Scînteia Tineretului, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 3850-3875)

1961-10-14 / nr. 3861

Un ritm mai lucrărilor agricole! Tinerii prezenţi la toate lucrările Colectiviştii din Palazu Mare şi-au concentrat toate forţele pentru terminarea la timp a lucrărilor agricole din actuala campanie. Pe cîmp, acolo unde tractoarele ară ziua şi noaptea, sau pe ogoarele destinate însămînţărilor, e o forfotă care nu încetează pînă seara tîrziu. Aproape întreaga suprafaţă de 870 ha, destinată semănăturilor de toamnă, a fost arată şi pregătită cu grijă, pentru ca seminţele să ierneze în bune condiţiuni. La această muncă organizată în schimburi de zi şi de noapte, tinerii colectivişti, mobilizaţi de organizaţia U.T.M., au adus o contribuţie deosebită , pe semănători, la transportul îngrăşămintelor. Tractoriştii îi ajută, folosind întreaga capacitate de lucru a maşinilor, într-o pauză. Gheorghiţa Ion îşi controlează atent tractorul şi cînd constată buna lui funcţionare zîmbeşte mulţumit. — De întreţinerea lui răspundem amîndoi. Şi eu şi Vasile Suciu schimbul de noapte. Se vede că, deşi graba e mare, atenţia pentru îngrijirea maşinilor este mereu prezentă. Cei doi tractorişti sînt fruntaşi în întrecerea care se desfăşoară la arături şi acum, pe ultimele hectare, ei se străduiesc să rămînă în frunte. Ceva mai departe, utemiştii Nicolae şi Ilie Pătraşcu împrăştie de zor gunoiul de grajd. O clipă, mîna lui Ilie spintecă aerul, destul ca să se înţeleagă, îndemnul „mai repede“ adresat fratelui său. Ieri, amîndoi au transportat porumb de pe cele 300 ha, care au fost ocupate cu această cultură şi nici acolo munca lor n-a încetat nici un moment. Şi prin contribuţia unor astfel de tineri care nu stau o clipă locului, colectiviştii au reuşit să însămînţeze în cinci zile peste 300 ha cu grîu din soiuri de înaltă productivitate. c. STANESCU Mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Şoldăneşti, raionul Fălticeni, regiunea Suceava, sînt antrenaţi într-o însufleţită întrecere pentru grăbirea ritmului lucrărilor din actuala campanie agricolă. Folosind timpul prielnic şi întreaga capacitate de lucru a tractoarelor ei au obţinut pînă acum rezultate bune. Astfel, pe o suprafaţă de 700 hectare din cele 752 destinate însămînţărilor de toamnă au fost executate toate lucrările de pregătire a terenului, însămînţîndu-se totodată 525 hectare cu grîu, orz şi secară. Munca este bine organizată. Paralel cu însămînţările, tinerii mecanizatori urgentează efectuarea arăturilor adinei pentru însămînţările de primăvară. Pînă acum au fost arate peste 100 de hectare din cele 720 planificate. Acordînd o atenţie deosebită calităţii lucrărilor (timp optim, adîncime, densitate) mecanizatorii au primit numai aprecieri bune din partea comisiei de recepţie. Ei s-au angajat ca în zilele următoare să termine toate lucrările de pregătire a terenului şi însămînţările. A. CARUNTU Numai lucrări de bună calitate Mai mult, mai repede! În raionul Brăila există condiţii ca semănatul cerealelor de toamnă să se execute intr-un timp mai scurt şi la un nivel agrotehnic mai ridicat fa de anii trecuți. S.M.T.-urile dispun de un parc de maşini şi tractoare mult mai mare față de anul 1960 ; colectiviştii au dobindit an de an o experienţă bună. La aceasta se mai adaugă condiţiile de climă care sunt prielnice efectuării lucrărilor agricole de toamnă. Toate acestea au făcut ca pînă acum să se obţină unele rezultate bune. Totuşi ritmul de lucru este mult sub posibilităţile existente, finind seama de faptul că mare parte din grîu va fi semănat pe suprafeţele ocupate acum cu porumb, se impune urgentarea recoltării porumbului şi eliberarea terenului de coceni. Deşi timpul este destul de înaintat, această lucrare a fost executată în proporţie de numai 32,5 la sută, ceea ce, faţă de posibilităţile existente, este foarte puţin. Mult rămase în urmă sunt comunele Gropeni, Gemenele, Scorţaru Nou şi altele. O contribuţie importantă la intensificarea ritmului acestei lucrări o pot aduce tinerii colectivişti. Este bine ca organizaţiile de bază U.T.M. din aceste gospodării colective, cerind sfatul organizaţiilor de partid, să propună consiliilor de conducere ale unităţilor respective să organizeze lucrul în două schimburi, urmînd ca tineretul să fie mobilizat să lucreze in schimbul de noapte la tăiatul şi transportatul cocenilor. In felul acesta s-ar scurta simţitor timpul de lucru. In acelaşi timp în raionul Brăila trebuie urgentate însămînțările de toamnă, care pînă acum au fost efectuate in proporţie de numai 40,2 la sută la grîu şi secară. Să fie popularizat şi urmat exemplul gospodăriilor colective „Viaţă Nouă" din comuna Valea Cînepii şi „Ilie Pintilie" din comuna Golaşei, care au obţinut rezultate bune, apropiindu-se de sfirşit cu această lucrare. Popularizind experienţa organizaţiilor U.T.M. din aceste gospodării, comitetul raional U.T.M. să ajute mai concret organizaţiile de bază U.T.M. din celelalte comune in mobilizarea tineretului la lucrările din campanie , pe semănători, la transportatul seminţelor, şi al îngrăşămintelor naturale pe cîmp şi la celelalte munci, astfel incit să sporească contribuţia tineretului la grăbirea ritmului lucrărilor agricole de toamnă. T. OANCEA Creşte şeptelul proprietate obştească Gospodăriile agricole colective din regiunile Bucureşti, Dobrogea, Suceava, Oltenia şi Bacău au depăşit planul anual de cumpărări de vaci şi juninci, în gospodăriile agricole colective din regiunea Bucureşti, de exemplu, numărul vacilor proprietate obştească a fost mărit de la începutul anului şi pînă la 10 octombrie numai prin cumpărări, cu aproape 15.000, depăşindu-se cu 35 la sută prevederile planului anual. Dezvoltînd şi în acest an fermele zootehnice, gospodăriile colective din Dobrogea au mărit numărul vacilor de lapte la 31.000, adică de zece ori mai multe decit în anul 1957, anul cînd s-a terminat colectivizarea agriculturii în regiune. Rezultate însemnate în mărirea numărului de animale proprietate obştească au fost obţinute şi în celelalte regiuni ale ţării. De la începutul anului şi pînă în prezent numărul de vaci şi juninci în gospodăriile agricole colective din întreaga ţară a crescut, numai prin cumpărări, cu aproape 94.000, iar al viţelelor cu 181.000. Pentru dezvoltarea creşterii animalelor, statul a acordat gospodăriilor agricole colectede credite fără dobîndă şi pe termen lung, în sumă de 800 milioane lei, în cea mai mare parte pentru cumpărări de animale şi construcţii agrozootehnice- Prin folosirea acestor credite, a veniturilor proprii şi prin păstrarea prăsileiJAp prevede ca gospodăriile tive să ajungă la sfîrşitul anului la un număr total de 960.000 taurine, din care cel puţin 343.000 vaci şi 375.000 viţele. Ele vor avea, de asemenea, un număr sporit de animale şi din speciile porcine, ovine, precum şi de păsări. (Agerpres) Pe baza sarcinilor trasate şcolii de către Congresul al lll-lea al P.M.R. privind legarea învăţămîntului de munca productivă, încă din anul şcolar .1960—1961, un număr de şcoli medii de cultură generală din ţară au organizat practica în producţie a elevilor direct în întreprinderi. Şcoala medie din Bicaz a intrat în cel de al doilea an al experimentării practicii în producţie. In anul şcolar precedent colectivul nostru pedagogic a acumulat o bogată experienţă în acest domeniu. Practica in producţie desfăşurată de elevii şcolii noastre la Fabrica de ciment „Congresul al XIX-lea“ din localitate a dus la o îmbunătăţire simţitoare a procesului educaţiei comuniste a elevilor, a contribuit la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de muncă, la cultivarea dragostei elevilor faţă de munca productivă şi faţă de tehnică, a întărit legătura dintre cunoştinţele lor teoretice şi practice, a dus la o îmbunătăţire simţitoare a procesului educaţiei comuniste a elevilor. Totodată, aceasta a dus la schimbări profunde în mentalitatea elevilor faţă de muncă, faţă de viaţă, faţă de disciplină şi avutul obştesc contribuind la dezvoltarea unor preţioase trăsături de caracter cum sunt: punctualitatea, ordinea, organizarea şi precizia în muncă, simţul răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor, respectul şi grija pentru uneltele şi instrumentele de muncă etc. Elevii au îndrăgit atît de mult fabrica şi colectivul de muncitori încît deseori chiar şi în convorbirile lor intime, particulare ei numesc fabrica de ciment „fabrica noastră“. Puternicul efect educativ al muncii în producţie şi al colectivului muncitoresc s-a resimţit şi în privinţa rezultatelor obţinute de elevi la învăţătură, în însuşirea cunoştinţelor de cultură generală. A crescut interesul şi preocuparea pentru însuşirea cunoştinţelor la unele obiecte de învăţămînt cum sunt fizica, matematica, chimia, geografia, desenul şi altele. In producţie, ei au putut vedea nemijlocit rolul ştiinţei, aplicaţiile largi ale diferitelor principii şi nu-Cum este organizată activitatea practică a elevilor ţinut teoretice în activitatea practică productivă. In obţinerea rezultatelor pozitive amintite, şcoala a avut un puternic sprijin din partea organizaţiei U.T.M. care a iniţiat numeroase acţiuni pe linia stimulării, şi dezvoltării interesului elevilor pentru producţie. Astfel, gazeta de perete a publicat numeroase articole dedicate muncii elevilor în fabrica. Au fost organizate adunări generale U.T.M. în cadrul cărora s-a analizat felul în care elevii şi utemiştii îşi îndeplinesc îndatoririle, lor de muncă. In colaborare cu organizaţia U.T.M. din fabrică s-au organizat întreceri între grupele de elevi practicanţi şi între clase, pentru obţinerea steagului de „clasă fruntaşă în producţie pe anul 1961“. De asemenea, un mare interes a trezit concursul organizat de către organizaţiaU.T.M., cu sprijinul inginerilor din uzină, cu tema „Cine ştie meserie, cîştigă“. Nu mică a fost surpriza elevilor cînd au găsit în sala de desfăşurare a concursului, alături de părinţi, profesori, colegi, pe muncitorii atelierelor unde ei au desfăşurat practica în producţie. In aceşti tovarăşi şi prieteni de muncă au găsit pe cei mai entuziaşti susţinători în timpul concursului. Organizaţia U.T.M. a sprijinit şcoala şi în organizarea activităţii lor comune culturale, artistice, sportive dintre elevi şi muncitori. Astfel au avut loc întîlniri cu teme „Cum am devenit muncitor fruntaş“, seri culturale comune, concursuri şi competiţii sportive, s-a confecţionat un album de fotografii cuprinzînd imagini din diferite acţiuni comune ale muncitorilor şi elevilor etc. La fabrică s-a editat o gazetă unde se publicau articole scrise atît de elevi cît şi de muncitori. Ţinînd seama de experienţa acumulată în trecutul an şcolar, în acest an ne-am îndreptat atenţia spre cîteva probleme principale ale activităţii practice a elevilor. In privinţa legăturii dintre cunoştinţele teoretice şi practice VIRGIL RADULIAN directorul Şcolii medii din Bicaz (Continuare in pag. a 3-a) Pentru anul viitor, o recoltă mai bogată. In acest scop membrii gospodăriei colective „înfrăţirea între popoare“ din satul Clăteşti, regiunea Bucureşti, îşi unesc eforturile cu cele ale mecanizatorilor care-i deservesc. Pentru ca sămînţa pregătită din timp să găsească un bun pat germinativ, e nevoie ca arăturile să fie făcute la adîncimea cerută de agrotehnică. De aceea, controlul calităţii lucrării se face cu multă atenţie. Sporesc producţia de utilaj agricol Pentru a sprijini buna desfăşurare a lucrărilor din actuala campanie agricolă, constructorii de maşini sporesc producţia de utilaje agricole şi îmbunătăţesc calitatea acestora. Pînă la începutul acestei luni ei au trimis agriculturii peste plan, printre altele, 364 de pluguri, 116 maşini pentru combaterea dăunătorilor, 200 de maşini pentru împrăştiatul îngrăşămintelor chimice etc. Faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, în primele 9 luni din acest an, metalurgiştii au fabricat în plus 2.490 de tractoare, 490 de semănători universale, un mare număr de grape cu discuri, tăvălugi inelari şi alte maşini şi utilaje agricole. (Agerpres) Citiri pag. a 2-a: Oglindă vie a satului Pe marginea programelor unor brigăzi artistice de agitaţie Bun, sosit, Gherman Titov! Astăzi soseşte în patria noastră pilotul cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Poporul nostru, care a urmărit cu adîncă emoţie şi entuziasm zborul devenit legendar al lui Titov în jurul pămîntului, îl întimpină cu dragoste fierbinte, ca pe un sol al marelui popor sovietic prieten şi frate. Il întîmpinăm cu toată căldura inimilornoastre pe curajosul om sovietic care, la bordul naveisatelit „Vostok 2“, a zburat timp de 25 de ore prin întinderile nesfirşite ale Cosmosului. Il intimpinăm ca pe un mesager al comunismului şi păcii. Numele lui Gherman Titov, ca şi al tovarăşului său, Iuri Gagarin, este bine cunoscut în ţara noastră. Fapta sa eroică se înscrie printre acele momente ce vor fi mereu prezente in filele glorioase ale istoriei umanităţii. Fapta aceasta, pe care au descris-o savanţii şi reporterii şi au cîntat-o poeţii, depăşeşte visuri dintre cele mai cutezătoare, de pînă acum, ale omului. In persoana lui Gherman Titov, salutăm marele popor sovietic constructor al comunismului, care a deschis o eră nouă în istoria popoarelor. Marile succese ale Uniunii Sovietice în domeniul cuceririi paşnice a Cosmosului sunt o mărturie convingătoare a superiorităţii sistemului socialist asupra celui capitalist. Socialismul este rampa de pe care Uniunea Sovietică a lansat minunatele sale năuc cosmice. Realizările sovietice în acest domeniu sunt rezultatul impetuoasei dezvoltări economice a ţării, al făuririi unei industrii de prim rang, al avîntului fără precedent al ştiinţei şi tehnicii. Zborul lui ,,Stîmpin tinoretului" un înalt exemplu de slujire devotată a cauzei măreţe a comunismului. Gherman Stepanovici Titov vizitează ţara noastră în zilele Lunii prieteniei romîno-sovietice. Poporul nostru nutreşte sentimente de dragoste frăţească faţă de poporul sovietic. Unite în cadrul marelui lagăr al socialismului, ţările noastre păşesc împreună în lupta pentru pace şi un viitor fericit al omenirii, pentru zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive. Peste cîteva zile va începe la Moscova cel de-al XXII- lea Congres al P.C.U.S. Acest congres are o însemnătate istorică, deoarece va adopta programul construcţiei desfăşurate a comunismului, manifestul comunist al epocii contemporane, întreaga omenire îşi îndreaptă privirile în aceste zile către Moscova. Salutîndu-l pe Gherman Titov pe pămintul patriei noastre, salutăm pe minunaţii constructori ai comunismului ce păşesc pe drumuri încă nebătătorite în istoria omenirii. Bun venit în mijlocul poporului nostru, Gherman Stepanovici Titov ! Titov, ca şi zborul lui Gagarin, înfăţişează lumii întregi culmile pe care s-a ridicat ştiinţa sovietică. Curajul lui Titov, fapta sa eroică, reflectă trăsăturile nobile ale omului epocii construcţiei comunismului, în fermitatea şi hotărîrea lui Titov, în simplitatea şi modestia lui, generaţia tînără are Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului de Miniştri al R.P. Române, va sosi în Capitală, la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă ,14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov. * Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stenanovici Titov. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3861 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 14 octombrie 1961 Succese ale muncitorilor hunedoreni Aplicarea cu consecvenţă a iniţiativelor izvorîte in întrecerea socialistă permite siderurgiştilor, minerilor şi celorlalţi oameni ai muncii din întreprinderile regiunii Hunedoara să sporească producţia şi să îmbunătăţească continuu calitatea produselor. In urma aplicării iniţiativei de a reduce cu 15 secunde durata de prelucrare a fiecărui lingou de oţel şi de a da zilnic în fiecare schimb cel puţin 10 tone de laminate peste plan muncitorii care deservesc laminoarele Combinatului siderurgic din Hunedoara au întrecut producţia prevăzută pe primele trei trimestre din acest an cu peste 52.000 tone de laminate. Ei au depăşit astfel angajamentul anual care stabilea realizarea unui spor de producţie de 51.000 tone. In secţia furnale, unde iniţiativa de a realiza planul fiecărei săptămîni cu o zi mai devreme a fost preluată de toate schimburile, sporul de producţie, care la începutul acestei luni era de 23.850 tone de fontă se măreşte continuu. — ---------- Tinerii inovatori Alexandru Pavel, Petru Mardare, Constantin şi Fănel Ţuţuianu de la Fabrica de ţevi din Roman discutînd la cabinetul tehnic despre proiectul unei noi inovaţii la care lucrează. Foto : N. STELORIAN „Doar nu degeaba sîntem fruntaşi“! Biroul inginerului Emil Vintilă, şeful turnătoriei de fontă, de la Uzina de utilaj chimic şi petrolier din Bucureşti, se golise. După şedinţa în care se comunicaseră cifrele planului lunar, maiştrii plecaseră la treburile lor în ateliere. Muşat Gheorghe se așezase pe un taburet, lingă masa tehnologului și socotea : — Nea Ilie, zise el tehnologului, e un plan mare... Da, uzina are nevoie urgentă de realizarea peste prevederile anterioare a unei cantități sporite de piese. De aceea planul acesta cere mai multă strădanie decit pînă acum... Nu fizică, ci de alt ordin : o mai bună organizare a muncii, găsirea şi aplicarea unor dispozitive, eliminarea rebuturilor... Ne-am adresat vouă pentru că sînteţi o brigadă fruntaşă. Aşa că explică brigăzii că în acest plan sînt incluse piesele de fontă ale celor trei cazane de torţă. Şi tu ştii câtă nevoie este de ele. Iată deci ce răspundere vi s-a încredinţat !... Ce zici ? O să reuşiţi în uşat plecă la locul de turnare. Pe umerii săi simţea parcă „la propriu“ răspunderea de care îi vorbise şi tovarăşul Cornel Boitan, secretarul organizaţiei de partid. — Sînteţi o brigadă fruntaşă. Tocmai fiindcă cunoaştem dragostea voastră de muncă, pasiunea cu care lucraţi, credem că veţi reuşi. Pentru aceasta e necesar desigur să folosiţi la maxim timpul de lucru, să grăbiţi procesul de producţie. Zi de muncă obişnuită... Obişnuită ?... Da. O zi de întrecere. Discuţia în legătură cu turnarea pieselor necesare cazanelor de forţă avusese loc. De aceea mîinile lucrau cu şi mai mare îndemînare, privirile erau mai atente. Ba chiar, băieţii îşi vorbeau parcă mai puţin. Pînă şi Ioniţă Traian, pe care cu toţii îl ştiau cam vorbă lungă, uitase de data aceasta vechiul obicei. Avea de turnat 8 piese sferice pe zi. Cunoscînd care erau nevoile uzinei, el îşi propusese însă să toarne cite 10 pe schimb... Nu era o treabă uşoară. Degetele lui lucrau cu repeziciune modelînd cu pricepere forma, cîştigind astfel secundă cu secundă. Nici Ion Ilie nu pierdea din timp. Cele 15 forme pentru turnarea plăcilor pentru cazane erau gata. Alte rame se așezau pe platoul său de lucru. Degetele porneau parcă din nou în zbor. Brigadierul Muşat la rîndu-i trecea de la un om la altul. își ajuta oamenii cu îndemnul, cu sfatul, cu mîinile lui. Ion Ilie pregătise 21 de forme. Era mulţumit brigadierul. Marin Savu, Ion Constantin, Marin Rotaru, cu toţii lucrau mai bine, mai repede... Grijile brigadierului creşteau însă cu fiecare moment al turnării. Piesele sferice de pildă îi dădeau emoţii. Mai mult decît oricare altele acestea prezentau pericolul rebutării. Or, un rebut înseamnă şi timp pierdut, înseamnă să rămîi în urmă cu planul, şi metal irosit, împreună cu tehnologul atelierului, au hotărît ca brigada să aplice metoda de turnare orizontală a pieselor sferice, metodă care dă posibilitatea înlăturării aproape totale a rebutului. La sfatul lui, brigada a trecut la aplicarea acestei metode. Bătălia pentru cîștigarea fiecărei ore s-a dat și pe alte căi. De TUDOR MANTA (Continuare în pag. a 3-a) Sunt frumoase jucăriile executate de noi! — spun tinerele muncitoare Viorica Ionescu și Tipţer Maria, de la Fabrica de jucării mecanice București.