Scînteia Tineretului, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3565-3590)
1960-11-01 / nr. 3565
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. l a) la 1 octombrie 1960, 1.100.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decit in intreg anul 1959. Este necesar ca in gospodăriile agricole colective să se acorde o şi mai mare atenţie creşterii efectivului de vaci proprietate obştească, asigurîndu-se astfel sporirea veniturilor băneşti prin folosirea mai intensă a forţelor de muncă în tot cursul anului. în acest scop este necesară selecţionarea şi creşterea tineretului bovin bun de prăsilă, de rase superioare şi cu producţii mari, asigurînd totodată şi creşterea tineretului bovin inapt reproducţiei, pentru sporirea producţiei de carne. Să dezvoltăm cu toată hotărîrea baza furajeră în vederea obţinerii unor cantităţi îndestulătoare de nutreţuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea şi gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de păşuni şi fineţe naturale, care reprezintă o rezervă însemnată pentru creşterea bazei furajere. Producţia porumbului siloz a fost în anul acesta cu 1,5 milioane tone mai mare decît în 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplicate cu perseverenţă indicaţiile date de partid cu privire la extinderea culturii şi folosirii porumbului siloz, asigurindu-se în acest scop maşini pentru recoltare şi însilozare. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective trebuie să ia măsuri pentru asigurarea construcţiilor necesare adăpostirii efectivelor de animale în continuă creştere, folosind în acest scop experienţa acumulată în construirea adăposturilor ieftine şi realizabile în termen scurt, utilizînd din plin materialele locale, aplicînd soluţii constructive din cele mai economicoase, potrivit condiţiilor concrete din fiecare regiune şi raion. Pe măsura dezvoltării creşterii animalelor în ferme mari este nevoie să se introducă mecanizarea principalelor procese de producţie şi în mod deosebit a transportului şi pregătirii furajelor, precum şi a aprovizionării cu apă. Pentru aceasta să se asigure dotarea acestora cu agregatele necesare, în ultimii trei ani statul a investit în lucrări de hidroamelioraţii 860 milioane lei, pentru executarea lucrărilor de îndiguiri şi desecări pe o suprafaţă de 215.000 ha., şi amenajări pentru irigaţii pe 135.000 ha. Rezultatele obţinute de multe gospodării agricole de stat şi colective dovedesc că lucrările de îmbunătăţiri funciare, atunci cînd sunt judicios efectuate şi raţional exploatate, reprezintă un mijloc important pentru obţinerea de producţii mari şi constante. Cu toate că sunt evidente sporurile de producţie ce se obţin prin irigarea culturilor, importante suprafeţe amenajate nu sunt încă irigate, iar pe alte suprafeţe irigarea culturilor se face încă în mod defectuos. Folosirea neraţională a suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, se datorează lipsei de gospodărire din partea unor gospodării agricole de stat, trusturi regionale şi organe ale sfaturilor populare, precum şi controlului insuficient din partea Ministerului Agriculturii. In domeniul îmbunătăţirilor funciare, eforturile vor trebui concentrate în direcţia terminării lucrărilor începute şi folosirii raţionale a suprafeţelor amenajate. Totodată, va trebui asigurată punerea în exploatare a tuturor suprafeţelor amenajate pentru irigaţii şi aplicarea unei agrotehnici diferenţiate, corespunzătoare culturilor irigate; începerea lucrărilor de irigaţii şi desecări va trebui să fie aprobată de forurile superioare pe baza proiectelor şi studiilor tehnico-economice; la elaborarea acestora trebuie să se ţină seama de folosirea complexă şi raţională a apelor — în cadrul planului de ansamblu de amenajare a bazinelor hidrografice — şi de asigurarea la culturile irigate a unor producţii sporite şi la un preţ de cost redus faţă de culturile neirigate, care constituie criteriile fundamentale pentru aprobarea lucrărilor. Va trebui să se extindă experienţa cîştigată în irigarea culturilor, să fie pregătite un număr suficient de cadre superioare şi medii, pentru utilizarea în condiţii optime a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi pentru agrotehnica culturilor irigate. Tovarăşi. Dezvoltarea economiei naţionale determină creşterea traficului total de mărfuri cu mijloace de deservire generală de peste 8 la sută în 1961, faţă de realizările preliminate din 1960. In anul viitor se va continua modernizarea tracţiunii trenurilor prin înzestrarea căilor ferate cu încă 12 locomotive Diesel electrice de 2100 C.P. şi vor începe lucrările de electrificare a liniei Bucureşti- Braşov ; parcul de vagoane marfă al căilor ferate va fi dotat cu 3100 vagoane noi, moderne. Parcul transporturilor publice auto va fi înzestrat cu peste 4100 autocamioane. Va fi continuată acţiunea de modernizare a drumurilor; organizaţiile de construcţii vor trebui să reducă în continuare preţul de cost şi să îmbunătăţească calitatea lor. Se va dezvolta capacitatea porturilor prin dotarea acestora cu macarale şi alte utilaje mecanice de mare productivitate. Flota maritimă va fi sporită cu 8 nave noi, avînd un total de 46.000 tone, iar flota fluvială cu 29 vase, cu o capacitate de 29.000 tone. File Ministerului Economiei Forestiere, faţă de sarcina de reducere a preţului de cost în primele 8 luni ale anului cu 180 milioane, au realizat o reducere de 241 milioane lei, ceea ce arată marile rezerve existente încă in economia naţională. Este necesar ca ministerele şi întreprinderile să se ocupe şi mai intens de descoperirea şi valorificarea acestor rezerve, de creşterea continuă a rentabilităţii întreprinderilor. Aducerea în circuitul economic a valorilor materiale imobilizate incă în stocuri supranormative constituie o sursă importantă pentru realizarea unei producţii suplimentare şi a unui volum sporit de investiţii. Cit de importantă este această sarcină se vede din faptul că, la mijlocul anului 1960, stocurile supranormative din întreaga economie însumau circa 3 miliarde lei, în vederea valorificării stocurilor supranormative existente și înlăturării cauzelor care generează formarea acestora, conducerile ministerelor şi întreprinderilor, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a asigura corelarea operativă a aprovizionării cu sarcinile de producţie, fabricarea numai de produse care au desfacerea asigurată, întărirea simţului de răspundere la emiterea comenzilor şi intensificarea controlului asupra calităţii producţiei. Este necesar să fie îmbunătăţită reglementarea privind valorificarea stocurilor supranormative, astfel incit aducerea acestora în circuitul economic să se facă mult mai operativ. Ministerul Finanţelor, Banca de Stat, Banca de Investiţii şi Banca Agricolă trebuie să intensifice controlul pentru identificarea şi valorificarea stocurilor supranormative şi prevenirea formării de noi stocuri. Dezvoltarea în ritm susţinut a ramurilor producţiei materiale se reflectă în sporirea venitului naţional, care se prevede să crească in 1961 cu aproximativ 15 la sută faţă de 1960. Aceasta creează noi posibilităţi de a se asigura, paralel cu lărgirea continuă a producţiei, creşterea sistematică a nivelului de trai al celor ce muncesc. Odată cu creşterea productivităţii muncii, numărul salariaţilor din economie va creşte in anul viitor cu peste 200 mii. Veniturile băneşti ale oamenilor muncii provenite din salarii vor fi cu aproape 11 la sută mai mari decit în 1960. In ce priveşte ţărănimea, se prevede ca veniturile şrbăneşti provenite din vînzările de produse agricole către stat să crească in anul următor cu peste 1 miliard lei. Corespunzător cu sporirea puterii de cumpărare a oamenilor muncii, comerţul socialist va desface populaţiei un volum de mărfuri cu aproape 15 la sută mai mare decit in 1960 ; va spori, de asemenea, cu 10 la sută volumul serviciilor prestate populaţiei. Congresul partidului nostru a subliniat importanţa pregătirii cadrelor calificate de toate gradele, necesitatea extinderii şi îmbunătăţirii şcolarizării. Numărul studenţilor din anul I, la cursurile de zi, creşte cu peste 7.000 faţă de anul trecut. Pentru a se asigura condiţii mai bune de activitate învăţămintului superior, anul viitor vor fi date în folosinţă săli de cursuri, laboratoare etc., in suprafaţă totală de peste 36.000 m.p., va începe construcţia Institutului Politehnic din Bucureşti. Se vor construi cămine studenţeşti cu aproape 11 000 locuri şi cantine pentru circa 12.500 de studenţi. Capacitatea şcolilor de cultură generală va creşte cu încă 3.200 săli de clasă, lărgindu-se în continuare şi capacitatea şcolilor profesionale şi tehnice. Volumul investiţiilor pentru necesităţile dezvoltării Invăţămintului va fi în 1961 de 429 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 42 la sută faţă de 1960. Se va lărgi baza tehnicomaterială necesară activităţii culturale, prin punerea în funcţiune a încă 22 cinematografe, cu o capacitate de 14.000 locuri, înfiinţarea în mediul rural a incă 640 cinematografe săteşti, instalarea a două posturi noi de radio, construirea unei staţii de televiziune. Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii se vor da în funcţiune 20 de policlinici raionale şi orăşeneşti şi noi capacităţi în spitalele din diferite oraşe şi centre muncitoreşti. Fonduri cu 13 la sută mai mari decit cele din 1960 vor fi alocate gospodăriei comunale, îndeosebi pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în oraşe. Astfel, in anul 1961 se vor construi încă circa 320 km. conducte de distribuţia apei şi se va extinde reţeaua de canalizare cu 140 km. în continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii. In 1961 va fi construită şi dată în folosinţă o suprafaţă locuibilă de 1,1 milioane m.p., corespunzătoare cu circa 37.000 de apartamente, ceea ce reprezintă o creştere de peste 20 la sută faţă de rezultatele anului în curs. Pentru asigurarea îndeplinirii acestei sarcini, vor trebui eliminate lipsurile care s-au manifestat în 1960. Vor trebui stabilite din timp amplasamentele noilor construcţii şi asigurate proiectele, folosind cele mai reuşite şi economicoase proiecte tip. în ultimii ani s-au ridicat multe clădiri frumoase, care au fost construite intr-un ritm rapid şi care se bucură de aprecierea meritată a oamenilor muncii. Cu toate acestea mai sunt încă deficienţe îndeosebi la calitatea finisajelor şi a instalaţiilor interioare. Trebuie pornit cu toată hotărirea la îmbunătăţirea substanţială a calităţii finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii din locuinţe, pentru a construi apartamente durabile, frumoase şi confortabile. Pentru realizarea acestor sarcini, întreprinderile producătoare de materiale de instalaţii şi finisaj, de tîmplărie de binale să treacă grabnic la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentului acestor materiale, întreprinderile de construcţii trebuie să organizeze şcoli de pregătire a muncitorilor şi tehnicienilor in toate specialităţile lucrărilor de instalaţii şi de finisaj, care să dispună de ateliere proprii de însuşire a cunoştinţelor profesionale, organizînd în acelaşi timp practica elevilor pe şantiere. Trebuie îmbunătăţit sistemul de salarizare a muncitorilor instalatori şi finisori de pe şantierele de construcţii, pentru a creşte cointeresarea lor în executarea lucrărilor de calitate superioară. Organele locale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să asigure folosirea chibzuită a fondurilor pentru construcţia de locuinţe, urmărind realizarea şi predarea în termen a noilor apartamente, să acorde totodată grija necesară problemelor legate de calitatea construcţiilor, în aşa fel incit, în 1961, să se construiască cu mijloace echivalente locuinţe mai bune, mai confortabile. Acestea sunt, tovarăşi, prevederile de bază ale proiectului de plan de dezvoltare a economiei naţionale pe 1961. * Trebuie apreciat ca un rezultat pozitiv al activităţii noastre de planificare faptul că, pe baza directivelor şi hotărîrilor Biroului Politic, Comitetul de Stat al Planificării, ministerele, comitetele executive ale sfaturilor populare şi întreprinderile au pregătit proiectul de plan în mai bune condiţii şi cu 3 luni înainte de începerea anului. Cu prilejul trimiterii planurilor la întreprinderi, comitetele regionale de partid au organizat şedinţe de lucru pe ramuri de producţie, cu participarea miniştrilor, miniştrilor adjuncţi, a secretarilor generali, directorilor generali, directorilor şi a altor cadre din C.S.P. şi ministere, conducerii întreprinderilor, a organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M., unde s-au analizat realizările planului pe primele 9 luni ale anului 1960 şi s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1961, scoţîndu-se în evidenţă noi rezerve in creşterea producţiei, a productivităţii muncii şi realizării de economii. în prezent, în cadrul întreprinderilor, planul se defalcă pe secţii, sectoare şi ateliere, urmînd ca, după plenară, planul fiecărei întreprinderi să fie dezbătut cu toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii. Cunoaşterea de către ministere şi întreprinderi a sarcinilor de plan pe 1961, cu 3 luni înainte de Începerea anului, trebuie să fie folosită din plin pentru luarea tuturor măsurilor tehnice, organizatorice şi economice care să asigure încă din primele zile ale anului desfăşurarea în ritm susţinut a producţiei. Precizarea sarcinilor ce revin Întreprinderilor, secţiilor, serviciilor şi atelierelor, elaborarea materialelor tehnico-documentare, încheierea contractelor economice pentru aprovizionarea întreprinderilor şi desfacerea producţiei, stabilirea caracteristicilor maşinilor şi utilajelor ce se vor fabrica în ţară şi a celor ce se vor aduce din import, întocmirea graficelor de elaborare a proiectelor pentru Investiţii şi reparaţii capitale, recrutarea şi pregătirea cadrelor necesare realizării planului trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a activităţii întregii economii naţionale. Va trebui să se întocmească în mod amănunţit planurile de cooperare între întreprinderi care colaborează la realizarea unor produse complexe, stabilindu-se pentru fiecare sarcinile cantitative, calitative și graficele de livrare. Ansamblul de măsuri organizatorice care trebuie luate până la Începerea noului an vor trebui să asigure o cunoaștere precisă a sarcinilor in fiecare întreprindere, o mai mare stabilitate a indicatorilor planului de stat, evitîndu-se schimbările sarcinilor de plan şi perturbarea desfăşurării ritmice a activităţii de producţie. Planul de beneficii din activitatea de bază a unităţilor economice trebuie să fie în concordanţă cu planul de producţie şi cu planul de reducere a cheltuielilor de producţie. Pentru aceasta este necesar să se asigure ca planul financiar al fiecărei întreprinderi economice pe anul 1961 să fie definitivat pînă la sfîrşitul acestui an. Ministerul Finanţelor, ministerele şi comitetele executive ale sfaturilor populare să asigure corelarea beneficiilor cu indicatorii economici din planul de stat, iar, după aprobarea planurilor financiare, să urmărească respectarea acestei corelaţii pe tot parcursul îndeplinirii planului. Tovarăşi, îndeplinirea planului pe anul 1961 cere îmbunătăţirea în continuare a muncii ministerelor, organelor economice centrale, comitetelor executive ale sfaturilor populare, conducerilor întreprinderilor şi ale tuturor unităţilor economice. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o intensă muncă politică şi organizatorică de mobilizare a particului muncii pentru îndeplinirea planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, intrarea în producţie la termenele prevăzute a construcţiilor şi introducerea în producţie a tehnicii noi. Organele şi organizaţiile de partid din întreprinderile noastre au acumulat o experienţă bogată în conducerea luptei pentru productivitate mai înaltă, pentru reducerea continuă a preţului de cost, pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale producţiei. Importantele angajamente luate de oamenii muncii, rezultatele obţinute în realizarea lor au arătat clar în ultimii ani ce mare forţă constituie iniţiativa şi spiritul gospodăresc, izvorite din conştiinţa socialistă a celor ce muncesc. Trebuie ca experienţa preţioasă a organizaţiilor de partid în mobilizarea energiei creatoare a oamenilor muncii, în analiza temeinică a posibilităţilor concrete ale fiecărui loc de muncă, să fie generalizată în scopul îndeplinirii în cele t mai bune condiţii a planului pe 1961. Organele de partid, sindicale şi de U.T.M., conducerile întreprinderilor trebuie să se ocupe mai temeinic şi să acorde o atenţie mai mare problemelor de planificare şi defalcare a planurilor, problemelor financiare, de cooperare între întreprinderi, luînd măsuri pentru înlăturarea lipsurilor care mai există, asigurînd o conducere mai calificată a economiei. Suntem încredinţaţi că, sub conducerea partidului, care va împlini anul viitor 40 de ani de viaţă şi de luptă pentru fericirea celor ce muncesc, oamenii muncii vor asigura îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe 1961, vor obţine noi şi însemnate succese in lupta pentru Înflorirea continuă a patriei noastre. Sporirea volumului de investiţii Acumulările sporite ale economiei fac posibil ca, în 1961, volumul investiţiilor din fondurile statului să se ridice la 27,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 24 la sută faţă de volumul ce se va realiza în 1960. Investiţiile prevăzute în proiectul planului pe anul 1961 asigură — atit prin volumul lor, cit şi prin repartiţia pe ramuri — necesităţile de dezvoltare, proporţională, a economiei naţionale. Din totalul investiţiilor industria va primi 15,6 miliarde lei, cu 26 la sută mai mult decit in 1960, din care aproape o treime sunt destinate industriei energetice şi a combustibilului, peste 24 la sută industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini, 20 la sută industriei chimice, celulozei şi hîrtiei şi 7,6 la sută pentru exploatarea forestieră şi industria prelucrării lemnului. In anul 1961 vor intra in funcţiune 26 întreprinderi şi 34 secţii noi, iar 96 de întreprinderi şi secţii vor fi dezvoltate şi reutilate. Investiţiile alocate agriculturii, din fondurile statului, vor creşte cu 20 la sută, pentru dezvoltarea şi modernizarea transporturilor şi a telecomunicaţiilor cu 27 la sută, iar fondurile de investiţii alocate pentru acţiunile sociale, culturale şi ştiinţifice cu 18,6 la sută. Pentru anul 1961, proiectul de plan prevede punerea în funcţiune de fonduri fixe intr.un volum total de 25,5 miliarde lei Punerea in funcţiune a obiectivelor la termenele planificate este cel mai important indicator al planului de investiţii. în acest scop, ministerele trebuie să ia măsuri pentru asigurarea la timp a proiectelor, a aprovizionării şantierelor cu materiale şi utilaje de construcţii, pentru procurarea din timp a maşinilor şi instalaţiilor necesare punerii în producţie şi pregătirea cadrelor pentru noile întreprinderi. Desfăşurarea normală a lucrărilor pe şantiere este uneori stînjenită de lipsa proiectelor ; trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii institutelor de proiectare prin folosirea mai judicioasă a documentaţiei tehnice existente, simplificarea şi reducerea duratei de elaborare a proiectelor. Proiectele trebuie supuse, înainte de a fi prezentate spre aprobare forurilor superioare, unei analize aprofundate, îndeosebi în legătură cu nivelul tehnic, capacitatea, soluţiile constructive, economicitatea producţiei propuse şi variantele de amplasare. Realizarea volumului sporit de investiţii şi construcţii impune o folosire mai raţională a proiectanţilor cu pregătire superioară, astfel incit cunoştinţele şi experienţa acestora să fie valorificată din plin în munca de concepţie şi îndrumare. Conducerea ministerelor şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să îndrumeze activitatea institutelor de proiectare şi a consiliilor tehnico-ştiinţifice, întărind aceste organe cu cadre care au cea mai înaltă pregătire profesională în ramurile respective, în scopul adoptării, la întocmirea proiectelor, a celor mai raţionale soluţii tehnice şi economice. Planul de comerţ exterior prevede pentru anul 1961 o creştere a schimburilor comerciale cu circa 11 la sută faţă de 1960. Exportul pe anul viitor se caracterizează printr-o structură îmbunătăţită, asigurînd astfel o valorificare superioară a resurselor noastre destinate exportului. Creşte exportul de maşini şi utilaje cu 31 la sută, de produse ale industriei chimice cu 35 la sută, ale industriei lemnului cu 13 la sută, ale industriei alimentare cu 7 la sută, în special pe seama produselor prelucrate. Cresc cu 11 la sută importurile de instalaţii, utilaje şi maşini de mare tehnicitate, necesare dotării industriei noastre cu tehnica nouă şi cu 10 la sută importurile de materii prime şi materiale. în actualele condiţii, cină ţara noastră , dispune de mai multe şi mai variate resurse pentru export, in sortimente mai bogate şi de o calitate mai bună, Ministerul Comerţului trebuie să intensifice prospectarea pieţelor externe în vederea lărgirii schimburilor comerciale. Este necesar să fie întărit controlul de calitate şi recepţie a mărfurilor destinate exportului, atit din partea conducerii tehnice a întreprinderilor producătoare, cit şi din partea întreprinderilor de comerţ exterior. Produsele pe care le exportăm să oglindească posibilităţile şi nivelul tehnic de care dispune ţara noastră. Se impune mai multă atenţie pentru problema rentabilităţii produselor la export. Pentru a se obţine rezultate economice favorabile în operaţiunile de comerţ exterior, este necesar ca ministerele şi întreprinderile să cunoască şi să se preocupe îndeaproape de reducerea costului produselor, astfel incit să se realizeze un curs de revenire al valutei cit mai scăzut la mărfurile ce se exportă şi creşterea continuă a rentabilităţii acestora. Creşterea volumului comerţului exterior face necesar ca Ministerul Comerţului să întărească agenţiile economice din străinătate cu tehnicieni şi economişti competenţi şi să acorde mai multă atenţie instruirii şi pregătirii cadrelor din exterior. Pentru creşterea acumulărilor pentru ridicarea continua a nivelului de trai al oamenilor muncii Tovarăşi, Planul financiar pe 1961 prevede mijloace băneşti intr-un volum care asigură finanţarea integrală a sarcinilor de dezvoltare a economiei naţionale pe anul viitor Cea mai importantă contribuţie in acoperirea financiară a nevoilor economiei o au acumulările date de întreprinderile socialiste de stat, care cresc de la 48 la sută din totalul veniturilor in 1960, la aproape 51 la sută în 1961, ajungind la suma de peste 38 miliarde lei. Creşterea necontenită a investiţiilor şi a altor acţiuni economice ale statului nostru cere ca organele de partid şi de stat să dea toată atenţia realizării şi depăşirii acumulărilor. Ca fapt pozitiv în această direcţie este de subliniat că, datorită unei preocupări serioase şi a unor eforturi sistematice, a crescut rentabilitatea întreprinderilor. Astfel, unită Luna prieteniei romino - sovietice Sărbătorirea Lunii prieteniei romino-sovietice prilejuieşte în continuare numeroase manifestări in Capitală şi în întreaga ţară. Duminică dimineaţa, în sala Teatrului Armatei din Capitală, scriitorul D. Almaş a ţinut conferinţa intitulată „Marea Revoluţii Socialistă din Octombrie, oglindită in dramaturgie“ A fost prezentată apoi piesa ,,In numele Revoluţiei“ de Al. Şahov. Un mare număr de oameni ai muncii din Capitală au participat în aceeaşi zi la numeroase manifestări artistice, printre care festivalul literar „poeţii romini şi sovietici cîntă pacea şi prietenia", in sala Teatrului Evreesc de Stat şi concertul de muzică uşoară românească şi tevistică prezentat in sala Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. Luni, in sala Institutului de Cercetări Agronomice din Capitală a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată în cinstea Lunii prieteniei romino-sovietice de Institutul de studii romino-sovietic şi Institutul de cercetări agronomice al Academiei R. P. Române. In cadrul ciclului de conferinţe cu tema „Roade ale colaborarii economice romino-sovietice", organizat de Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L-U.S., tov. ing. Ion Marinescu, director tehnic în Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei, a vorbit despre „Colaborarea romino sovietică in domeniul industriei chimice.“. ★ La Olteniţa a avut loc un festival al prieteniei romîno-sovietice la care au participat numeroşi locuitori ai oraşului. Ion Moraru, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S., a ţinut conferinţa : „Coexistenţa paşnică, necesitate vitală a epocii noastre". Scriitorii Al Sahighian şi O. Pancu-Iaşi au vorbit elevilor despre ,,Prietenia romino sovietică in proză şi poezie“, iar dr. Florica Bagdasar, vicepreşedinte al Crucii Roşii a R. P. Româno, a vorbit femeilor din localitate despre „Grija statului sovietic pentru asigurarea sănătăţii mamei şi copilului“, i TG. MUREŞ. In Regiunea Autonomă Maghiară au avut loc sute de conferinţe, simpozioane şi seri literare şi s-au amenajat numeroase expoziţii despre dezvoltarea economiei Uniunii Sovietice, a ştiinţei, artei şi literaturii sovietice. Muncitori şi colectivişti care au vizitat Uniunea Sovietică şi-au împărtăşit impresiile lor despre viaţa fericită a constructorilor comunismului. ★ TIMIŞOARA. La clubul muncitorilor ceferişti din Timişoara a avut loc duminică o manifestare culturală consacrată scriitorilor sovietici. Poetul Radu Boureanu a vorbit despre viaţa şi opera poeţilor Maiakovski, Blok şi Esenin. Tot duminică, oameni de ştiinţă şi cadre didactice de la institutul politehnic din localitate au organizat un simpozion avînd ca temă noutăţile tehnice şi ştiinţifice din UR.S.S. DEVA. Numeroşi , muncitori de la Combinatul siderurgic Hunedoara au luat parte la consfătuirea care a avut loc la,Casa tehnicianului“ din localitate, avînd ca temă „Cartea tehnică sovietică sprijin preţios in muncă“. TG * PLOEŞTI. La cinematograful „Progresul" din localitate, un numeros public a luat parte la conferinţa intitulată „Chipul moral al oamenilor sovietici oglindit in literatură“. A vorbit prof. urtiv. Mihai Novicov. In raioanele Mizil, Pucioasa, Cîmpina, Buzău şi Tirgovişte a avut loc duminică Festivalul cititoririlor şi recitatorilor artistici cu tema „Prietenia romino sovietici“, de ORADEA. Numeroşi oameni ai muncii s au adunat duminică in piaţa I. V. Stalin din Oradea, unde au salutat sosirea purtătorilor ştafetei prieteniei romino sovietice, adusă de grupuri de motociclişti şi atleţi care purtau mesajele oamenilor muncii din raioanele regiunii Oradea. ★ Un ritm tot mai intens lucrărilor agricole de toamnă Mecanizatorii lucrează din plin PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — In prezent pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat din regiunea Ploeşti, tinerii mecanizatori, ajutaţi din inginerii şi tehnicienii agronomi, dau ultimile bătălii pentru terminarea campaniei însaminţârilor de toamă !9 Pi o! B.aucrat în condiţii mult mai vitrege decit anul trecut, mai ales la executarea arăturilor şi pregătirea terenurilor pentru însămînţări, succesele înregistrate pînă acum sint dintre cele mai bune. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid, tinerii tractorişti din gospodăriile de stat Cîndeşti, Rîfov, Iarlaţi, Bilciureşti şi Ţinteşti, lucrînd zi şi noapte, au terminat primii campania însămînţărilor de toamnă. La gospodăria de stat din Rîfov, de pildă, mecanizatorii au însămînţat numai cu grîu 600 ha. în actuala campanie de însăminţări, pentru asigurarea în anul viitor a unei producţii sporite de grîu, o susţinută muncă depun şi tractoriştii din G.A.S. Puchenii Mari. Pentru sfărîmarea bolovanilor şi pregătirea terenului pe o suprafaţă de 700 ha, tractoriştii au folosit in aceste lucrări agregate grele precum şi tractoarele Kirov. Asigurînd aceste condiţii ei au însămînţat pînă acum cu grîu 500 ha din cele 600 planificate. Faţă de anul trecut ei au sporit suprafaţa destinată cu grîu cu încă 150 ha. Tînărul tractorist Gheorghe Pleșa, din brigada tînărului comunist Dumitru Dragu, a cîștigat întrecerea pe gospodărie în campania de toamnă. Cînd totul e făcut la timpul potrivit Amil acesta. Suprafaţa planificată semănăturilor de toamnă în G.A.C. ."Dn'mul socialismului’ din comuna Ariceşti, raionul Ploeşti, a fost de 110 ha. Experienţa celor zece ani de muncă in comun i-a făcut pe colectiviştii din această gospodărie să înţeleagă că o condiţie principală pentru asigurarea viitoarei recolte e semănatul şi ogoritul la timp. în scopul acesta suprafaţa de 10 hectare semănată cu lucerna, mazăre şi borceag a fost eliberată la timp. Apoi, aşa cum procedează bunii gospodari, pe această suprafaţă colectiviştii au cărat şi răspîndit 1.500 tone gunoi şi cite 250 kilograme superfosfat pentru fiecare hectar. După aceea, mecanizatorii de la S.M.T. Buda au intrat cu tractoarele executînd arături adinei intre 28-30 cm. După o grăpare şi un boronit, pentru sfărîmarea crustei şi păstrarea apei în sol, la timpul potrivit s-a trecut la semănat. Nu de mult, prin munca entuziastă a colectiviştilor planul semănăturilor de toamnă a fost îndeplinit şi colectiviştii au trecut cu toate forţele la executarea celorlalte lucări, în momentul de faţă tinerii Aurelian Bucur, Alexandru Efie, Alexandru Voicu şi alţi conductori de atelaje cară şi răspîndesc pe celelalte suprafeţe destinate semănăturilor de primăvară cele circa 2.000 tone gunoi depozitat în platforme la grajdurile gospodăriei. Iar în urma lor vin mecanizatorii cu tractoarele. Şi în timp ce pe cele 110 hectare griul, secara şi orzul au început să răsară, se execută într-un ritm susţinut ogorîrea celorlalte 240 de hectare ale gospodăriei destinate semănăturilor de primăvară. C. DIACONU Timpul frumos trebuie folosit din plin IAŞI (de la corespondentul nostru). Timpul este deosebit de prielnic pentru efectuarea cu spor a tuturor muncilor din actuala campanie agricolă. Folosindu-se de acest fapt, mobilizind toate forţele de care dispun, unităţile socialist-cooperatiste din regiunea Iaşi ar putea să obţină rezultate dintre cele mai bune. Situaţia din 27 octombrie reflectă însă cu totul altceva. Rezultatele obţinute la transportul îngrăşămintelor organice, la arături şi insâmînţări sunt cu mult sub posibilităţi. La transportul îngrăşămintelor pe regiune abia s-au realizat 46,9 procente, în raioane ca Huşi, Te, Frumos, Negreşti, transportindu-se intre 20—28 la sută din cantităţile necesare. Arăturile pentru însăminţările de toamnă s-au efectuat pe regiune in proporţie de 79 la sută. Însămînţările pe întreaga regiune nu s-au efectuat incă nici pe trei sferturi din suprafaţa planificată. La grîu abia s-au Insăminţat 73,2 la sută, iar la ora 36,1 la sută Viteza zilnică la Insămînţări între zilele 20- 27 octombrie s-a realizat doar In proporţie de 51,8 la sută. Care sint motivele care au făcut posibilă o astfel de situaţie ? In primul rînd este vorba de o insuficientă organizare a forţelor existente In regiune şi de o seamă de măsuri pregătitoare care trebuiau Incă de mult luate. De pildă, la întovărăşirile agricole din raionul Iaşi s-a tergiversat procurarea şi pregătirea seminţei necesare. In prezent acest lucru face să se intirzie semănatul. In alte raioane cum sint Hirlău, Tg. Frumos se motivează că, acestea fiind situate măi la nordul regiunii este normal ca ele să fie in „coadă". Dar situaţia nu este mai bună nici in raioanele „sudiste" ca Vaslui şi Negreşti. Atunci ? Realitatea este că „problemele" fiecărui raion au de fapt aceleaşi cauze. De o parte comoditatea. De altă parte lipsa de răspunderi a unor tovarăşi din colectivele agricole raionale şi din conducerea unor unităţi socialist-cooperatiste faţă de să,ciriile ce le revin La îndreptarea acestei situaţii organizaţiile U.T.M din regiune trebuie să-şi aducă contribuţia lor, mobilizind tineretul de la sate să lucreze cu toate forţele in aşa fel Incit să fie folosit din plin timpul favorabil pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă.