Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)

1962-10-14 / nr. 4173

t*u­riaşa cupolă de str- V­clă şi oţel din ■ve­cinătatea „Casei Scînteii" găzduieşte, în­­cepînd de ieri, cea de-a 4-a ediţie a Pavilionului de mostre, intrat de a­­cum în tradiţie ca un obişnuit dialog între mi­lioanele de cumpărători de fiecare zi ai magazi­nelor şi reprezentanţii industriei şi comerţului. Am urmărit în prima zi reacţia publicului. Şi­rul laudelor care se a­­duc produselor şi orga­nizării Pavilionului (aşa cum se vede şi din fo­tografiile alăturate) —­ nu încape în aceste fu­gare notaţii. De obicei a­­precierile sunt exprima­te prin exclamaţii ca: „Excepţional!“, „Mă bucur pentru ţara mea!“, „Sínt încînta­t“. Un cetăţean scrie în car­tea de impresii de la standul produselor din mase plastice : „Nu sínt obiecţii!“. „îmi plac noile produse ale fabri­cii „Tricotajul Roşu“, scria cineva pe una din­tre fişele depuse în urne. „Toate confecţiile din bumbac sunt excepţional de frumoase“, scrie al­tul. Lingă aragazul tip „Someş“ e o adevărată îmbulzeală, gospodine­le sunt şi ele entuzias­mate de agregatul care le va fi pus la dispozi­ţie pe un preţ conve­nabil. Ceea ce constituie ca­racteristica principală la Pavilion este — imediat după incîntarea genera­lă — atmosfera de lu­cru. Da, de lucru. A in­trat în obişnuinţa, in deprinderea cetăţeanu­lui ca­­ o dată pe an­să vină şi să-şi spună părerea asupra produse­lor care i se vor oferi pe piaţă în anul viitor, „îmi place“ sau „nu-mi place“. Să se producă sau să nu se producă. Impresionant este spi­ritul de răspundere cu care cetăţenii îşi dau părerea pentru anu­mite produse, răs­punderea cu care fac propuneri de îmbunătă­ţire, de îmbogăţire a sor­timentelor. Un inginer din Urziceni cere ca modelele exagerat colo­rate ale unor ciorapi bărbăteşti să fie studiate din nou. Un medic sto­matolog cere lenjerie de pat lată, din clandină fină; un tînăr din Sna­­gov cere mai multe pie­se de radio pentru a­­matori. Iată fișele sem­nate de un muncitor lă­cătuș la „Electroteh­nica“. Sunt în pragul căsătoriei. Multe lucruri sunt aici minunate. Mo­bila mi-a reţinut însă atenţia în mod deosebit. Un posesor de limuzină cere spălare din plastic pentru autoturisme, un regizor apreciază plafo­­nierele model II şi cere să le găsească neapărat in comerţ. zz Vasăzică vizitatorul Pavilionului nu numai se informează, el are aici, o răspundere, îi stau la dispoziţie numeroase căi pentru a-şi comuni­ca gusturile: fişe, cărţi de impresii. Ghizii de anul acesta sunt oameni de specialitate. Sunt per­manent la dispoziţia publicului pentru con­vorbiri, pentru sfaturi, pentru indicaţii, notea­ză orice propunere. O paradă a modei repetată de 2 ori în fiecare zi îţi cere părerea despre cele peste 800 noi mo­dele de îmbrăcăminte. Entuziasmul pentru bogăţia de produse rea­lizate de industria noa­stră până în prezent se împleteşte astfel cu par­ticiparea milioanelor de cumpărători la inovaţie şi înnoire. Iar numărul celor ce-şi spun părerea creşte de la an la an. Iată două date: în pri­ma zi la pavilionul de anul trecut au fost 13 000 de vizitatori. Dar ieri ? — Alo, Pavilionul ? Cîţi vizitatori au trecut ieri prin faţa standuri­lor ? — Pînă aseară la ora închiderii numărătorul electronic de la intrare a înregistrat 26 618 per­soane. Mîine, desi­gur, vor fi şi mai mulţi. Cumpărătorule, ai cu­­vîntul! EUGEN GRECEANU Fotografiile: X. CUCU Al 4-lea Pavilion ac mosirc este descins zilnic, iară întrerupere, intre orele 10-19, inclusiv duminica Pentru iubitorii de poezie, a­­pariţia unui nou volum în colec­ţia „Luceafărul” nu poate avea caracterul unei surprize. Cu­noscuţi din paginile revistelor literare, tinerii poeţi se prezin­tă, în elegantele pagini ale a­­cestei colecţii, doar pentru „ofi­cializarea’’ debutului, şi trebuie să recunoaştem că rafturilor noastre cu cărţi le stă mult mai bine de cînd au început să pri­mească în mod regulat recoltele lirice ale celei mai tinere gene­raţii. Ce va urma după acest prim volum ? în ce măsură îşi vor fine tinerii poeţi promisiu­nile, cum va arăta drumul crea­ţiei lor în viitor ? Versurile te lasă să citeşti, chiar din starea lor incipientă, un fapt valoros : talentul. Pînă acum, colecţia „Luceafărul” şi-a înscris un punct de onoare prin publicarea unor certe talente poetice, cu atît mai certe cu cit fiecare din­tre ele aduce o promisiune pro­prie. Un asemneea talent am salu­tat, cu patru ani în urmă, în primele încercări ale lui Ion Crînguleanu, al cărui nume este înscris azi pe volumul „Ano­timpurile Griviţei”. Patru ani, pentru un tînăr poet, înseamnă o etapă dacă nu decisivă, în ori­ce caz extrem de importantă, cînd se cer biruite o bună parte din greutăţile începutului, cînd influenţele înaintaşilor şi con­temporanilor se resimt, pînă la epigonism, cînd totul ţi se pare uşor şi în acelaşi timp şi foarte greu. Nenumărate caiete îşi aco­peră paginile cu versuri, şi din toată această trudă aduni doar un mănunchi de poezii — uneori ajutat competent, alteori mai puţin competent, de bunăvoinţa confraţilor mai vîrstnici, — pe care le prezinţi marelui judecă­tor — publicul. Care poet n-a cunoscut emoţia aşteptării unor opinii, după debut ? Versurile lui Ion Crînguleanu sînt marcate, şi pozitiv, şi ne­gativ, de toate semnele unui debut cu adevărat poetic. Dar ceea ce îl defineşte pe tînărul, poet este simplitatea cîntecului său, ingenuu şi plin de substan­ţă lirică. Necăutînd expresii „personale” Ion Crînguleanu, reuşeşte să se exprime pe sine prin limba vie, simplă, a oame­nilor din mijlocul cărora a ve­nit : „în mine Nordul Moldovei fremăta de păduri, / Fremăta de holde, / De fluier, de joc... / Şi eram plin de dor să opresc tre­cătorii, / Să le cînt pe struna de la marginea ţării“. O muzi­calitate limpede reiese din a­­ceastă simplitate, chiar cînd poetul încearcă simboluri mai complexe, ca în acest frumos „CINTEC DE PIATRĂ“: „Mult s-a căznit piatra-n tărie / S-a­jungă şi ea, ciocîrlie... / Urca pe brînci, cum putea : iat-o munte ! ...Visa, urcînd lingă Mihu Drogomîr soare, să cînte. / îşi frîngea din inimă stînci. / Aruncîndu-le, vu­ind, în văile-adînci ; / Ar fi vrut trupul întreg să-i devină / Uriaşă statuie de cînt şi lumină...“ Şi finalul: „Cînd am stors din tăcerile sale cărbune, / Ara făcut universul de fier să răsune. / Trecînd prin milenii, visătoare, căruntă,­­ Piatra în mîinile mele azi cîntă“. Pe această strună cristalină sînt cîntate prefacerile, izbîn­­zile epocii noastre. Nefiind pa­­tetic, Crînguleanu priveşte totul cu ochii nevinovaţi ai copilului de ţăran. Imaginile lui nu sînt construite, ci izvorîte firesc din această înţelegere luminoasă a realităţii. De aceea, de exemplu, un poem despre electrificare se numeşte la el „NOPŢI FERME­CATE“, ca într-un basm. Dar, cu toată atmosfera de basm, ver­surile sînt inundate de realitate: „Fiecare bec / Va fi o notă mu­zicală / Din marele poem simfo­nic al luminii... , în curînd pă­durile mele / Vor răsuna în adîncuri de cîntecul meu — / S-or mira cerbii şi ciutele / De nemaiauzitul ecou. / Şi ciulind urechile — sfioşi — / Vor veni să contemple / Cerul înstelat, / Coborît în sînul pădurilor, / Peste sat... / Prin toate casele / Va intra Lenin ! Zîmbind către oameni cu inima plină : / Satul / Va sclipi de atîta lumină...“ Ca poet al satului de azi, Crin­­guleanu nu se referă decit rar la trecut. El face parte din „generaţia lui 23 August” şi punctele de reper ale poeziei lui sunt numai în prezent. Ver­surile închinate „anotimpurilor Griviţei” sunt scrise tot de pe această poziţie. Din mîinile „feroviarilor în revoluţie” plecau — spune el — „drumuri ferate spre generaţia noastră“, şi aceasta conferă poemului au­tenticitate şi, deci, putere de convingere. Aceeaşi convingătoa­re simplitate şi în „PARTIDU­LUI MEU“, confesiunea unui tî­năr poet militant crescut în a­­nii de după Eliberare : „Alergam printre oameni / Cu picioarele goale, / Cînd tu mi-ai ieşit / Puternic în cale. / Mîngîindu-mi creştetul mărunt, / M-ai învăţat cum să cînt pe pămînt — / M-ai chemat lîngă tine să tră­iesc, / Să mă-nalţ, / Ca un mu­gur ieşit din învelişul de smalţ,/ Şi-ai sădit entuziasmul în mine, / Să-mi vibreze inima pe raze şi strune...“ Cînd părăseşte această linie de simplitate naturală, şi în­cearcă să „construiască“, poetul nu înregistrează, deocamdată succese. Nimeni nu poate, desi­gur, să condamne căutările, dar de aplaudat se aplaudă numai rezultatele pozitive. Tentativa de poem „UNIVERS DE CALE FERATĂ“ ni se pare, din acest punct de vedere un amestec cam amorf de imagini și, în orice caz, ideea exprimată în final nu apare suficient de clară de-a lun­gul versurilor. Discutabile sunt şi poeziile „COPIII CRESC...“ (nu simplă, ci simplistă) sau „GALAŢI 1961“ (corectă, dar lipsită de fior poetic). Oricum, în stadiul actual credem că poe­tul este mult mai apt să reali­zeze o poezie concentrată, redusă chiar la o singură imagine, de­cit poeme ample, în care firul inspiraţiei se rupe mereu şi, bineînţeles, se cere înodat. Dar nodurile se vad. Preferăm un distih cum este „COSMOSUL CUCERIT“ : „Iată-mi braţele : două ramuri imense / Purtînd u­­niversul cu nisipul lui de pla­nete“. Sau acest remarcabil pas­tel intitulat: „ANOTIMP“ : „Zarea se umple de gînduri, / Scrutînd zăpezi de arte / Cîn­­tecul rodului urcă, / Verdele de cer se desparte. / In văzduhuri, aurul toamnei / A început de pe crengi să coboare; / Toamnă-i în struguri şi-n ape ./ Incandes­centă rapsodie sub soare...“ Merită, de asemenea, să fie subli­niate versurile de dragoste, fe­rite de vorbăria de circum­stanţă. Ce ne va aduce al doilea vo­lum de versuri al lui Ion Crîn­guleanu ? încă nu­ ştim, dar pri­ma sa culegere ne dă tot drep­tul să aşteptăm o producţie li­rică în plin mers către maturi­zare, o mărturie şi mai profun­dă a vremii noastre, o muzică şi mai sigură de ea însăşi. „ANO­TIMPURILE GRIVIŢEI“ ne-au demonstrat că tînărul poet nu intenţionează să compună ver­suri, ci să creeze poezie. Este un angajament solemn faţă de cititori. Volumul „Anotimpurile Griviţei“ de Ion Crînguleanu La primirea în U. T. M. Recent, intr-o adu­nare generală a orga­nizaţiei de bază U.T.M. de la țesătoria l-la schimbul B a Uzine­lor textile „30 De­cembrie“ Arad a fost luată în discuţie cererea tinerei Ana Cismaşu de a fi pri­mită in rindurile Uni­unii Tineretului Mun­citor. Rînd pe rind, ute­­miştii, tovarăşi de muncă ai Anei Cis­­maşu şi-au spus pă­rerea despre ea, i-au făcut recomandări pen­­tru activitatea-i de vi­itor. — Este o munci­toare fruntaşă — s-a arătat în adunare. Lu­crează la 13 războaie automate de mare ran­dament şi-şi îndepli­neşte bine sarcinile profesionale. — Ajută pe tova­răşele ei de muncă... Se străduieşte să-şi îmbogăţească cunoş­tinţele politice, pro­fesionale... La sfirşitul adunării utemistii au votat în unanimitate pentru primirea tinerei ţesă­toare in rindurile U.T.M. Emoţionată, Ana Cismaş s-a angajat să muncească mai bine in viitor, să-şi ajute to­varăşele cu o califi­care mai slabă, să-şi ridice nivelul politic. PETRE I DOBREA corespondent voluntar Contribuţia brigăzii Tînărul Andrei Kiş este bri­gadier zootehnician la brigada a II-a de vaci cu lapte pentru producţie a Staţiunii experi­mentale din Livada, raionul Oaş. Dintre cele 3 brigăzi care lu­crează la sectorul zootehnic, cele mai bune rezultate le obţine bri­gada condusă de Andrei Kiş, care şi-a adus o mare contribu­ţie la realizarea, pe primele 8 luni ale anului, a celor 4 390 hl Teatrul de amatori şi-a reluat activitatea Odată cu deschiderea sta­giunii teatrale şi-a reluat ac­tivitatea şi teatrul de ama­tori din oraşul Lugoj. Primul spectacol a avut loc cu piesa „Un milion pentru un surîs“ de Sofronov. Deși tînăr, teatrul de ama­­tori din Lugoj are înscrise in repertoriul său piese valoroa­se, realizând spectacole care s-au bucurat de succes, în stagiunea trecută, artiștii a­­matori lugojeni au prezentat spectacole cu piesele „Nila“ de Salînski, „Ultimul mesaj“ de Fulga, „Povestea unei iu­biri“ şi altele. Multe din acest­­te piese vor fi reluate şi în stagiunea actuală. Ajutat de organele locale de partid şi de stat, sprijinit de Teatrul de Stat din Timi­şoara, entuziastul colectiv de amatori desfăşoară o rodnică activitate în Lugoj şi in îm­prejurimile sale. LAZ­AK­ BERNEANŢU activist al Casei de cultură Lugoj Tinăra Olteanu Elena este o ta­lentată solistă a tarafului de muzică populară a căminului cultural din Bolintinu din Vale, de lapte faţă de 4 194 hl cit a fost planificat. Cum a reuşit brigada lui An­drei Kiş să obţină rezultate bune în sporirea producţiei de lapte? în primul rînd, toţi cei 19 mulgători din brigadă respectă cu stricteţe disciplina socialistă în producţie. Pentru fiecare din­tre ei îngrijirea vacilor după programul de grajd, furajarea lor raţională, în funcţie de pro­ducţie este o lege de la care nu se abate nici unul. Lunar, în brigadă, se anali­zează activitatea crescătorilor de animale, se popularizează expe­rienţa bună a fruntaşilor. Aşa se face că cei 19 mulgă­tori realizează zilnic producţii sporite de lapte. XULIU CXARNO activist U.T.M. Orice portret, datorat unui pictor român contemporan ne re­ţine atenţia în primul rînd pen­tru că fiecare dintre noi cau­tă în această imagine directă a omului reflectarea celor mai înalte aspiraţii ale epocii noastre. Problema redării omului a deve­nit astăzi, pentru orice pictor, o problemă cheie. Portretul se ridică la semnificaţia unui document de prim ordin al reflectării şi apre­cierii activităţii omului, a gînduri­­lor sale. Şi deşi tot oame­nii sunt aceia in jurul că­rora se înfiripă subiectul unei compoziţii, care dau veridicitate scenelor de muncă, animă peisajul sau îşi răsfrîng prezenţa spirituală într-o „natură moartă“, portretul rămîne în arta plastică un fel „de a privi prin lupă" : perso­najul este singur, aşezat in primul plan, analizat cu profunzime. Muncitorul care i-a pozat lui Alexandru Ciucurencu pentru por­tretul aflat la Galeria Naţională a Muzeului de Artă al R.P.R. este un om simplu, constructor al so­cialismului. Tabloul înfăţişează un muncitor, cu un şorţ de piele care ii aco­­peră torsul, finind în mină o une­altă de muncă. Atitudinea sa este simplă, nu un efort, ci un mo­ment de reflexie. Personajul pozează. Ceea ce îl deosebeşte esenţial de chipurile de oameni ai muncii prezente în pictura de dinainte de Eliberare, este conştiinţa frumuseţii şi a va­lorii muncii creatoare. Pictorul surprinde cu o simpli­tate scrupuloasă poziţia activă a personajului în faţa vieţii — în privirea inteligentă, consecvenţa, şi fermitatea caracterului — în uşoara cută de pe frunte. Portretul pictat capătă conturările unei bio­grafii caracteristice, fiindcă con­densează în expresie şi atitudine, fixare cu meşteşug original, rezul­tanta unei experiențe de viață şi a unei concepţii noi despre muncă, în pictura noastră nouă portre­tul încetează a fi un pretext pentru îndrăzneli coforistice sau studii de lumină. Ciucurencu însuşi îşi cenzurează modalitatea de ex­presie. El alege o paletă caldă, unitară. Fondul în tonuri roşiatice, profunde, aminteşte de ambianţa incandescentă în care lucrează muncitorul. O lumină puternică dă relief feţei hotărîte şi concentrate, trupului svelt şi robust. Incîn­­tarea în faţa culturii, exuberanţa în lumină plină, e temperată de străduinţa de a reflecta lumea in­terioară a eroului, echilibrul interior al muncitorului, con­secvenţa şi siguranţa sa îşi găsesc corespondentul în culoarea opti­mistă şi stăpînită, în excepţionala consonanţă dintre albul nuanţat şi cenuşiu şi tonurile profunde de la ocru la brunuri variate. Ciucurencu aplică vopseaua pe un desen sever şi nu abandonează exactita­tea anatomică de dragul unor proporţii simbolice. Iar atunci cînd foloseşte linia de contur, o face pentru a detaşa din cîmpul ta­­bloului mîinile muncitorului crea­tor de bunuri materiale. Este limpede că subiectul şi implicaţiile sale au definit şi impus artistului o rezolvare cromatică, un regim de lumină, o aşezare în pagină specifice toate pe linia personalităţii originale a lui Ciucurencu. Avem aici de-a face cu una din cele mai inte­resante creaţii ale lui Alexandru Ciucurencu, pictorul găsind în realitatea muncii şi luptei poporu­lui marile teme şi marile motive de inspiraţie. MARIANA CELAC ­Foto : A. STOENESCU. Teatre TEATRUL DE OPERĂ ŞI BA­LET AL R. P. ROMINE : SPĂR­GĂTORUL DE NUCI — (orele 11); FALSTAFF — (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERE­TĂ: INTILNIRE CU DRAGOSTEA — (orele 10,30) PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — (orele 19,30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” (Sala Comedia) : PIAŢA ANCORELOR — (orele 10), POVESTE DIN IRKUTSK — (orele 19.30) . (Sala Studio), SICILIANA — (orele 10), FIICELE — (orele 19.30) , TEATRUL „C. I. NOTTARA" (Sala Magheru), ANTONIU ȘI CLEOPATRA — (orele 10), CIO­­CIRLIA — (orele 19.30) (Sala Stu­dio). SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLE ȘI DOAMNA MOON — (orele 10,30); BUCĂTĂREASA — (orele 20); TEATRUL „LUCIA STURDZĂ BULANDRA” (Bd. Schitu Măgu­­reanu 1) ; CAMERA FIERBINTE — (orele 19,30). (Sala Studio — Str. Alex. Sahia nr. 76 A) ; COS­­TACHE ȘI VIAȚA INTERIOARĂ­­— (orele 19,30). SALA MICĂ A PALATULUI R. P. ROMÍNE : RECITAL POPU­LAR PENTRU TINERET, în pro­gram : DANSURI INSTRUMENTA­LE ŞI PIESE VOCALE INSPIRATE DIN FOLCLORUL POPOARELOR — (orele 20). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala pentru tineret) : O­­CEANUL (premieră) — (orele 20). (Sala pentru copii) : DOI LA­ ARITMETICĂ — (orele 10 şi orele 18). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.­­GIULEŞTI : OAMENI ŞI UMBRE — (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT: UN PROCES NETERMINAT — (orele 20). ANSAMBLUL DE ESTRADĂ FRIEDRICHSTADT-PALAST R.D.G. Sala Palatului R. P. Romíno —■ Spectacolul extraordinar „BERLI­NUL SALUTĂ BUCUREŞTIUL" — (orele 11 şi orele 20,30). Cinematografe FESTIVALUL FILMULUI SOVIE­­AJr.:„ Republica, 1 Mai: DRUMURI DESPĂRŢITE rulează la cinemato­­grafele : Magheru, I. C. Frimu, Alex. Sahia, CARTIERUL VISE­­Alecsandri, Flacăra, CASA DE LA RĂSCRUCE, Bucu­reşti, AVENTURILE LUI HUCKLE­BERRY FINN , Elena Pavel. Infră­­ţirea între popoare, B. Delavran­­cea. O VIAŢĂ: Tineretului, V. Roaită; PACE NOULUI VENIT: o ÎNTÎMPLARE EXTRA­­ORDINARĂ (ambele serii): Cen­tal, PROGRAM SPECIAL PEN­TRU COPII — dimineaţa : 13 Sep­tembrie , ŞAMPANIE ŞI MELO­DII — după-amiază: 13 Septem­brie, Mioriţa, Libertăţii , CHEIA — IGNORANTUL ÎNVAŢĂ — VREAU SĂ ŞTIU TOT nr. 22 ru­lează la cinematograful Timpuri Noi ; START CĂTRE NECU­NOSCUT, rulează la cinematogra­ful Maxim Gorki, FRUNZE ROŞII­­Cultural; DRUM DE ÎNCERCARE: SilVr-Do­ia­ Floreasca, G. Coşbuc ; CÎND VINE DRAGOSTEA rulează la cinematograful Alex. Popov • COCORII, 8 Martie; ALARMĂ PE INSULĂ: Griviţa: COPILUL ŞI ORAŞUL rulează la cinematograful C-tin David • LA­­ZARILLO DE TORMES : Unirea G. Bacovia; SOARE ŞI UMBRĂ: T. Vladimirescu , NUMAI O GLUMĂ : Munca, UN PUMN DE NOTE — cinemascop : Popular: ÎMPOTRIVA ZEILOR : Arta P^CLEE: Moşilor: ALEXANDR NEVSKI: Donca Simo, GENERA­ŢIA SALVATĂ: 16 Februarie ■ PINAL : M. Eminescu­­ VÎNTUL SUDULUI: Ilie Pintilie SOARTA UNUI OM : 8 Mai • OMUL CU DOUĂ FEŢE : Luceafă­­rul; FRAŢII KOMAROV — VÎNĂTOAREA DE LUPI : Olga Bancic; FANTOMELE DIN SPES­SART: Drumul Serii: 49 DE ZILE IN PACIFIC : 30 Decembrie.

Next