Scînteia Tineretului, ianuarie 1963 (Anul 19, nr. 4242-4265)

1963-01-04 / nr. 4242

Un nou tip de astrograf construit în U.R.S.S., destinat pentru observaţii de precizie a corpurilor cereşti. TASS-MOSCOVA Academicianul A. I. OPARIN despre d upă ce a adus numeroase servicii biologiei şi medicinii, agriculturii şi zootehniei, biochimic pătrunde în ultimul timp din ce în ce mai mult în industrie. In prezent, există sectoare întregi ale producţiei industriale care se bazează pe procese biochimice. Dar aceste metode — preconizează acad. A. 1. Oparin — trebuie și pot fi extinse mai mult. Un exemplu interesant îl constituie procesele biochimice care au loc în industria patiseriei, a vinului, a berii, a ceaiului sau a tutunului. In acesta domenii, transformarea materiei prime în produs Unit depinde în mare măsură de acţiunea unor fermenţi. Dirijarea acţiunii acestor fermenţi în cursul procesului tehnologic se realizează şi în prezent, dar ea ar putea fi intensificată prin adăugirea unor cantităţi suplimentare de bacterii sau mucegaiuri cultivate special în acest scop. Folosirea preparatelor fermentative în industrie este o preocupare majoră a biochimiştilor sovietici şi ei au elaborat o serie de metode de obţinere a unor astfel de preparate. Experimentarea pe scară largă a diverselor preparate de fermenţi — scrie acad. A. I. Oparin — în condiţii de producţie şi în laborator a confirmat marea eficacitate tehnică şi economică de aplicare a acestei metode“. Iată cîteva exemple citate de acad. A. I. Oparin : In industria de panificaţie, adăugarea unor cantităţi de 20—25 grame amiloză micetică la o tonă de făină albă reduce considerabil procesul de fermentare. Totodată se îmbunătăţeşte calitatea plinii, volumul ei, porozitatea miezului, culoarea şi în special gustul şi drama. Fermenţii de filtrare utilizaţi în industria de vinificaţie şi în producerea sucurilor de fructe contribuie la limpezirea rapidă a vinurilor şi sucurilor. In industria cărnii, experienţe făcute în Uniunea Sovietică în ultimii ani au arătat că folosirea unor fermenţi proteoretici duce la sporirea producţiei de carne de calitate superioară. Preparatele din termenii au fost încercate cu succes şi în industria pielăriei, unde calitatea produselor obţinute s-a îmbunătăţit foarte mult. Un mare pas Înainte a fost făcut în Uniunea Sovietica prin introducerea fermenţilor în industria textilă. Folosirea unor microorganisme în prelucrarea bumbacului şi a mătăsii a dus la reducerea timpului de fabricație şi la obținerea unor produse de calitate superioară. Biochimiei a elucidat şi alte probleme ale producţiei industriale. Astfel, pînă de curînd, valoarea de bază a laptelui era considerată grăsimea lui, iar laptelui lipsit de grăsime, aşa-zisului ,,lapte centrifugat" nu i se dădea mare atenţie. Cercetările biochimice au arătat însă că proteina din lapte, care există şi în laptele centrifugal, are o mare valoare nutritivă. Tot astfel se considera că grăsimea cea mai bună este cea animală. Analizele biochimice au rectificat şi in acest caz vechea concepţie. S-a aratat anume că grăsimile animale în comparaţie cu cele de origină vegetală sunt sărace in acizi graşi nesaturati cum sint acizii linolic şi linolenic. Aceşti acizi sunt indispensabili organismului uman deoarece acesta nu-i poate sintetiza singur cu toate că are nevoie de ei. Producția de vitamine este un alt capitol vast al biochimiei industriale. în ultimul timp au fost elaborate in Uniunea Sovietică numeroase procedee tehnologice pentru obţinerea unor vitamine valoroase cu ajutorul termenilor. Un exemplu îl constituie producţia experimentală a vitaminei B 12 la Uzina de acetonă din Gornensk. Metoda pusă la punct de Insititutul de biochimie al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S., şi aplicată aici, a dus la obţinerea vitaminei din... deşeuri industriale. Creşterea producţiei de vitamine va permite în viitor „vitaminizarea arhificială“ a unor produse alimentare ca plinea albă, macaroanele, grăsimile, preparatele de cofetărie, laptele pentru alimentarea copiilor etc. Acestea sunt numai cîteva aspecte ale biochimiei industriale analizate de acad. A. I. Oparin. „Domeniul aplicării biochimiei tehnice în cadrul economiei naţionale — scrie savantul sovietic — creşte an de an, punînd mereu noi sarcini în faţa oamenilor de ştiinţă". Dr. M. DACU BIOCHIMIA INDUSTRIALA • Pe apele fluviului Nipru plutește un nou tip de navă Diesel unică în genul ei. Nava nu are nici timonier la cîrmă, nici mateloți pe punte, nici mecanici la mașini: ea este în întregime dirijată cu servomecanisme. Constructorii au denumit-o „Laboratorul”. Noua navă manevrează la fel de bine în linie dreaptă ca şi în meandre, evită bancurile de nisip, încetineşte sau accelerează viteza, în acest scop sonde acustice înregistrează cu precizie adîncimea apei, aparatele reacţionînd pe loc prin schimbări de viteză şi direcţie. Semnalele numeroaselor aparate ajung la o maşină electronică de calculat care „conduce” nava de-a lungul cursului fluviului. La Varşovia a fost creat un aparat pentru orbi — „audiovizir” — care permite orbilor să „citească” după auz desene tehnice. Este vorba de un instrument uşor, de buzunar, cu generator pe bază de tranzistori. Deplasarea pe hîrtie a unui creion special, prevăzut cu un fotoelement, provoacă un căști un „șuier” slab care dispare pe liniile desenului. Este suficientă cea mai mică abatere de la desen pentru ca „șuierul” să reapară. • La o fabrică de plase din Polonia a fost creată o instalaţie specială pentru zincuirea prin metodă electrolitică a plaselor de sîrmă. Graţie noii tehnologii acoperirea de zinc este netedă, are aderenţă bună şi este extrem de rezistentă. Consumul de zinc reprezintă aproximativ 25 kg pe tona de sîrmă, în loc de 50 kg ca în condiţiile vechii tehnologii. Lucrătorii de la staţiunea experimentală de plante tehnice a Academiei cehoslovace de ştiinţe agricole vor transmite în acest an în producţie experienţa distrugerii buruienilor, mai cu seamă a pirului persistent în in. Pentru stropirea inului a fost propus preparatul „TCA”. Principala sa parte componentă o constituie acidul tricloracetic. Acest preparat distruge aproape în întregime pirul, asigurînd sporirea recoltei de in cu 20 la sută. Primele tone de fier vechi din nou an au pornit spre oţelarii! In anul 1962, unitatea I.C.M. din Caransebeş a expediat oţelăriilor cu 82 tone fier vechi mai mult decit prevedea planul. Pe poarta întreprinderii ies zilnic zeci de tone de fier vechi îndreptîndu-se spre „Oţelul roşu”. Dintr-una din zilele trecute — ne spune tovarăşul Nicolae Suciu, șeful depozitului — de la întreprinderea noastră au plecat 15 200 kg fier vechi. Cu aceasta am început realizarea planului de colectare a fierului vechi pe anul 1963. Cantitatea de 1520 tone fier vechi, cuprinsă în planul anului 1962 a fost îndeplinită şi depăşită pînă la data de 20 decembrie. Tin preţios ajutor în realizarea sarcinilor de plan l-am primit din partea tinerilor din raionul Caransebeş. La acţiunea de strîngere a fierului vechi au participat anul acesta peste 5 000 de tineri din satele şi întreprinderile din raion. Ei au colectat Gil tone fier vechi, evidenţiindu-se cu acest prilej elevii şcolilor medii nr. 1 şi 2 din Caransebeş, tinerii de la Depoul C.F.R. Caransebeş, de la „Oţelul roşu” şi Rusca Montană. NICOLAE CRISTESCU elev Excursie de studii De curînd, studenţi din anul MI de la Facultatea de exploatări miniere Petroşeni au făcut o excursie de studii la Combinatul siderurgic Hunedoara. In secţiile furnale, cocserie şi oielărie, viitorii ingineri mineri au studiat procesul de producţie şi au făcut o serie de propuneri privind folosirea minereurilor aglomerate prin prăjire, mărirea rezistenţei mecanice a cocsului metalurgic produs din cărbuni cocsificabili de la Calan şi Valea Jiului şi altele. D. DRAGOMIR C. PROTESOIU studenţi Prin muncă patriotică Tinerii colectivişti din gospodăria agricolă colectivă „Brazdă nouă“ din satul Cegani, comuna Borduşani, raionul Feteşti, mobilizaţi de organizaţia U.T.M. au obţinut însemnate succese în acţiunile de muncă patriotică. In ultima vreme ei au executat reparaţii la şoselele din raza comunei pe o lungime de 7 km, aşternînd piatră şi nisip transportat voluntar cu atelajele gospodăriei colective. Tinerii colectivişti au contribuit efectiv la defrişatul lizierelor şi plantaţiilor neproductive, redind agriculturii suprafaţa de 22 hectare teren, la transportul pe ogoare a 420 de tone de gunoi de grajd. Tinerii Drăgoi Radu, Ştefan Ion, Chiţă Marin şi alţii sunt doar ciţiva din cei care au contribuit la obţinerea realizărilor de mai sus. CONSTANTIN FRÎNCU colectivist LA DATORIE E noapte tîrziu. Oraşul s-a îmbrăcat în mantia-i neagră. In camera de gardă a spitalului unificat din Turda e linişte. Medicul de gardă, doctorul Bogdan Sabin, se gîndeşte la munca de peste zi: trei operaţii „normale", două neprevăzute şi alte intervenţii de moment- Dar toate s-au terminat cu bine... Mulțumit şi totodată obosit peste măsură, încercă să se odihnească. Dar nu-şi puse bine capul pe pernă cînd sbîrnîitul strident al telefonului îl făcu să tresară. - M-o fi chemînd soția, gîndi el. Duse receptorul la ureche şi din celălalt capăt al firului o voce necunoscută îl anunţă grav, agitat: in comuna Băişoara cineva e grav bolnav. Trebuie intervenit... Doctorul Bogdan nu mai stă pe gînduri. Uitînd de oboseală, trece în sala de operaţii şi începe să-şi pregătească cele necesare. ...Pe şoseaua asfaltată o maşină cu însemnele Crucii Roşii gonea în noapte. La volanul ei, comunistul Juga Florin scruta bezna de dincolo de parbriz. „Trebuie să ajung cît mai repede", se îndemna el. Pînă în comună mai erau doar cîţiva kilometri... In curtea dispensarului din comună, lume multă, agitaţie. In timp ce bolnavul este transportat de personalul de serviciu, la maşină, grupuri de oameni s-au strîns în jurul şoferului. Privirile tuturor sînt îndreptate spre el spunîndu-i parcă : „Şi de tine depinde soarta bolnavului. El trebuie salvat". Şi comunistul Juga gîndeşte la fel. De aceea porneşte maşina cu viteză înapoi către Turda, către spital N-au trecutdecit două ore de la sbîrnîitul telefonului şi pe masa de operaţie cîţiva oameni se luptă cu moartea. Instrumentele medicale sînt mînuite cu iuţeală şi pricepere, în jurul bolnavului medicii Bogdan Sabin, Bockor Arpad, Gavrilă Victor pun în slujba vieţii toate cunoştinţele lor profesionale. Broboane mari de sudoare au apărut pe feţele lor obosite. Minutele trec greu. Apoi bolnavul deschide ochii mari, răsuflă adînc şi repede. Medicii se privesc, tăcuţi. Pe feţele lor apare un zîmbet. Zîmbetul izbînzii. Un om şi-a recăpătat puterile, viaţa. Cine este pacientul ? Dar ce importanţă are ? Oricine ar fi fost el, s-ar fi bucurat de aceeaşi atenţie din partea acestor oameni îmbrăcaţi în halate albe, chemaţi să vegheze la sănătatea şi viaţa oamenilor. GHEORGHE BERCEA muncitor sticlar Foto : AGERPRES Oscilograful catodic de la Institutul de Cercetări Electro- tehnice. inntilnire cu fruntaşi ai recoltelor bogate Din iniţiativa comitetului U.T.M. al Şcolii medii din comuna Pogoanele, raionul Buzău, s-a organizat, de curînd, o întîlnire a elevilor cu un grup de colectivişti de la G.A.C. „Victoria Socialismului”. Colectiviştii Nistor Ştefan şi Chiriac Ştefan au vorbit elevilor despre frumuseţea muncii în agricultură, despre întărirea economico-organizatorică a gospodăriei lor colective, despre transformarea comunei lor şi creşterea bunăstării celor ce muncesc pe ogoarele înfrăţite. In încheierea întîlnirii, elevii şcolii medii au prezentat în cinstea colectiviştilor fruntaşi, un bogat program artistic. MIHALAŞCU C. ION elev Pregătiri pentru examene : studenţi de la Institutul pedagogic de 3 ani din Craiova la o oră de consultații. Foto : D. FLOREA Cursuri pentru ridicarea calificării profesionale La întreprinderea de prefabricate „Progresul“ din Capitală s-au deschis, nu de mult, cursurile de calificare şi specializare care sunt frecventate de peste 550 muncitori tineri şi vîrstnici. Cursurile — care se ţin de două ori pe săptămînă — urmăresc calificarea şi specializarea muncitorilor în următoarele meserii : lucrători precomprimate beton, betonişti, fierari-betonişti, mecanici utilaje construcţii, macaragii, electrocarişti, laboranţi. Pregătirea elevilor se face de un colectiv format din cei mai buni ingineri din întreprindere : Mihai Stoenescu, Grigore Negulescu, Şerban Dumitrescu, Ascel Ladislau, Iordan Iulius şi alţii. Cunoştinţele predate elevilor privesc tehnologia meseriei şi materialelor, desen tehnic şi matematică. ION FERARU fierar-betonist Pe scena Casei de cultură din Reşița , moment din spectacolul coregrafic după basmul „Hans şi Grebel” interpretat de copiii muncitorilor reşițeni. Foto : AGERPRES în sprijinul educaţiei muzicale a Acţiuni educative In programele instituţiilor muzicale din Iaşi şi In multe alte oraşe ale ţării, la Iaşi, instituţiile muzicale desfăşoară pe lingă o amplă activitate concertistică, o susţinută muncă de educaţie muzicală organizînd acţiuni menite să cultive şi să dezvolte dragostea tinerilor pentru artă. Printre aceste acţiuni trebuie să subliniem, în primul rînd, concertele simfonice populare pe care colectivele unite ale Orchestrei simfonice, corului şi orchestrei „Doina Moldovei“ le dau în faţa oamenilor muncii din întreprinderi şi gospodării agricole colective, în afara manifestărilor care au loc la sediul Filarmonicii, colectivul acestei instituţii a mai dat concerte simfonice populare la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, la Casa de cultură a sindicatelor, la Trustul de construcţii, la Fabrica de ulei, precum şi în oraşele Unşi, Paşcani şi în gospodăria agricolă colectivă Blăgeşti. Caracterul popular al acestor concerte nu rezultă aici numai din factura accesibilă a lucrărilor incluse în program (valsuri de Strauss, unele lucrări simfonice cu program, piese corale ca „Valurile Amurului* de Sokolov, „Valurile Dunării" de Ivanovici, ,,Cîntăm slavă partidului", de Muradeli, lucrări corale romîneşti de Gh. Cucu, Achim Stoia, Vasile Popovici şi alţii precum şi unele dintre cele mai frumoase cîntece şi jocuri populare) dar şi din varietatea genurilor muzicale şi a interpretărilor pe care aceste manifestări le cuprind. Popularitatea de care concertele simfonice se bucură în rîndurile oamenilor muncii o dovedeşte şi faptul că în ultimele luni au participat la aceste manifestări peste zece mii de spectatori. Concertele-lecţie se numără, de asemenea, printre importantele acţiuni de educaţie muzicală prezente în preocupările Filarmonicii „Moldova". în cadrul concertelor-lecţii au fost expuse pînă acum teme ca: „Ce exprimă muzica", „Pictura şi muzica" şi altele. (Este de subliniat că la concertul-lecţie intitulat „Ce exprimă muzica" au participat peste 1 200 de spectatori din întreprinderile şi instituţiile Iaşului). Urmărind intensificarea activităţii de educaţie muzicală a publicului ieşean, colectivul Filarmonicii şi-a propus realizarea în această stagiune a unor noi concerte-lecţie. Ar fi desigur interesant ca toate acţiunile ce se întreprind de către Filarmonica ieşeană pentru educarea muzicală a maselor să poarte pecetea unei mai bune organizări şi sistematizări pe teme, cicluri de teme, compozitori, cicluri de compozitori etc. De asemenea, socotim că realizările dobîndite pînă acum de Filarmonica „Moldova" trebuie îmbogăţite printr-un efort sporit în direcţia dezvoltării şi orientării repertoriului spre cele mai valoroase lucrări din literatura muzicală romînească şi universală (şi nu mereu aceleaşi) care să fie interpretate la un nivel artistic calitativ din ce în ce mai ridicat, în peisajul artistic al Iaşului, un loc deosebit îl ocupă şi activitatea Operei de Stat. Şi, aici au loc acţiuni de educaţie muzicală, care şi-au câştigat popularitatea între iubitorii de muzică. Astfel, sunt recitalurile şi concertele cu prezentări date în întreprinderi şi instituţii, serile de operă cu prilejul cărora sunt interpretate cele mai populare fragmente din creaţiile lirice universale, spectacolele-lecţii la care în afara obişnuitului program de sală, se face prezentarea integrală a operei şi compozitorului direct în faţa spectatorilor. Considerăm că iniţiativa Teatrului de Operă din Iaşi de a sprijini efectiv dezvoltarea activităţii artistice de amatori din întreprinderi, instituţii şi din gospodăriile agricole colective apropiate, constituie, de asemenea, un preţios aport în acţiunea de educaţie muzicală a maselor. Peste 100 de artişti ai teatrului, muzicieni şi coregrafi, ajută în prezent un mare număr de formaţii artistice de amatori. Printre celelalte acţiuni de educaţie muzicală întreprinse de colectivul Teatrului de Opere din Iaşi se cuvine să subliniem şi organizarea audierii în colectiv în întreprinderi a emisiunilor de iniţiere muzicală ale Radioteleviziunii. Secretariatul artistic al operei realizează acest lucru înregistrînd pe bandă de magnetofon de la posturile noastre de radio, emisiunile respective pe care apoi le prezintă în cadrul organizat şi la ore potrivite iubitorilor de muzică din întreprinderi. Este, desigur, o acţiune lăudabilă care ar putea fi extinsă şi în activitatea altor instituţii artistice din ţară. Activitatea de educare muzicală a maselor desfăşurată de cele două instituţii artistice a dat bune rezultate. Ea contribuie la formarea gustului artistic al tineretului, care populează din ce în ce mai mult sălile de concerte şi spectacole. Intensificarea pe viitor a acestei activităţi va duce la ridicarea pe o treapta şi mai înaltă a vieţii muzicale ieşene. VASILE DONOSE UTILAJELE AGRICOLE LA TIMP ŞI BINE PREGĂTITE! (Urmare din pag. I) naţi. Atelierul de recondiţionare are o magazie cu piese recondiţionate unde se găseşte un stoc „tampon" pentru fiecare piesă în parte. în noile condiţii muncitorul de la sectorul de reparaţii accesorii motor nu mai este obligat să meargă la atelierul de sudură, la ajustaj, ci pur şi simplu aduce la magazie corpul de pompă uzat şi ia în schimb un altul recondiţionat. Este doar un exemplu. Insă în felul acesta timpul neproductiv a fost redus la maximum, iar productivitatea muncii pe uzină creşte cu cel puţin 10 la sută.Dar nu aceasta este singura consecinţă, a intervenit inginerul Eugen Grebanos, şeful serviciului C.T.C. Acum calitatea recondiţionării este cu mult superioară deoarece s-au creat posibilităţi pentru respectarea tehnologiei recomandate de I.C.M.A. In plus posturile de la acest atelier sunt deservite de muncitori cu o calificare superioară, care specializîndu-se deja în efectuarea unor asemenea operaţii, execută recondiţionări de cea mai bună calitate. De altfel, a continuat tînărul inginer, calitatea reparaţiilor tractoarelor a fost obiectivul nr. 1 în planul de măsuri al reorganizării activităţii productive. Posturile de lucru au fost utilate cu scule şi dispozitive moderne, s-au introdus, sau sunt în curs de a se introduce noi procedee tehnologice de mare eficacitate. Aşa, de exemplu, în toamna anului trecut s-a experimentat cu foarte bune rezultate recondiţionarea la o serie de piese prin încărcarea acestora cu sudură automată sub strat de flux, operaţiune care înainte, făcîndu-se prin sudură electrică obişnuită, stratul depus nu era continuu, omogen şi avea pori. Pentru remanieri se pierdea timp preţios, şi numărul unor asemenea operaţiuni este destul de mare. Acum prin noua metodă stratul depus aderă perfect, este continuu, duritatea piesei recondiţionate este egală cu cea a unei piese noi. Metodă de mare eficacitate, încărcarea pieselor cu sudură automată sub strat de flux va fi introdusă pe scară largă în efectuarea unor asemenea operaţiuni. Din discuţii a reieşit că acum se execută pentru prima dată o serie de operaţiuni care au condus la îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor cum ar fi: recondiţionarea prin bucşare cu oţel rezistent la uzură a osiei din faţă, care redă dimensiunile şi calităţile iniţiale ale piesei. înainte, la locul de îmbinare a pîrghiei duble se adăuga o simplă şaibă care, e adevărat, remedia momentan defectul însă nu prezenta rezistenţă ; s-a trecut la recondiţionarea bucşelor de fuzetă prin adaptarea unui dispozitiv la maşina de alezat biele ; recondiţionarea bucşelor din capul mic de bielă prin deformare plastică, a capului mare prin alezare, vopsirea interioară a blocului motor şi altele. Rezultatele acestor importante acţiuni s-au făcut curînd simţite. Planul producţiei globale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporţie de 117,3 la sută, productivitatea muncii a fost cu 7,2 la sută mai mare faţă de prevederile planului, valoarea economiilor realizate peste plan a fost de aproape 1 600 000 de lei, iar calitatea reparaţiilor a fost mult îmbunătăţită. S-au creat condiţii ca în acest an realizările să fie şi mai mari. Din calculul capacităţii actuale de producţie rezultă că în luna ianuarie, de pildă, realizările exprimate în motor echivalent reparat vor fi de aproximativ 2,3 ori mai mari faţă de, perioada corespunzătoare a anului trecut. De la mai multe S.M.T., printre care Olari, Cîrcea, Segarcea şi altele au fost trimise pe adresa întreprinderii scrisori prin care mecanizatorii apreciază ca foarte bună calitatea lucrărilor de reparaţii executate la această uzină. Iată conţinutul uneia dintre scrisorile trimise de Eroul Muncii Socialiste, tovarăşul Ion Delcea, directorul S.M.T. Cîrcea. „Tractorul cu seria 29.326 reparat capital la uzina dv., în campania 1961—1962 a funcţionat foarte bine, realizînd pînă în prezent 887 hectare de cultură arătură normală. Vă mulţumim pentru calitatea reparaţiilor executate şi dorim acelaşi lucru şi în viitor". Este poate mărturia cea mai convingătoare că acest colectiv, care de doi ani deţine steagul de unitate fruntaşă pe ramură, nu-și dezminte renumele cîștigat.