Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)
1962-10-14 / nr. 4173
t*uriaşa cupolă de str- Vclă şi oţel din ■vecinătatea „Casei Scînteii" găzduieşte, începînd de ieri, cea de-a 4-a ediţie a Pavilionului de mostre, intrat de acum în tradiţie ca un obişnuit dialog între milioanele de cumpărători de fiecare zi ai magazinelor şi reprezentanţii industriei şi comerţului. Am urmărit în prima zi reacţia publicului. Şirul laudelor care se aduc produselor şi organizării Pavilionului (aşa cum se vede şi din fotografiile alăturate) — nu încape în aceste fugare notaţii. De obicei aprecierile sunt exprimate prin exclamaţii ca: „Excepţional!“, „Mă bucur pentru ţara mea!“, „Sínt încîntat“. Un cetăţean scrie în cartea de impresii de la standul produselor din mase plastice : „Nu sínt obiecţii!“. „îmi plac noile produse ale fabricii „Tricotajul Roşu“, scria cineva pe una dintre fişele depuse în urne. „Toate confecţiile din bumbac sunt excepţional de frumoase“, scrie altul. Lingă aragazul tip „Someş“ e o adevărată îmbulzeală, gospodinele sunt şi ele entuziasmate de agregatul care le va fi pus la dispoziţie pe un preţ convenabil. Ceea ce constituie caracteristica principală la Pavilion este — imediat după incîntarea generală — atmosfera de lucru. Da, de lucru. A intrat în obişnuinţa, in deprinderea cetăţeanului ca o dată pe ansă vină şi să-şi spună părerea asupra produselor care i se vor oferi pe piaţă în anul viitor, „îmi place“ sau „nu-mi place“. Să se producă sau să nu se producă. Impresionant este spiritul de răspundere cu care cetăţenii îşi dau părerea pentru anumite produse, răspunderea cu care fac propuneri de îmbunătăţire, de îmbogăţire a sortimentelor. Un inginer din Urziceni cere ca modelele exagerat colorate ale unor ciorapi bărbăteşti să fie studiate din nou. Un medic stomatolog cere lenjerie de pat lată, din clandină fină; un tînăr din Snagov cere mai multe piese de radio pentru amatori. Iată fișele semnate de un muncitor lăcătuș la „Electrotehnica“. Sunt în pragul căsătoriei. Multe lucruri sunt aici minunate. Mobila mi-a reţinut însă atenţia în mod deosebit. Un posesor de limuzină cere spălare din plastic pentru autoturisme, un regizor apreciază plafonierele model II şi cere să le găsească neapărat in comerţ. zz Vasăzică vizitatorul Pavilionului nu numai se informează, el are aici, o răspundere, îi stau la dispoziţie numeroase căi pentru a-şi comunica gusturile: fişe, cărţi de impresii. Ghizii de anul acesta sunt oameni de specialitate. Sunt permanent la dispoziţia publicului pentru convorbiri, pentru sfaturi, pentru indicaţii, notează orice propunere. O paradă a modei repetată de 2 ori în fiecare zi îţi cere părerea despre cele peste 800 noi modele de îmbrăcăminte. Entuziasmul pentru bogăţia de produse realizate de industria noastră până în prezent se împleteşte astfel cu participarea milioanelor de cumpărători la inovaţie şi înnoire. Iar numărul celor ce-şi spun părerea creşte de la an la an. Iată două date: în prima zi la pavilionul de anul trecut au fost 13 000 de vizitatori. Dar ieri ? — Alo, Pavilionul ? Cîţi vizitatori au trecut ieri prin faţa standurilor ? — Pînă aseară la ora închiderii numărătorul electronic de la intrare a înregistrat 26 618 persoane. Mîine, desigur, vor fi şi mai mulţi. Cumpărătorule, ai cuvîntul! EUGEN GRECEANU Fotografiile: X. CUCU Al 4-lea Pavilion ac mosirc este descins zilnic, iară întrerupere, intre orele 10-19, inclusiv duminica Pentru iubitorii de poezie, apariţia unui nou volum în colecţia „Luceafărul” nu poate avea caracterul unei surprize. Cunoscuţi din paginile revistelor literare, tinerii poeţi se prezintă, în elegantele pagini ale acestei colecţii, doar pentru „oficializarea’’ debutului, şi trebuie să recunoaştem că rafturilor noastre cu cărţi le stă mult mai bine de cînd au început să primească în mod regulat recoltele lirice ale celei mai tinere generaţii. Ce va urma după acest prim volum ? în ce măsură îşi vor fine tinerii poeţi promisiunile, cum va arăta drumul creaţiei lor în viitor ? Versurile te lasă să citeşti, chiar din starea lor incipientă, un fapt valoros : talentul. Pînă acum, colecţia „Luceafărul” şi-a înscris un punct de onoare prin publicarea unor certe talente poetice, cu atît mai certe cu cit fiecare dintre ele aduce o promisiune proprie. Un asemneea talent am salutat, cu patru ani în urmă, în primele încercări ale lui Ion Crînguleanu, al cărui nume este înscris azi pe volumul „Anotimpurile Griviţei”. Patru ani, pentru un tînăr poet, înseamnă o etapă dacă nu decisivă, în orice caz extrem de importantă, cînd se cer biruite o bună parte din greutăţile începutului, cînd influenţele înaintaşilor şi contemporanilor se resimt, pînă la epigonism, cînd totul ţi se pare uşor şi în acelaşi timp şi foarte greu. Nenumărate caiete îşi acoperă paginile cu versuri, şi din toată această trudă aduni doar un mănunchi de poezii — uneori ajutat competent, alteori mai puţin competent, de bunăvoinţa confraţilor mai vîrstnici, — pe care le prezinţi marelui judecător — publicul. Care poet n-a cunoscut emoţia aşteptării unor opinii, după debut ? Versurile lui Ion Crînguleanu sînt marcate, şi pozitiv, şi negativ, de toate semnele unui debut cu adevărat poetic. Dar ceea ce îl defineşte pe tînărul, poet este simplitatea cîntecului său, ingenuu şi plin de substanţă lirică. Necăutînd expresii „personale” Ion Crînguleanu, reuşeşte să se exprime pe sine prin limba vie, simplă, a oamenilor din mijlocul cărora a venit : „în mine Nordul Moldovei fremăta de păduri, / Fremăta de holde, / De fluier, de joc... / Şi eram plin de dor să opresc trecătorii, / Să le cînt pe struna de la marginea ţării“. O muzicalitate limpede reiese din această simplitate, chiar cînd poetul încearcă simboluri mai complexe, ca în acest frumos „CINTEC DE PIATRĂ“: „Mult s-a căznit piatra-n tărie / S-ajungă şi ea, ciocîrlie... / Urca pe brînci, cum putea : iat-o munte ! ...Visa, urcînd lingă Mihu Drogomîr soare, să cînte. / îşi frîngea din inimă stînci. / Aruncîndu-le, vuind, în văile-adînci ; / Ar fi vrut trupul întreg să-i devină / Uriaşă statuie de cînt şi lumină...“ Şi finalul: „Cînd am stors din tăcerile sale cărbune, / Ara făcut universul de fier să răsune. / Trecînd prin milenii, visătoare, căruntă, Piatra în mîinile mele azi cîntă“. Pe această strună cristalină sînt cîntate prefacerile, izbînzile epocii noastre. Nefiind patetic, Crînguleanu priveşte totul cu ochii nevinovaţi ai copilului de ţăran. Imaginile lui nu sînt construite, ci izvorîte firesc din această înţelegere luminoasă a realităţii. De aceea, de exemplu, un poem despre electrificare se numeşte la el „NOPŢI FERMECATE“, ca într-un basm. Dar, cu toată atmosfera de basm, versurile sînt inundate de realitate: „Fiecare bec / Va fi o notă muzicală / Din marele poem simfonic al luminii... , în curînd pădurile mele / Vor răsuna în adîncuri de cîntecul meu — / S-or mira cerbii şi ciutele / De nemaiauzitul ecou. / Şi ciulind urechile — sfioşi — / Vor veni să contemple / Cerul înstelat, / Coborît în sînul pădurilor, / Peste sat... / Prin toate casele / Va intra Lenin ! Zîmbind către oameni cu inima plină : / Satul / Va sclipi de atîta lumină...“ Ca poet al satului de azi, Cringuleanu nu se referă decit rar la trecut. El face parte din „generaţia lui 23 August” şi punctele de reper ale poeziei lui sunt numai în prezent. Versurile închinate „anotimpurilor Griviţei” sunt scrise tot de pe această poziţie. Din mîinile „feroviarilor în revoluţie” plecau — spune el — „drumuri ferate spre generaţia noastră“, şi aceasta conferă poemului autenticitate şi, deci, putere de convingere. Aceeaşi convingătoare simplitate şi în „PARTIDULUI MEU“, confesiunea unui tînăr poet militant crescut în anii de după Eliberare : „Alergam printre oameni / Cu picioarele goale, / Cînd tu mi-ai ieşit / Puternic în cale. / Mîngîindu-mi creştetul mărunt, / M-ai învăţat cum să cînt pe pămînt — / M-ai chemat lîngă tine să trăiesc, / Să mă-nalţ, / Ca un mugur ieşit din învelişul de smalţ,/ Şi-ai sădit entuziasmul în mine, / Să-mi vibreze inima pe raze şi strune...“ Cînd părăseşte această linie de simplitate naturală, şi încearcă să „construiască“, poetul nu înregistrează, deocamdată succese. Nimeni nu poate, desigur, să condamne căutările, dar de aplaudat se aplaudă numai rezultatele pozitive. Tentativa de poem „UNIVERS DE CALE FERATĂ“ ni se pare, din acest punct de vedere un amestec cam amorf de imagini și, în orice caz, ideea exprimată în final nu apare suficient de clară de-a lungul versurilor. Discutabile sunt şi poeziile „COPIII CRESC...“ (nu simplă, ci simplistă) sau „GALAŢI 1961“ (corectă, dar lipsită de fior poetic). Oricum, în stadiul actual credem că poetul este mult mai apt să realizeze o poezie concentrată, redusă chiar la o singură imagine, decit poeme ample, în care firul inspiraţiei se rupe mereu şi, bineînţeles, se cere înodat. Dar nodurile se vad. Preferăm un distih cum este „COSMOSUL CUCERIT“ : „Iată-mi braţele : două ramuri imense / Purtînd universul cu nisipul lui de planete“. Sau acest remarcabil pastel intitulat: „ANOTIMP“ : „Zarea se umple de gînduri, / Scrutînd zăpezi de arte / Cîntecul rodului urcă, / Verdele de cer se desparte. / In văzduhuri, aurul toamnei / A început de pe crengi să coboare; / Toamnă-i în struguri şi-n ape ./ Incandescentă rapsodie sub soare...“ Merită, de asemenea, să fie subliniate versurile de dragoste, ferite de vorbăria de circumstanţă. Ce ne va aduce al doilea volum de versuri al lui Ion Crînguleanu ? încă nu ştim, dar prima sa culegere ne dă tot dreptul să aşteptăm o producţie lirică în plin mers către maturizare, o mărturie şi mai profundă a vremii noastre, o muzică şi mai sigură de ea însăşi. „ANOTIMPURILE GRIVIŢEI“ ne-au demonstrat că tînărul poet nu intenţionează să compună versuri, ci să creeze poezie. Este un angajament solemn faţă de cititori. Volumul „Anotimpurile Griviţei“ de Ion Crînguleanu La primirea în U. T. M. Recent, intr-o adunare generală a organizaţiei de bază U.T.M. de la țesătoria l-la schimbul B a Uzinelor textile „30 Decembrie“ Arad a fost luată în discuţie cererea tinerei Ana Cismaşu de a fi primită in rindurile Uniunii Tineretului Muncitor. Rînd pe rind, utemiştii, tovarăşi de muncă ai Anei Cismaşu şi-au spus părerea despre ea, i-au făcut recomandări pentru activitatea-i de viitor. — Este o muncitoare fruntaşă — s-a arătat în adunare. Lucrează la 13 războaie automate de mare randament şi-şi îndeplineşte bine sarcinile profesionale. — Ajută pe tovarăşele ei de muncă... Se străduieşte să-şi îmbogăţească cunoştinţele politice, profesionale... La sfirşitul adunării utemistii au votat în unanimitate pentru primirea tinerei ţesătoare in rindurile U.T.M. Emoţionată, Ana Cismaş s-a angajat să muncească mai bine in viitor, să-şi ajute tovarăşele cu o calificare mai slabă, să-şi ridice nivelul politic. PETRE I DOBREA corespondent voluntar Contribuţia brigăzii Tînărul Andrei Kiş este brigadier zootehnician la brigada a II-a de vaci cu lapte pentru producţie a Staţiunii experimentale din Livada, raionul Oaş. Dintre cele 3 brigăzi care lucrează la sectorul zootehnic, cele mai bune rezultate le obţine brigada condusă de Andrei Kiş, care şi-a adus o mare contribuţie la realizarea, pe primele 8 luni ale anului, a celor 4 390 hl Teatrul de amatori şi-a reluat activitatea Odată cu deschiderea stagiunii teatrale şi-a reluat activitatea şi teatrul de amatori din oraşul Lugoj. Primul spectacol a avut loc cu piesa „Un milion pentru un surîs“ de Sofronov. Deși tînăr, teatrul de amatori din Lugoj are înscrise in repertoriul său piese valoroase, realizând spectacole care s-au bucurat de succes, în stagiunea trecută, artiștii amatori lugojeni au prezentat spectacole cu piesele „Nila“ de Salînski, „Ultimul mesaj“ de Fulga, „Povestea unei iubiri“ şi altele. Multe din acestte piese vor fi reluate şi în stagiunea actuală. Ajutat de organele locale de partid şi de stat, sprijinit de Teatrul de Stat din Timişoara, entuziastul colectiv de amatori desfăşoară o rodnică activitate în Lugoj şi in împrejurimile sale. LAZAK BERNEANŢU activist al Casei de cultură Lugoj Tinăra Olteanu Elena este o talentată solistă a tarafului de muzică populară a căminului cultural din Bolintinu din Vale, de lapte faţă de 4 194 hl cit a fost planificat. Cum a reuşit brigada lui Andrei Kiş să obţină rezultate bune în sporirea producţiei de lapte? în primul rînd, toţi cei 19 mulgători din brigadă respectă cu stricteţe disciplina socialistă în producţie. Pentru fiecare dintre ei îngrijirea vacilor după programul de grajd, furajarea lor raţională, în funcţie de producţie este o lege de la care nu se abate nici unul. Lunar, în brigadă, se analizează activitatea crescătorilor de animale, se popularizează experienţa bună a fruntaşilor. Aşa se face că cei 19 mulgători realizează zilnic producţii sporite de lapte. XULIU CXARNO activist U.T.M. Orice portret, datorat unui pictor român contemporan ne reţine atenţia în primul rînd pentru că fiecare dintre noi caută în această imagine directă a omului reflectarea celor mai înalte aspiraţii ale epocii noastre. Problema redării omului a devenit astăzi, pentru orice pictor, o problemă cheie. Portretul se ridică la semnificaţia unui document de prim ordin al reflectării şi aprecierii activităţii omului, a gîndurilor sale. Şi deşi tot oamenii sunt aceia in jurul cărora se înfiripă subiectul unei compoziţii, care dau veridicitate scenelor de muncă, animă peisajul sau îşi răsfrîng prezenţa spirituală într-o „natură moartă“, portretul rămîne în arta plastică un fel „de a privi prin lupă" : personajul este singur, aşezat in primul plan, analizat cu profunzime. Muncitorul care i-a pozat lui Alexandru Ciucurencu pentru portretul aflat la Galeria Naţională a Muzeului de Artă al R.P.R. este un om simplu, constructor al socialismului. Tabloul înfăţişează un muncitor, cu un şorţ de piele care ii acoperă torsul, finind în mină o unealtă de muncă. Atitudinea sa este simplă, nu un efort, ci un moment de reflexie. Personajul pozează. Ceea ce îl deosebeşte esenţial de chipurile de oameni ai muncii prezente în pictura de dinainte de Eliberare, este conştiinţa frumuseţii şi a valorii muncii creatoare. Pictorul surprinde cu o simplitate scrupuloasă poziţia activă a personajului în faţa vieţii — în privirea inteligentă, consecvenţa, şi fermitatea caracterului — în uşoara cută de pe frunte. Portretul pictat capătă conturările unei biografii caracteristice, fiindcă condensează în expresie şi atitudine, fixare cu meşteşug original, rezultanta unei experiențe de viață şi a unei concepţii noi despre muncă, în pictura noastră nouă portretul încetează a fi un pretext pentru îndrăzneli coforistice sau studii de lumină. Ciucurencu însuşi îşi cenzurează modalitatea de expresie. El alege o paletă caldă, unitară. Fondul în tonuri roşiatice, profunde, aminteşte de ambianţa incandescentă în care lucrează muncitorul. O lumină puternică dă relief feţei hotărîte şi concentrate, trupului svelt şi robust. Incîntarea în faţa culturii, exuberanţa în lumină plină, e temperată de străduinţa de a reflecta lumea interioară a eroului, echilibrul interior al muncitorului, consecvenţa şi siguranţa sa îşi găsesc corespondentul în culoarea optimistă şi stăpînită, în excepţionala consonanţă dintre albul nuanţat şi cenuşiu şi tonurile profunde de la ocru la brunuri variate. Ciucurencu aplică vopseaua pe un desen sever şi nu abandonează exactitatea anatomică de dragul unor proporţii simbolice. Iar atunci cînd foloseşte linia de contur, o face pentru a detaşa din cîmpul tabloului mîinile muncitorului creator de bunuri materiale. Este limpede că subiectul şi implicaţiile sale au definit şi impus artistului o rezolvare cromatică, un regim de lumină, o aşezare în pagină specifice toate pe linia personalităţii originale a lui Ciucurencu. Avem aici de-a face cu una din cele mai interesante creaţii ale lui Alexandru Ciucurencu, pictorul găsind în realitatea muncii şi luptei poporului marile teme şi marile motive de inspiraţie. MARIANA CELAC Foto : A. STOENESCU. Teatre TEATRUL DE OPERĂ ŞI BALET AL R. P. ROMINE : SPĂRGĂTORUL DE NUCI — (orele 11); FALSTAFF — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ: INTILNIRE CU DRAGOSTEA — (orele 10,30) PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” (Sala Comedia) : PIAŢA ANCORELOR — (orele 10), POVESTE DIN IRKUTSK — (orele 19.30) . (Sala Studio), SICILIANA — (orele 10), FIICELE — (orele 19.30) , TEATRUL „C. I. NOTTARA" (Sala Magheru), ANTONIU ȘI CLEOPATRA — (orele 10), CIOCIRLIA — (orele 19.30) (Sala Studio). SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLE ȘI DOAMNA MOON — (orele 10,30); BUCĂTĂREASA — (orele 20); TEATRUL „LUCIA STURDZĂ BULANDRA” (Bd. Schitu Măgureanu 1) ; CAMERA FIERBINTE — (orele 19,30). (Sala Studio — Str. Alex. Sahia nr. 76 A) ; COSTACHE ȘI VIAȚA INTERIOARĂ— (orele 19,30). SALA MICĂ A PALATULUI R. P. ROMÍNE : RECITAL POPULAR PENTRU TINERET, în program : DANSURI INSTRUMENTALE ŞI PIESE VOCALE INSPIRATE DIN FOLCLORUL POPOARELOR — (orele 20). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) : OCEANUL (premieră) — (orele 20). (Sala pentru copii) : DOI LA ARITMETICĂ — (orele 10 şi orele 18). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT: UN PROCES NETERMINAT — (orele 20). ANSAMBLUL DE ESTRADĂ FRIEDRICHSTADT-PALAST R.D.G. Sala Palatului R. P. Romíno —■ Spectacolul extraordinar „BERLINUL SALUTĂ BUCUREŞTIUL" — (orele 11 şi orele 20,30). Cinematografe FESTIVALUL FILMULUI SOVIEAJr.:„ Republica, 1 Mai: DRUMURI DESPĂRŢITE rulează la cinematografele : Magheru, I. C. Frimu, Alex. Sahia, CARTIERUL VISEAlecsandri, Flacăra, CASA DE LA RĂSCRUCE, Bucureşti, AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN , Elena Pavel. Infrăţirea între popoare, B. Delavrancea. O VIAŢĂ: Tineretului, V. Roaită; PACE NOULUI VENIT: o ÎNTÎMPLARE EXTRAORDINARĂ (ambele serii): Cental, PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septembrie , ŞAMPANIE ŞI MELODII — după-amiază: 13 Septembrie, Mioriţa, Libertăţii , CHEIA — IGNORANTUL ÎNVAŢĂ — VREAU SĂ ŞTIU TOT nr. 22 rulează la cinematograful Timpuri Noi ; START CĂTRE NECUNOSCUT, rulează la cinematograful Maxim Gorki, FRUNZE ROŞIICultural; DRUM DE ÎNCERCARE: SilVr-Doia Floreasca, G. Coşbuc ; CÎND VINE DRAGOSTEA rulează la cinematograful Alex. Popov • COCORII, 8 Martie; ALARMĂ PE INSULĂ: Griviţa: COPILUL ŞI ORAŞUL rulează la cinematograful C-tin David • LAZARILLO DE TORMES : Unirea G. Bacovia; SOARE ŞI UMBRĂ: T. Vladimirescu , NUMAI O GLUMĂ : Munca, UN PUMN DE NOTE — cinemascop : Popular: ÎMPOTRIVA ZEILOR : Arta P^CLEE: Moşilor: ALEXANDR NEVSKI: Donca Simo, GENERAŢIA SALVATĂ: 16 Februarie ■ PINAL : M. Eminescu VÎNTUL SUDULUI: Ilie Pintilie SOARTA UNUI OM : 8 Mai • OMUL CU DOUĂ FEŢE : Luceafărul; FRAŢII KOMAROV — VÎNĂTOAREA DE LUPI : Olga Bancic; FANTOMELE DIN SPESSART: Drumul Serii: 49 DE ZILE IN PACIFIC : 30 Decembrie.