Scînteia Tineretului, februarie 1963 (Anul 19, nr. 4266-4289)
1963-02-01 / nr. 4266
COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 (Urmare din pag. 1) realizările anului 1961, îndeosebi datorită unei mai bune utilizări a parcului. Cantitatea de îngrășăminte chimice folosită în agricultură a sporit faţă de 1961 ; a crescut în mod simţitor cantitatea de insecto-fungicide aplicate. Producţia de grîu a fost mai mare, cea de porumb, datorită secetei, mai mică decit în 1961; cantitatea totală de cereale obţinută depăşeşte cu 1,7 milioane tone producţia medie a anilor 1934—1938 şi asigură consumul în continuă creştere al populaţiei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale. In toamna anului 1962 s-a însăminţat cu grîu o suprafaţă de 2 850 mii ha. aproape în întregime cu mijloace mecanizate şi in perioada optimă. In anul 1962 s-a continuat îmbunătăţirea structurii pe rase şi pe virste a animalelor, ale căror efective s-au menţinut aproximativ la nivelul anului 1961 cu toate condiţiile dificile de furajare provocate de seceta din unele regiuni ale ţării. In gospodăriile agricole de stat numărul bovinelor a ajuns la 429 mii, cu 87 mii peste efectivul existent la începutul anului 1962 ; al porcinelor la 1050 mii, cu 83 mii mai mult; al ovinelor la 1387 mii, cu 116 mii mai mult. In gospodăriile agricole colective a crescut numărul animalelor proprietate obștească, ca urmare în principal a cumpărărilor de animale, precum şi a reproducţiei din prăsilă proprie. In anul 1962 planul de transport cu mijloace de deservire generală a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută la mărfuri expediate, 103,8 la sută la parcursul mărfurilor şi 101,6 la sută la parcursul călătorilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9,3 la sută, parcursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar parcursul călătorilor cu 93 la sută. In transportul feroviar planul a fost îndeplinit în proporţie de 101,1 la sută la mărfuri expediate, 104,3 la sută la parcursul mărfurilor şi 102,7 la sută la parcursul călătorilor, înregistrîndu-se creşteri faţă de anul precedent de 7,9 la sută, respectiv 10 la sută şi 7,6 la sută. A fost terminată construcţia noii staţii de călători Braşov. Capacitatea de transport a căilor ferate a crescut prin înzestrarea reţelei cu 35 locomotive Diesel electrice, 3 088 vagoane de marfă, refacerea liniei cu şine de tip greu pe 400 km şi prin lucrări de centralizare şi sistematizare în staţiile: Filiaşi, Ciceu, Petroşeni, Lugoj, Suceava, Paşcani. S-au îmbunătăţit indicatorii de utilizare a materialului rulant : a crescut viteza medie comercială a trenurilor de marfă, a scăzut timpul de staţionare a vagoanelor în staţiile tehnice. Productivitatea muncii în trimfinmrimneito feroviare. a Volumul total al investiţiilor în economia naţională în 1962 a fost de aproape 32 miliarde lei (fără investiţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 3,5 miliarde lei, adică cu 12 la sută mai mare decît în anul 1961. Din fondurile statului, s-au investit în industrie peste 17 miliarde lei, în agricultură 4,9 miliarde lei, în transporturi 2,8 miliarde lei. Din totalul investiţiilor alocate industriei, 27,6 la sută au revenit industriei metalurgice şi a construcţiilor de maşini, 33,8 la sută industriei energetice şi a combustibilului, 15,4 la sută industriei chimice, celulozei şi hirtiei. Investiţiile realizate din fondurile statului, în primii trei ani ai sesenatului, însumează peste 82 miliarde lei, cu 77 la sută mai mult decit în perioada 1957—1959, fiind aproximativ egale cu cele realizate în cei şase ani anteriori anului 1960. Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1962 a fost de peste 27 miliarde lei, cu 14 la sută mai mare decît în anul precedent. Au fost puse în funcţiune numeroase obiective industriale importante cum sunt: în industria energiei electrice şi termice: în 1962 s-au pus în funcţiune noi grupuri electrogene cu o putere totală de 220 MW. Prin darea in funcţiune a 100 MW, Hidrocentrala „V. I. Lenin“ Bicaz produce energie electrică cu întreaga capacitate planificată (210 MW), în industria siderurgică : un furnal cu o capacitate de 485 mii. tone/an, un cuptor Martin cu o capacitate de 270 mii tone/an, un laminor de strma cu o capacitate de 240 mii tone/an si un laminor de profile usoare cu o capacitate de 300 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Hunedoara; Jurnalul nr. 2 cu o capacitate de 229 mii tone/an si Fabrica de aglomerare cu o capacitate de 450 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Reşiţa , linia a II-a la Fabrica de ţevi sudate Bucureşti cu o capacitate de 26 mii tone/an. In industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor: Fabrica de piese de radio şi semiconductor de la Băneasa, Fabrica de maşiniunelte Bucureşti (parţial) şi Pentru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile agricole colective, statul a acordat credite în valoare de aproape 1 miliard lei. Cantitatea produselor agricole intrate în fondul de stat a sporit faţă de 1961 la grîusecară cu 15 la sută, la porumb cu 8 la sută, la legume cu 22 la sută, la struguri cu 59 la sută, la carne cu 10 la sută, la lapte cu 11 la sută, la lînă-total cu 15 la sută, din care lină fină și semifină cu 24 la sută, la ouă cu 11 la sută. Gospodăriile agricole de stat au livrat 38 la sută din cantitatea totală de grîu-secară intrată în fondul de stat, 14 la sută floarea-soarelui, 26 la sută legume, 27 la sută carne, 17 la sută lînă-total, 27 la sută lină fină și semifină, 41 la sută lapte de vacă. In urma redistribuirii cadrelor în agricultură, toate gospodăriile agricole socialiste dispun de specialiști cu pregătire superioară. Circa 800 mii colectivişti şi lucrători din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au participat in 1962 la cursurile primului an al invăţămîntului agro-zootehnic de 3 ani. In silvicultură s-a împădurit o suprafaţă de 75 600 ha, din care în teren degradat 8 200 ha, depăşindu-se prevederile planului. S-a intensificat acţiunea de valorificare a materialului lemnos provenit din produse secundare, astfel incit s-a obţinut pe această cale 13 la sută din totalul masei lemnoase exploatate în anul 1962, crescut faţă de anul precedent cu 7,2 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 6,8 la sută (date provizorii). Planul transporturilor de mărfuri cu mijloace auto a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută la mărfuri expediate şi 104,6 la sută la parcursul mărfurilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9 la sută, parcursul mărfurilor cu 10,3 la sută şi parcursul călătorilor cu 20,7 la sută. Parcul auto de deservire generală a fost dotat cu 2 360 autocamioane, 925 basculante, 432 autobuze, 1100 remorci auto. Au fost modernizate 332 km drumuri naţionale, astfel că la sfîrşitul anului 1962 peste jumătate din drumurile naţionale actuale sunt modernizate. Planul transporturilor navale de mărfuri şi călători a fost îndeplinit şi depăşit. Traficul de mărfuri efectuat cu flota maritimă a R.P. Romíne a crescut cu 55,6 la suta faţă de anul 1961, datorită în special înzestrării acesteia cu 3 cargouri cu o capacitate totală de 19 800 Tdw, 2 tancuri petroliere cu o capacitate totală de 38 000 Tdw. Flota fluvială a fost înzestrată cu 7 remorchere cu o putere totală de 6 400 CP, 10 șlepuri cu o capacitate totală de 10 000 tone, 9 ceamuri cu o capacitate totală de 9 000 tone şi o navă de pasageri cu 850 Inme. Fabrica de radiatoare şi băi din fontă Bucureşti (parţial). In industria, chimiei, celulozei şi hirtiei : Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov cu o capacitate de 210 mii tone/an azotat de amoniu, 73 mii tone/an amoniac şi 10 mii tone/an uree ; dezvoltarea capacităţii cu 300 mii tone/an superfosfat granulat la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari ; Fabrica de anvelope „Danufeiana”-Popeşti Leordeni cu o capacitate de 1 milion bucăţi anvelope auto-tractor-avion; Combinatul de celuloză, hîrtie şi saci din hîrtie Suceava cu o capacitate de 150 mii. buc./an saci de hîrtie, 50 mii tone/an celuloză şi 60 mii tone/an hîrtie ; Fabrica de negru de fum tambur cu o capacitate de 5 mii tone/ an la Uzina Nicolae Teclu- Copşa Mică , o instalaţie de alcooli graşi cu o capacitate de 3 mii tone/an la Combinatul chimic de la Borzeşti, în industria petrolieră ; o instalaţie centrală de absorbţie şi fracţionare a gazelor cu o capacitate de 250 mii tone/ an la Rafinăria Brazi; o instalaţie de bitum cu o capacitate de 22 mii tone/an la Rafinăria Cîmpina. In industria lemnului, au fost date în funcţiune importante secţii la complexele noi pentru industrializarea lemnului de la Suceava, Piteşti, Comăneşti şi Focşani, fabricile de mobilă de la Arad şi Rădăuţi şi s-a dezvoltat capacitatea de producţie a complexelor de la Gherla, Brăila, Gălăuţaşi şi Tîrgu Jiu. In industria materialelor de construcţii, noi linii de ciment la fabricile de la Fieni şi Bicaz cu o capacitate totală de 640 mii tone an. dezvoltarea întreprinderilor de prefabricate de la Braşov şi Bucureşti cu încă 50 500 nvVan prefabricate. In industria alimentară , noi unităţi moderne ca : Complexul de morărit, panificaţie şi biscuiţi Constanţa, Fabrica de ciocolată Bucureşti, fabricile de produse lactate de la Baia Mare, Turda, Braşov, secţia de rafinare la Fabrica de ulei „Unirea“ din Iaşi. Un volum însemnat de lucrări s-a executat în 1962 pe şantierele unor importante obiective ale planului de şase ani : Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Hidrocentrala „18 Februarie” de pe Argeş, Centrala termoelectrică din Luduş, Centrala electrică de termoficare Craiova, Fabrica de celofibră Brăila, Complexul industrial pentru chimizarea gazului metan Craiova, Combinatul petrochimic Brazi, Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Fabrica de reţele cord viscoză Brăila, Fabrica de mase plastice Iaşi. Fabrica de celuloză şi hîrtie din paie Călăraşi, Fabrica de armături şi feronerie Bucureşti, Complexul pentru industrializarea lemnului de la Sighet, Fabrica de mobilă Bacău, Fabrica de ciment Birseşti etc. Volumul Investiţiilor în construcţii de locuinţe a fost de 2,1 miliarde lei, reprezentînd 6,7 la sută din totalul investiţiilor, cu 13 la sută mai mare decit in anul 1961. Producţia de construcţiimontaj realizată in 1962 a crescut cu 13,2 la sută faţă de anul 1961, datorită în mare măsură îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor de construcţii-montaj. Volumul prefabricatelor din In anul 1982 s-au vîndut prin comerţul socialist mărfuri în valoare de 53 miliarde lei (în preţuri curente), planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,4 la sută. Faţă de anul precedent, volumul total al desfacerilor de mărfuri a sporit cu 5,9 miliarde lei, adică cu 12,5 la sută (nu preţuri comparabile); desfacerile de mărfuri alimentare (inclusiv alimentaţia publică) au crescut cu 13,8 la sută, iar a celor nealimentare cu 11,5 la sută. Ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960— 1962 a fost de 14,4 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Desfacerile principalelor mărfuri au sporit faţă de anul 1961 după cum urmează: la carne şi preparate de carne cu 3 la sută, peşte proaspăt cu 29 la sută, ulei cu 11 la sută, unt cu 15 la sută, brînzeturi cu 18 la sută, lapte cu 19 la sută, zahăr cu 5 la sută, vin cu 13 la sută, fructe proaspete cu 25 la sută, ţesături cu In anul 1962, venitul naţional a crescut cu circa 7 la sută faţă de 1961, depăşind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Numărul salariaţilor din economia naţională a fost de 3 745 000, cu aproape 268 000 mai mare decît în antul 1961, şi cu 690 000 faţă de 1959. In anul 1962 s-a încheiat în toate ramurile economiei naţionale aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din iulie 1961, privind majorarea salariilor munPentru obiecte social-culturale s-a investit din fondurile statului peste 1 miliard lei, din care 560 milioane lei pentru învăţămînt şi aproape 400 milioane lei pentru ocrotirea sănătăţii. In primii trei ani ai planului de şase ani, au fost construite din fondurile statului, peste 112 000 apartamente, din care aproape 42 000 în 1862, în aceeaşi perioadă populaţia şi-a construit din fonduri proprii circa 300 000 locuinţe, mai ales în mediul rural. A continuat să se dezvolte baza materială a învăţămîntului şi culturii. S-au construitpentru învăţămîntul de cultură generală peste 3 800 săli de clasă. Au fost date în folosinţă pentru studenţi în Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Craiova, Tîrgu Mureş, Bacău, Constanţa cămine cu circa 4 500 locuri şi cantine cu o capacitate de deservire de 2 000 locuri intr-o serie. In învăţămîntul de toate gradele au fost cuprinşi în anul şcolar 1962/1963 un număr de 3 360 000 elevi şi studenţi, cu 8 la sută mai mare decit în anul şcolar precedent. Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul profesional a ajuns la 170 000, cu 6 la sută mai mare decît în anul şcolar precedent, iar în învăţămîntul tehnic şi tehnic de maiştri a ajuns la 64 500 , în creştere cu 37 la sută faţă de anul şcolar 19611962. In învăţămintul superior au fost cuprinşi 98 000 studenţi, cu 17 la sută mai mulţi decît în anul universitar 1961/1962. In cursul anului 1962, au absolvit şcolile profesionale şi tehnice un număr de 69 350 cadre şi institutele de învăţămînt superior 11000 cadre. In anul 1962 au fost date în folosinţă 14 cinematografe la oraşe CU 9 500 locuri şi au crescut cu 670 instalaţiile cinematografice la sate. Numărul spectatorilor la cinematografe a crescut faţă de anul 1961 cu aproape 17 milioane, adică cu 10 la sută. Numărul spectatorilor la teatre şi instibeton utilizat în construcţii a crescut cu 49 la sută faţă de anul 1961, reprezentînd 12 la sută din volumul total de beton intrat în operă. A continuat să se extindă mecanizarea lucrărilor grele şi de mare volum, s-a îmbunătăţit activitatea de proiectare prin aplicarea de soluţii tehnice şi economice raţionale, s-au înregistrat noi progrese in industrializarea construcţiilor. S-au obţinut realizări şi în domeniul îmbunătăţirii calităţii construcţiilor, în special în construcţiile de locuinţe, la calitatea finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii. Ca urmare a întîrzierilor ce au existat în livrarea unor utilaje din import şi din ţară, precum şi a lipsurilor în asigurarea la timp a lucrărilor cu documentaţi© tehnică, planul producţiei de construcţiimontaj a fost realizat în proporţie de 94 la sută. După date preliminate preţul de cost efectiv al producţiei de construcţii-montaj a fost redus cu 3,5 la sută faţă de preţul de deviz, 10 la sută, tricotaje şi confecţii cu 17 la sută, încălţăminte din piele cu 6 la sută, cosmetice cu 10 la sută, articole de sticlărie, porţelan, faianţă cu 8 la sută. Au continuat să sporească într-o măsură însemnată desfacerile mărfurilor de folosinţă îndelungată, în special la : mobilă cu 20 la sută, aparate de radio cu 30 la sută, televizoare cu 82 la sută, maşini de spălat rufe cu 20 la sută, frigidere cu 75 la sută, maşini de cusut cu 34 la sută, ceasuri de mînă cu 11 la sută, aparate de fotografiat cu 46 la sută. S-a dezvoltat şi s-a modernizat reţeaua de desfacere cu amănuntul. Au fost înfiinţate numeroase magazine de desfacere şi s-au reutilat magazinele existente. In anul 1962, volumul comerţului exterior al R.P. Române a crescut cu 9 la sută faţă de anul 1961, ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960—1962 fiind de 13,6 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în planul de şase ani, citorilor şi altor categorii de salariaţi. Salariul real a crescut cu 4 la sută faţă de 1661. Ca urmare a creşteri veniturilor băneşti ale populaţiei, soldul depunerilor la C.E.C. a fost cu 33 la sută mai mare decît în 1961, iar numărul depunătorilor a crescut cu 19 la sută. Pentru acţiuni social-culturale s-a cheltuit din bugetul de stat suma de 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decit în 1961, din care pentru stuţii muzicale a ajuns la 13,6 milioane. Abonamentele la radio şi radioficare au ajuns la 2 372 000, în creştere cu 10 la sută, cele la televiziune la 149 000, în creştere cu 69 la sută faţă de 1961. Tirajul anual al ziarelor a fost de peste 1 miliard exemplare, cu 4 la sută mai mare decît cel din 1961, iar al revistelor de 82 milioane exemplare, cu 5 la sută mai mare. A continuat să se îmbunătăţească asistenţa medico-sanitară a populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns la sfîrşitul anului la 138 700, al circumscripţiilor raedico-sanitare la 3 775, din care în mediul rural 2 823, al caselor de naştere la 2 030. S-au dat în folosinţă 12 policlinici raionale şi orăşeneşti. In anul 1862 reveneau circa 700 locuitori la un medic. A continuat să se extindă reţeaua şi activitatea staţiunilor balneo-climaterice. S-a mărit capacitatea staţiunilor de pe litoral cu încă 5 400 locuri. In anul 1962 au fost la odihnă şi tratament în staţiuni balneo-climaterice, tabere şi colonii de copii 700 000 persoane. S-a îmbunătăţit activitatea de gospodărie comunală. Reţeaua de distribuţie a apei s-a mărit cu peste 380 km, iar cea de gaze cu peste 400 km. Rezultate bune au fost obţinute şi în dezvoltarea transportului orăşenesc de călători, prin creşterea parcului de vehicule cu încă 58 troleibuze, 390 autobuze, precum şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de transport. La 1 ianuarie 1963 populaţia ţării a ajuns la 18 750 000 locuitori. Adăugîndu-se la înfăptuirile primilor doi ani ai planului de şase ani, succesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1962 constituie o chezăşie a înfăptuirii măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. iii. Transporturi i¥. investstii-construetîîn. Csrajiafta mărfurilor VI. ileaiteari in domeniul Imbunâtăţrii condiţiilor de viaţa ale oamenilor muncii — învăţămînt 5,0 miliarde lei, cu 17,6°/# mai mult decît în 1961 — cultură şi ştiinţă 1,3 „ „ ,, 9,l0/ni „ ,, „ » « — sănătate şi prevederi sociale 4,9 „ „ „ ll,4°/o ,,, » » *, — asigurări sociale 4,2 „ „ „ 8,1°/o „ » » „ » — alocații ele stat pentru copii 2,2 „ „ „ 16,0% „ „ „ ,, „ Direcția Centrală de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniștri al R. P. Române ★ într-unul din laboratoarele Institutului de Biochimie din Capitală. Cercetătorul principal, Victor Ghefie, studiază, cu ajutorul aparatelor, procesele ce se petrec în frunzele de fasole cu privire la unele modificări ale proteinelor, datorate unor boli. Foto : AGERPRES Primirea de către ministrul afacerilor externe al R. P. Romíné a ambasadorului Elveţiei Joi, 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe al R. P. Romíné, Corneliu Mănescu, a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Emile Bisang, în legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare. Au luat sfîrşit adunările pentru desemnarea candidaţilor F. D. F.» în regiunile ţării au luat sfîrşit adunările cetăţeneşti pentru desemnarea candidaţilor F.D.P. in alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale. în acelaşi timp, în întreaga ţară continuă să se desfăşoare şi alte acţiuni în vederea acestui eveniment. SUCEAVA. La adunările cetăţeneşti care au avut loc cu această ocazie, în regiunea Suceava au participat peste 300 000 de alegători. Au fost propuşi 7 068 de oameni ai muncii candidaţi ai F.D.P. pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale — muncitori, tehnicieni, colectivişti,mecanizatori, intelectuali, gospodine, pensionari. Sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale din regiune au afişat joi listele de alegători. IAŞI. — Cei peste 250 000 de oameni ai muncii din rein comuna Simbureşti S-a propus alegerea unui deputat in Marea Adunare Naţională In comuna Simbureşti, regiunea Argeş, a avut loc o adunare la care au participat sute de oameni ai muncii din Simbureşti şi din satele şi comunele din împrejurimi, pentru propunerea candidatului Frontului Democraţiei Populare învederea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională, în locul rămas vacant în această circumscripţie electorală. Tov. ing. Gheorghe Costache a fost propus drept candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru Marea Adunare Naţională. Participanţii la adunare au susţinut cu căldură propunerea făcută. (Agerpres) Liunea Iaşi care au participat la adunările cetăţeneşti au propus 6 784 candidaţi pentru sfaturile populare comunale şi 179 pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale, dintre cei mai vrednici muncitori, tehnicieni, colectivişti, lucrători din G.A.S. şi S.M.T., ingineri, medici, oameni de cultură şi artă etc. CONSTANŢA. — In listele de alegători pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale şi în oraşele raioanele din regiunea Dobrogea au fost înscrişi cu peste 11 000 de alegători mai mulţi decît în alegerile pentru sfaturile populare din anul 1961. Toţi aceştia sînt tineri care au împlinit sau împlinesc pînă la data de 3 martie vârsta de 18 ani. (Agerpres) La cabana Cristian de pe. ..Postăvarul. Foto : O. PLECAM Economii prin inovaţii La cabinetele tehnice ale întreprinderilor industriale şi unităţilor economice din Maramureş au fost înregistrate în anul trecut 2 299 propuneri de inovaţii şi raţionalizări, cu aproape 30 la sută mai multe ,cu în anul precedent, 1155 din acestea au fost aplicate în producţie, aducînd economii post calculateîn valoare de 8 042 300 lei. Fruntaşii pe regiune în mişcarea de inovaţii sunt constructorii de maşini de la Uzinele „Unic” Satu Mare, muncitorii Combinatului chimico, metalurgic Baia Mare şi cei din ramura industriei locale. Pentru a ajuta la, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, sindicatele din Maramureş, în colaborare cu cabinetele tehnice ale întreprinderilor, organizează în acest an concursuri de inovaţii cu teme care urmăresc generalizarea în producţie a inovaţiilor cu mare eficacitate economică. (Agerpres) Stagiunea Teatrului pentru tineret şi copii în toate domeniile de activitate omenească contactul mijlocit şi nemijlocit între cei ce produc şi cei ce consumă se dovedeşte eficient. Şi în activitatea teatrului nostru — Teatrul pentru tineret şi copii — am practicat utile întilniri cu spectatorii, discutînd pe marginea spectacolelor noastre. Am fost întrebaţi şi am răspuns la nenumărate şi variate întrebări, deşi cele mai generale, la cele de amănunt, am primit observaţii critice preţioase şi am vorbit şi despre planurile de perspectivă. Să ne imaginăm un spectator care, dornic să ştie cit mai multe din activitatea noastră e însoţit de un actor de teatru. Spectatorul: M-am bucurat foarte mult cînd am auzit că s-a înfiinţat un teatru special pentru tineret şi copil i se simţea lipsa, îi urmăresc activitatea şi remarc un continuu progres în calitatea spectacolelor, In varietatea repertoriului. Actorul: E intr-adevăr un lucru admirabil. Sarcinile noastre nu sunt de fel lesnicioase. Noi avem menirea să educăm spectatorul mic și tinăr, adică tocmai în perioada formării sale. Responsabilitatea noastră e mare. Alegerea pieselor presupune o muncă şi ştiinţifică, şi inspirată. Vă întrebaţi de ce stau aceste maldăre de texte pe birouri ? Nu e nici o neglijenţă. Ele trebuie citite de urgenţă, spre cercetare. Aici e secretariatul literar. Sute şi sute sunt căutate pentru ca unul să fie ales pentru punere în scenă. Nu uitaţi că publicul specific teatrului nostru este deseori un critic, intr-un fel, mai pretenţios decît cel matur . Spectatorul : Şi din atîtea texte, care svit cele alese pentru ■viitoarele premiere ? Actorul : Vă numesc trei : „Coana Chiriţa în provincie” de V. Alecsandri — evident pentru tineret, „în căutarea unei cisrae” de H. A. Peterzani şi piesa scriitorului ceh Kohout — „Ocolul pămîntului în 80 de zile”, prelucrare după Jules Verne. Primele două se şi află pe „şantier”. Spectatorul , îmi amintesc că anul trecut am întrebat de ce nu jucaţi şi din clasicii romîni. Văd că aţi ţinut seama de sugestia mea. Actorul : Adevărul e că în intenţia conducerii se află mai de mult reprezentarea dramaturgiei clasicilor romîni şi străini, dar trebuie în acelaşi timp să ne formăm o legătură strînsă cu contemporaneitatea în care trăieşte publicul nostru şi la a cărui educaţie contribuie şi teatrul nostru. Iată, am ajuns pe scenă. Se repetă Chiriţa. Recunoaşteţi pe cineva ? Spectatorul : Cum nu ? Uite pe interpretul porcului mistreţ din „Băiatul din banca a 2-a”. Actorul : O dată îmi puneaţi o întrebare : dacă actorul care joacă pentru copii poate juca şi la sala pentru tineret. Vedeţi, aici o va juca în travesti pe Chiriţa. Şi nu e un caz izolat. Majoritatea actorilor sunt utilizaţi la amîndouă sălile. Mulţi dintre ei au şi cite trei spectacole pe zi. Munca e obositoare, dar iţi dă satisfacţii deosebite. Interpretul mistreţului mărturisea că are o mare mulţumire sufletească atunci cînd pe stradă copiii îl recunosc şi i l arată cu degetul strigînd „Uite mistreţul"! chiar dacă apelaţiunea nu e prea măgulitoare. Să convingi copilul, să-i mergi la inimă, să-i urmăreşti reacţiile — sunt tot atitea datorii şi tot atitea bucurii. La spectacolul cu „Emil şi detectivii” se propunea copiilor din sală o „joacă” de-a Emil în cursul căreia ei au de tras învăţăminte, în momentul prinderii hoţului, copiii sunt solicitaţi să dea ei inşişi o mină de ajutor. Ei bine ! Aţi văzut reacţia sălii. Zeci şi zeci de copii se ridică de pe locurile lor şi-l fugăresc pînă în fundul sălii, unde îl „capturează”. Ei ştiu că e doar o joacă, dar credinţa lor e aşa de autentică, incit la unul din spectacole o fetiţă care nu răzbea printre copiii mai mari, care împresuraseră pe „bandit”, ia strigat interpretului : „Nene, ia-mă in braţe să te bat “_ Spectatorul : E foarte interesant ce aflu. Dar, fiindcă vorbim de sala pentru copii, în stagiunea actuală nu mai aveţi nici o piesă în premieră ? Văd că jucaţi aceleaşi piese. Actorul : Ba da! V-am spus. E piesa „în căutarea unei cisme". De astă dată tema e mai gravă. E vorba de lupta comuniștilor, a maselor populare din Germania anilor 1930—1931 împotriva fascismului. La această luptă participă și copii. Piesa e în lucru, sub conducerea regizorului Kurt Rabe, de la Teatrul prieteniei din Berlin. în curînd, va vedea lumina rampei. Spectatorul : Ce se lucrează aici ? Actorul : E atelierul de pictură. Se vopsesc panourile pentru piesa „O felie de lună”. Spectatorul : Știu că se joacă deja. S-au deteriorat ? Actorul : Se întimplă uneori. Dar aici e vorba despre altceva. Teatrul nostru face două turnee lunile acestea în regiunile Bacău şi Suceava. Şi, ca să nu stînjenim activitatea la sediu a teatrului, pleacă o a două echipă cu dublura decorului. Spectatorul : Asta înseamnă că o să daţi câte 4 spectacole pe zi ? Actorul : Da şi cite 5, iar duminica, 7. Spectatorul : Mulţumesc. A fost o discuţie interesantă. Aş continua-o, dar trebuie să plec la lucru. Actorul : Şi eu vă mulţumesc. Şi eu socotesc această convorbire utilă. La revedere la... spectacole. TUDOREL POPA actor La noul cămin cultural din comuna Viişoara, raionul Turda, biblioteca Cu cele 7 000 de volume e de des vizitată. Foto: AGERPRES Cursuri de statistică matematică pentru medici şi biologi Joi dimineaţă s-a deschis în Capitală cursul de statistică matematică pentru medici şi biologi organizat de Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din R.P. Romina. Cei aproape 150 de medici de diferite specialităţi din Capitală, din spitale, institute de învăţămînt şi de cercetare ate, îşi vor însuşi la cursuri şi seminarii timp de 5 luni diverse noţiuni legate de calculul probabilităţilor şi de aplicaţiile lui în statistica matematică. (Agerpres) .