Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-14 / nr. 3240

Tinerii clujeni au trimis la Hunedoara 1250 tone fier vechi 13 octombrie ora 15. ...Peronul gării din Cluj cu­noaşte în această după amiază o animaţie deosebită. Sunt prezenţi nici sute de tineri muncitori, studenţi, elevi, pionieri. In faţa coloanelor de tineri frumos alintate, se află trenul marşrat care peste puţin timp va transporta spre Hunedoara 1253 tone fier vechi. Acesta este da­rul tinerilor din regiunea Cluj pentru harnicii oţelari hunedo­­reni. Pe vagoane scrie cu cretă: „Din fier vechi — patriei oţel". De pe locomotiva frumos pa­voazată coboară 2 tineri: Viza Cornel mecanic şi Ton Petru fo­chist, am­îndoi utemişti, care s-au angajat să transporte trenul cu supratonaj in bune condiţii pină la Hunedoara. Mai sunt puţine minute pină la plecarea trenului. Tovarăşul Remus Bucşa, prim secretar al Comitetului regional U.T.M. Cluj se adresează celor de faţă : „Din dorinţa de a veni în sprijinul oţelarilor hunedoreni, tinerii muncitori, studenţi, elevi şi pio­nieri din regiunea noastră, la îndemnul organizaţiilor U.T.M., au muncit cu entuziasm la co­lectarea fierului vechi din Între­prinderi, de pe locuri virane, de la marginea oraşelor, şi satelor etc. Ei trimit azi la Hunedoara 1.250.000 kg. fier vechi pe care harnicii oţelari îl vor transforma in oţel nou atît de necesar dez­voltării economiei noastre socia­liste". In numele tinerilor de la Ate­lierele C.F.R. „16 Februarie“­­Cluj — care au colectat 125 de tone fier vechi — vorbeşte ute­­rristul Ion Lăcătuş. „Şi in vii­tor — a spus el — vom sprijini munca oţelăriilor trimiţind cu­ mai mult fier vechi". Rînd pe rind numeroşi tineri şi-au exprimat hotărîrea să par­ticipe cu mai multă abnegaţie la colectarea de fier vechi pentru opălăriile patriei. — Drum bun dragi tovarăşi şi transmiteţi oţelarilor hunedo­­reni salutul nostru şi spor la muncă! P. PALIU Siderurgiştii hunedoreni pregătesc o bună desfăşurare a procesului de producţie în timpul iernii De la începutul anului şi până acum harnicii siderurgişti de la Combinatul hunedorean au dat peste plan mai mult de 20.000 tone de fontă şi o mare canti­tate de oţel şi laminate. Pentru a îndeplini angajamentele pri­vind sporirea producţiei de me­tal luate în întrecerea socialistă, siderUrgiştii fac intense pregătiri in vederea asigurării bunei des­făşurări a procesului de produc­ţie şi pe timpul iernii. în prin­cipalele sectoare au fost luate măsuri de revizuire şi reparare a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică şi cu apă indu­strială, în prezent se execută lu­crări, potrivit specificului de producţie al fiecărui agregat si­derurgic. La oţelăriile Martin, de pildă, s-au făcut noi instalaţ­i pentru încălzirea cabinelor de la macarale, în timp ce la turnă­torie a fost concepută o instala­ţie pentru introducerea apei cal­de la prepararea pămîntului pen­tru formele de turnare. Impor­tante lucrări au fost executate şi în sectoarele furnale, lami­noare şi la uzina cacsochimică. (Agerpres) Elevii Gheor­­ghe Kerciov şi Molnár Ştefan din anul 11 al şcolii de meserii din Timişoara sunt în secţia strungărie a şco­lii. Zilele trecu­te ei au strun­­jit prima piesă. Deschiderea pavilionului de mostre Marţi după-amiază ,s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală, Pa­­vilionul de mostre de mărfuri or­ganizat de Ministerul Comerţu­lui, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Mi­nisterul Industriei Petrolului­­ şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Cooperativelor­­Meşteşugăreşti. La deschidere au luat parte Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte­ al Consiliului de Miniştri, conducă­­­tori ai unror ministere şi organi­zaţii cu caracter economic, di­­rectori ai întreprinderilor produ­cătoare de bunuri de larg con­sum din Capitală, numeroşi in­vitaţi. In cuvîntul de deschidere tova­răşul Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului a arătat că pavilio­nul va înlesni cunoaşterea ce­rinţelor­ populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor mase­lor largi de consumatori cu pri­vire la calitatea, modelul, culoa­rea, modul de prezentare etc. a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi in magazinele de desfacere în prima jumătate a anului viitor. Asistenţa a vizitat apoi stan­durile pavilionului de mostre în care sunt expuse aproximativ 20.000 de sortimente de mărfuri de larg consum fabricate de in­dustria noastră socialistă. Atît in standurile industriei alimen­tare şi uşoare, cît şi în cele ale industriei grele, industriei chi­mice şi cooperaţiei meşteşugă­reşti, se află numeroase produse noi. Pavilionul de mostre, cu nu­mărul său mare şi variat de pro­­duse, arată progresele însemnate realizate de industria noastră, grija pe care o poartă partidul şi guvernul ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii, arată atenţia pe care o acordă lucrătorii din comerţul socialist şi din industria produ­cătoare de bunuri de larg co­­­­sum studierii cerinţelor popu­laţiei şi satisfacerii exigenţelor sporite ale consumatorilor. Pavilionul de mostre de măr­furi, care începînd de miercuri 14 octombrie va fi deschis timp de două săptămîni, poate fi vi­zitat zilnic între orele­ 10—14 şi 16—20, iar duminica intre orele 10—20. La intrarea în pa­vilion vizitatorii primesc chestio­nare în care notează observaţiile şi sugestiile lor. In timpul cît va fi deschis pa­vilionul Fabrica de confecţii „Gh., Gheorghiu-Dej“ şi întreprinde­rea „Arta modei“ din Capitală vor organiza prezentarea unor noi modele de confecţii. (Agerpres) Un aspect din expoziţie Foto: V. CONSTANTINESC Succese ale minerilor din Valea Jiului Minerii din cel mai important bazin carbonifer al ţării — Va­lea Jiului — au extras peste pian în cele trei trimestre care au tre­cut din acest an 57.820 tone de cărbune. La realizarea acestui însemnat spor de producţie au contribuit în mod deosebit co­lectivele exploatărilor carbonife­re Petrila, Lonea şi Uricani. în aceste exploatări s-au asigurat brigăzilor de mineri condiţii op­time de muncă, s-a îmbunătăţit transportul în subteran. Pe baza creşterii productivităţii muncii mi­nerii de la Uricani,­­ cea mai tî­­nără mină din Valea Jiului,­­ au extras în această perioadă 14.601 tone de cărbune cocsificabil pes­te prevederile planului. Randa­mentul mediu realizat în ultimile 2 luni la această mină este de 1.070 tone de cărbune pe post, ceea ce constituie o productivita­te a muncii ridicată. Interesante seri culturale Colectivul de conferenţiari al căminelor culturale din cartiere­le Şchei şi Vişoi, oraşul Cîm­­pulung Muscel, desfăşoară o vie activitate cultural-educativă în rindul tinerilor din oraş. La serile cultural-literare ce au loc în cadrul căminului, ti­nerii dezbat — pe marginea con­ferinţelor audiate — o serie de probleme interesante legate de literatură şi dramaturgie. De asemenea brigada artistică de agitaţie alcătuită din tineri pasionaţi a devenit cunoscută nu numai cimpulungenilor, ci şi ţăranilor muncitori din comu­nele apropiate. Conţinutul edu­cativ al programului brigăzii, felul plăcut şi atractiv în care este folosită satira şi umorul atrage pe zi ce trece t­n număr tot mai mare de tineri la acţiu­nile cultural-educative. ION DOBRESCU directorul casei raionale de cultură Foto : N. STELORIAN Colectivul secţiei filatură a Uzi­nelor textile „30 Decembrie" din Arad şi-a propus să realizeze e­­conomii în valoare de 940.000 lei. In secţie lucrează şi tinerele Viorica Vadas, Alexandrina Ne­grea, Lucreţia Vădan şi Ana Re- Unschi. Iată-le in fotografia noa­stră discutind cu secretara or­ganizaţiei de bază U.T.M., tov. Nina Şerban, despre modul cum tinerele din secţie au reuşit să realizeze in luna septembrie eco­nomii în valoare de peste 800.000 lei. O secţie de medicină nucleară la Cluj La numeroasele clinici medi­cale şi secţii de specialitate clu­­­­jene s-a adăugat o nouă secţie — secţia de medicină nucleară, care şi-a început recent activitatea în cadrul clinicii de radiologie a Institutului medico-farmaceutic. Secţia este dotată cu aparatu­ră electronică şi instrumente spe­ciale fabricate în Uniunea Sovie­tică,­­­. D. Germană, R. P. Un­gară şi în ţara noastră. Unele din ele au fost confecţionate în atelierele de mecanică fină ale Institutului medico-farmaceutic din Cluj. Secţia de medicină nucleară are posibilitatea să asigure apli­carea clinică a izotopilor radio­activi şi să facă studii racţiobio­­logice. Aci se vor face tratamente în Bazedov, leucemiii, tumori ale pielii, depistarea de boli cance­roase, determinări de metabolism ale unor substanţe în organisme vii. (Agerpres) Omul de . La o masă In grădina unui restaurant din Ploeşti stăteau ciţiva tineri. Ciocneau pahare cu vin şi le închinau în sănătatea meşterului a cărui soţie născuse. Numai unul dintre ei era poso­morit. Îşi răsucea şapca în miini şi privea undeva, un gol. — De ce eşti trist, Tudore ? întrebă meşterul. Tudor tresări. — Eh, oftă el, am și eu un copil... Tovarășii săi rămaseră sur­­prinși. Lucrau de-atîta vreme împreună și nu știau că Tudor era căsătorit. — Ești căsătorit, Tudore? în­­treberă ei un cor, mirați. — Sint și nu sint, răspunse Tudor, încercînd să închidă dis­cuția. O încurcătură mai veche... Apoi, se ridică de la masă. — Iertaţi-mă, le spuse el, dar trebuie să plec. Tudor ieşi din grădină, se opri o clipă parcă neştiind încotro să se îndrepte, apoi se pierdu în mulțimea de oameni de pe stra­dă.­­ * Dincolo de Breaza, la o depăr­tare de 7 km., înconjurat de dea­luri, se află Sanatoriul Ocina. Citeva ti­nere îngrijesc aici, sub supravegherea medicului, bolna­vii. Lucrează cu ele și C. P., o tînără de­ 24 de ani. C. a venit la sanatoriu ca pacientă. Dar după ce s-a însănătoşit ea n-a mai vrut să se întoarcă acasă. — Vă rog să mă angajaţi aici, a cerut ea conducerii sanatoriu­lui. A trecut de­ atunci aproape un an de zile. In această vreme C. s-a dovedit a fi o fată harnică şi conştiincioasă. Numai că e veş­nic tristă. După orele de muncă tovarăşele ei merg în oraş, la Breaza, se duc la teatru, la reu­niri.. C. nu se duce, îi place să fie lăsată singură cu gindu­­rie ei. Se așează pe o bancă în curtea sanatoriului și stă acolo ore întregi. La sfîrșitul săptămî­­nii, cinci are zi liberă, ea pleacă într-un sat, la mama ei. intr.o simbătă una dintre colege a în­cercat s-o convingă să rămînă la Breaza. — Avem reuniune, i.a spus ea O să fie atît de frumos ! — O fi, a răspuns C„ dar nu pentru mine... Trebuie să mă duc acasă să-mi văd fetița. ...Aşa au aflat colegele ei că G. e căsătorită dar că viața ei de familie decurge intr-un mod cu totul anormal. C. e căsătorită de 4 ani cu Tudor P., muncitor în secţia ca­­zangerie a uzinelor „1 Mai“ din Ploeşti. Dar vremea bună n-a durat prea mult în căsnicia lor. După citeva luni de la căsă­torie, soţul ei a început să-şi schimbe treptat comportarea. Venea acasă tîrziu, nu-l mai interesau preocupările soţiei, se înstrăina tot mai mult de ea. De la un ti­mp Tudor a în­ceput să vină acasă beat şi s.o bată. intr.o seară a bătut.o atît de crunt incit s-au alarmat şi vecinii. Din seara aceea cei doi soţi s.au despărţit. Femeia a plecat la mama ei, unde peste citeva luni a născut o fetiţă. Tudor a a.Ut de existenţa copilului in­­timplător, printr.o rudă a soţiei. Mai tîrzi­i Tudor află că soţia lui se îmbolnăvise de plămîni şi fusese internată la sanatoriul din Dcina. Intr.o zi primi chiar o scrisoare din­ partea ei: „Vino — îl ruga ea — sint grav bol­navă, vor să mă opereze şi nu ştiu dacă voi rezista“. Dar Tu­dor nu s.a dus. Se socotea liber de orice obligaţii familiale. Şi în toată vremea care a trecut, el n-a vrut să mai ştie de soţia şi copilul său... ★ __ Tudor nu s.a despărţit încă le­gat de soţia sa. Din ce pricină oare? Vrea să se întoarcă la so­ţia pe care a părăsit-o, la fetiţa care nu a cunoscut pină acum V. BARAN (Continuare in pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, nr. 3240 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 14 octombrie 1959 Citiţi pag. 2-a : Pagina tineretului de la sate Să gospodărim cu grijă căminele! Anul acesta la cursurile de zi a celor patru institute de învăţă­­mint superior din Iaşi învaţă 6.000 de studenţi , fii ai oame­nilor muncii din oraşele şi sate­le Moldovei. Mai bine de jumă­tate din numărul lor sunt cămi­­nişti, în Copou­ te întîmpină trei impunătoare cămine , sunt ale Institutului agronomic „Ion Io­­nescu de la Brad” şi au fost con­struite în anii trecuţi ; venind pe Sărărie întîlneşti alte patru cămine noi : două sunt ale Uni­versităţii „Alexandru Ioan Cuza“, alte două­­ ale Institutului po­litehnic, în cele 15 cămine stu­denţeşti came­rele sunt spa­ţioase şi luminoase, mobilier frumos, ca într-un cuvînt, au tot confortul necesar. Ne aflăm la căminul băieţilor de la I.M.F., în camera unde lo­cuieşte şi studentul Victor Bobu din anul II. Camera este curată, paturile frumos orînduite, pe masă un buchet cu flori. Graficul de pe uşă indică cine dintre stu­denţi a fost de serviciu ieri, cine este azi, şi cine va fi mîine. Ca­mera aceasta este îngrijită de studenţii înşişi. Autodeservirea, organizată sub forma serviciului zilnic, cu răspunderi concrete îşi arată roadele ; peste tot­­dom­neşte ordinea şi curăţenia. încă de la începutul anului in­troducerea autodeservirii a stat în atenţia multor organizaţii U.T.M. şi asociaţii studenţeşti. Primele rezultate se vădesc în ordinea şi curăţenia care te întîmpină la tot pasul în căminul nr. 3 al băieţilor de la Institutul agronomic, la căminul „Olga Bancic”, al fetelor de la univer­­sitate sau căminul fetelor de la medicină. Dar nu asta este totul. Auto­­deservirea are un puternic efect educativ, ea formează respectul faţă de bunul obştesc cultivă la fiecare student calităţi de bun gospodar. Statul nostru cheltuieşte sume foarte mari pentru a pune la dispoziţia studenţilor lucruri care să le facă viaţa cît mai­­ plăcută. Majoritatea studenţilor înţeleg că datoria lor este să păstreze cu grijă aceste lucruri. Dar mai există la unii şi o altfel de atitudine. , Iată luna din camerele cămi­nului „Ion Niculi“, al băieţilor de la Institutul politehnic : e dezordine, camera e murdară, nu e îngrijită, are o înfățişare neplă­cută.... Să intrăm în came­ra nr. 39 din căminul nr. 2 al fetelor de la agronomie sau în camerele de la etajul al II-lea de la căminul nr. 3, în căminul „30 Decembrie” al universităţii. Vom găsi neorînduială, valize desfăcute, praf neşters, de parcă nu s-a făcut curat de o săptămî­­nă. Aici nu s-a introdus încă autodeservirea... Nu există un control obştesc organizat, o pozi­ţie fermă care să determine pe dezordonaţi să-şi îngrijească cămi­nul, loc de mun­că şi odihnă. Comitetul U.T.M. al Centrului Universitar şi Consiliul Asocia­ţiei Studenţilor au constituit o brigadă care a fost în cămine, a constatat lipsurile şi a înregis­trat rezultatele obţinute în in­troducerea autodeservirii. Dar a­­ceasta comisie nu a oferit nici o soluţie pentru înlăturarea aces­tor neajunsuri. In acest fel con­stituirea brigăzii şi controlul e­­fectuat s-au dovedit formale. Lipsa principală trebuie căutată în absenţa unei munci serioase de lămurire a studenţilor asupra­ C. SLAVIO (Continuare in pag. 3-a) Prin cîteva cămine studenţeşti din oraşul Iaşi dotate cu difuzoare. In ziua muncii voluntare Recent comitetul U.T.M. de la complexul şcolar Birlad a orga­nizat o frumoasă „Zi a muncii voluntare“. Brigăzile utemiste de muncă patriotică de la şcoala medie, şcoala pedagogică şi institutul pedagogic de învăţă­­rii au prestat într-o singură zi peste 2.000 de ore muncă volun­tară amenajînd 2 terenuri de volei şi unul de baschet. In a­­ceeaşi zi s-a lucrat în livada de pomi fructiferi săpîndu-se un nu­măr mare de gropi, s-au recoltat cartofi şi legume din grădina complexului şcolar. ALEXANDRU NIMIRSCHI secretarul comitetului U.T.M.I din complex Cu straiţa de cărţi în fiecare duminică, tînărul 8 Ion Bunea din cătunul Turceşti , raionul Cimpeni îşi ia straiţa şi­­ coboară coama muntelui în joi spre Sălciu. Nu se duce la tîrg aşa cum le-ar veni multora şi creadă. Nu ! Ion coteşte pe alt drum. Un drum pe care-l bate de ciţiva ani, duminică de du­minică. Drumul ăsta îl duce la biblioteca din comună. Acolo Ion se opreşte la fiecare raft şi cu grijă­ începe să răsfoiască, rind pe rînd, filele cărţilor. După ce-şi umple straiţa, Ion întinde palma lui mare şi bătă­torită bibliotecarului şi-o por­neşte înapoi printre brazi spre Turceşti. La întoarcere, întot­deauna pasul lui este parcă mai mare. Se grăbeşte, pentru că ştie că în cătun tinerii şi bă- • trînii îl aşteaptă curioşi să vadă ce noutăţi le-a mai adus... Tu­rceşliul este un cătun mic, cu citeva case răsleţite pe mun­­­­te, aşa cum sunt toate cătunele din Ţara Moţilor. Cu toate a­­cestea, nn el pulsează viaţa pu­ternic. Anii puterii populare au adus şi aici schimbări, ai transformat conştiinţa oameni­lor. Cătunul are o şcoală, un dispensar, oamenii au învăţat carte, au început să trăiască mai bine, mai civilizat. De mai bine de doi ani de zile, utemistul Ion Bunea a or­ganizat în cătunul lui un cerc de citit. S-a dus la comitetul U.T.M. din comună şi a cerut să­­ i se încredinţeze lui sarcina de difuzor voluntar. La şcoala din cătun exista bibliotecă, însă ti­nerii sunt dornici să citească cut mai multe cărţi. (Majoritatea participă la concursul „Iubiţi Cartea“). Şi biblioteca comunei Sălciua de care aparţine cătu­nul le poate satisface mai bine setea de citit. Timpul care-i rămine liber după munca la cîmp sau în pădure, Ion şi l-a dedicat acti­vităţii cercului. La început nu veneau prea mulţi. Doar ciţiva tineri, prieteni ai săi, care ca şi el îndrăgiseră slovele cărţilor. Seara pînă tîrziu, citeau pagini de proză, versuri. Cired ieşea prin cătun se oprea cu prietenii şi din una-n alta aductea vorba şi despre cercul lor de citit. De multe ori scotea din buzunar cîte-o cărticică de versuri şi-ncepea să citească în pragul porţii sau la colţ de uliţă. N-a trebuit însă prea multă vreme pentru ca măiestritele versuri ale lui Envinescu sau cu­vintele pline de tîlc ale lui Sa­­doveanu şi Creangă, să cu­cerească inimile tinerilor şi ale bătrînilor din Turceşti. Cercul de citit şi-a mărit, apoi numărul prietenilor. Au început să vină tot mai mulţi tineri, femei, bătrîni. In Turceştiul în care pe vremea cruntei exploatări burghezo-mo­­şiereşti domnea întunericul, oa­menii se adună acum şi asculta ceasuri întregi lectura unei cărţi... Din rîndurile pe care le-au­­ citit sau le-au ascultat seară de­­ seară, şi-au dat mai bine seama­­ de marile prefaceri ce se pe-­­ trec astăzi prin grija partidului. E în viaţa lor şi a întregului no-­­ stru popor. Din ele au învăţat a cum să trăiască, cum să mun-­­ cească mai bine. Ele i-au învă­­ji ţat să preţuiască ceea ce este , frumos, înălţător. De aceea moţii din Turceşti îl aşteaptă întotdeauna cu nerăbdare pe difuzorul lor vo­luntar, pe utemistul Ion Bunea, să vină cu straiţa plină de la biblioteca comunală. Cărţile pe care le aduce el de acolo, sunt acum pentru ei nişte sfătuitori de preţ, nişte prieteni dragi... MONICA VERDES Cercul de croitorie al Palatului Pionierilor din Oraşul Stalin a­­trage tot mai multe pioniere. Foto : S. VIOREL

Next