Scînteia Tineretului, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3565-3590)

1960-11-01 / nr. 3565

Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. l­ a) la 1 octombrie 1960, 1.100.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decit in intreg anul 1959. Este necesar ca in gospodă­riile agricole colective să se acorde o şi mai mare atenţie creşterii efectivului de vaci proprietate obştească, asigu­­rîndu-se astfel sporirea venitu­rilor băneşti prin folosirea mai intensă a forţelor de mun­că în tot cursul anului. în acest scop este ne­cesară selecţionarea şi creş­terea tineretului bovin bun de prăsilă, de rase superioare şi cu producţii mari, asigu­­­rînd totodată şi creşterea ti­neretului bovin inapt repro­ducţiei, pentru sporirea pro­ducţiei de carne. Să dezvoltăm cu toată hotă­­rîrea baza furajeră în vederea obţinerii unor cantităţi înde­stulătoare de nutreţuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea şi gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de păşuni şi fineţe naturale, care reprezintă o rezervă în­semnată pentru creşterea ba­zei furajere. Producţia porumbului siloz a fost în anul acesta cu 1,5 milioane tone mai mare decît în 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplicate cu perseve­renţă indicaţiile date de partid cu privire la extinderea cul­turii şi folosirii porumbului siloz, asigurindu-se în acest scop maşini pentru recoltare şi însilozare. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agri­cole colective trebuie să ia măsuri pentru asigurarea construcţiilor necesare adă­­postirii efectivelor de animale în continuă creştere, folosind în­ acest scop experienţa acu­mulată în construirea adăpo­sturilor ieftine şi realizabile în termen scurt, utilizînd din plin materialele locale, apli­­cînd soluţii constructive din cele mai economicoase, potri­vit condiţiilor concrete din fiecare regiune şi raion. Pe măsura dezvoltării creş­terii animalelor în ferme mari este nevoie să se introducă mecanizarea principalelor pro­cese de producţie şi în mod deosebit a transportului şi pregătirii furajelor, precum şi a aprovizionării cu apă. Pen­tru aceasta să se asigure do­tarea acestora cu agregatele necesare, în ultimii trei ani statul a investit în lucrări de hidro­amelioraţii 860 milioane lei, pentru executarea lucrărilor de îndiguiri şi desecări pe o suprafaţă de 215.000 ha., şi amenajări pentru irigaţii pe 135.000 ha. Rezultatele obţi­nute de multe gospodării a­­gricole de stat şi colective do­vedesc că lucrările de îmbu­nătăţiri funciare, atunci cînd sunt judicios efectuate şi ra­ţional exploatate, reprezintă un mijloc important pentru obţinerea de producţii mari şi constante. Cu toate că sunt evidente sporurile de producţie ce se obţin prin irigarea culturilor, importante suprafeţe amena­jate nu sunt încă irigate, iar pe alte suprafeţe irigarea culturilor se face încă în mod defectuos. Folosirea neraţională a su­prafeţelor amenajate pentru irigaţii, se datorează lipsei de gospodărire din partea unor gospodării agricole de stat, trusturi regionale şi organe ale sfaturilor populare, pre­cum şi controlului insuficient din partea Ministerului Agri­culturii. In domeniul îmbunătăţirilor funciare, eforturile vor trebui concentrate în direcţia termi­nării lucrărilor începute şi fo­losirii raţionale a suprafeţe­lor amenajate. Totodată, va trebui asigura­tă punerea în exploatare a tu­turor suprafeţelor amenajate pentru irigaţii şi aplicarea unei agrotehnici diferenţiate, corespunzătoare culturilor iri­gate; începerea lucrărilor de iri­gaţii şi desecări va trebui să fie aprobată de forurile supe­rioare pe baza proiectelor şi studiilor tehnico-economice; la elaborarea acestora trebuie să se ţină seama de folosirea complexă şi raţională a apelor — în cadrul planului de an­samblu de amenajare a bazi­nelor hidrografice — şi de asi­gurarea la culturile irigate a unor producţii sporite şi la un preţ de cost redus faţă de cul­turile neirigate, care consti­tuie criteriile fundamentale pentru aprobarea lucrăr­ilor. Va trebui să se extindă ex­perienţa cîştigată în irigarea culturilor, să fie pregătite un număr suficient de cadre supe­rioare şi medii, pentru utiliza­rea în condiţii optime a lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare şi pentru agrotehnica culturi­lor irigate. Tovarăşi. Dezvoltarea economiei na­ţionale determină creşterea traficului total de mărfuri cu mijloace de deservire genera­lă d­e peste 8 la sută în 1961, faţă de realizările preliminate din 1960. In anul viitor se va continua modernizarea tracţiunii trenu­rilor prin înzestrarea căilor fe­rate cu încă 12 locomotive Diesel electrice de 2100 C.P. şi vor începe lucrările de elec­trificare a liniei Bucureşti- Braşov ; parcul de vagoane marfă al căilor ferate va fi dotat cu 3100 vagoane noi, moderne. Parcul transporturilor publi­ce auto va fi înzestrat cu peste 4100 autocamioane. Va fi continuată acţiunea de modernizare a drumurilor; or­ganizaţiile de construcţii vor trebui să reducă în continua­re preţul de cost şi să îmbu­nătăţească calitatea lor. Se va dezvolta capacitatea porturilor prin dotarea aces­tora cu macarale şi alte utila­je mecanice de mare produc­tivitate. Flota maritimă va fi sporită cu 8 nave noi, avînd un total de 46.000 tone, iar flota fluvială cu 29 vase, cu o capacitate de 29.000 tone. File Ministerului Economiei Forestiere, faţă de sarcina de reducere a preţului de cost în primele 8 luni ale anului cu 180 milioane, au realizat o re­ducere de 241 milioane lei, ceea ce arată marile rezerve existente încă in economia naţională. Este necesar ca ministerele şi întreprinderile să se ocupe şi mai intens de descoperirea şi valorificarea acestor rezer­ve, de creşterea continuă a rentabilităţii întreprinderilor. Aducerea în circuitul eco­nomic a valorilor materiale imobilizate incă în stocuri su­pranormative constituie o sur­să importantă pentru realiza­rea unei producţii suplimenta­re şi a unui volum sporit de investiţii. Cit de importantă este această sarcină se vede din faptul că, la mijlocul anu­lui 1960, stocurile supranor­­mative din întreaga economie însumau circa 3 miliarde lei, în vederea valorificării stocu­rilor supranormative existente și înlăturării cauzelor care generează formarea acestora, conducerile ministerelor şi în­­treprinderilor, precum şi comi­tetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a asigura co­relarea operativă a aprovizio­nării cu sarcinile de producţie, fabricarea numai de produse care au desfacerea asigurată, întărirea simţului de răspun­dere la emiterea comenzilor şi intensificarea controlului asu­pra calităţii producţiei. Este necesar să fie îmbună­tăţită reglementarea privind valorificarea stocurilor supra­­normative, astfel incit aduce­rea acestora în circuitul eco­nomic să se facă mult mai o­­perativ. Ministerul Finanţelor, Banca de Stat, Banca de In­vestiţii şi Banca Agricolă tre­buie să intensifice controlul pentru identificarea şi valorifi­­­carea stocurilor supranormati­­ve şi prevenirea formării de noi stocuri. Dezvoltarea în ritm susţinut a ramurilor producţiei ma­teriale se reflectă în spo­rirea venitului naţional, care se prevede să crească in 1961 cu aproximativ 15 la sută faţă de 1960. Aceasta creează noi posibilităţi de a se asigura, paralel cu lărgirea continuă a producţiei, creşterea sistema­tică a nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Odată cu creşterea produc­tivităţii muncii, numărul sa­lariaţilor din economie va creşte in anul viitor cu peste 200 mii. Veniturile băneşti ale oamenilor muncii provenite din salarii vor fi cu aproape 11 la sută mai mari decit în 1960. In ce priveşte ţărănimea, se prevede ca veniturile şr­băneşti provenite din vînză­­rile de produse agricole către stat să crească in anul urmă­tor cu peste 1 miliard lei. Corespunzător cu sporirea puterii de cumpărare a oame­nilor muncii, comerţul socia­list va desface populaţiei un volum de mărfuri cu aproape 15 la sută mai mare decit in 1960 ; va spori, de asemenea, cu 10 la sută volumul servi­ciilor prestate populaţiei. Congresul partidului nostru a subliniat importanţa pregă­tirii cadrelor calificate de toa­te gradele, necesitatea extin­derii şi îmbunătăţirii şcolari­zării. Numărul studenţilor din anul I, la cursurile de zi, creşte cu peste 7.000 faţă de anul trecut. Pentru a se asi­gura condiţii mai bune de ac­tivitate învăţămintului supe­rior, anul viitor vor fi date în folosinţă săli de cursuri, labo­ratoare etc., in suprafaţă tota­lă de peste 36.000 m.p., va începe construcţia Institutului Politehnic din Bucureşti. Se vor construi cămine studen­ţeşti cu aproape 11­ 000 locuri şi cantine pentru circa 12.500 de studenţi. Capacitatea şco­lilor de cultură generală va creşte cu încă 3.200 săli de clasă, lărgindu-se în continua­re şi capacitatea şcolilor pro­fesionale şi tehnice. Volumul investiţiilor pentru necesită­ţile dezvoltării Invăţămintu­­lui va fi în 1961 de 429 mi­lioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 42 la sută faţă de 1960. Se va lărgi baza tehnico­­materială necesară activităţii culturale, prin punerea în funcţiune a încă 22 cinema­tografe, cu o capacitate de 14.000 locuri, înfiinţarea în mediul rural a incă 640 cine­matografe săteşti, instalarea a două posturi noi de radio, construirea unei staţii de te­leviziune. Pentru îmbunătăţirea ocro­tirii sănătăţii oamenilor mun­cii se vor da în funcţiune 20 de policlinici raionale şi oră­şeneşti şi noi capacităţi în spi­talele din diferite oraşe şi centre muncitoreşti. Fonduri cu 13 la sută mai mari decit cele din 1960 vor fi alocate gospodăriei comu­nale, îndeosebi pentru lucră­rile de alimentare cu apă şi canalizare în oraşe. Astfel, in anul 1961 se vor construi încă circa 320 km. conducte de dis­tribuţia apei şi se va extinde reţeaua de canalizare cu 140 km. în continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de locuit ale oamenilor muncii. In 1961 va fi con­­struită şi dată în folosinţă o suprafaţă locuibilă de 1,1 mi­lioane m.p., corespunzătoare cu circa 37.000 de­ apartamen­te, ceea­ ce reprezintă o creştere de peste 20 la sută faţă de rezultatele anului în curs. Pentru asigurarea îndepli­nirii acestei sarcini, vor tre­bui eliminate lipsurile care s-au manifestat în 1960. Vor trebui stabilite din timp amplasamentele noilor con­strucţii şi asigurate proiectele, folosind cele mai reuşite şi economicoase proiecte tip. în ultimii ani s-au ridicat multe clădiri frumoase, care au fost construite intr-un ritm rapid şi care se bucură de aprecierea meritată a oameni­lor muncii. Cu toate acestea mai sunt încă deficienţe în­deosebi la calitatea finisajelor şi a instalaţiilor interioare. Trebuie pornit cu toată hotă­­rirea la îmbunătăţirea sub­stanţială a calităţii finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii din locuinţe, pentru a construi apartamente durabile, fru­moase şi confortabile. Pentru realizarea acestor sarcini, în­treprinderile producătoare de materiale de instalaţii şi fini­saj, de tîmplărie de binale să treacă grabnic la îmbunătăţi­rea calităţii şi lărgirea sorti­mentului acestor materiale, întreprinderile de construcţii trebuie să organizeze şcoli de pregătire a muncitorilor şi tehnicienilor in toate specia­lităţile lucrărilor de instalaţii şi de finisaj, care să dispună de ateliere proprii de însuşire a cunoştinţelor profesionale, organizînd în acelaşi timp practica elevilor pe şantiere. Trebuie îmbunătăţit sistemul de salarizare a muncitorilor instalatori şi finisori de pe şantierele de construcţii, pen­tru a creşte cointeresarea lor în executarea lucrărilor de calitate superioară. Organele locale de partid şi comitetele executive ale sfatu­­rilor populare trebuie să asi­gure folosirea chibzuită a fon­durilor pentru construcţia de locuinţe, urmărind realizarea şi predarea în termen a noi­lor apartamente, să acorde totodată grija necesară pro­blemelor legate de calitatea construcţiilor, în aşa fel incit, în 1961, să se construiască cu mijloace echivalente locuinţe mai bune, mai confortabile. Acestea sunt, tovarăşi, preve­derile de bază ale proiectului de plan de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe 1961. * Trebuie apreciat ca un re­zultat pozitiv al activităţii noastre de planificare faptul că, pe baza directivelor şi ho­­tărîrilor Biroului Politic, Co­mitetul de Stat al Pla­nificării, ministerele, comitete­le executive ale sfaturilor populare şi întreprinderile au pregătit proiectul de plan în mai bune condiţii şi cu 3 luni înainte de începerea anului. Cu prilejul trimiterii planu­rilor la întreprinderi, comite­tele regionale de partid au or­ganizat şedinţe de lucru pe ramuri de producţie, cu parti­ciparea miniştrilor, miniştrilor adjuncţi, a secretarilor gene­rali, directorilor generali, di­rectorilor şi a altor cadre din C.S.P. şi ministere, conducerii întreprinderilor, a organizaţii­lor de partid, sindicale şi de U.T.M., unde s-au analizat realizările planului pe prime­le 9 luni ale anului 1960 şi s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1961, scoţîndu-se în eviden­ţă noi rezerve in creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi realizării de econo­mii. în prezent, în cadrul între­prinderilor, planul se defalcă pe secţii, sectoare şi ateliere, urmînd ca, după plenară, pla­nul fiecărei întreprinderi să fie dezbătut cu toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii. Cunoaşterea de către minis­tere şi întreprinderi a sarcini­lor de plan pe 1961, cu 3 luni înainte de Începerea anului, trebuie să fie folosită din plin pentru luarea tuturor măsuri­lor tehnice, organizatorice şi economice care să asigure încă din primele zile ale anului desfăşurarea în ritm susţinut a producţiei. Precizarea sarci­nilor ce revin Întreprinderilor, secţiilor, serviciilor şi ateliere­lor, elaborarea materialelor tehnico-documentare, încheie­rea contractelor economice pentru aprovizionarea între­prinderilor şi desfacerea pro­ducţiei, stabilirea caracteristi­cilor maşinilor şi utilajelor ce se vor fabrica în ţară şi a celor ce se vor aduce din im­port, întocmirea graficelor de elaborare a proiectelor pentru Investiţii şi reparaţii capitale, recrutarea şi pregătirea cadre­lor necesare realizării planului trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a activităţii întregii economii naţionale. Va trebui să se întocmească în mod amănunţit planurile de cooperare între întreprin­deri care colaborează la rea­lizarea unor produse comple­xe, stabilindu-se pentru fiecare sarcinile cantitative, calitative și graficele de livrare. Ansamblul de măsuri orga­nizatorice care trebuie luate până la Începerea noului an vor trebui să asigure o cu­noaștere precisă a sarcinilor in fiecare întreprindere, o mai mare stabilitate a indica­torilor planului de stat, evi­­tîndu-se schimbările sarcinilor de plan şi perturbarea desfă­şurării ritmice a activităţii de producţie. Planul de beneficii din acti­vitatea de bază a unităţilor economice trebuie să fie în concordanţă cu planul de pro­ducţie şi cu planul de redu­­cere a cheltuielilor de produc­ţie. Pentru aceasta este ne­cesar să se asigure ca planul financiar al fiecărei întreprin­deri economice pe anul 1961 să fie definitivat pînă la sfîr­­şitul acestui an. Ministerul Finanţelor, mi­nisterele şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare să asigure corelarea benefi­ciilor cu indicatorii economici din planul de stat, iar, după aprobarea planurilor finan­ciare, să urmărească respec­tarea acestei corelaţii pe tot parcursul îndeplinirii planu­lui. Tovarăşi, îndeplinirea planului pe anul 1961 cere îmbunătăţirea în continuare a muncii mi­nisterelor, organelor econo­mice centrale, comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare, conducerilor întreprinde­rilor şi ale tuturor unităţilor economice. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o intensă muncă politică şi or­ganizatorică de mobilizare a partic­u­lui m­uncii pentru în­deplinirea planului de produc­ţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, intrarea în pro­ducţie la termenele prevăzute a construcţiilor şi introduce­rea în producţie a tehnicii noi. Organele şi organizaţiile de partid din întreprinderile noastre au acumulat o expe­rienţă bogată în conducerea luptei pentru productivitate mai înaltă, pentru reducerea continuă a preţului de cost, pentru descoperirea şi valori­ficarea rezervelor interne ale producţiei. Importantele anga­jamente luate de oamenii muncii, rezultatele obţinute în realizarea lor au arătat clar în ultimii ani ce mare forţă constituie iniţiativa şi spiritul gospodăresc, izvorite din con­ştiinţa socialistă a celor ce muncesc. Trebuie ca expe­rienţa preţioasă a organiza­ţiilor de partid în mobilizarea energiei creatoare a oameni­lor muncii, în analiza temei­nică a posibilităţilor concrete ale fiecărui loc de muncă, să fie generalizată în scopul în­deplinirii în cele t m­ai bune condiţii a planului pe 1961. Organele de partid, sin­­dicale şi de U.T.M., conduce­rile întreprinderilor trebuie să se ocupe mai temeinic şi să acorde o atenţie mai mare problemelor de planificare şi defalcare a planurilor, pro­blemelor financiare, de coope­rare între întreprinderi, luînd măsuri pentru înlăturarea lip­surilor care mai există, asigu­rînd o conducere mai califi­cată a economiei. Suntem­ încredinţaţi că, sub conducerea partidului, care va împlini anul viitor 40 de ani de viaţă şi de luptă pentru fericirea celor ce muncesc, oa­menii muncii vor asigura în­deplinirea planului de dezvol­tare a economiei naţionale pe 1961, vor obţine noi şi însem­nate succese in lupta pentru Înflorirea continuă a patriei noastre. Sporirea volumului de investiţii Acumulările sporite ale eco­nomiei fac posibil ca, în 1961, volumul investiţiilor din fon­durile statului să se ridice la 27,9 miliarde lei, ceea ce re­prezintă o creştere de 24 la sută faţă de volumul ce se va realiza în 1960. Investiţiile prevăzute în pro­iectul planului pe anul 1961 asigură — atit prin volumul lor, cit şi prin repartiţia pe ramuri — necesităţile de dez­voltare, proporţională, a eco­nomiei naţionale. Din totalul investiţiilor in­dustria va primi 15,6 miliar­de lei, cu 26 la sută mai mult decit in 1960, din care aproa­pe o treime sunt destinate in­dustriei energetice şi a com­bustibilului, peste 24 la sută industriei metalurgice şi con­strucţiilor de maşini, 20 la sută industriei chimice, celu­lozei şi hîrtiei şi 7,6 la sută pentru exploatarea forestieră şi industria prelucrării lem­nului. In anul 1961 vor intra in funcţiune 26 întreprinderi şi 34 secţii noi, iar 96 de între­prinderi şi secţii vor fi dez­voltate şi reutilate. Investiţiile alocate agricul­turii, din fondurile statului, vor creşte cu 20 la sută, pen­tru dezvoltarea şi moderniza­rea transporturilor şi a tele­comunicaţiilor cu 27 la sută, iar fondurile de investiţii alo­cate pentru acţiunile sociale, culturale şi ştiinţifice cu 18,6 la sută. Pentru anul 1961, proiectul de plan prevede punerea în funcţiune de fonduri fixe in­­tr.un volum total de 25,5 mi­liarde lei Punerea in funcţiune a o­­biectivelor la termenele pla­nificate este cel mai impor­tant indicator al planului de investiţii. în acest scop, ministerele trebuie să ia măsuri pentru asigurarea la timp a proiectelor, a aprovi­zionării şantierelor cu mate­riale şi utilaje de construcţii, pentru procurarea din timp a maşinilor şi instalaţiilor nece­sare punerii în producţie şi pregătirea cadrelor pentru noile întreprinderi. Desfăşurarea normală a lu­crărilor pe şantiere este une­ori stînjenită de lipsa proiec­telor ; trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea activi­tăţii institutelor de proiectare prin folosirea mai judicioasă a documentaţiei tehnice exis­tente, simplificarea şi reduce­rea duratei de elaborare a proiectelor. Proiectele trebuie supuse, înainte de a fi prezen­tate spre aprobare forurilor superioare, unei analize apro­fundate, îndeosebi în legătură cu nivelul tehnic, capacitatea, soluţiile constructive, econo­micitatea producţiei propuse şi variantele de amplasare. Realizarea volumului sporit de investiţii şi construcţii im­pune o folosire mai raţională a proiectanţilor cu pregătire superioară, astfel incit cunoş­tinţele şi experienţa acestora să fie valorificată din plin în munca de concepţie şi îndru­mare. Conducerea ministerelor şi comitetele executive ale sfa­turilor populare trebuie să în­­drumeze activitatea institute­lor de proiectare şi a consi­liilor tehnico-ştiinţifice, întă­rind aceste organe cu cadre care au cea mai înaltă pregă­tire profesională în ramurile respective, în scopul adoptă­rii, la întocmirea proiectelor, a celor mai raţionale soluţii tehnice şi economice. Planul de comerţ exterior prevede pentru anul 1961 o creştere a schimburilor comer­ciale cu circa 11 la sută faţă de 1960. Exportul pe anul viitor se caracterizează printr-o struc­tură îmbunătăţită, asigurînd astfel o valorificare superioară a resurselor noastre destinate exportului. Creşte exportul de maşini şi utilaje cu 31 la sută, de produse ale industriei chi­mice cu 35 la sută, ale in­dustriei lemnului cu 13 la sută, ale industriei alimentare cu 7 la sută, în special pe seama produselor prelucrate. Cresc cu 11 la sută impor­turile de instalaţii, utilaje şi maşini de mare tehnicitate, necesare dotării industriei noastre cu tehnica nouă şi cu 10 la sută importurile de ma­terii prime şi materiale. în actualele condiţii, cină ţara noastră , dispune de mai multe şi mai variate resurse pentru export, in sortimente mai bogate şi de o calitate mai bună, Ministerul Comer­ţului trebuie să intensifice prospectarea pieţelor externe în vederea lărgirii schimburi­lor comerciale. Este necesar să fie întărit controlul de calitate şi recep­ţie a mărfurilor destinate ex­portului, atit din partea con­ducerii tehnice a întreprinde­rilor producătoare, cit şi din partea întreprinderilor de co­merţ exterior. Produsele pe care le exportăm să oglin­dească posibilităţile şi nivelul tehnic de care dispune ţara noastră. Se impune mai multă aten­ţie pentru problema rentabi­lităţii produselor la export. Pentru a se obţine rezultate economice favorabile în ope­raţiunile de comerţ exterior, este necesar ca ministerele şi întreprinderile să cunoască şi să se preocupe îndeaproape de reducerea costului produ­selor, astfel incit să se reali­zeze un curs de revenire al valutei cit mai scăzut la mărfurile ce se exportă şi creşterea continuă a rentabi­lităţii acestora. Creşterea volumului comer­ţului exterior face necesar ca Ministerul Comerţului să întă­rească agenţiile economice din străinătate cu tehnicieni şi economişti competenţi şi să acorde mai multă atenţie in­struirii şi pregătirii cadrelor din exterior. Pentru creşterea acumulărilor­ pentru ridicarea continua a nivelului de trai al oamenilor muncii Tovarăşi, Planul financiar pe 1961 prevede mijloace băneşti in­tr-un volum care asigură fi­nanţarea integrală a sarcinilor de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anul viitor Cea mai importantă contribuţie in acoperirea financiară a nevoi­lor economiei o au acumulă­rile date de întreprinderile socialiste de stat, care cresc de la 48 la sută din totalul veniturilor in 1960, la aproape 51 la sută în 1961, ajungind la suma de peste 38 miliarde lei. Creşterea necontenită a in­vestiţiilor şi a altor acţiuni economice ale statului nostru cere ca organele de partid şi de stat să dea toată atenţia realizării şi depăşirii acumulă­rilor. Ca fapt pozitiv în această direcţie este de subliniat că, datorită unei preocupări se­rioase şi a unor eforturi siste­matice, a crescut rentabilitatea întreprinderilor. Astfel, unită­ Luna prieteniei romino - sovietice Sărbătorirea Lunii prieteniei romino-sovietice prilejuieşte în continuare numeroase manifes­tări in Capitală şi în întreaga ţară. Duminică dimineaţa, în sala Teatrului Armatei din Capitală, scriitorul D. Almaş a ţinut con­ferinţa intitulată „Marea Revo­luţii­ Socialistă din Octombrie, oglindită in dramaturgie“ A fost prezentată apoi piesa ,,In nu­mele Revoluţiei“ de Al. Şah­ov. Un mare număr de oameni ai muncii din Capitală au partici­pat în aceeaşi zi la numeroase manifestări artistice, printre care festivalul literar „poeţii ro­mini şi sovietici cîntă pacea şi prietenia", in sala Teatrului E­­vreesc de Stat şi concertul de muzică uşoară românească şi tevistică prezentat in sala Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. Luni, in sala Institutului de Cercetări Agronomice din Ca­pitală a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată în cinstea Lunii prieteniei romi­­no-sovietice de Institutul de stu­dii romino-sovietic şi Institutul de cercetări agronomice al Aca­demiei R. P. Române. In cadrul ciclului de conferin­ţe cu tema „Roade ale colabora­­rii economice romino-sovietice", organizat de Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L-U.S., tov. ing. Ion Marinescu, direc­tor tehnic în Ministerul Indus­triei Petrolului și Chimiei, a vorbit despre „Colaborarea ro­mino sovietică in domeniul in­dustriei chimice.“. ★ La Olteniţa a avut loc un fes­tival al prieteniei romîno-sovieti­­ce la care au participat numeroşi locuitori ai oraşului. Ion Mora­­ru, secretar al Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., a ţinut confe­rinţa : „Coexistenţa paşnică, ne­cesitate vitală a epocii noastre". Scriitorii Al Sahighian şi O. Pancu-Iaşi au vorbit elevilor despre ,,Prietenia romino sovie­­tică in proză şi poezie“, iar dr. Florica Bagdasar, vicepreşedinte al Crucii Roşii a R. P. Româno, a vorbit femeilor din localitate despre „Grija statului sovietic pentru asigurarea sănătăţii ma­mei şi copilului“, i­ TG. MUREŞ. In Regiunea Au­­tonomă Maghiară au avut loc sute de conferinţe, simpozioane şi seri literare şi s-au amenajat numeroase expoziţii despre dez­voltarea economiei Uniunii So­vietice, a ştiinţei, artei şi litera­turii sovietice. Muncitori şi co­lectivişti care au vizitat Uniu­nea Sovietică şi-au împărtăşit impresiile lor despre viaţa feri­cită a constructorilor comunis­mului. ★ TIMIŞOARA. La clubul mun­citorilor ceferişti din Timişoara a avut loc duminică o manifes­tare culturală consacrată scriito­rilor sovietici. Poetul Radu Boureanu a vorbit despre viaţa şi opera poeţilor Maiakovski, Blok şi Esenin. Tot duminică, oameni de ştiinţă şi cadre didac­tice de la institutul politehnic din localitate au organizat un simpozion avînd ca temă nou­tăţile tehnice şi ştiinţifice din UR.S.S. DEVA. Numeroşi , muncitori de la Combinatul siderurgic Hu­nedoara au luat parte la consfă­tuirea care a avut loc la­­,Casa tehnicianului“ din localitate, a­­vînd ca temă „Cartea tehnică sovietică sprijin preţios in muncă“. T­G * PLOEŞTI. La cinematograful „Progresul" din localitate, un numeros public a luat parte la conferinţa intitulată „Chipul moral al oamenilor sovietici o­­glindit in literatură“. A vorbit prof. urtiv. Mihai Novicov. In raioanele Mizil, Pucioasa, Cîm­­pi­na, Buzău şi Tirgovişte a avut loc duminică Festivalul cititori­­rilor şi recitatorilor artistici cu tema „Prietenia romino sovie­tici“, de ORADEA. Numeroşi oameni ai muncii s au adunat duminică in piaţa I. V. Stalin din Oradea, unde au salutat sosirea purtăto­rilor ştafetei prieteniei romino­ sovietice, adusă de grupuri de motociclişti şi atleţi care purtau mesajele oamenilor muncii din raioanele regiunii Oradea. ★ Un ritm tot mai intens lucrărilor agricole de toamnă Mecanizatorii lucrează din plin PLOEŞTI (de la corespondentul nos­tru). — In prezent pe ogoarele gospodă­riilor agricole de stat din regiunea Ploeşti, tinerii mecanizatori, ajutaţi din inginerii şi tehnicienii agro­nomi, dau ultimile bătălii pentru termi­narea campaniei în­saminţârilor de toam­ă !9 P­­i o! B.a­ucrat în condiţii mult mai vitrege decit a­­nul trecut, mai ales la executarea arătu­rilor şi pregătirea te­renurilor pentru în­­sămînţări, succesele înregistrate pînă acum sint dintre cele mai bune. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., sub conducerea orga­nizaţiilor de partid, tinerii tractorişti din gospodăriile de stat Cîndeşti, Rîfov, Iarlaţi, Bilciureşti şi Ţin­teşti, lucrînd zi şi noapte, au terminat primii campania în­­sămînţărilor de toam­nă. La gospodăria de stat din Rîfov, de pil­dă, mecanizatorii au însămînţat numai cu grîu 600 ha. în ac­tuala campanie de în­­săminţări, pentru asi­gurarea în anul vii­tor a unei producţii sporite de grîu, o sus­ţinută muncă depun şi tractoriştii din G.A.S. Puchenii Mari. Pentru sfărîmarea bo­lovanilor şi pregătirea terenului pe o supra­faţă de 700 ha, trac­toriştii au folosit in aceste lucrări agregate grele precum şi trac­toarele Kirov. Asigu­rînd aceste condiţii ei au însămînţat pînă acum cu grîu 500 ha din cele 600 planifi­cate. Faţă d­e anul trecut ei au sporit suprafaţa destinată cu grîu cu încă 150 ha. Tînărul tractorist Gheorghe Pleșa, din brigada tînărului co­munist Dumitru Dra­gu­, a cîștigat întrece­rea pe gospodărie în campania de toamnă. Cînd totul e făcut la timpul potrivit Amil acesta. Supra­faţa planificată se­mănăturilor de toam­nă în G.A.C. ."Dn­'­mul socialismului’ din comuna Ariceşti, raionul Ploeşti, a fost de 110 ha. Experien­ţa celor zece ani de muncă in comun i-a făcut pe colectiviştii din această gospodă­rie să înţeleagă că o condiţie principală pentru asigurarea vi­itoarei recolte e semă­natul şi ogoritul la timp. în scopul aces­ta suprafaţa de 10 hectare semănată cu lucerna, mazăre şi borceag a fost elibe­rată la timp. Apoi, aşa cum procedează bunii gospodari, pe această suprafaţă co­lectiviştii au cărat şi răspîndit 1.500 tone gunoi şi cite 250 ki­lograme superfosfat pentru fiecare hectar. După aceea, mecani­zatorii de la S.M.T. Buda au intrat cu tractoarele executînd arături adinei intre 28-30 cm­. După o grăpare şi un boronit, pentru sfărîmarea crustei şi păstrarea apei în sol, la timpul potrivit s-a trecut la semănat. Nu de mult, prin munca entuziastă a colectiviştilor planul semănăturilor de toamnă a fost în­deplinit şi colectiviş­tii au trecut cu toate forţele la executarea celorlalte lucări, în momentul de faţă ti­nerii Aurelian Bucur, Alexandru Efie, Ale­xandru Voicu şi alţi conductori de atelaje cară şi răspîndesc pe celelalte suprafeţe destinate semănături­lor de primăvară cele circa 2.000 tone gu­noi depozitat în plat­forme la grajdurile gospodăriei. Iar în urma lor vin mecani­zatorii cu tractoarele. Şi în timp ce pe cele 110 hectare griul, se­cara şi orzul au în­ceput să răsară, se execută într-un ritm susţinut ogorîrea ce­lorlalte 240 de hecta­re ale gospodăriei des­tinate semănăturilor de primăvară. C. DIACONU Timpul frumos trebuie folosit din plin IAŞI (de la corespondentul nostru). Timpul este deosebit de priel­nic pentru efectuarea cu spor a tuturor muncilor din actuala campanie agricolă. Folosindu-se de acest fapt, mobilizind toate forţele de care dispun, unităţile socialist-cooperatiste din regiu­nea Iaşi ar putea să obţină re­zultate dintre cele mai bune. Situaţia din 27 octombrie reflec­tă însă cu totul altceva. Rezultatele obţinute la trans­portul îngrăşămintelor organice, la arături şi insâmînţări sunt cu mult sub posibilităţi. La trans­portul îngrăşămintelor pe­ regiu­ne abia s-au realizat 46,9 pro­cente, în raioane ca Huşi, Te, Frumos, Negreşti, transportin­­du-se intre 20—28 la sută din cantităţile necesare. Arăturile pentru însăminţările de toamnă s-au efectuat pe regiune in pro­porţie de 79 la sută. Însămîn­­ţările pe întreaga regiune nu s-au efectuat incă nici pe trei sferturi din suprafaţa planifica­tă. La grîu abia s-au Insăminţat 73,2 la sută, iar la ora 36,1 la sută Viteza zilnică la Insămîn­­ţări între zilele 20- 27 octombrie s-a realizat doar In proporţie de 51,8 la sută. Care sint motivele care au făcut posibilă o astfel de situaţie ? In primul rînd este vorba de o insuficientă organiza­re a forţelor existente In regiune şi de o seamă de măsuri pregă­titoare care trebuiau Incă de mult luate. De pildă, la întovă­răşirile agricole din raionul Iaşi s-a tergiversat procurarea şi pregătirea seminţei necesare. In prezent acest lucru face să se intirzie semănatul. In alte raioa­ne cum sint Hirlău, Tg. Frumos se motivează că, acestea fiind situate măi la nordul regiunii este normal ca ele să fie in „coadă". Dar situaţia nu este mai bună nici in raioanele „su­diste" ca Vaslui şi Negreşti. A­­tunci ? Realitatea este că „pro­blemele" fiecărui raion au de fapt aceleaşi cau­ze. De o parte comoditatea. De altă parte lipsa de răspunderi a unor tovarăşi din colectivele agricole raionale şi din conducerea unor unităţi socialist-cooperatiste faţă de să­,­ciriile ce le revin La îndreptarea­­ acestei situaţii organizaţiile U.T.M din regiune trebuie să-şi aducă contribuţia lor, mobilizind tineretul de la sate să lucreze cu toate forţele in aşa fel Incit să fie folosit din plin timpul fa­vorabil pentru terminarea grab­nică a lucrărilor agricole de toamnă.

Next