Scînteia Tineretului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4136-4161)

1962-09-01 / nr. 4136

Lucia Demetrius. LIMPEZIRE Ultimul volum de nuvele al Luciei Demetrius cuprinde lucrări selectate de autoare din cărţile sale anterioare. Reunirea lor s-a făcut pe baza unui criteriu ce ni-l dă titlul: este vorba de o seamă de nuvele care indică procesul de limpezire a conştiinţei oamenilor simpli, procesul de lămurire cu privire la cine le sunt adevăraţii prieteni şi cine duşmanii. In acest volum, Lucia Demetrius ne apare pe deplin în cea de a doua faţetă a talentului ei — arta unei prozatoare mature, profunde şi fecunde. Citind aceste bucăţi recunoaştem teme şi motive din dramaturgia autoarei dar luminate de posibilităţile prozei, de fina analiză psihologică desfăşurată mai larg în zecile de pagini ale fiecărei nuvele. Aşa după cum In teatru Lucia Demetrius ne-a oferit un tablou veridic şi incisiv al descompunerii morale a claselor exploatatoare sau a rămăşiţelor acestora, şi în proza acestui volum întîlnim momente destinate demascării foştilor stăpînni ai vieţii. In nuvela Ultima Tauber de pildă, sînt descrise cu o deosebită forţă artistică condiţiile de uscăciune sufletească şi sterilitate a gîndirii pe care le creează setea burgheză de înavuţire şi parvenire. In alte nuvele filonul satiric al prozei Luciei Demetrius ia proporţii mai accentuate, creînd adevărate tablouri pline de grotesc ale descompunerii morale a capitaliştilor. lată, de pildă, bucata intitulată sugestiv O zi însemnată. E vorba de o zi în care doi exploatatori vor să încheie o afacere, păcălindu-se unul pe altul. Călin Stroescu vrea să-i vîndă o fabrică de textile lui Costel Breazu, spre a fugi apoi în străinătate iar acesta din urmă speră să-i plătească primului sub preț. In clipa când se încheie însă tranzacţia află că adevăratul stăpân — poporul muncitor — şi-a luat fabrica în primire prin actul revoluţionar al naţionalizării. Cuprinşi de o panică turbată, cei doi exploatatori renunţă la orice, aparenţă umană şi încep să se bată ca nişte fiare, sa se zgîriie şi să se muşte, tvulgîndu-şi unul altuia monezile de aur. De aceeaşi nndriţă satirică este şi nuvela Dragul nostru Georgică în care apare în toată ticăloşia ei familia burgheză, familia lui Georgică, delapidatorul averii publice, familia în care fiecare nu are alt scop decât să-şi jecmănească ruda cea mai apropiată: tatăl, mama, sora, fratele. Lucia Demetrius nu uită însă chiar în curprinsul acestor nuvele să pună faţă în faţă imoralitatea stăpînilor de ieri, cu puritatea suflească a oamenilor simpli, opunînd unui mod de viaţă decăzut, unul viguros şi curat. Cit de înalte apar în comparaţie cu preocupările meschine ale lui Costel Stroescu şi soţiei sale, Carmen, clocotitoarea activitate revoluţionară a lui Ispir, frumuseţea relaţiilor din familia sa. Cit de caldă este atitudinea comuniştilor din sat faţă de Maria (Limpezire), femeia batjocorită de fiul de chiabur. Dar Limpezire este, în primul rând, un volum în care noul se afirmă cu putere sub diversele întruchipări ale unor oameni înaintaţi ai zilelor noastre. Doctoriţia Maria care lăsînd deoparte toate comodităţile, a plecat la sat dedicându-se îngrijirii copiilor — este un asemenea om nou. O noapte grea este titlul nuvelei în care este redată o clipă de cumpănă a frămîntărilor tinerei doctoriţe, biruinţa care încoronează lupta ei cu greutăţile. O altă figură luminoasă a volumului este Letiţia, o femeie simplă, căreia viaţa luminoasă de azi îi deschide noi perspective şi care înfăptuieşte un act de mare eroism salvînd copiii dintr-un staţionar de la înnec în timpul unei inundaţii. Ceea ce o caracterizează pe Letiţia Popriceanu este nu numai vitejia ci şi o modestie profuundă, izvorîtă din conştiinţa marilor datorii ce incumbă unui om al zilelor noastre. Un alt exemplu de forţă morală ni-l oferă doctorul Pavel Ştefăneascu (Moartea fericitului) un om care, deşi lovit fără drept de apel de o boală necruţătoare, nu-şi precupeţeşte puterile pentru a-i ajuta pe oameni, cu ultimele resurse ale trupului său vlăguit luptă pentru vindecarea celorlalţi. Este interesant de remarcat creşterea măiestriei artistice a autoarei care se vădeşte în parcurgerea nuvelelor publicate de-a lungul anilor. BENO DUMITRESCU ISTORIA DIPLOMAŢIEI Primul volum al noii ediţii a „Istoriei diplomaţiei” cuprinde istoricul relaţiilor internaţionale şi ale diplomaţiei de-a lungul cltorva milenii pină la 1870-1871. Considerînd diplomaţia ca un element al suprastructurii politice, autorii expun istoria ci în strînsă legătură cu dezvoltarea relaţiilor de producţie, cu succcesiunea formaţiilor social-economice. Diplomaţia este un instrument al politicii externe : conţinutul, formele şi metodele ei sînt determinate de natura de clasă a statului pe care-l deserveşte. Cititorul va urmări dezvoltarea diplomaţiei de la începuturile ei, în Orientul antic, în Grecia şi în Roma antică. Apoi va cunoaşte diplomaţia din Evul Mediu, diplomaţia Bizanţului, a arabilor, a papalităţii, a marilor state feudale, a Statului rus, precum şi relaţiile externe şi metodele diplomatice ale Chinei şi Indiei. Istoria diplomaţiei din epoca modernă, bazată pe cele mai noi cercetări, acordă un loc important ţărilor Asiei şi Americii. Capitole speciale sunt consacrate prezentării politicii colonialiste de jaf şi cotropire a puterilor capitaliste, rolului pe care l-a jucat diplomaţia in subjugarea popoarelor din Asia. Un loc important este acordat în acest volum politicii externe şi diplomaţiei Rusiei, creşterii continue a influenţei sale pe arena internaţională. Autorii înfăţişează pe larg rolul maselor populare în istorie, influenţa lor asupra politicii externe fi diplomaţiei claselor dominante, mai ales începînd din secolul al XIX-Iea, cînd apare fi ■e intărcfte continuu un factor nou I—* solidaritatea internaţională a proletariatului. In lilele noastre, cînd interesul fată de problemele internaţionale a crescut considerabil, cunoaşterea istoriei relaţiilor externe şi a diplomaţiei, precum şi învăţămintele ei, capătă o mare însemnătate pentru justa apreciere a evenimentelor contemporane. Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din Romînia vol. II Volumul al II-lea al culegerii de studii monografice „Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din Romînia“ însumează 11 studii consacrate luptelor greviste care au avut loc în anii de cruntă exploatare ai regimului burghezo-moşieresc. Cea mai mare parte a studiilor cuprinse în volum tratează acţiuni greviste desfăşurate în perioada de după crearea Partidului Comunist din Romînia. Studiile prezente în acest volum contribuie la cunoaşterea bogatelor tradiţii revoluţionare de luptă ale proletariatului din ţara noastră, dezvăluie politica profund reacţionară a claselor exploatatoare şi linia reformistă, antimuncitorească promovată de liderii de dreapta social-democraţi. El ne arată că, în pofida greutăţilor uriaşe provocate de către duşmanii clasei muncitoare din afara şi dinăuntrul rîndurilor partidului comunist, organizaţiile de partid au stat în fruntea luptei pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare, pentru apărarea intereselor sale vitale. Volumul de faţă ne pune la dispoziţie un bogat material documentar monografic privind istoria Partidului Muncitoresc Român. Literatura universală contemporană Vera Panova: Francesco Jovine: Roman PANTURI BLESTEMATE sentimental Editura pentru literatură universală a adus în librării in traducere romînească, un nou roman italian, operă a scriitorului comunist Francesco Jovine. Cartea poartă titlul „Pămînturi blestemate" şi a fost tipărită în Italia in mai 1950, o lună după moartea scriitorului. Descriind cutremurătoarea scenă din lumea satului sărăcit economic de latifundiari cupizi şi descompuşi ca avocatul Enrico Canavale şi spiritual de slujbaşii Vaticanului, nu mai puţin cupizi şi descompuşi. Francesco Jovine a creat un tablou puternic realist şi tipic Italiei contemporane. Unul dintre personajele romanului, don Jiacomo Fontana, spune cu o justificată mînie : ,,Sînt douăzeci de veacuri de cînd, în numele lui Cristos, se face totul pentru a întîrzia înscăunarea dreptăţii pa pămînt, se pun tot felul de Pe mărţi ca cele interne ale societăţii să nu se dezvolte. Se aflla săracii împotriva săracilor, nenorociri împotriva nenorociţilor. Se foloseşte groaza îndepărtată de iad şi se clădeşte iadul pe pămînt“. Dar figura cea mai luminoasă a cărţii lui Jrivine rămîne tînărul ţăran şi mai apoi student Luca Marano. Traiectoria existenţei sale, setea sa de adevăr şi dreptate, îl duc firesc în fruntea satului, a „cafenilor” ■făranii fără pămînt — cînd aceştia opun rezistenţă atacului bestial al jandarmilor şi cămăşilor negre fasciste. Finalul romanului este cît se poate de sugestiv. Satul îşi plînge căzuţii, printre care şi minunatul Luca Marano şi un glas răsună perfect : „Ne-om întoarce pe „pămînturile blestemate"... copiii cer piine”. Noua carte, a Verei Panova se adresează cu precădere tineretului. Se poate spune chiar că această nouă carte este un roman al tinereţii şi anume al tinereţii revoluţionare. Povestindu-şi tinereţea, eroul cărţii, Surka Sevastianov, povesteşte despre primii ani ai activităţii comsomoliste, despre prima dragoste, despre primii paşi ai lui în cîmpul scrisului, despre cei care l-au format pe el, autorul celebru de mai tîrziu. Acţiunea romanului se petrece după terminarea războiului civil, în primii ani ai reconstrucţiei economice, ai consolidării noii orinduiri. Au trecut vremurile înfruntărilor de pe câmpurile de luptă, ale cavalcadelor şi atacurilor la baionetă, duşmanul a fost înfrânt dar rămăşiţele concepţiilor învechite mai stăruie. In bătălia pentru construirea societăţii socialiste începe o bătălie nesîngeroasă dar nu lipsită de duritate, nu lipsită de jertfe şi mari victorii. Bătălia pentru formarea omului nou, luptător pentru comunism, înzestrat cu înalte trăsături morale. Iar aceste trăsături se creează şi se dezvoltă în luptă cu rămăşiţele moralei şi ideologiei burgheze în conştiinţa oamenilor. Şi noul învinge. Pe frontul acestei bătălii îşi sacrifică sănătatea Seomka Gorodniţki, înţelegîndu-şi greşelile care-l împiedicau în activitatea revoluţionară Spirka Savciuk îşi perfecţionează mereu propriul său fel de a fi pentru a-şi sluji mai bine cauza. Dar sînt şi unii pe care viaţa cea nouă îi depăşeşte şi Panova le intentează adevărate procese. Aceştia sint însă excepţii, căci tînăra generaţie a anilor consemnaţi în români este plină de avînt şi meritul cărţii Panovei constă tocmai în surprinderea formelor specifice în care se manifestă acest avînt eroic. S. VLÃDESCU Theun de Vries: Fata cu pârul roşu Cu remarcabilul scriitor olandez Theun de Vries, cititorii noştri au făcut cunoştinţă in urmă cu cinci ani, cînd editurile noastre au tipărit cele trei volume ale romanului „O stafie umblă prin Europa”. Recent a apărut una dintre ultimele cărţi ale lui Theon de Vries, „Fata cu părul roşu“, purtînd subtitlul „Roman din mişcarea de rezistenţă 1942-1945“. Scris la persoana intîia, sub forma unei confesiuni a tinerei partizane Hanna S., romanul constituie o imagine pregnantă şi răscolitoare a luptei neînfricate a antifasciştilor, in frunte cu comuniştii, din mişcarea olandeză de rezistenţă. Eroina cărţii a existat in realitate. Numele ei adevărat a fost Johanna Schaft, tinără comunistă, una dintre cele mai îndrăzneţe şi mai devotate fiice ale Olandei, asasinată de fascişti la vîrsta de 24 ani, cu puţine zile înaintea zdrobirii depline a Germaniei hitleriste. Romanul „ Fata cu părul roşu" are un puternic caracter demascator şi este tocmai din această cauză foarte actual, cu toate că, de la evenimentele al căror ecou este, s-au scurs două decenii. L. CRISTESCU Literatura pentru copii: Al. Andriţoiu: File de cronică Al. Andriţoiu şi-a dedicat volumul său File de cronică cititorilor pionieri şi şcolari. Ceea ce e cu totul remarcabil e faptul că cititorul nu e de loc privit de la înălţimea unui matur, nu e infantilizat, nici alintat. Poezia lui Andriţoiu e accesibilă nu prin reducerea bogăţiei de imagini, ci prin sobrietatea, limpezimea acestora. Faptul de viaţă e făcut accesibil prin flacăra imaginei. Concludent în acest sens , poezia Lacătul. Cîndva : „El prin Dorjana alinia la uşi Şi zornăia pe lanţ sau pe cătuşă”. Şi azi : „El stă greoi pe drugul de oţel Căci noi trecutul l-am închis în el". Tabloul pictorului Myklossy capătă semnificaţia unei secvenţe cinematografice într-un poem cu acalaşi titlu ; în cîteva strofe se identifică „bătrînul steag” cu episoade ale mişcării muncitoreşti, foiţa de ţigară pe care o fumează tata, cu manifestele tipărite şi difuzate in închisori pe foiţe de ţigări. E surprinzătoare forţa de sugestie a poetului, asociaţiile sale de imagini totdeauna revelatorii, vorbind sensibilităţii lectorului. O strofă surprinde frumuseţea patriei, iarna să E-i atîta strălucire-n jur, Incit, Parcă a nins cu stele-întreaga seară, Sau parcă cineva l-a hotarît Să-mbrace-n marmură această fără. Versul bate cu o cadenţă amplă şi citindu-l parcă-l şi auzi recitat pe o scenă de un mic şi avîntat pionier. în acest fel volumul împlinește încă o necesitate atît de importantă : aceea de a oferi un valoros material liric serbărilor școlare. Prin File de cronică, micul cititor se apropie de poezia majoră contemporană, căreia, Al. Andrițoiu i se arată slujitor credincios. Tiberiu Utan: Ciopî rţ l I Tiberiu Utan, poet profund şi discret, lipsit de ostentaţie, găsind mereu noi resurse lirice, a daruit recent celor mai mici dintre micii cititori volumul „CIOPIRŢILĂ“. Copilul e invitat să intuiască frumuseţea mediului înconjurător, în cadenţe fireşti, încîntătoare. Cuibul de pe casă e o poezie-joc, în care curgerea anotimpurilor e sugerată printr-un vers ce-şi îngîna parcă singur melodia. In egală măsură Tiberiu Utan se arată familiar copilului atunci cînd abordează genul satiric. Motocel e un pisoi lacom şi neastîmpărat : „Eu mai mare zurbagiu / între mîţe nici nu ştiu“, „Viteazul** e un copil care: „Ce-i lipseşte şi ce vrea / de tot smiorcăie aşa ?* iar Ciopîrţilă e un : „Meşter de-a strica ce drege, Umblă-ntr-una cu bricege Versul sună sprinţar, plin de haz, mustrător, cu un tîlc uşor de identificat de copilul căreia i se adresează poezia. Volumaşul de versuri al lui Tiberiu Utan e încă un semn al dragostei şi seriozităţii cu care se apropie scriitorii noştri fruntaşi de literatura pentru copii. Dincolo de calităţile ei artistice şi educative, cărticica lui Tiberiu Utan ne întregeşte imaginea formată cu privire la personalitatea tînărului poet al cărui lirism sună cu aceeaşi pregnanţă pentru toţi cititorii săi, căreia le descoperă imagini şi frumuseţi noi. Demostene Botez: Sfredeluş „SFREDELUŞ", volum de versuri pentru preşcolari, cuprinde o suită de imagini din viaţa cotidiană a unui copil. Copilul e surprins in mijlocul colectivului, jucindu-se, dînd o mină de ajutor bunicii, spălînduse dimineața etc. Versul e limpede, curgător, copilul mic le poate lesne memora şi apoi recita. Cunoscînd puterea de înţelegere a copilului, poetul Demostene Botez creează pentru el mici bijuterii poetice, bogate în imagini, de o mare torța de sugestie prin plasticitatea lor (Cîrtiţă, fă-mi un tunel, Melcul curier, Cu săniura). Un alt merit deosebit al volumului de poezii stă in aceea că Demostene Botez a dăruit copiilor un personaj înzestrat cu o sumedenie de calitaji demne de a fi luate model (curaj, ajutor dat celor vîrstnici, iniţiativă). Asemenea eroi care să devină prieteni buni şi dragi copiilor, pomeniţi în jocurile şi în activitatea lor cotidiană sunt deosebit de necesari în literatura noastră pentru preşcolari. AL. POPOVICI P. Kessel. Inamicii publici In cartea lui Patrick Kessel — unul din cei mal tineri dramaturgi francezi — lumea presei capitaliste apare In imaginile ei reale : monstruoasă, viciată, înspăimântătoare pină la coșmar prin agresivitate, otrăvind opinia publică, laisificind adevărul, slujind capitalismul. Imaginea presei capitaliste văzută cîndva de Balzac, pare azi puerilă aşa cum e ea surprinsă In paginile cărţii „inamicii publici" : ofensiva ticăloşiei, a slujitorilor locului cu bani a atins paroxismul. Kessel zugrăveşte cu tinere decăderea inevitabilă căreia li este supus un talent tînăr ca Pierre Decire Decreux odată intrat în uriaşul angrenaj al maşinii de presă capitalistă din ale cărei roţi nu are puterea, să se zmulgă. Tragică, prin destinul eroilor săi lipsiţi de perspectivă in societatea In care trăiesc şi pe care o sluţesc, cartea lui Kessel păstrează adincile tradiţii realiste ale literaturii clasice franceze, ocolind eschibiţiile gratuite. Portrete psihologice dense, schiţate din citeva linii, conflicte ce-şi anunţă premizele pentru a fi continuate apoi de imaginati lectorului, pagini sobre in imagini dar mustind de o juvenilă poezie, replici dramatice (enunţind parcă un viitor dramaturg) şi mai ales o tendinţă generală ideologică ce duce pină la capăt demascarea unui sector al lumii capitaliste — sînt principalele merite ale cârtii. Tînărul romancier Patrick Kessel ni-i arată in adevărata lor lumină pe „inamicii publici, pe scribii presei capitaliste”. A. POPESCU Cărţi tehnice A. P. Guleaev: Tratamentul termic al oţelului De curînd, a apărut în librării cartea „Tratamentul termic al oţelului“ de A. P. Guleaev. Tradusă din limba rusă, după ediţia a II-a revăzută şi completată de autor, cartea vine să umple un gol existent în literatura noastră tehnică, legată de acest domeniu de specialitate. In prima parte a cărţii sunt tratate probleme legate de teoria tratamentului termic, se arată care sunt principalele tipuri de tratament termic, care este influenţa temperaturii şi timpului asupra transformărilor din structura oțelului, rolul centrelor de cristalizare existente etc. Sunt expuse apoi detailat cele patru transformări principale ce au loc în timpul tratamentului termic : formarea austenitei, descompunerea austenitei, transformarea austenitei în martensită, transformări la revenire. Partea a două a lucrării intitulată, „Practica tratamentului termic“ îl introduce pe cititor în viaţa secţiilor şi atelierelor, acolo unde se efectuează în mod practic tratamentul termic al oţelului. Scrisă la un înalt nivel ştiinţific, cuprinzînd tot ceea ce e mai nou în acest vast domeniu de cercetare, cartea e de un real folos a celor care lucrează în domeniul metalurgiei fizice şi al tratamentului termic, precum şi studenţilor ce se specializează în metalurgie fizică şi tratament termic. Ing. A. BRÎNZAN MEMORATOR DE METALURGIE In faţa unui inginer sau tehnician metalurgist, indiferent dacă lucrează în exploatare sau într-un institut de proiectări, se ivesc deseori situaţii cină îi sunt necesare o serie de date centralizate, care, de cele mai multe ori se găsesc răspîndite prin diferite cărţi de specialitate. Editarea „memoratoarelor" are tocmai scopul de a centraliza prin formule şi tabele principalele noţiuni, date şi metode de determinare a unor caracteristici legate de specificul produselor ce intră în procesul de producţie. Memoratorul de metalurgie, editat sub îngrijirea ing. B. Nachbar, conţine noţiuni de bază despre fonte, oţeluri, metale şi aliaje neferoase, materiale refractare şi combustibili, date cu privire la felul cum se execută diferite analize şi încercări mecanice şi tehnologice. Sunt arătate de asemenea, pe scurt, dar pe înţelesul tuturor, noţiuni de metalurgie fizică, tratamente termice etc. Lucrarea, editată într-un tiraj de masă, nu trebuie să lipsească din biblioteca personală a tinerilor ingineri sau tehnicieni metalurgişti.