Scînteia Tineretului, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3617)
1960-12-01 / nr. 3591
Tînărul Nicolae Creţu de la secţia utilaj şi scule este unul din cei mai cunoscuţi inovatori ai Uzinelor „Klement Gottwald“, Iată-l în fotografia noastră explicînd colegului său de muncă, Ion Drăghici, detaliile celei de a 24-a inovaţii create de el la acest an. Foto : AGERPRES Proletari (din toate ţările, uniţi-vic! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3591 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 decembrie 1960 Acţiuni pentru înfrumuseţarea oraşelor IAŞI. Sfaturile populare din regiunea Iaşi au căpătat o bună experienţă în antrenarea cetăţenilor la acţiunile de gospodărire a oraşelor şi satelor. Un mare număr de oameni ai muncii din Iaşi în frunte cu deputaţii lor au luat parte la lucrările de demolare a vechilor clădiri în locul cărora au fost înălţate noile blocuri, la repararea străzilor, renovarea faţadelor caselor, amenajarea spaţiilor verzi etc La Bîrlad, prin muncă voluntară a fost amenajat în acest an ,,Parcul copiilor“. Numeroase acţiuni gospodăreşti la care cetăţenii au participat în mare număr au fost întreprinse şi la Paşcani, Vaslui şi Huşi. Valoarea economiilor obţinute in regiune in acest an, la lucrările de interes obştesc prin muncă patriotică şi contribuţia voluntară a cetăţenilor, depăşeşte suma de 9 milioane lei. ★ CLUJ. In acest an aproape 840.000 de cetăţeni din regiunea Cluj au lucrat voluntar pe şantierele de construcţii de locuinţe şi social-culturale, de întreţinere şi modernizare a drumurilor, de îmbunătăţiri funciare şi la alte acţiuni de înfrumuseţare a satelor şi oraşelor. Rezultate din cele mai bune au fost obţinute în raioanele Sărmaş, Năsăud, Cluj, Dej, Gherla şi Jibou. Valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică în acest an depăşeşte 16 milioane lei. (Agerpres) Ei aduc viitorul mai aproape Numeroase întreprinderi şi-au îndeplinit planul anual înainte de termen In aceste zile, tot mai multe întreprinderi din patria noastră îşi fac bilanţul succeselor obţinute in întrecerea socialistă şi raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe anul 1960. Muncind cu însufleţire, îmbunătăţind continuu calitatea produselor, organizînd mai bine procesul de producţie, oamenii muncii din patria noastră dau viaţă cu succes sarcinilor măreţe trasate de partid, depăşindu-şi propriile angajamente. Succesele acestea izvorăsc din adînca înţelegere de către oamenii muncii a politicii înţelepte a partidului, care conduce cu hotărîre poporul muncitor pe drumul înfloririi continue a ţării, al ridicării neîncetate a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii sunt pe deplin conştienţi că obţintnd succese însemnate In anul acesta, asigură o bază temeinică pentru doblndirea unor victorii şi mai mari In viitor In îndeplinirea planului pe 6 ani şi Îndeosebi pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planului pe 1961. in regiunea Oradea Tot mai multe întreprinderi şi fabrici din regiunea Oradea raportează îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe anul curent. Astfel, colectivul întreprinderii de Instalaţii-construcţii din Oradea a realizat de la începutul anului şi pînă în prezent economii peste plan în valoare de aproape 500.000 de lei. Şi-au mai îndeplinit planul anual întreprinderile „Minschi Ludovic“ din Oradea, „Crişul" din Chişinăul-Criş, Fabrica de conserve „Arovit“ şi altele. Zilele acestea harnicii, mineri din exploatarea Bratca au extras ultimele tone de cărbune din planul anului 1960. Dezvoltind spiritul gospodăresc ei au redus consumul de lemn de mină la 31 de m.c. pe mia de tone cărbune, fapt care a făcut să realizeze peste plan economii în valoare de 750.000 de lei. Pentru noul an minerii de la Bratca s-au angajat să reducă consumul de lemn de mină la 28 m.c. pe mia de tone de cărbune şi să realizeze însemnate economii. POP IOSIP Fabrica de confecţii ,Gh. Gheorghiu-Dej** Hărnicia şi străduinţa, entuziasmul şi priceperea au luat-o timpului înainte. Filele calendarului mai numără 31 de zile pînă la sosirea noului an dar, aici, la Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală el a venit mult mai devreme. Întrecerea socialistă, care a cuprins întregul colectiv a făcut ca anul 1960 să numere doar 10 luni şi 7 zile şi fiecare zi să aducă noi şi noi succese. Graficul de producţie ilustrează simplu, dar convingător, avintul cu care se munceşte aici. In primel 10 luni ale acestui an i-au produs peste plan circa 341.000 confecţii din ţesături textile, peste 1.410.000 de bucăţi confecţii din tricotaje de bumbac, peste 200.000 de perechi ciorapi şi şosete. Productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 2,5 la sută, iar salariul mediu cu 1,5 la sută. In această perioadă s-au realizat peste plan, datorită bunei gospodăriri a materiei prime şi materialelor auxiliare, 35.000.000 lei economii și peste 40.000.000 lei beneficii. — Tineretul nostru, ne spune tov. Elena Borody, secretar al comitetului U.T.M., acontemistul Iaromir Rusnac de la Uzinele „Termotehnica" din Capitală este şeful brigăzii de tineret din secţie. El lucrează la pantograf şi dă lucru de bună calitate,tribuit din plin la realizarea acestui succes. Brigada condusă de Elena Băjenaru, de pildă, şi-a îndeplinit în fiecare lună planul în proporţie de 101—102 la sută şi a realizat economii de 1200 lei. Brigada condusă de Lizica Miu a îmbunătăţit mult calitatea produselor. Planul prevede ca 84 la sută din produse să fie de calitatea I și brigada ajunge la 96 la sută. LIDIA POPESCU Mina Rovina» CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — La Rovinari, minerii au luptat pentru a da cît mai mult lignit termocentralelor electrice din patria noastră. Pentru anul acesta, a fost planificată pentru a fi dată în exploatare o nouă carieră, cariera nr. 2, care va da patriei sute de mii şi milioane de tone de lignit. Luni seara ultimele pături de steril au fost înlăturate. Pentru a realizaplanul anual înainte de termen şi a da în exploatare această nouă carieră de cărbune, numeroşi mineri comunişti şi utemişti printre care Vasile Văduva, Ion Cincu, Aurel Ciobănel, Ion Gorun şi alţii împreunăcu brigăzile şi echipele lor au înlăturat peste 250.000 m.c. steril de la suprafaţa solului. ii i l-am oprit pe valea unjgrăduitoare a Sucevei, mohorită de apropierea iernii, intr-o comună care se cheamă Bilca. Văzută de pe cel din urmă deal al Obcinelor Bucovinei, ea își întrerupe o clipă uniformitatea arhitectonică, făcînd loc clădirii noi și masive a căminului cultural „M. Kogălniceanu". Ceea ce impresionează pe oricine intră în acest cămin cultural e faptul că majoritatea celor care activează și participă la manifestările organizate în cadrul lui sunt tinerii din comună. Comitetul comunal U.T.M. și directorul căminului, comunistul Vasile Rotaru, au găsit mijloacele prin care să-i atragă pe tineri în jurul căminului, astfel incit ei sunt astăzi sufletul activităţilor sale. Bineînţeles n-a fost de la început aşa. — Activitate exista la cămin şi înainte, îmi povesteşte directorul. Dar nu exista un simţ al continuităţii muncii, tinerii nu se obişnuiseră încă să-şi petreacă timpul liber la cămin, să-l întrebuinţeze pentru creşterea lor. De cîtăva vreme însă lucrurile s-au schimbat. Cu fetele a fost mai greu. Auzeai cite o mamă: „Mai bine să stea acasă să toarcă un fus de tort decit să piardă vremea la cămin’. Fata care se mărita, mîntuia şi eu activitatea la cămin. Dacă mai venea sîmbătă seara ori duminica la reuniuni, sau ca spectatoare la manifestările culturale... Cam aşa se prezentau lucrurile cind a început munca răbdătoare dar hotărită de atragere a majorităţii tinerilor in jurul căminului, de a-i ajuta pe cît mai mulţi să îndrăgească versul, cîntecul, dansul, să prindă gustul lecturii. Mai întîi s-a început munca printre utemişti, încredinţîndu-le lor răspunderea organizării unor manifestări culturale, comitetul comunal U.T.M. şi conducerea căminului le-a insuflat nu numai dragoste pentru activitatea culturală, dar şi sentimentul că de bunul său mers trebuie să se îngrijească ei în primul rind. Astfel, au început să crească activişti destoinici dintre tineri. Aceştia au început să treacă pe la cei care nu prea veneau la cămin şi-i aduceau la o serbare, la o reuniune, la o conferinţă... Fetele erau invitate împreună cu mamele, pentru ca acestea mai ales să se convingă cît de utilă este petrecerea timpului liber la cămin, cît de mult au de învăţat aici fiicele lor. Tot „ca din întîmplare" cineva din comitetul comunal U.T.M. sau din colectivul de conducere a căminului îi întreba, pe cei ce veneau mai rar dacă le place cum se petrece la cămin, cum ar vrea ei să fie organizate manifestările, îi invita să mai vină întrebîndu-i, după un timp, dacă n-ar vrea să ia și ei parte la programe nu numai ca spectatori. — Şi asta nu pentru că n-am fi avut destui tineri cu care să organizăm un program cultural, dar ne părea rău că nu vin toţi, completă tînăra învăţătoare Elena Azamfirei. Azi aşa, mîine aşa, tinerii se adunau tot mai mulţi. Se căuta ca acţiunile organizate la cămin să răspundă cerinţelor tineretului. Şi care tînăr n-ar vrea să evite, să danseze, să joace teatru, să spună o poezie. Numai că nu toţi ştiau să vină, nu toţi îndrăzneau să vină la cămin. O bună măsură organizatorică a fost aceea că in colectivul de muncă al căminului cultural din Bilca au fost chemaţi utemişti dintre cei mai destoinici. Din cei 10 membri ai colectivului 6 sunt utemişti, doi din ei fiind membri în comitetul comunal U.T.M. — Constantin Cîrdei locţiitor al secretarului şi Despina Cîrdei, responsabilă cu problemele muncii culturale. Aceştia, cunoscînd bine dorinţele tinerilor, au căutat să dea manifestărilor şi acţiunilor organizate la cămin un astfel de caracter incit în cursul unei săptămîni fiecare tînăr să găsească măcar una care să-i placă, să-l intereseze în mod deosebit. S-a urmărit ca acestea să aibă un conţinut cît mai atrăgător şi variat, adecvat problemelor şi preocupărilor tinerilor din comună. "Aşa, de pildă, între altele, recenzarea la foile tineretului de către utemişti ca Gheorghe al lui Ilie Puha, Dumitru Sofian şi alţii, a unor cărţi inspirate din lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, ori prezentarea unui dans cu tema muncilor agricole în gospodăria colectivă, au răspuns unor probleme reale ale tinerilor. Un alt stimulent pentru atragerea tineretului în formaţiile artistice ale căminului a fost organizarea spectacolelor în deplasare, în satele vecine şi la Rădăuţi. Deocamdată, ca „suporteri“ ai artiştilor amatori, erau invitaţi şi alţi tineri din sat. Aceştia îşi dădeau seama de prestigiul pe care îl au ceilalţi şi nu puteau rămîne indiferenţi. Căile de atragere a tineretului la căminul cultural şi a cît mai multora dintre ei în rîndurile celor activi au fost multe. Pe lingă munca permanentă a celor trei organizaţii U.T.M. din comună, pe lingă condiţiile create la cămin, un rol important l-au avut comuniştii din Bilca. — Pînă să ajungem să-i facem pe unii să se certe cu crîşma şi pe alţii să înţeleagă GEORGE MUNTEAN (Continuare in pag. 3-a) IN FIECARE ZI, LA CĂMINUL CULTURAL Pag. 2-a: PAGINA ELEVULUI A devenit o obişnuinţă ca înaintea începerii unei noi lucrări cei doi prieteni de la întreprinderea de prefabricate metalice din Ploeşti, Ilie Georgescu şi Ion Mihai, să se sfătuiască cum se pot obţine rezultate mai bune. Fotoreporterul nostru i-a surprins intr-o asemenea discuţie. Foto : N. STELORIAN RAIONUL ROŞIORI DE VEDE COMPLET COLECTIVIZAT Muncind in întovărăşiri agricole, ţăranii muncitori din raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, au obţinut recolte mai mari decit atunci cind lucrau pămîntuil în gospodărie individuală. Ei s-au convins din proprie experienţă de avantajele muncii in comun cu mijloace mecanizate puse la dispoziţie de stat. Multe dintre întovărăşiri au creat şi dezvoltat fonduri de bază. Totodată intovărăşiţii au avut prilejul să vadă rezultatele superioare obţinute de gospodăriile colective din raion. Recoltele mai mari de cereale şi dezvoltarea multilaterală a producţiei vegetale şi animale au permis gospodăriilor colective să vîndă statului pe bază de contract cantităţi însemnate de produsa agroalimentare şi să realizeze importante venituri băneşti. In primele 10 luni ale acestui an gospodăriile colective au obţinut venituri care depăşesc 30 milioane lei, din care 7 milioane din sectorul zootehnic. Realizarea acestor venituri a permis gospodăriilor colective să-şi mărească fondul de bază şi să împartă membrilor an de an pentru zilele-muncă efectuate cantităţi sporite de produse, precum şi sume tot mai mari de bani. Paralel cu mărirea averii obşteşti au crescut şi veniturile personale ale colectiviştilor. Numai în acest an aproape 1.000 de colectivişti şi-au construit case noi,mulţi alţii şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio etc. Succesele obţinute de gospodăriile colective, care au fost larg popularizate in rindul intovărăşiţilor prin diferite forme ale muncii politice de masă, au întărit convingerea lor asupra avantajelor mai mari pe care le oferă munca in gospodăria agricolă colectivă. Acum agricultura acestui raion este colectivizată. In cele 50 de gospodării agricole colective peste 23.600 familii lucrează o suprafaţă de mai mult de 65.000 ha. (Agerpres) Echipele de tineret din G.A.C.colective de muncă fruntaşe! Organizaţiile U.T.M. din satele regiunii noastre au obţinut în anii din urmă, sub conducerea organizaţiilor de partid, însemnate succese în mobilizarea tineretului la munca pentru consolidarea economico-organizatorică şi dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective. Ele au dobîndit o experienţă pozitivă în mobilizarea tineretului la strângerea la timp şi fără pierderi a recoltelor, la însilozarea furajelor, la transportarea pe cîmp a gunoiului de grajd, la munca pentru redarea de noi terenuri circuitului agricol şi la lucrările de irigaţie. Experienţa aceasta constituie pentru comitetele raionale şi pentru comitetul regional U.T.M. un bogat izvor de învăţăminte în munca de îndrumare a tinerilor colectivişti spre sarcinile cele mai de seamă ale gospodăriilor agricole colective. După Congresul al III lea al P.M.R. Comitetul regional U.T.M. Constanța a luat măsuri pentru popularizarea largă a documentelor adoptate de Congres, a sarcinilor care izvorăsc pentru tineret din aceste documente. Dezbaterile care au avut loc cu acest prilej în organizaţiile de bază U.T.M. din gospodăriile colective au însemnat, în majoritatea cazurilor, o analiză aprofundată a muncii utemiştilor, a birourilor şi comitetelor U.T.M. Scoţînd la iveală mai amănunţit experienţa cîştigată, precum şi lipsurile sau greşelile făcute în anumite privinţe, analizele acestea au dat posibilitatea elaborării şi adoptării unor măsuri concrete pentru sporirea contribuţiei tineretului la dezvoltarea şi întărirea gospodăriilor colective. Planurile de muncă ale organizaţiilor de bază U.T.M. cuprind astfel sarcini privitoare la participarea în muncă a tineretului, la întărirea muncii educative, munca patriotică, cunoaşterea şi aplicarea de către tineri a metodelor agrotehnice şi zootehnice ştiinţifice etc., precum şi acţiunile, formele prin care tineretul urmează să fie atras la îndeplinirea acestor sarcini. Printre aceste forme se numără echipele de tineret. Desigur, în regiunea noastră, problema echipelor de tineret din gospodăriile colective nu este nouă. Din propria noastră experienţă am învăţat Gh. Trandafir prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Constanţa că lucrul cel mai important în organizarea echipelor de tineret este să înţelegem pe deplin scopul lor : obţinerea de rezultate superioare realizărilor medii ale gospodăriei colective. Pentru atingerea acestui scop, membrii echipei de tineret trebuie să înveţe să aplice metode înaintate, să participe cu regularitate la muncă, să dea dovadă de o conştiinţă înaintată, să fie exemplu de disciplină şi spirit colectivist. Organizaţiile de bază U.T.M., la rîndul lor, înţelegînd limpede scopul arătat, urmăresc în permanenţă activitatea echipelor de tineret, le ajută să înfrîngă greutăţile, să lichideze lipsurile şi să muncească din ce în ce mai bine. Respectarea acestor principii a făcut ca marea majoritate a echipelor de tineret din regiunea noastră să obţină succese însemnate, ceea ce le-a atras în mod firesc preţuirea consiliilor de conducere şi ale tuturor colectiviştilor. Colectivizarea totală a agriculturii în regiunea noastră a creat condiţii pentru stabilirea oamenilor în brigăzi, repartizarea terenurilor pe brigăzi şi echipe şi urmărirea cu mai multă exactitate a calităţii lucrărilor şi a rezultatelor în producţie. Echipele primesc o anumită suprafaţă, pentru a o cultiva îndeosebi cu prăşitoare ; de munca lor depinde în primul rind obţinerea producţiilor sporite pe suprafeţele respective. Avînd în vedere aceste condiţii, organizaţiile U.T.M., sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au propus consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective să organizeze echipe de tineret. înainte de a face o astfel de propunere, organizaţiile U.T.M. stabilesc în adunarea generală pe tinerii care urmează să facă parte din echipă. Odată înfiinţate, echipele trec să muncească cu răspunderi depline pe terenurile cultivate cu porumb boabe şi siloz, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc., terenuri încredinţate lor prin planul de producţie. Comitetul regional U.T.M., îndrumat de comitetul regional de partid, s-a îngrijit să urmărească şi să extindă prin diferite forme, experienţa bună a unor organizaţii U.T.M. în munca cu echipele de tineret. Una din aceste forme este organizarea de adunări generale ale organizaţiilor U.T.M. fruntaşe, la care au fost invitaţi secretari ai organizaţiilor U.T.M. şi utemişti din gospodăriile colective vecine. Aceste adunări organizate la G.A.C. Ostrov, Comana, Oltina, Sinoe, Băltăgeşti, Corbu de Jos etc., au contribuit la extinderea metodelor bune folosite de fruntaşi şi în organizaţiile U.T.M. din gospodăriile colective vecine. Multe organizaţii U.T.M. care aveau o activitate mai slabă în această direcţie, ca cele din G.A.C. Petroşani, Turda, Tortoman, Corbu de Sus etc., şi-au îmbunătăţit simţitor munca. Tot în acest scop, comitetele raionale U.T.M. au iniţiat măsura de a ajuta în mod direct şi concret cite o organizaţie de bază U.T.M. Apoi, după ce această organizaţie şi-a îmbunătăţit activitatea, se iau măsuri pentru generalizarea experienţei cîştigate. Astfel, Comitetul raional U.T.M. Negru Vodă a ajutat organizaţia U.T.M. din G.A.C. Topraisar pentru organizarea muncii tineretului în sectorul zootehnic al gospodăriei. Organizaţia U.T.M. a fost ajutată mai întîi să pregătească un referat asupra muncii tineretului din sectorul zootehnic şi asupra marilor posibilităţi rămase nefolosite aci, referat care a vorbit pe larg şi despre importanţa dezvoltării a (Continuare in pag. 3-a) Cartea este un prieten drag al elevilor Şcolii tehnice de pe lingă Uzinele „Independenţa“ din Sibiu, lată în fotografie un grup de elevi din anul I Imprumutind cărţi de la biblioteca şcolii. Foto : S. NICULESCU Stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Populară Romînă şi Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi Modibo Kehta, preşedintele Guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării independenței Republicii Mali, intre cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Aurelia Grigore, de la Fabrica de zahăr din Chitila, lucrează cu conștiinciozitate la ambalarea zahărului. Deschiderea expoziţiei Lev Nicolaevici Tolstoi Miercuri la amiază, la Muzeul româno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nicolaevici Tolstoi“, organizată de Muzeul romîno-rus cu prilejul comemorării a 80 de ani de la moartea marelui scriitor. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Invăţămintului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Scarlat Calimachi, directorul muzeului, care a evocat marea personalitate a lui L. N. Tolstoi. (Agerpres) In curInd 0 NOUA ETAPĂ A CONCURSULUI , .• ■ A» „SCÎNTEII TINERETULUI44 „ Verificaţi-vă cunoştinţele de cultură generală ft