Scînteia Tineretului, august 1961 (Anul 17, nr. 3798-3823)
1961-08-01 / nr. 3798
Echipa de volei — juniori, Rapid Bucureşti, a reuşit să cucerească titlul de campioană republicană pe anul 1981. Fotografia noastră vă prezintă o fază din meciul pe care această formaţie la susţinut în compania echipei S.S.E. Ploieşti. Foto : R. PAUL Finalele campionatului republican de volei juniori Terenurile „Ştiinţa“ din Bucureşti au găzduit zilele trecute finalele campionatului R. P. Româno de volei juniori. Competiţia a antrenat anul acesta peste 300 de echipe. în finale s-au întrecut următoarele formaţii: băieţi : RAPID BUCUREŞTI (antrenori Sonia Colceriu şi prof. N. Răducanu), PANDURUL TG. JIU (antrenor prof. C. Cernăianu), ŞCOALA SPORTIVA DE ELEVI BACAU (antrenor prof. Georgeta Simionescu) şi ŞCOALA SPORTIVĂ DE ELEVI—PLOIEŞTI (antrenor prof. G. Mantă), iar la fete : CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR—BUCUREŞTI (antrenor prof. Eugen Scarlat), LUCEAFĂRUL BRAŞOV (antrenor prof. Viorel Papus), CORVINUL-DEVA (antrenor prof. S. Bivolaru) şi ŞCOALA SPORTIVĂ DE ELEVI PIATRA NEAMŢ (antrenor prof. Maria Savinescu). Ne surprinde lipsa din cadrul finalelor a două formaţii masculine de valoare : Şcoala sportivă de elevi din Timişoara şi Şcoala sportivă de elevi din Cluj — eliminate în întîlnirile interregiuni. Prima a fost învinsă de formaţia PANDURUL din TG. JIU, formaţie nouă dar cu frumoase perspective, echipă care a constituit, de altfel şi revelaţia acestui campionat. A doua, a fost depăşită de ŞCOALA SPORTIVA DE ELEVI DIN PLOIEŞTI. O altă revelaţie a fost şi formaţia feminină Corvinul Deva, care ca şi cea din Tg. Jiu a participat pentru prima oară la finală. Remarcabilă , este şi comportarea echipei de fete din Piatra Neamţ. Faptul acesta vădeşte că în provincie, au început să se afirme noi centre volebalistice ceea ce este foarte îmbucurător. Aceasta se datoreşte faptului, demn de apreciat, că o serie de tehnicieni au plecat în provincie, în centre mai mici, unde au desfăşurat o rodnică activitate. Un exemplu în acest sens îl constituie antrenoarea Maria Săvinescu care numai în cîţiva ani a reuşit să ridice activitatea de volei din Piatra Neamţ la un nivel remarcabil. Echipele debutante în finală, cu mulţi componenţi foarte tineri, au jucat in prima zi cu mult sub posibilităţile lor. A doua zi, mai... „rodate“ aceste formaţii au avut comportări mai bune. Astfel, Pandurul Tg. Jiu, a depăşit cu 3—0 echipa din Bacău, iar la fete Corvinul Deva după ce a cedat cu 0—3 în faţa echipei C.S.S. Bucureşti, a avut o comportare ascendentă. La fel şi fetele din P. Neamţ au evoluat mult mai bine. Publicul a fost satisfăcut de spectacolele la care a asistat şi a aplaudat entuziast. In ultimul joc, pentru locul I la băieţi, spectatorii bucureşteni, deşi ţineau cu echipa lor favorită. Rapid, au ştiut să răsplătească cu vii aplauze şi pe cei din Tg. Jiu. Au învins voleibaliştii bucureşteni. La fete titlul a fost cucerit de C.S.S. Luceafărul Braşov. Acest campionat, cu finala la Bucureşti, constituie un stimulent deosebit pentru juniori şi se poate spune că este obiectivul nr. 1 al sezonului. Cum era şi firesc în echipele prezente la finală s-au evidenţiat o serie de jucători şi jucătoare cu reale calităţi. Aşa de exemplu J. Mezei (Tg. Jiu), E. Weissman (Bacău) I. Alecu şi S. Buzescu (Ploieşti), D. Bărăscu (Rapid), Doina Cismaşu şi Doina Puican (Deva), Irina Ropert şi Victoria Goia (Braşov), Nicoleta Vîrlan (P. Neamţ), Ştefania Pană şi Sanda Dumitrescu (Bucureşti). Fireşte, asemenea elemente promiţătoare sunt multe, nu numai în formaţiile finaliste ci şi în celelalte care au evoluat pe parcursul campionatului. Această întrecere ne-a arătat şi unele lacune existente la formaţiile de volei juniori. Realizarea unei omogenităţi a valorii componenţilor, dezvoltarea detentei, perfecţionarea blocajului, a paselor şi altor calităţi necesare formării unor viitori jucători compleţi, sunt probleme care trebuie să stea în atenţia antrenorilor formaţiilor de juniori. Antrenorii de la echipele de seniori au datoria să preia munca migăloasă de pregătire a jucătorilor care la anul vor trece la seniorat printre care se află elemente de valoare, cu şanse de a ajunge, printr-o atentă îndrumare, în echipele de primă categorie. EMIL IONESCU Tradiţionala întrecere ciclistă, „Cursa Scinteii“ a devenit dragă cicliştilor din întreaga ţară. In fiecare an, ei se pregătesc cu sîrg şi aşteaptă cu emoţie justificată clipa în care starterul va lăsa steagul, marcînd inceperea cursei. Acest moment se va produce, anul acesta în ziua de 7 august, cînd va începe desfăşurarea celei de a XIV-a ediţii a „Cursei Scînteii . Competiţia se bucură anual de o amploare crescîndă în rîndurile iubitorilor de sport. Pe întreg traseul mii şi mii de oameni ai muncii întîmpină cu entuziasm pe participanţii la cursa organizată de ziarul „Scînteia“. Caracteristica pregnantă a acestei întreceri constă în faptul, că de la prima ediţie şi pînă acum, ea a fost un bun prilej de descoperire şi promovare a noi elemente de viitor. Mulţi dintre actualii ciclişti fruntaşi sau din anii trecuţi, s-au remarcat cu prilejul „Cursei Scinteii", despre care se poate spune, pe bună dreptate, că este şi o competiţie a tinereţii. Anul acesta organizatorii au inclus în regulamentul probei un paragraf nou : un clasament al debutanţilor. Un element în plus pentru ca această întrecere să stimuleze afirmarea cicliştilor tineri. Eforturile cicliştilor merituoşi, cit mai ales ale tinerilor care se vor remarca, vor fi răsplătite cu numeroase premii. Animaţi de dorinţa noului, organizatorii au ales anul acesta un traseu inedit, menit să contribuie totodată şi la popularizarea acestui sport în localităţi unde ciclismul este mai puţin cunoscut. Să facem, sumar, recunoaşterea acestui traseu inedit. In prima etapă (7 august) cicliştii vor avea de parcurs o etapă pe plat. Porniţi din Bucureşti vor pedala pînă la Găieşti, iar de aici la Tîrgovişte. După un scurt ocol prin vechea Capitală a Munteniei caravana se va înapoia la Găieşti, de unde va poposi la Piteşti punctul terminus al primei etape (170 de km). A doua zi (8 august), trecînd prin Slatina concurenţii se vor opri la Craiova (după 120 de km). La începutul etapei a lll-a (9 august) cicliştii îşi vor disputa întîietatea pe un circuit în oraşul Craiova, după care se vor îndrepta spre capătul etapei, Tg. Jiu, (care debutează ca oraş gazdă al unei caravane cicliste). Etapa are 125 de km. Ziua de 10 august, este destinată odihnei şi transbordării la Hunedoara. Splendidul defileu al Văii Jiului va fi străbătut de ciclişti în cadenţă de... cicloturism. Etapa a IV-a (11 august) va fi defalcată în două porţiuni. Prima: Hunedoara—Deva—Hunedoara (40 de km) contra timp individual ceea ce va opera o serioasă triere a concurenţilor şi va produce departajări în clasamentul cursei. A doua parte, Hunedoara—Sibiu (125 de km) va avea loc cu plecarea în bloc. In ziua de 12 august se va alerga etapa a V-a — cea mai scurtă — 95 de km (Sibiu—Rm. Vîlcea) pa un traseu pitoresc ! Valea Oltului. Chiar in aceeaşi zi, se va face transbordarea la Curtea de Argeş, unde pentru prime oară va poposi o caravană ciclistă, de o asemenea amploare. Ultima etapă, a VI-a (13 august) se va consuma pe ruta Curtea de Argeş—Bucureşti (155 de km). Şi cu aceasta, a XIV-a ediţie a „Cursei Scînteii“ va lua sfîrşit. Anul acesta vor lua startul In „Cursa Scînteii“ 60 de ciclişti, Iată cîteva nume din lista participanţilor : S. DUŢĂ, I. VASILE, N. NICULESCU (C.C.A.) I. COSMA, L. ZANONI, G. MOICEANU (Dinamo), V. DOBRESCU, A. SIMION, V. COHANCIUC (Voinţa) ŞT. PORECEANU, D. MUNTEANU, C. MELCIUC (Flacăra roşie) şi alţii printre care o serie de tineri în plină dezvoltare. Cine va cîştiga ediţia a XIV-a ? Care vor fi tinerii care îşi vor semna, cu acest prilej, certificatul de consacraţi ? Extrem de anevoios de anticipat oricît de judicioase ar fi calculele. Să lăsăm mai bine ca alergătorii şi kilometrii să-şi spună cuvintul hotărîtor. „Cursa Scînteii“ 1961 Traseul actualei ediţii a „Cursei Scinteii“. Zborul „pescăruşilor“ e fondul alb al unui nor cumulus, se rotesc de cîteva minute planoareleAşa cum înscriu pe cer fantastica lor evoluţie, par un stol de păscăruşi, cu aripi nemişcate, gălbui şi transparente, profilate pe cer. Un viraj larg şi unul după altul se înşiruie pe linia nevăzută a traiectului aerian, topindu-se curind în zare. Sus, în carlingi, pitonii lucrează cu febrilitate , cercetează hărţile de navigaţie, urmăresc reperele de pe sol şi, cu un simţ pe care numai o lungă experienţă şi-l poate crea, caută zonele aeriene cu puternici curenţi ascendenţi. Aerodromul a rămas în urmă iar acum se desfăşoară in toată plinătatea ei minunata luptă sportivă. Tinerii piloţi ai aparatelor de zbor tară motor sunt participanţii la Campionatul internaţional de planorism al ţării noastre care se desfăşoară la Strejnic, Ungă Ploieşti. Iar întrecerile sunt cu atit mai pasionante cu cit printre ei se află zburători cu renume mondial, cum sunt Kirakovski Zbignin — R. P. Polonă, deţinător al „C“-ului de aur cu trei diamante (cea mai mare distincţie planoristică acordată de F.A.I.), Mircea Finescu, deţinător al „C“-ului de aur cu două diamante, Ivanov Miroslav din R. P. Bulgaria, Szereday Pall din R. P. Ungară, Maricec Viaceslav — R.S. Cehoslovacă și alții . Lupta cu văzduhul apă două probe ale campionatului, zbor de distanță cu cap fixat, Strejnic-Siliştea Gumeşti (100 km) și zbor intr-un triunghi de 114 km, cu taxarea vitezei. Sfrejnic—Tîrgoviţte—Boteni—Sfrejnic, pe locul II in clasamentul general, se afla tînărul planorist Valentin Romaşcu, tehnician la Institutul de Cercetări Meteorologice din Bucureşti. Stind la umbra planorului pe aedrom nu-şi mai putu stăpini bucuria. Povesteşte : — Norii, parcă i-ar fi şters cineva cu un burete. Eram la numai 500 de metri de pămînt şi acul altimetrului cobora uşor. Şi eram aşa de departe incă de ţintă ! Ce să fac? Deasupra, două planoare căutau şi ele scăpate din această capcană. Era o zonă descendentă destul de mare. Ne roteam... 400... 350... 300 m. Nu mai era nici o scăpare. Cîteva minute mi s-a părut că acul alfimetrului stă. Unul din planoarele de deasupra mea a Încercat să treacă peste marginea artei sat, lingă care spiralam, dar s-a întors. Trebuia să aterizăm. Tocmai atunci insă il văd pe tovarășul Finescu, care cu ultimele puteri se îndreaptă spre cealaltă margine a satului. M-am speriat. Unde va ateriza ? Uimitor ! Începu să urce vertiginos. Abia cînd am privit mai bine am observat că alături de el se rotea un erete. Așadar, după ei se orientase. Am „năvălit“ cu tofia ------------Campionatul mondial studenţesc de şah Campionatul mondial studenţesc de şah s-a încheiat la Helsinki cu victoria echipei U.R.S.S. care a întrecut reprezentativa S.U.A., câştigătoarea ediţiei precedente. Clasament final: 1. U.R.S.S. 39,5 puncte din 48 posibile; 2. S.U.A. 34,5 puncte; 3. R. D. Germană 31 puncte; 4. R. S. Cehoslovacă 31 puncte; 5. R. P. Bulgaria 29 puncte; 6. R. P. Ungară 28 puncte; 7. Olanda 25 puncte; 8. Anglia 20 puncte; 9. P. P. Mongolă 20 puncte etc. colo și-am găsit o ascendentă care ne urca cu 2 m pe secundă. Peste cîteva minute eram la 1200 m. şi cu viteza de 140 km/oră ne îndreptam spre Bălăci. Privindu-l, tovarăşul Finescu zimbea. li plăcea cum elevul lui îşi povestea zborul. Iar acest zbor fusese doar o trintură din lupta desfăşurată de-a lungul tuturor probelor de concurs. Pe drumul măiestriei lături de Finescu şi Ovidiu Popa, de Szereday Pali şi Gheorghe Gîlcă, maeştri ai sportului Înaripat, la Campionatul R.P.R. au participat şi tineri ale căror nume au fost puţin cunoscute în planorism pînă în acest an. Doi dintre aceştia sunt : Nicolae Mihăilă, tehnician, la „Electronica“ şi Mihai Bîndea, strungar de precizie la Institutul Tehnic Medical Bucureşti. Cu cîţiva ani în urmă Mihăilă şi Bîndea au păşit pentru prima dată pe aerodrom. Şi lucrul pe care l-au îndrăgit cel mai mult aici au fost planoarele. — Nu auzi decit fîşîitul aripilor care spintecă aerul ca o pasăre, povesteşte Mihăiţă despre zbor, iar sub tine, totul. Cei doi tineri, fii de muncitori din Bucureşti, au îndrăgit zborul şi au zburat. Pe aerodrom au găsit nu numai aparate pe măsură curajului lor, dar au găsit şi instructori cu o bună pregătire. — Nu mă pot gîndi la zbor, fără să mă gîndesc la tovarăşul Ion Soflete, instructorul meu, spune Bîndea Mihai. De atunci au trecut doar cîţiva ani. Pe lingă meşteşugul strungului, pe lingă dezlegarea tainelor diferitelor aparate, cei doi tehnicieni au dezlegat şi tainele zborului fără motor. Iar dacă acum sunt fruntaşi în producţie, pot fi mîndri că sunt fruntaşi şi în sport. Campionatul internaţional de planorism la care participă a dovedit acest lucru. Cei doi tineri au ocupat locuri fruntaşe in probele care s-au desfăşurat. VIOREL TONCEANU O fază din întîlnirea de polo . Selecţionată de tineret — Bursvestnik (8-2) disputată duminică la Ştrandul tineretului. Foto : P. ROMOŞAN —. Pe scurt —■ ® Dintre participanţii români la Dinamoviada de atletism de la Berlin, cea mai bună comportare a avut-o Ana Roth care a câştigat proba de aruncarea greutăţii cu un rezultat de 15,59 m. In proba de 10.009 m reprezentantul nostru C. Grecescu a ocupat locul doi cu timpul de 30’ 06" 4/10. Selecționatele universitare de volei ale R. P. Bulgaria și R. P. Romíne s-au întîlnit din nou duminică, la Sofia. De data aceasta, meciul echipelor feminine a revenit selecționatei române cu 3—2 (15— 7; 9—25; 15—12; 9-15; 15—10). La bărbați, ca și în primul meci, au cîștigat voleibaliştii bulgari, scor : 3—2 (14-16 ; 15—5 ; 15—13 ; 11—15 ; 15—12). Echipa cehoslovacă Dukla Praga a cîştigat neînvinsă seria a II-a a turneului internaţional de fotbal de la New York. în ultimul meci, fotbaliştii cehoslovaci au surclasat formaţia irlandeză Shamrock Rovers, care a primit zece goluri fără să înscrie nici imul. Interul dreapta al echipei cehoslovace, Kucara, care este și golgeterul turneului (15 goluri) a înscris numai în acest meci 5 goluri Clasamentul final: Dukla Praga 13 puncte (golaveraj 36—6) ; Concordia Montreal 10 puncte , Monaco 8 puncte, Steaua Roşie Belgrad 7 puncte etc. Miercuri la New York, Dukla Praga se va întîlni în finala turneului cu echipa Everton Anglia, cîştigătoarea primei serii. • în cadrul turneului internaţional de handbal in 7 care se desfăşoară la Burgas (R. P. Bulgaria) selecționata de tineret a orașului București a debutat cu o categorică victorie întrecînd cu 40—13 (21-5) echipa din Plovdiv. în meciul dintre formațiile Sofia şi Botev rezultatul a fost egal: 18—18. irul a venit în staţiune, a vrut să afle de la început : dacă găseşte o popicărie, dacă se fac excursii pe Ceahlău şi dacă ştie cineva dintre cei veniţi la odihnă să evite din armonică. Atunci cînd pronunţă numele instrumentului preferat, Kişbaci apasă pe „nu“, aşa cum a deprins el graiul prin părţile Hunedoarei. Dar graiul lui mai e presărat cu glume sănătoase, cu sfaturi bine cântărite cu îndemnuri sincere, pornite din inimă. La club, sau în excursii, tinerii şi-l doresc in mijlocul lor. Citeanul îl invită : — Mergem la popicărie, Kişbaci ? Bătrînul îşi potriveşte mai bine ochelarii pe nas, pune palma pe carte şi răspunde : - Numa’ oleacă mă copile. Să văd ce mai grăieşte comisul Ioniţă ş-apoi om dărîma şi popice. Peste cîteva zile mergem spre Ceahlău să ne întîlnim acolo cu poveştile lui Sadoveanu, aşa că... Zidarul hunedorean, venit să-şi petreacă la Laciul Roşu concediul de odihnă, e prototipul bătrânului întinerit de viaţa nouă care palpită peste tot în jurul lui. Se impresionează în faţa frumuseţilor şi ştie să împrumute tinerilor aceste sentimente. La Hunedoara îl impresionează iureşul în care se înalţă noile obiective industriale şi blocurile muncitoreşti. Aici, frumuseţile rare ale munţilor pe care creşte floarea de colţ, Cheile Bicazului, vilele elegante presărate prin pădurile de brad di in care îşi petrec concediul oamenii muncii din toate colţurile ţării. — Mergem să vizităm păstrăvăria, biş-baci ? In drum spre păstrăvărie, zidarul îl roagă pe ghid să mai spună o dată legenda Lacului Roşu“... ş-apoi, adevărul adevărat, cum s-o prăvălit cu brazi cu tot bucata de munte în calea pîrîului şi s-o făcut lacul de să văd şi acu’ moţurile brazilor, aşa, să afle şi băieţii veniţi în seria şase“. Rugămintea bătrinului e izvorâtădin dorinţa lui de a afla tot mai mulţi dintre cei veniţi la odihnă cite ceva despre frumuseţile patriei. In atitudinea zidarului găseşti de fapt o sinceră bucurie de a ajuta acţiunile organizate de colectivul clubului. Acesta, organizează cu regularitate excursii la Cheile Bicazului, plimbări cu vaporul pe marea crescută ca în basme între munţi prin vrerea omului nou, la Suhardul Mic, pe Valea Bicăjelului şi în alte locuri. Deopotrivă cu zidarul hunedorean, inimile excursioniştilor tresaltă de bucurie în faţa frumuseţilor pe care li le-a dăruit natura şi de mîndrie în faţa celor ridicate de oamenii muncii călăuziţi de partid. Kişbaci se declară prieten cu tinerii, îi îndeamnă : - Să vedeţi Şi Hunedoara copiilor. S-o vedeţi barem o dată. Şi şi ea acum tot atâ de frumoasă ca o staţiune de odihnă. Dar la furnale se munceşte şi oţelarii sunt oameni faini ! A însoţit un grup de excursionişti prin Cheile Bicazului. Au trecut pe lingă noi, purtaţi de elegantele autocare ale O.N.T.-ului, sute de pionieri să-şi bucure privirile şi sufletele cu frumuseţile de neasemuit ale patriei. Ne-am salutat. Şi gesturile cu mâna, fluturările batistelor, împrumutau ceva din mîndria omului care are o ţară atît de frumoasă. In drum spre lacul de acumulare un grup de excursionişti străini se opriseră să fotografieze un peisaj rar. Tinerii din grupul celor plecaţi de la Lacul Roşu parcă îi întrebau cu privirile lor calde pe oaspeţi: „Vă place ? Sunt frumoase meleagurile noastre ?“. Kişbaci a vrut să afle sigur ! — E fain pe la noi ? Oaspeţii au zîmbit prieteneşte şi cu gesturi largi ne-au arătat spre peisajul care-i reţinuse, înlocuind cuvintele: „Sînt minunate meleagurile voastre !". în aceeaşi seară i-am întîlnit pe prietenii lui Kişbaci în sala de lectură a clubului. In mijlocul lor, bătrînul urmărea printre ringuri de carte destăinuirile comisului Ioniţă la Hanul Ancuţei. Am vrut să fac cunoştinţă şi cu cei care dau farmec zilelor de odihnă citind şi o carte. Dar un afiş din perete care cerea linişte pentru lectură m-a făcut să aleg o altă cale. Bibliotecarul Iuliu Teodor mi-a pus la îndemînă registrul cititorilor din care am notat la întâmplare : „Ion Dobre, comuna Agigea-Dobrogea, Ion Ion - constructor Ploieşti, Elena Lepăduş — muncitoare „Tricotajul Roşu“Arad, Munteanu Alexandru — S.M.T. Horia-Dobrogea, Ion Gigmaian — sudor, Hunedoara. Printre cei peste 500 de cititori din ultima vreme sunt numeroşi studenţi din Cluj, constructori de pe şantierul Galaţiului, muncitori forestieri din Oltenia, colectivişti din Dobrogea. Biblioteca e înzestrată cu peste 11.600 de volume în limbile : româna, maghiară, rusă, germană şi franceză. Şi în vreme ce într-un fotoliu elegant din sala de lectură Kiş-baci afla întîmplări de demult despre cealaltă Ancuţă, iar un student de la Cluj citea însemnări apărute în presă despre viaţa lui Gagarin, pe terasa unde se joacă tenis de masă începea o seară de dans. în ajunul excursiei spre Ceahlău, un tînăr din Lonea i-a cântat lui Kiş-baci din armonică pe terasa unei vile cu asemănare de castel un ceardaş. Iar o colectivistă din Oltenia l-a convins încă o dată de frumuseţea cîntecul: „La Tismana -ntr-o grădină“. Seara bătrînul era în mijlocul tinerilor la popicărie. Lovea cu bilele ca un adevărat artist. Şi la lumina vie a ciorchinilor de becuri mi s-a părut că mâinile lui puternice, care aduceau cu ele ceva de pe marile şantiere, aveau o strălucire aparte. Am privit mâinile celor din jur , mineri din Valea Jiului, petrolişti olteni, colectivişti din Dobrogea. Aceeaşi strălucire. Da... cei ce se odihnesc astăzi la Lacul Roşu au mâini de constructori. LUCIAN ZATTI IM OSPECHE LA LACUL ROŞU 3 nouă construcţie la staţiunea balneară Amara, regiunea Bucureşti. Fotos AGERPRES A apărut: Tînărul leninist Revistă editată de C. C. al U.T.M. Nr. 7, Anul XI, iulie 1961 SUMAR : * * * — Comunicat * * * — Tineretul participă cu entuziasm la dezvoltarea agriculturii socialiste I. BĂIEȘU — Biografia simplă a unei brigăzi de constructori ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI M. RAMURĂ — Forumul Mondial al Tineretului VIAŢA U.T.M. I. TRIFU — Sprijin concret organizaţiilor U.T.M. din G.A.S. GH. STOICA - Comitetul raional — organ colectiv de muncă V. ANDREI - La Costeşti — o bogată activitate culturală TRIBUNA SECRETARULUI P. BOGDAN — Organizaţiile U.T.M. din brigăzii statutare MUNCA EDUCATIVĂ IN VACANŢĂ * * * — Să ne cunoaştem patria socialistă A. IONAŞ — Zile de vacanţă la club GH. ALEXANDRU - In taberele din raionul nostru N. CIMPEANU - învăţămintele unei excursii * * * — Sfaturi practice pentru vacanţă DIN EXPERIENŢA COMSOMOLULUI M. RODIONOV - Orgazarea timpului liber tineretului TEATRU-FILM B. DUMITRESCU - Discuţii cu tinerii muncitori de la Atelierele e.FIEL „Griviţa Roşie“ despre piesa ..Prima întîlnire"