Scînteia Tineretului, octombrie 1960 (Anul 15, nr. 3539-3564)

1960-10-14 / nr. 3550

Concursuri de inovaţii Pentru a stimula promovarea tehnicii noi şi a orienta pe ino­vatori către cele mai importante probleme ale producţiei din în­treprinderi, în numeroase unităţi industriale comitetele sindicale, în colaborare cu cabinetele tehm­nice au organizat anul acesta concursuri de inovaţii. Aceste concursuri au atras un mare nu­măr de muncitori, tehnicieni şi ingineri care au făcut importan­te propuneri de inovaţii, contri­buind astfel la sporirea produc­tivităţii muncii şi la realizarea unor mari economii. La rîndul lor, inovatorii au fost recompen­saţi cu premii. în cadrul unui asemenea con­curs de inovaţii, metalurgiilii de la Uzinele „Vasile Roaită de exemplu, au făcut de la începu­tul anului şi pînă acum mai mult de 210 propuneri de ino­vaţii, aproape de 2 ori mai mult decit anul trecut. Aplicarea pînă acum în producţie a 70 de inovaţii propuse a adus uzinei economii antecalculate de circa 877.300 lei. Mai mult de 300 de inovaţii au propus în cadrul concursului şi muncitorii de la Uzinele „Grigore Preoteasa Dintre acestea au fost aplicate în procesul de producţie 164, aducînd întreprinderii economii antecalculate de circa 1.350.000 lei Asemenea concursuri de inova­ţii au mai fost organizate la Uzi­nele metalurgice „23 August”, întreprinderile textile „7 Noiem­brie“, „Donca Simo”, „ViscoffVa fi în alte unităţi industriale din Capitală şi oraşe din ţară. (Agerpres) O vizită cu folos Colectiviştii din Padina, ra­ionul Pogoanele, au primit aproape săptămînal in vara şi toamna aceasta vizita mul­tor ţărani muncitori întovără­şiţi din Scutelnici. Ei au ex­plicat Intovărăşiţilor cum au organizat munca şi producţia agricolă şi care sunt rezulta­tele obţinute in sporirea re­coltelor şi a veniturilor mem­brilor. Comparind aceste rezultate ţăranii muncitori întovărăşiţi au constatat că în acest an colectiviştii au obţinut recolte de griu şi porumb cu 400—600 kg la hectar mai mari decit ale lor. Ei au văzut de ase­menea că gospodăria colectivă a dezvoltat şi alte ramuri de producţie, ceea ce a dus la mărirea averii obşteşti. Din calculele făcute împreună, în­tovărăşirii şi-au dat seama că veniturile lor sunt mai mici decit ale colectiviştilor. Re­zultatele obţinute de colecti­viştii din Padina şi din alte comune învecinate au întărit convingerea membrilor înto­vărăşirii din Scutelnici că munca în comun în gospodă­ria colectivă, unde producţia agricolă se dezvoltă multila­teral şi contribuie astfel la creşterea nivelului de trai al colectiviştilor, este cea mai avantajoasă pentru ei. Ca urmare cele 118 familii de ţărani întovărăşiţi au ho­­tărît să transforme întovără­şirea lor în gospodărie agri­colă colectivă. In adunarea de constituire colectiviştii au hotărit ca gospodăria lor să poarte denumirea de ,,7 No­iembrie". Ei au stabilit tot­odată şi primele măsuri pen­tru dezvoltarea continuă a gospodăriei lor. (Agerpres) I Cartea tehnică cîştigă tot mai mulţi prieteni Uzinele noastre „X. C. Fri­­mu" din Sinaia fabrică pro­duse care cer o înaltă pregă­tire profesională. Elemenţii de injecţie, pulverizatoarele de la pompele de injecţie pentru motoare, fabricate de uzina noastră, sunt piese preten­ţioase care cer a fi prelu­crate cu precizie de microni. Şi acest lucru nu-l pot face decit cei care stăpînesc bine tehnica, procedeele teh­nologice avansate şi studiază permanent documentaţia teh­nică. Cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., a subliniat ca una din sarcinile importante ale orga­nizaţiilor U.T.M. antrenarea tuturor tinerilor, muncitori, ingineri şi tehnicieni la for­me diferite pentru ridicarea calificării profesionale, ca una din condiţiile de bază pentru sporirea contribuţiei lor la în­deplinirea sarcinilor de pro­ducţie. Popularizarea cărţii tehnice, dezvoltarea la tineri a intere­­sului pentru literatura tehni­că contribuie în mod nemij­locit la îndeplinirea acestei sarcini. Cunoştinţele căpă­tate în diferitele forme de ridicare a calificării, tine­rii şi le aprofundează stu­diind cărţile din bogata biblio­tecă tehnică cu care este în­zestrată uzina noastră. Biblio­teca tehnică de la noi numără în afară de colecţiile de revis- Tribuna experienţei înaintate în ridicarea calificării profesionale a tineretului de din ţară şi din străinătate peste 21.000 de volume. In a­­fară de acestea primim de la Institutul de documentare teh­nică conferinţe, materiale do­cumentare pe care ne străduim să le facem cunoscute munci­torilor. In colaborare cu comitetul U.T.M., cabinetul nostru teh­nic a folosit forme diverse pentru a face cunoscută car­tea tehnică în rîndul tineri­lor. Cei care au vizitat între­prinderea noastră au putut vedea vitrina de cărţi tehni­ce în care sunt expuse coper­­ţile celor mai noi lucrări le­gate de diferite meserii. De ce­le mai multe ori aci sunt expu­se înseşi cărţile pentru a pu­tea fi consultate de către muncitori. De asemenea, sunt afişate scurte recenzii ale cărţilor noi apărute care o­­rientează pe muncitori în stu­diul lor de specialitate. Ori de cite ori apare o lucrare nouă care tratează metode ce se pot aplica în uzina noastră, cei mai buni ingineri prezintă muncitorilor conţinutul ei, dînd anumite indicaţii pri­vind aplicarea unor procedee noi în producţie descrise a­­colo. O asemenea prezentare pe marginea cărţii „ascuţirea sculelor“ a fost făcută de ingi­nerul Petre Furdea, care lu­crează chiar în secţia sculerie. Inginerul Belzo Otto a pre­zentat „Cursul general de lă­­cătuşerie“ etc. O altă formă de populariza­re a cărţii tehnice, care contri­buie la îmbogăţirea cunoştin­ţelor profesionale şi care se bucură de mult interes în rîn­dul tinerilor, o constituie con­cursurile gen „Drumeţii ve­seli“, în colaborare cu organi­zaţia U.T.M. şi comitetul sin­dical, cabinetul tehnic a or­ganizat cîteva asemenea con­cursuri. Iată cum am proce­dat de exemplu în cazul con­cursului dintre strungari pe tema : metode noi de strun­­gărie“. Tema a fost a­­nunțată cu mult timp înainte împreună cu bibliografia ce trebuia studiată. Periodic ti­nerii care se pregăteau pentru concurs erau invitaţi la cabi­net şi se discuta cu ei felul Ing. ADRIAN PRODAN şeful cabinetului tehnic Uzinele „I. C. Frimu“-Sinaia (Continuare în pag. 3-a) Lecţie de acordeon Foto : S. NICULESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3550 4 PAGINI - 20 BANI Vineri 14 octombrie 1960 Aşa se nasc economiile. Membrii brigăzii de tineret nr. 17 din secţia croit a Fabricii de încăl­ţăminte „Kirov“ din Capitală urmărind atent demonstraţia pr­actica pe care Ie-o face Nico­­lae Stănescu, responsabilul acestei brigăzi, asupra unei noi metode de aşezare a tiparului. Recoltarea florii-soarelui este pe terminate In majoritatea regiunilor ţă­rii s-a terminat recoltarea florii-soarelui. Datorită faptului că în cea mai mare parte suprafaţa cul­tivată cu această plantă apar­­ţine sectorului agricol socia­list cooperatist, recolta de floarea-soarelui, în ciuda con­diţiilor mai puţin favorabile din acest an, este bună. în gospodăriile agricole colective din raioanele Iaşi, Tîrgu Fru­mos, Paşcani şi Hîrlău au fost obţinute producţii medii de 1250 kg seminţe de floarea­­soarelui la hectar. In regiu­nea Craiova multe gospodării colective, printre care Fărca­­şele, Băbiciu, Stoeneşti, Tra­­ian, Vîrtopu, Tia Mare şi alte­le, au recoltat în medie 1800-2.200 kg. la hectar. In raionul Caracal producţia medie la hectar depăşeşte cu 800 kg. pe cea din anul trecut. Recolte între 1500—2000 kg. la hectar au obţinut şi numeroase uni­tăţi agricole socialist-coope­­ratiste din regiunile Constanţa, Bucureşti, Galaţi şi altele. Concomitent cu treierişul florii-soarelui se desfăşoară şi livrarea cantităţilor contrac­tate. Au fost preluate, pînă in prezent, mai mult de 50 la su­tă din floarea-soarelui con­tractată anul acesta.­­ Gospodăriile colective şi în­tovărăşirile agricole realizează în acest an, numai prin valo­rificarea florii-soarelui, veni­turi de aproximativ 700 mi­lioane lei. (Agerpres) Mişcarea artistică de amatori constituie izvorul de aur al unui fluviu larg de energii, scoate la iveală talente artistice nebănu­ite, educă gustul publicului şi face să pătrundă în cele mai în­depărtate colţuri ale ţării lu­mina binefăcătoare a culturii. Şi nu-i deloc lipsită de semnifi­caţie constatarea că cei mai buni studenţi ai Institutului de tea­tru „I. L. Caragiale“ sunt cei care luni şi ani au acumulat ex­perienţă în echipele artistice de amatori — adevărate pepiniere de viitoare cadre de artişti pro­­fesionişti, către care institutul îşi îndreaptă tot mai mult aten­­ţia. „ Sprijinirea şi îndrumarea e­­chipelor artistice de amatori este un imperativ pentru artis­tul de tip nou. Organizaţia U.T.M. de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, îndrumată de către organizaţia de partid, lea­gă această sarcină de educaţia comunistă şi cetăţenească a ti­nerilor actori. Marea majori­tate a tinerilor noştri artişti par­ticipă cu însufleţire la toate ma­nifestările cultural artistice la care sunt solicitaţi să-şi dea con­cursul în afara teatrului. Sunt numeroase instituţiile unde utemiştii şi tinerii actori au susţinut recitaluri de poezie, s-au întîlnit cu tinerii din cer­curile „Prietenii teatrului”, la şedinţele lor de lucru. La Uzi­nele „Grigore Preoteasa”, „Electro-aparataj”, Fabrica de bere, la Casa de cultură a ti­neretului din raionul Stalin, la G.A.S. Panciu, pe Şantie­rele Oneşti,Borzeşti, tinerii ac­tori Coca Andronescu, Florin Piersic, Emanoil Petruţ, Draga Olteanu au avut posibilitatea să cunoască preocupările, seriozita­tea şi maturitatea cu care privesc problemele complexe ale artei tinerii iubitori de teatru. Ches­tionaţi în amănunt despre pro­cesul de creaţie al actorului, despre specificul muncii în teatru, tinerii actori au înţeles mai bine că pentru a răspunde setei de cunoştinţe a tinerilor spectatori, nu-s suficiente numai întîlnirile din sala de spectacol. Organizaţia noastră a iniţiat şi întîlniri cu colective mai largi de tineri — din întreprinderi şi de la sate — la care a pus în discuţie unele piese prezentate de noi ca : „Doctor în Filozo­fie“ şi „O zi de odihnă“. Cu cîteva luni în urmă, am vizitat Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie” din Bucureşti, iar în seara aceleaşi zile, la Teatrul Naţional a avut loc o reuniune tovărăşească, precedată de un bogat program artistic susţinut de tinerii noştri actori în cola­borare cu artiştii amatori din această întreprindere. Suntem­ foarte bucuroşi să întreprindem asemenea acţiuni şi înpreună cu organizaţiile U.T.M. din alte fabrici şi uzine, avînd convin­gerea că vom învăţa multe lu­cruri bune unii de la alţii. Răspunzînd iniţiativei tineri­lor actori din Bacău, ne-ara în­dreptat atenţia în mod deose­bit spre strîngerea legăturilor cu echipele de teatru ale artiştilor amatori din întreprinderi, de la sate, din instituţii şi şcoli. Ast­fel Dinu Cernescu a pus în sce­nă la căminul „Nicolae Bălces­­cu“ din comuna Otopeni de Jos piesa „Fata tatii cea fru­moasă”, pentru care a făcut şi schiţele de decor. Decorul a fost executat chiar în atelierele tea­trului nostru şi l-am dăruit formaţiei de teatru amintite. Gh. Ulmeni a organizat un spec­­tacol la Liceul Lazăr, care a luat premiul pe Capitală la un recent concurs interşcolar. Con­stantin Stănescu a pus în scenă la Şcoala tehnică financiară pie­sa „Nota zero la purtare”, în cadrul Facultăţii de filolo­gie, Gh. Cozorici a pus în scenă piesa „Cale lungă“ de Arbuzov. Mihai Berechet sprijină activi­tatea artiştilor amatori din ca­drul Caselor de cultură din Giur­giu şi Olteniţa. în vara aceasta, fiind în concediu de odihnă în staţiunea Sîngeorz Băi, am avut ocazia să lucrez cu echipa de amatori a Fabricii de hîrtie „Bernat Andrei“ din Prundul Bîrgăului, raionul Bistriţa. Pe lingă ajutorul concret dat de tinerii actori , care în echipele amintite au început cu alegerea piesei şi distribuirea ro­lurilor pînă la montarea decorii GR. P. NAGACEVSKI secretar al organizaţiei U.T.M. de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Continuare în pag. 3-a) CITIT» pag. 2-a­ în ajutorul cercurilor tinerilor naturalişti Cerul — sub reflectorul ştiinţei contemporane Bilanţ rodnic Muncitorii, inginerii şi teh­­nicienii din întreprinderile ce aparţin Ministerului Indus­triei Petrolului şi Chimiei au încheiat bilanţul primelor trei trimestre ale acestui an cu o depăşire de 2,1 la sută a pla­nului producţiei marfă, reali­­zînd peste plan importante cantităţi de produse. Astfel chimiştii au dat în plus în această perioadă 20.390 tone de sodă calcinată şi caustică, peste 10.000 tone de acid sul­furic, 3.000 vagoane îngrăşă­minte cu fosfor, 28,7 tone fire sintetice etc. în industria pe­trolului s-au forat peste plan 32.356 m şi au fost produse în plus 15.054 torte benzină, 26.707 tone motorină, 24.920 tone uleiuri minerale, 6.782 tone gaze lichefiate şi alte produse. In cursul anului acesta lu­crătorii din întreprinderile in­dustriei chimice au realizat şi numeroase produse noi, prin­tre care : fire volan, acetat de polivinil, oxid de magneziu, peste 10 noi coloranţi, circa 30 de medicamente noi cum sunt heparin, diabetamid, poli­­cilin, ergotin, precum şi di­verse articole din polietilenă şi polistiren. Ca rezultat al preocupărilor permanente pentru reducerea consumurilor specifice şi a preţului de cost, chimiştii şi petroliştii din întreprinderile industriale au obţinut în pri­mele opt luni ale anului eco­nomii peste plan în valoare de 57.503.000 lei. (Agerpres) IN VIATA SI NUNTA — Tivurrului — Post utemist de control fruntaş pe raion De curînd, Comitetul ra­ional U.T.M. Medgidia a decernat drapelul de frun­taş pe raion postului ute­mist de control nr. 4 de la Fa­brica de ciment „Ideal“ Cer­navodă, condus de candidatul de partid Nicolae Rusen. Membrii acestui post au contribuit din plin la ob­ţinerea unor importante re­zultate în producţie şi la lichi­darea unor lipsuri ce mai per­sistau în munca şi comporta­rea unor tineri. Postul utemist de control a adus o însemnată contribuţie la descoperirea şi folosirea re­zervelor interne ale întreprin­derii. Aşa de pildă, la propu­nerea postului utemist de con­trol, folosind deşeurile, tinerii au confecţionat peste 4090 de şuruburi pentru plăcile de blindaj ale morilor de ciment, în urma acestei iniţiative a fost realizată o economie in valoare de 5.750 lei. NICU BONCOTA tehnician 254.000 lei economisiţi de o singură brigadă In atenţia brigăzilor de producţie ale tineretului de la întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş stă lupta pentru o calitate superioară a produ­selor, realizarea de economii la materii prime şi auxiliare, reducerea coefi­cientului de rebuturi, îndrumate de orga­nizaţia U.T.M., brigăzile de producţie ale tineretului îşi îndeplinesc şi depăşesc sarci­nile propuse cu mult succes. Aşa, de pildă, brigada de producţie a tineretului, con­dusă de utemistul Ion Smith de la hala cuptoarelor, dato­rită respectării cu stricteţe a proceselor tehnologice de fa­bricaţie, precum şi a aplicării unor metode înaintate de muncă, a redus coeficientul de rebuturi cu 7,70 la sută, faţă de cel admis. Prin calitatea executării lu­crărilor şi prin economiile de materiale se evidenţiază mai ales brigada de producţie a tineretului de la atelierul de pictură, condusă de comunis­tul Pavel Mihai. Această bri­gadă şi-a îndeplinit planul anual în 8 luni, dînd pînă acum peste plan peste 60.000 de diferite obiecte de sticlă­rie pictată. în acelaşi timp, în brigadă au fost realizate economii la materiale în va­loare de 254.000 lei. ,rINTILA DAN tehnician Acţiuni pioniereşti Pionierii de la şcoala elemen­tară din comuna Fiscut, raionul Arad, îndrumaţi de organizaţia U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă continuă şi după în­ceperea anului şcolar frumoa­sele lor acţiuni pioniereşti. Astfel, sub îndrumarea cadre­lor didactice şi a instructorului superior de pionieri Ioan Rişcă, pionierii au ajutat colectivişti­lor din comună la muncile a­­gricole, recoltind peste 1.800 kg. seminţe de floarea-soarelui. Ei au mai strîns şi predat pînă in prezent cooperativei locale peste 540 kg. castane şi au muncit voluntar la curăţirea şi înfrumuseţarea şcolii. GHEORGHE ROŞCA funcţionar Contribuie la construirea şcolii în satul Poiana Pietrei, comu­na Dragomireşti, raionul Bacău, se construieşte o şcoală elemen­tară. Utemiştii din sat, îndru­maţi de comitetul comunal de partid, aduc o preţioasă contri­buţie la această construcţie. Ei au efectuat pînă în prezent peste 300 ore muncă patriotică, în a­­cest timp au aşezat peste 13.000 cărămizi, au transportat nisip, pietriş, au făcut săpături pentru fundaţie, au dat ajutor la stinsul varului pentru zidărie etc. Munca lor constituie un e­­xemplu demn de urmat. Printre cei care s-au evidenţiat se numă­ră utemiştii Costică A. Gheor­ghe, Stanciu Constantin, V. A­­babi, Gheorghe V. Ababi, Vasile T. Vieru şi alții. p. balan merceolog principal „Mîine avem geografia“ Foto : N. STELOR­AN La Ploeşti, Buzău, Rîmni­­cu-Sărat, Tîrgovişte şi in alte localităţi din regiunea Plo­eşti, se construiesc numeroase blocuri de locuinţe. Pentru ca pe aceste şantiere să se poată lucra pe timpul iernii con­structorii fac intense pregătiri. Astfel, după ce au stabilit ca lucrările de finisaj să se exe­cute numai în blocurile încăl­zite, ei se îngrijesc de punerea la punct a instalaţiilor respec­tive. Se iau de asemenea mă­suri pentru depozitarea mate­rialelor necesare pe timpul friguros în camerele de la par­­terul unor blocuri care vor fi finisate ulterior. Potrivit planului de măsuri stabilit de constructori, turna­rea planşeelor din beton mo­nolit armat se va face după metode avansate, folosindu-se adaosuri chimice pentru acce­lerarea prizei şi întărirea be­­toanelor. De asemenea, s-au prevăzut încăperi încălzite pentru muncitori, staţii de pregătire a betonului şi s-au luat unele măsuri pentru în­călzirea şi îmbunătăţirea ilu­minatului la staţiile centrale de betonare şi la alte locuri de muncă. ----------­ Şantierele de construcţii în prag de iarna Primele Îndrumări. Maistrul Iort Zăvoianu de la Şcoala prof­es­­ională de ucenici de pe lingă Uzinele „Timpuri noi“ îl iniţiază in tainele­­meseriei pe elevul din anul I, Gheorghe Constantin, Foto : AL. MIHAI In legătură cu cea de-a XV-a sesiune a Adunării Ges­nerale a O.N.U., în librăriile din ţară se găsesc urmă­­toarele lucrări: N. S. Hruşciov: Libertate şi independenţă popoarelor coloniale I Să fie rezolvată problema dezarmării generale I Cuvintare rostită in ca-*­drul discuţiilor generala la a XV-a sesiune a Adua­nării Generale a Organic­zaţiei Naţiunilor Unite , 23 septembrie 1960. •r. Gheorghe Gheorghiu-Dej­­ Cuvintare rostită la a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Brigada aşteaptă ajutorul dumneavoastră, tovarăşe inginer în urmă cu aproape doi ani, la secţia turnătorie a Uzinei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii a luat fiinţă o brigadă de producţie formată din ti­nerii Pătruţ Iuliu, Rusu Ale­xandru, Ratz Blaziu, Muntea­­nu Anton, Astaloş Carol şi Fă­­gădar Ilie. In scurt timp, bri­gada a reuşit, datorită succe­selor sale, să fie cunoscută ca un colectiv de muncă unit, bine închegat. Deseori, după orele de lucru, membrii brigăzii puteau fi întîlniţi la cabinetul tehnic al uzinei sau la biblioteca clubu­lui consultînd diferite cărţi, sfătuindu-se unii cu alţii asu­pra diferitelor metode de tur­nare. Ii preocupa îndeosebi cum ar putea să contribuie şi ei la îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea pro­centului de rebuturi, proble­me la ordinea zilei în secţia lor. Şi iată că strădaniile bri­găzii n-au fost zadarnice. La data de 20 iunie 1959, la cabinetul tehnic al uzinei a fost înregistrată prima lor ino­vaţie : „îmbunătăţirea ameste­cului de formare prin adăuga­re de bentonită“. în urma ex­perimentării propunerii, pro­centul de rebuturi a scăzut de la 10,3 la 3,5 la sută. La data de 18 noiembrie 1959 a fost făcută cea de a doua propu­nere intitulată : „Turnarea în cochile a manşoanelor pentru carele de laminare“. în timpul liber şi cu forţe proprii, tinerii şi-au executat singuri prima cochilă şi apoi au făcut experienţele. Rezulta­tele obţinute au fost foarte bune. Anual se obţin economii în valoare de 53.000 lei iar timpul de lucru se reduce de la opt ore la două ore şi jumă­tate. Normal ar fi fost ca a­­ceastă nouă metodă de lucru să fie generalizată, aplicată şi la turnarea altor repere. Ea nu se aplică însă decit pentru turnarea manșoanelor de la ca­ja pregătitoare deoarece nu­mai pentru ele există cochile. S-ar putea aplica şi la alte repere ? Da. S-ar putea aplica de exemplu la manşoanele de la linia fină, care sunt într-un număr mult mai mare ca cele de la caja pregătitoare. Pen­tru aceasta ar trebui executa­te însă un număr de trei co­chile. Tovarăşul inginer Szen­­tannay Arpad, şeful secţiei turnătorie, în loc să-i ajute pe tinerii inovatori, să le sti­muleze iniţiativa creatoare, a subestimat importanţa econo­mică a inovaţiei în cauză şi nu a acordat autorilor sprijinul necesar pentru a confecţiona cele 3 cochile. Aceeaşi atitu­dine pasivă o are tînărul ingi­ner şi faţă de propunerea de inovaţie a brigăzii privind malaxorul necesar amestecării nisipului şi sticlei solubile ne­cesare turnării, malaxor a că­rui confecţionare se amină în mod nejustificat. Tovarăşul inginer Szentan­­nay Arpad e aproape de ace­eaşi vîrstă cu aceşti tineri care vin şi-i cer părerea, care văd in el un sfătuitor. De ce des­consideră inginerul sugestiile şi propunerile tinerilor ? De ce nu-i ajută ? De ce-i repede şi rămîne nepăsător la propune­rile şi sugestiile lor ? Nu nu­mai funcţia dar în primul rind conştiinţa ar trebui să-l în­demne să stimuleze orice pro­punere menită să contribuie la perfecţionarea procesului tehnologic — să-i ajute pe ti­nerii inovatori să-şi ridice con­tinuu calificarea profesională. Brigada aşteaptă totuşi sfatul şi ajutorul său. ARISTICA BRÎNZAN corespondent voluntar

Next