cialismul, suntem­ hotărîţi şi vom lupta ca munca noastră să se desfăşoare în linişte şi pace. De aceea, nu putem fi indiferenţi faţă de acţiunile criminale ale impe­rialiştilor americani şi englezi, care folosind tunurile şi forţa ar­mată încearcă să îngenuncheze popoarele arabe. Dar cu tunurile şi forţa arma­tă nu poţi opri în loc mersul isto­riei, nu poţi îngenunchia popoa­rele care au simţit din plin pe propria lor piele ce înseamnă ex­ploatarea, mizeria şi biciul colo­nialiştilor. Să nu uite agresorii americani şi englezi ce soartă a avut intervenţia împotriva Egip­tului, cu ce palmă ruşinoasă s-au ales ei în faţa întregii omeniri. In aceste clipe grele pentru cauza păcii, Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socia­list s-au dovedit din nou a fi reazimul de nădejde al păcii şi libertăţii popoarelor. Salutăm cu adîncă recunoştinţă propunerea Uniunii Sovietice ca şefii guver­nelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei să se întruneas­că în cel mai scurt timp şi să ia măsurile necesare pentru a curma agresiunea şi a preîntîmpina iz­bucnirea unui nou război mondial. împreună cu întregul nostru popor, noi muncitorii din Bucu­reşti, cerem imperialiştilor să nu se joace cu focul, să nu uite că cine seamănă vînt culege furtună. Să se pună capăt agresiunii a­­mericane şi engleze în Liban şi Iordania ! Zecile de mii de oameni îi în­trerup în repetate rinduri pe vor­bitori cu lozinci rostite într-un singur glas: „Afară cu agresorii!“, „Jos colonialiştii americani şi en­glezi !“, „Jos mîinile de pe Liban şi Iordania“. Oamenii muncii întruniţi la miting au adoptat în unanimitate o moţiune către Organizaţia Na­ţiunilor Unite prin care prote­stează împotriva agresiunii crimi­nale a imperialiştilor americani şi englezi îndreptată împotriva po­poarelor din Liban şi Iordania, împotriva tuturor popoarelor iu­bitoare de pace şi libertate. Prin moţiunea adoptată, zecile de mii de oameni declară că sprijină cu căldură şi recunoştinţă eforturile neobosite ale guvernului sovietic pentru apărarea păcii şi securită­ţii popoarelor şi cer Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate mă­surile necesare pentru încetarea a- VI . La marele miting de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin au luat cuvîntul numeroşi constructori de tractoare al căror mesaj de prietenie şi solidaritate însoţeşte tractoarele pe care ei le livrează în ţări arabe. „Muncitorii uzinei noastre — a spus printre altele tov. Marin Alexandru — în­fierează agresiunea brutală a im­perialismului împotriva Libanului şi Iordaniei“. Aceeaşi revoltă au exprimat peste 5000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni care au luat parte la mitingul de la uzinele „Steagul Roşu“, ca şi la mitingurile de la uzinele „Strungul“ şi din alte în­treprinderi ale oraşului şi regiunii Stalin. Peste 137.000 oameni ai muncii români şi maghiari din satele re­giunii Cluj au participat la cele 820 mitinguri în care au înfierat acţiunile criminale ale colonialişti­lor în Liban şi Iordania. La mitingurile organizate la­gresiunii militare din Liban şi Iordania, pentru respectarea drep­tului popoarelor arabe la liberta­te şi independenţă naţională, ARĂ şantierele navale din Galaţi şi uzi­nele metalurgice „Progresul“ din Brăila au participat peste 3500 de oameni ai muncii. Vorbitorii s-au solidarizat în numele muncitorimii gălăţene cu popoarele arabe, ară­­tînd că lupta dreaptă pentru liber­tate şi independenţă a acestor, po­poare nu poate fi înăbuşită de nici o forţă din lume. Muncitorii portului Constanţa şi marinarii flotei noastre comercia­le, care deseori au poposit cu va­sele în porturile ţărilor arabe şi au fost martori ai năzuinţei de libertate a acestor popoare, au în­fierat cu prilejul unui mare mi­ting amestecul imperialiştilor în treburile interne ale ţărilor arabe. Mitinguri asemănătoare au avut loc la şantierele navale din Cons­tanţa, Depoul C.F.R. Feteşti, Şan­tierul naval din Tulcea şi în alte întreprinderi din regiunea Cons­tanţa la care au participat şi au luat cuvîntul mii de oameni ai muncii tineri şi vîrstnici, romîni, tătari, turci, armeni şi ucraineni. 14 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul fascist Sub conducerea P. fl.l­. p„ poporul polonez construiește cu succes socialismul . La 22 iulie, poporul frate polonez sărbătorește pentru a 14-a oară ziua eliberării de sub jugul fascist. In vara anului 1944 glorioasele armate sovie­tice, zdrobind fără cruţare ban­dele lui Hitler, au trecut la eli­berarea Poloniei. Alături de soldaţii sovietici, unităţile ar­matei poloneze renăscute şi-au vărsat sîngele pentru alunga­rea fiarei fasciste. înainte de eliberare, Polo­nia burghezo-moşierească era din toate punctele de vedere la remorca puterilor imperialiste, conducătorii ei promovînd o politică fascizantă, naţionalist­­şovină, antisovietică. Legată prin mii de fire şi Înfeudata de către capitalul străin ţara se zbătea intr-o cruntă înapoiere economică. Polonia dinainte de eliberare de sub jugul fascist era o semicolonie a marilor puteri imperialiste. Polonia de azi se deosebeşte ca de la cer la pămint de Po­lonia burghezo-moşierească. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, cla­sa muncitoare din Polonia, în alianţă cu ţărănimea şi strîn­­gînd In jur toate forţele patrio­tice şi democratice ale ţării, a reuşit în scurtă vreme să ri­dice ţara din ruina şi scrumul lăsate de ultimul război mon­dial. Poporul polonez­­ şi-a ales un nou drum de dezvoltare is­torică — drumul construirii so­cialismului. In anii puterii populare po­porul polonez, cu ajutorul fră­ţesc al Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări din lagărul so­cialist, a obţinut mari suc­cese In lupta pentru lichi­darea Înapoierii economice, pentru dezvoltarea multilate­rală a economiei şi culturii, pentru construirea socialismu­lui. In ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al producţiei in­dustriale Polonia a întrecut Italia şi Olanda şi se află la foarte mică diferenţă de Fran­ţa. In comparaţie cu perioada dinaintea războiului producţia industrială globală a Poloniei a crescut de circa 5 ori. In­dustriile carboniferă, metalur­gică, energetică, de materiale de construcţie s-au dezvoltat într-un ritm rapid, necunoscut în trecut. Au fost create noi ramuri de producţie şi s-au dezvoltat altele, slab dezvoltate în trecut: industria de con­strucţii navale, de automobile, de rulmenţi, de maşini-unelte grele, de utilaj electric greu, de fibre artificiale, mase plas­tice etc. In anii puterii popu­lare s-a efectuat reforma a­­grară, lichidîndu-se exploata­rea moşierească, şi s-a trecut la crearea bazelor dezvoltării socialiste a satului polonez. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul de toate gradele au luat o am­plă dezvoltare. Partidul Muncitoresc Unit Polonez şi guvernul R. P. Po­tone acordă multă atenţie ridi­cării nivelului de trai material şi cultural al poporului. Popoarele român şi polonez sunt unite prin legături strinse şi trainice de prietenie. La baza acestor relaţii de tip nou — relaţii create pentru prima oară în istorie în cadrul lagă­rului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică — stau prin­cipiile internaţionalismului pro­letar. „Pe vreme bună şi pe furtu­nă, la bucurie şi necaz — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — popoarele român şi polonez sînt şi vor rămîne pentru totdeauna prie­teni nedespărţiţi, ca popoare care, învingînd nenumărate greutăţi, in ciuda împotrivirii înverşunate a claselor exploa­tatoare, au instaurat puterea populară şi pe care le uneşte comunitatea­­năzuinţelor şi a ţelurilor lor, construirea socia­lismului şi asigurarea păcii în lume“. O expresie puternică a rela­ţiilor de prietenie dintre cele două popoare o constituie Tra­tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală romîno­­polon. Poporul român constată azi cu satisfacţie că relaţiile economice, culturale, tehnico­­ştiinţifice dintre R.P.R. şi R.p. Polonă s-au dezvoltat în spi­ritul acestui tratat. Vizita în mai 1958, în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Po­lone, la invitaţia C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P.R., a con­stituit o nouă contribuţie la Întărirea prieteniei romîno-po­­loneze. Politica externă a guvernu­lui R. P. Polone este Îndrep­tată spre menţinerea păcii. Poporul polonez este intere­sat în a face totul pentru a bara calea reînvierii militaris­mului german de pe urma că­ruia a avut atît de milt de suferit. Importanta propunere făcută de guvernul polonez privind crearea in Europa cen­trală a unei zone denucleari­­zate s-a bucurat de un larg ecou mondial. Propunerea po­loneză este sprijinită cu căl­dură de către guvernul R. P. Romíne. A devenit o tradiţie ca la 22 iulie să se treacă în revistă victoriile oamenilor muncii din R. P. Polonă în construirea socialismului. Alături de po­porul polonez, prietenii săi se bucură din inimă cînd se face bilanţul măreţ al succeselor obţinute. Poporul polonez ştie că una din cele mai impor­tante condiţii în obţinerea unor asemenea succese este faptul că Polonia Populară face parte din familia frăţească a ţărilor socialiste, în fruntea căreia se află Uniunea Sovietică. P.M.U.P. şi guvernul polo­nez subliniază în permanenţă însemnătatea întăririi priete­niei şi colaborării Poloniei cu U.R.S.S., cu toate ţările fră­ţeşti din lagărul socialist pe baza ideologiei internaţionalis­mului proletar. Cu prilejul aniversării a 14 ani de la eliberarea Poloniei de sub jugul cotropitorilor fas­cişti, poporul, tineretul român doresc din inimă poporului şi tineretului frate polonez ca sub conducerea P.M.U.P., sprijinin­­du-se pe prietenia de nezdrun­cinat cu Uniunea Sovietică şi cu toate celelalte ţări din lagă­rul socialist, să obţină noi succese pe drumul construirii socialismului. Nowa Huta, Secţia pentru producerea benzolului Cuvintarea rostită de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zambrowicz la posturile de radio Luni seara ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, Janusz Zam­browicz a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio, cu pri­lejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, declarind prin­tre altele : Mă bucur, că am ocazia, cu pri­lejul celei de-a 14-a aniversări a Poloniei Populare să salut pe această cale cu căldură poporul ro­mân, care ne este nouă, polonezi­lor, foarte apropiat nu numai prin relațiile istorice, prin cultura în­­ruaită, dar mai ales prin faptul că ne uneşte o idee comună — so­cialismul. Acest factor care ne uneşte este, în perioada actuală, a unei deose­bite încordări internaţionale cea mai sigură garanţie a victoriei păcii, atît de necesară lumii, după cele două mari războaie mondiale. La 22 iulie poporul polonez cin­steşte sărbătoarea sa — Sărbă­toarea Renaşterii. In această zi se face bilanţul drumului străbătut din ziua cînd masele populare au luat puterea în mîinile lor. Po­porul polonez, bazat pe efortul creator al maselor muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, datorită colaborării şi ajutorului reciproc al tuturor statelor socialiste, şi în primul rînd al Uniunii Sovietice, a reali­zat succese importante. In locul Poloniei înapoiate, a Poloniei îne­cate în sînge şi ruinate în tim­pul ocupaţiei — se construieşte în prezent, din an în an tot mai mult, o Polonie nouă. Producţia indu­striei noastre este în prezent de 5 ori mai mare ca în perioada an­tebelică. Succese importante au loc de asemenea în domeniul pro­ducţiei agricole. Paralel cu dezvoltarea econo­mică a ţării creşte continuu nive­lul de trai al oamenilor muncii. In continuare, referindu-se la dezvoltarea multilaterală a rela­ţiilor polono-romîne, ambasadorul R.P. Polone, a spus printre al­tele : In ianuarie 1959 vom sărbători cea de-a 10-a aniversare a semnă­rii Tratatului de prietenie, colabo­rare şi ajutor mutual dintre Re­publica Populară Polonă şi Repu­blica Populară Romînă. In acea­stă perioadă am încheiat acorduri comerciale şi culturale, se conti­nuă schimbul de experienţe în do­meniul industriei şi agriculturii, se dezvoltă un larg schimb de păreri între reprezentanţii ştiinţei şi cul­turii din cele două ţări. Specia­liştii şi artiştii noştri sunt primiţi cu multă căldură în Romînia, specialişti şi artişti romîni vin în Polonia. Unul din cele mai mari eveni­mente în relaţiile dintre ţările noa­stre a fost vizita din acest an a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Populare Po­lone în frunte cu primul secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez, to­varăşul Wladislaw Gomulka şi preşedintele Consiliului de Miniş­tri, tovarăşul Josef Cyrankiewicz. Hotărîrile adoptate cu acest pri­lej şi cuprinse în Comunicatul co­mun dat publicităţii sunt în curs de realizare. Delegaţia noastră de partid şi guvernamentală a rămas cu cele mai bune impresii din vi­zita făcută în Republica Populară Romînă prietenă. Reprezentanţii poporului nostru au fost foarte emoţionaţi de primirea călduroasă şi spontană din ţara dumneavoa­stră. Colaborarea noastră nu se limi­tează numai la relaţiile bilaterale. Polonia şi Romînia sunt membre în Consiliul de Ajutor Eco­nomic Reciproc, sînt membre ale Tratatului de la Varşovia. Cele două ţări colaborează strîns între ele pe arena internaţională, în Organizaţia Naţiunilor Unite. In ziua sărbătorii poporului polonez, a subliniat în încheiere ambasadorul R. P. Polone, vă transmit dragi prieteni romîni cal­de salutări, expresie a prieteniei noastre frăţeşti, precum şi urarea comună ambelor noastre ţări: „Trăiască prietenia polono-română, trăiască pacea !“ Spectacol de gală Cu prilejul celei de-a 14-a ani­versări a eliberării Poloniei, luni seara a avut loc la cinematogra­ful Patria un spectacol de gală cu filmul „Adevăratul sfîrşit al răz­boiului“, o nouă producţie a stu­diourilor poloneze. Filmul, realizat după un scena­riu de Jerzy Zawieyski şi Jerzy Kawalerowicz, redă tragedia uneia din nenumăratele victime ale ce­lui de-al doilea război mondial, fiind un impresionant mesaj ar­tistic închinat păcii. Regia filmului aparţine lui Jerzy Kawalerowicz, cunoscut pu­blicului şi prin alte realizări valoroase ca „Noaptea amin­tirilor“, „Sub steaua frigiană“ şi „Omul din umbră“ iar muzica lui Adam Watacinski. Rolurile princi­pale sunt deţinute de artiştii Lucyna Winnicka şi Roland Glo­­wacki, care se remarcă printr-o­ interpretare emoţionantă. La premieră au asistat regizo­rul Jerzy Kawalerowicz şi inter­preta principală a filmului, Lucyna Winnicka, care au fost prezentaţi publicului de artistul Lazăr Vra­bie, director adjunct al Teatrului Municipal. La spectacolul de gală au asistat tovarăşii: Al. Buican şi Octav Livezeanu, vicepreşedinţi ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, George Macovescu, directorul general al cinematografiei, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă J. Zambrowicz, ambasadorul R- P. Polone la Bucureşti şi alţi membri ai amba­sadei. Publicul a primit cu căldură a­­ceasta deosebită realizare a cine­matografiei poloneze. (Agerpres)

Next