Scînteia Tineretului, februarie 1963 (Anul 19, nr. 4266-4289)

1963-02-01 / nr. 4266

COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 (Urmare din pag. 1) realizările anului 1961, în­deosebi datorită unei mai bune utilizări a parcului. Cantitatea de îngrășăminte chimice folosită în agricultură a sporit faţă de 1961 ; a crescut în mod simţitor cantitatea de insecto-fungicide aplicate. Producţia de grîu a fost mai mare, cea de porumb, dato­rită secetei, mai mică decit în 1961; cantitatea totală de ce­reale obţinută depăşeşte cu 1,7 milioane tone producţia me­die a anilor 1934—1938 şi asi­gură consumul în continuă creştere al populaţiei şi cele­lalte nevoi ale economiei na­ţionale. In toamna anului 1962 s-a însăminţat cu grîu o supra­faţă de 2 850 mii ha. aproape în întregime cu mijloace me­canizate şi in perioada optimă. In anul 1962 s-a continuat îmbunătăţirea structurii pe rase şi pe virste a animalelor, ale căror efective s-au men­ţinut aproximativ la nivelul anului 1961 cu toate condiţiile dificile de furajare provocate de seceta din unele regiuni ale ţării. In gospodăriile agricole de stat numărul bovinelor a a­­juns la 429 mii, cu 87 mii peste efectivul existent la în­ceputul anului 1962 ; al porci­nelor la 1050 mii, cu 83 mii mai mult; al ovinelor la 1­387 mii, cu 116 mii mai mult. In gospodăriile agricole co­lective a crescut numărul ani­malelor proprietate obștească, ca urmare în principal a cumpărărilor de animale, pre­cum şi a reproducţiei din prăsilă proprie. In anul 1962 planul de transport cu mijloace de de­servire generală a fost înde­plinit în proporţie de 103 la sută la mărfuri expediate, 103,8 la sută la parcursul măr­furilor şi 101,6 la sută la par­cursul călătorilor. Faţă de a­­nul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9,3 la sută, parcursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar parcursul că­lătorilor cu 9­3 la sută. In transportul feroviar pla­nul a fost îndeplinit în pro­porţie de 101,1 la sută la măr­furi expediate, 104,3 la sută la parcursul mărfurilor şi 102,7 la sută la parcursul călători­lor, înregistrîndu-se creşteri faţă de anul precedent de 7,9 la sută, respectiv 10 la sută şi 7,6 la sută. A fost terminată construc­ţia noii staţii de călători Bra­şov. Capacitatea de transport­ a căilor ferate a crescut prin în­zestrarea reţelei cu 35 loco­motive Diesel electrice, 3 088 vagoane de marfă, refacerea liniei cu şine de tip greu pe 400 km şi prin lucrări de cen­tralizare şi sistematizare în staţiile: Filiaşi, Ciceu, Petro­­şeni, Lugoj, Suceava, Paşcani. S-au îmbunătăţit indicatorii de utilizare a materialului ru­lant : a crescut viteza medie comercială a trenurilor de marfă, a scăzut timpul de sta­ţionare a vagoanelor în staţiile tehnice. Productivitatea muncii în trimfinmrimneito feroviare. a Volumul total al investiţii­lor în economia naţională în 1962 a fost de aproape 32 mi­liarde lei (fără investiţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 3,5 miliarde lei, adică cu 12 la sută mai mare decît în anul 1961. Din fondurile statului, s-au investit în industrie peste 17 miliarde lei, în agricultură 4,9 miliarde lei, în transpor­turi 2,8 miliarde lei. Din totalul investiţiilor a­­locate industriei, 27,6 la sută au revenit industriei meta­lurgice şi a construcţiilor de maşini, 33,8 la sută industriei energetice şi a combustibilu­lui, 15,4 la sută industriei chi­mice, celulozei şi hirtiei. Investiţiile realizate din fon­durile statului, în primii trei ani ai sesenatului, însumează peste 82 miliarde lei, cu 77 la sută mai mult decit în perioa­da 1957—1959, fiind aproxima­tiv egale cu cele realizate în cei şase ani anteriori anului 1960. Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1962 a fost de peste 27 miliarde lei, cu 14 la sută mai mare decît în anul precedent. Au fost puse în funcţiune numeroase obiective industria­le importante cum sunt: în industria energiei elec­trice şi termice: în 1962 s-au pus în funcţiune noi grupuri electrogene cu o putere totală de 220 MW. Prin darea in funcţiune a 100 MW, Hidrocen­trala „V. I. Lenin“ Bicaz pro­duce energie electrică cu în­treaga capacitate planificată (210 MW), în industria siderurgică : un furnal cu o capacitate de 485 mii. tone/an, un cuptor Martin cu o capacitate de 270 mii tone/an, un laminor de strma cu o capacitate de 240 mii tone/an si un laminor de pro­file usoare cu o capacitate de 300 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Hunedoara; Jur­nalul nr. 2 cu o capacitate de 229 mii tone/an si Fabrica de aglomerare cu o capacitate de 450 mii tone/an la Combina­tul Siderurgic Reşiţa , linia a II-a la Fabrica de ţevi sudate Bucureşti cu o capacitate de 26 mii tone/an. In industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării me­talelor: Fabrica de piese de radio şi semiconductor­ de la Băneasa, Fabrica de maşini­­unelte Bucureşti (parţial) şi Pentru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile a­­gricole colective, statul a a­­cordat credite în valoare de aproape 1 miliard lei. Cantitatea produselor agri­cole intrate în fondul de stat a sporit faţă de 1961 la grîu­­secară cu 15 la sută, la po­rumb cu 8 la sută, la legume cu 22 la sută, la struguri cu 59 la sută, la carne cu 10 la sută, la lapte cu 11 la sută, la lînă-total cu 15 la sută, din care lină fină și semifină cu 24 la sută, la ouă cu 11 la sută. Gospodăriile agricole de stat au livrat 38 la sută din canti­tatea totală de grîu-secară in­trată în fondul de stat, 14 la sută floarea-soarelui, 26 la sută legume, 27 la sută carne, 17 la sută lînă-total, 27 la sută lină fină și semifină, 41 la sută lapte de vacă. In urma redistribuirii cadre­lor în agricultură, toate gos­podăriile agricole socialiste dispun de specialiști cu pregă­tire superioară. Circa 800 mii colectivişti şi lucrători din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi trac­toare au participat in 1962 la cursurile primului an al in­­văţămîntului agro-zootehnic de 3 ani. In silvicultură s-a împădurit o suprafaţă de 75 600 ha, din care în teren degradat 8 200 ha, depăşindu-se prevederile planului. S-a intensificat acţiunea de valorificare a materialului lemnos provenit din produse secundare, astfel incit s-a ob­ţinut pe această cale 13 la sută din totalul masei lem­noase exploatate în anul 1962, crescut faţă de anul precedent cu 7,2 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 6,8 la sută (date provizorii). Planul transporturilor de mărfuri cu mijloace auto a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută la mărfuri ex­pediate şi 104,6 la sută la par­cursul mărfurilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9 la sută, parcursul mărfurilor cu 10,3 la sută şi parcursul călă­torilor cu 20,7 la sută. Parcul auto de deservire generală a fost dotat cu 2 360 autocamioane, 925 basculante, 432 autobuze, 1100 remorci auto. Au fost modernizate 332 km drumuri naţionale, astfel că la sfîrşitul anului 1962 peste ju­mătate din drumurile naţio­nale actuale sunt modernizate. Planul transporturilor nava­le de mărfuri şi călători a fost îndeplinit şi depăşit. Traficul de mărfuri efectuat cu flota maritimă a R.P. Romíne a crescut cu 55,6­ la suta faţă de anul 1961, datorită în special înzestrării acesteia cu 3 car­gouri cu o capacitate totală de 19 800 Tdw, 2 tancuri pe­troliere cu o capacitate totală de 38 000 Tdw. Flota fluvială a fost înzes­trată cu 7 remorchere cu o putere totală de 6 400 CP, 10 șlepuri cu o capacitate totală de 10 000 tone, 9 ceamuri cu o capacitate totală de 9 000 tone şi o navă de pasageri cu 850 In­m­e. Fabrica de radiatoare şi băi din fontă Bucureşti (parţial). In industria, chimiei, celu­lozei şi hirtiei : Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov cu o capacitate de 210 mii tone/an azotat de amoniu, 73 mii tone/an amoniac şi 10 mii tone/an uree ; dezvoltarea capacităţii cu 300 mii tone/an superfosfat granulat la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfu­ric Năvodari ; Fabrica de an­velope „Danufeiana”-Popeşti Leordeni cu o capacitate de 1 milion bucăţi anvelope au­­to-tractor-avion; Combinatul de celuloză, hîrtie şi saci din hîrtie Suceava cu o capacitate de 150 mii. buc./an saci de hîrtie, 50 mii tone/an celuloză şi 60 mii tone/an hîrtie ; Fa­brica de negru de fum tambur cu o capacitate de 5 mii tone/ an la Uzina Nicolae Teclu- Copşa Mică , o instalaţie de alcooli graşi cu o capacitate de 3 mii tone/an la Combina­tul chimic de la Borzeşti, în industria petrolieră ; o instalaţie centrală de absorb­ţie şi fracţionare a gazelor cu o capacitate de 250 mii tone/ an la Rafinăria Brazi; o instalaţie de bitum cu o ca­pacitate de 22 mii tone/an la Rafinăria Cîmpina. In industria lemnului, au fost date în funcţiune importante secţii la complexele noi pen­tru industrializarea lemnului de la Suceava, Piteşti, Comă­­neşti şi Focşani, fabricile de mobilă de la Arad şi Rădăuţi şi s-a dezvoltat capacitatea de producţie a complexelor de la Gherla, Brăila, Gălăuţaşi şi Tîrgu Jiu. In industria materialelor de construcţii, noi linii de ciment la fabricile de la Fieni şi Bi­caz cu o capacitate totală de 640 mii tone­ an. dezvoltarea întreprinderilor de prefabri­cate de la Braşov şi Bucureşti cu încă 50 500 nvVan prefabri­cate. In industria alimentară , noi unităţi moderne ca : Comple­xul de morărit, panificaţie şi biscuiţi Constanţa, Fabrica de ciocolată Bucureşti, fabricile de produse lactate de la Baia Mare, Turda, Braşov, secţia de rafinare la Fabrica de ulei „Unirea“ din Iaşi. Un volum însemnat de lu­crări s-a executat în 1962 pe şantierele unor importante o­­biective ale planului de şase ani : Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Hidrocentrala „18 Februarie” de pe Argeş, Cen­trala termoelectrică din Lu­duş, Centrala electrică de ter­­moficare Craiova, Fabrica de celofibră Brăila, Complexul in­dustrial pentru chimizarea ga­zului metan Craiova, Combi­natul petrochimic Brazi, Com­binatul de îngrăşăminte chi­mice Turnu Măgurele, Fabrica de reţele cord viscoză Brăila, Fabrica de mase plastice Iaşi. Fabrica de celuloză şi hîrtie din paie Călăraşi, Fabrica de armături şi feronerie Bucu­reşti, Complexul pentru indu­strializarea lemnului de la Sighet, Fabrica de mobilă Bacău, Fabrica de ciment Bir­­seşti etc. Volumul Investiţiilor în con­strucţii de locuinţe a fost de 2,1 miliarde lei, reprezentînd 6,7 la sută din totalul investi­ţiilor, cu 13 la sută mai mare decit in anul 1961. Producţia de construcţii­­montaj realizată in 1962 a crescut cu 13,2 la sută faţă de anul 1961, datorită în mare măsură îmbunătăţirii activi­tăţii organizaţiilor de con­­strucţii-montaj. Volumul prefabricatelor din In anul 1982 s-au vîndut prin comerţul socialist mărfuri în valoare de 53 miliarde lei (în preţuri curente), planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,4 la sută. Faţă de anul precedent, vo­lumul total al desfacerilor de mărfuri a sporit cu 5,9 miliar­de lei, adică cu 12,5 la sută (nu preţuri comparabile); desface­rile de mărfuri alimentare (inclusiv alimentaţia publică) au crescut cu 13,8 la sută, iar a celor nealimentare cu 11,5 la sută. Ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960— 1962 a fost de 14,4 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Desfacerile principalelor măr­furi au sporit faţă de anul 1961 după cum urmează: la carne şi preparate de carne cu 3 la sută, peşte proaspăt cu 29 la sută, ulei cu 11 la sută, unt cu 15 la sută, brînzeturi cu 18 la sută, lapte cu 19 la sută, zahăr cu 5 la sută, vin cu 13 la sută, fructe proaspe­te cu 25 la sută, ţesături cu In anul 1962, venitul naţio­nal a crescut cu circa 7 la sută faţă de 1961, depăşind cu 30 la sută nivelul anului 1959.­­ Numărul salariaţilor din e­­conomia naţională a fost de 3 745 000, cu aproape 268 000 mai mare decît în antul 1­961, şi cu 690 000 faţă de 1959. In anul 1962 s-a încheiat în toate ramurile economiei na­ţionale aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din iulie 1961, pri­vind majorarea salariilor mun­Pentru obiecte social-cultu­­rale s-a investit din fondurile statului peste 1 miliard lei, din care 560 milioane lei pen­tru învăţămînt şi­ aproape 400 milioane lei pentru ocrotirea sănătăţii. In primii trei ani ai planu­lui de şase ani, au fost con­struite din fondurile statului, peste 112 000 apartamente, din care aproape 42 000 în 1862, în aceeaşi perioadă populaţia şi-a construit din fonduri pro­prii circa 300 000 locuinţe, mai ales în mediul rural. A continuat să se dezvolte baza materială a învăţămîntu­­lui şi culturii. S-au construit­­pentru învăţămîntul de cultu­ră generală peste 3 800 săli de clasă. Au fost date în folosinţă pentru studenţi în Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Cra­iova, Tîrgu Mureş, Bacău, Constanţa cămine cu circa 4 500 locuri şi cantine cu o capacitate de deservire de 2 000 locuri intr-o serie. In învăţămîntul de toate gradele au fost cuprinşi în a­­nul şcolar 1962/1963 un număr de 3 360 000 elevi şi studenţi, cu 8 la sută mai mare decit în anul şcolar precedent. Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul profesional a a­­juns la 170 000, cu 6 la sută mai mare decît în anul şco­lar precedent, iar în învăţă­­mîntul tehnic şi tehnic de maiştri a ajuns la 64 500 , în creştere cu 37 la sută faţă de anul şcolar 19611962. In învă­­ţămintul superior au fost cu­prinşi 98 000 studenţi, cu 17 la sută mai mulţi decît în anul universitar 1961/1962. In cursul anului 1962, au absolvit şcolile profesionale şi tehnice un nu­măr de 69 350 cadre şi institu­tele de învăţămînt superior 11000 cadre. In anul 1962 au fost date în folosinţă 14 cinematografe la oraşe CU 9 500 locuri şi au crescut cu 670 instalaţiile ci­nematografice la sate. Numă­rul spectatorilor la cinemato­grafe a crescut faţă de anul 1961 cu aproape 17 milioane, adică cu 10 la sută. Numărul spectatorilor la teatre şi insti­beton utilizat în construcţii a crescut cu 49 la sută faţă de anul 1961, reprezentînd 12 la sută din volumul total de be­ton intrat în operă. A continuat să se extindă mecanizarea lucrărilor grele şi de mare volum, s-a îmbună­tăţit activitatea de proiectare prin aplicarea de soluţii teh­nice şi economice raţionale, s-au înregistrat noi progrese in industrializarea construc­ţiilor. S-au obţinut realizări şi în domeniul îmbunătăţirii cali­tăţii construcţiilor, în special în construcţiile de locuinţe, la calitatea finisajelor şi a lucră­rilor de instalaţii. Ca urmare a întîrzierilor ce au existat în livrarea unor u­­tilaje din import şi din ţară, precum şi a lipsurilor în asi­gurarea la timp a lucrărilor cu documentaţi© tehnică, pla­nul producţiei de construcţii­­montaj a fost realizat în pro­porţie de 94 la sută. După date preliminate pre­ţul de cost efectiv al produc­ţiei de construcţii-montaj a fost redus cu 3,5 la sută faţă de preţul de deviz, 10 la sută, tricotaje şi con­fecţii cu 17 la sută, încălţă­minte din piele cu 6 la sută, cosmetice cu 10 la sută, arti­cole de sticlărie, porţelan, fa­ianţă cu 8 la sută. Au continuat să sporească într-o măsură însemnată des­facerile mărfurilor de folosin­ţă îndelungată, în special la : mobilă cu 20 la sută, aparate de radio cu 30 la sută, televi­zoare cu 82 la sută, maşini de spălat rufe cu 20 la sută, fri­gidere cu 75 la sută, maşini de cusut cu 34 la sută, ceasuri de mînă cu 11 la sută, apara­te de fotografiat cu 46 la sută. S-a dezvoltat şi s-a moder­nizat reţeaua de desfacere cu amănuntul. Au fost înfiinţate numeroase magazine de des­facere şi s-au reutilat maga­zinele existente. In anul 1962, volumul co­merţului exterior al R.P. Ro­mâne a crescut cu 9 la sută faţă de anul 1961, ritmul me­diu anual de creştere în pe­rioada 1960—1962 fiind de 13,6 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în planul de şase ani, citorilor şi altor categorii de salariaţi. Salariul real a crescut cu 4 la sută faţă de 1661. Ca urmare a creşteri veni­turilor băneşti ale populaţiei, soldul depunerilor la C.E.C. a fost cu 33 la sută mai mare de­cît în 1961, iar numărul depu­nătorilor a crescut cu 19 la sută. Pentru acţiuni social-cultu­­rale s-a cheltuit din bugetul de stat suma de 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult de­cit în 1961, din care pentru s­tuţii muzicale a ajuns la 13,6 milioane. Abonamentele la radio şi ra­­dioficare au ajuns la 2 372 000, în creştere cu 10 la sută, cele la televiziune la 149 000, în creş­tere cu 69 la sută faţă de 1961. Tirajul anual al ziarelor a fost de peste 1 miliard exemplare, cu 4 la sută mai mare decît cel din 1961, iar al revistelor de 82 milioane exemplare, cu 5 la sută mai mare. A continuat să se îmbună­tăţească asistenţa medico-sani­­tară a populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medi­cală a ajuns la sfîrşitul anului la 138 700, al circumscripţiilor raedico-sanitare la 3 775, din care în mediul rural 2 823, al caselor de naştere la 2 030. S-au dat în folosinţă 12 poli­clinici raionale şi orăşeneşti. In anul 1862 reveneau circa 700 locuitori la un medic. A continuat să se extindă reţeaua şi activitatea staţiuni­lor balneo-climaterice. S-a mă­rit capacitatea staţiunilor de pe litoral cu încă 5 400 locuri. In anul 1962 au fost la odihnă şi tratament în staţiuni bal­neo-climaterice, tabere şi colo­nii de copii 700 000 persoane. S-a îmbunătăţit activitatea de gospodărie comunală. Re­ţeaua de distribuţie a apei s-a mărit cu peste 380 km, iar cea de gaze cu peste 400 km. Re­zultate bune au fost obţinute şi în dezvoltarea transportului orăşenesc de călători, prin creşterea parcului de vehicule cu încă 58 troleibuze, 390 au­tobuze, precum şi prin îmbu­nătăţirea condiţiilor de trans­port. La 1 ianuarie 1963 populaţia ţării a ajuns la 18 750 000 lo­cuitori. Adăugîndu-se la înfăptuirile primilor doi ani ai planului de şase ani, succesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea şi depăşirea pla­nului pe anul 1962 constituie o chezăşie a înfăptuirii măreţe­lor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. în vederea desăvîrşirii construc­ţiei socialiste în patria noastră. iii. Transporturi i¥. investstii-construetîî­n. Csrajiafta mărfurilor VI. ileaiteari in domeniul Imbunâtăţrii condiţiilor de viaţa ale oamenilor muncii — învăţămînt 5,0 miliarde lei, cu 17,6°/# mai mult decît în 1961 — cultură şi ştiinţă 1,3 „ „ ,, 9,l0/ni „ ,, „ » « — sănătate şi pre­vederi sociale 4,9 „ „ „ ll,4°/o ,,­­, » » *, — asigurări so­ciale 4,2 „ „ „ 8,1°/o „ » » „ » — alocații ele stat pentru copii 2,2 „ „ „ 16,0% „ „ „ ,, „ Direcția Centrală de Statistică de pe lîngă Consiliul de Miniștri al R. P. Române ★ într-unul din laboratoarele Institu­tului de Biochimie din Capitală. Cercetătorul principal, Victor Ghefie, studiază, cu ajutorul aparate­lor, procesele ce se petrec în frun­zele de fasole cu privire la unele modificări ale proteinelor, datorate unor boli. Foto : AGERPRES Primirea de către ministrul afacerilor externe al R. P. Romíné a ambasadorului Elveţiei Joi, 31 ianuarie, ministrul afacerilor externe al R. P. Ro­míné, Corneliu Mănescu, a primit în audienţă pe amba­sadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Elveţiei la Bucu­reşti, Emile Bisang, în legătu­ră cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare. Au luat sfîrşit adunările pentru desemnarea candidaţilor F. D. F.­­» în regiunile ţării au luat sfîrşit adunările cetăţeneşti pentru desemnarea candidaţilor F.D.P. in alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale. în acelaşi timp, în întreaga ţară continuă să se desfăşoare şi alte acţiuni în vederea acestui eveniment. SUCEAVA.­­ La adunările cetăţeneşti care au avut loc cu această ocazie, în regiunea Su­ceava au participat peste 300 000 de alegători. Au fost propuşi 7 068 de oameni ai muncii candidaţi ai F.D.P. pentru sfaturile populare co­munale şi ale oraşelor raio­nale — muncitori, tehnicieni, colectivişti,­­mecanizatori, inte­lectuali, gospodine, pensio­nari. Sfaturile populare comu­nale şi ale oraşelor raionale din regiune au afişat joi listele de alegători. IAŞI. — Cei peste 250 000 de oameni ai muncii din re­in comuna Simbureşti S-a propus alegerea unui deputat in Marea Adunare Naţională In comuna Simbureşti, re­giunea Argeş,­ a avut loc o a­­dunare la care au participat sute de oameni ai muncii din Simbureşti şi din satele şi co­munele din împrejurimi, pen­tru­­ propunerea candidatului Frontului Democraţiei Popu­lare în­­vederea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională, în locul rămas va­cant în această circumscrip­ţie electorală. Tov. ing. Gheorghe Costa­­che a fost propus drept can­didat al Frontului Democraţiei Populare pentru Marea Adu­nare Naţională. Participanţii la adunare au susţinut cu căldură propunerea făcută. (Agerpres) Liunea Iaşi care au participat la adunările cetăţeneşti au propus 6 784 candidaţi pentru sfaturile populare comunale şi 179 pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale, dintre cei mai vrednici muncitori, tehnicieni, colectivişti, lucră­tori din G.A.S. şi S.M.T., ingi­neri, medici, oameni de cultu­ră şi artă etc. CONSTANŢA. — In listele de alegători pentru alegerile de deputaţi în sfaturile popu­lare comunale şi în oraşele raioanele din regiunea Dobro­­gea au fost înscrişi cu peste 11 000 de alegători mai mulţi decît în alegerile pentru sfa­turile populare din anul 1961. Toţi aceştia sînt tineri care au împlinit sau împlinesc pînă la data de 3 martie vârsta de 18 ani. (Agerpres) La cabana Cristian de pe. ..Postă­varul. Foto : O. PLECAM Economii prin inovaţii La cabinetele tehnice ale în­treprinderilor industriale şi unităţilor economice din Ma­ramureş au fost înregistrate în anul trecut 2 299 propuneri d­e inovaţii şi raţionalizări, cu aproape 30 la sută mai multe ,cu­ în anu­­l precedent, 1155 din acestea au fost aplicate în producţie,­ aducînd economii post calculate­­­în valoare de 8 042 300 lei. Fruntaşii pe regiune în miş­carea de inovaţii sunt con­structorii de maşini de la Uzi­nele „Unic” Satu Mare, mun­citorii Combinatului chimico, metalurgic Baia Mare şi cei din ramura industriei locale. Pentru a ajuta la, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, sindicatele din Maramureş, în colaborare cu cabinetele­­ teh­nice ale întreprinderilor, or­ganizează în acest an con­cursuri de inovaţii cu teme care urmăresc generalizarea în producţie a inovaţiilor cu­­ mare eficacitate economică. (Agerpres) ­ Stagiunea Teatrului pentru tineret şi copii în toate domeniile de activita­te omenească contactul mijlocit şi nemijlocit între cei ce produc şi cei ce consumă se dovedeşte eficient. Şi în activitatea teatrului no­stru — Teatrul pentru tineret şi copii — am practicat utile întilniri cu spectatorii, discu­­tînd pe marginea spectacolelor noastre. Am fost întrebaţi şi am răspuns la nenumărate şi varia­te întrebări, de­şi cele mai ge­nerale, la cele de amănunt, am primit observaţii critice preţioa­se şi am vorbit şi despre planu­rile de perspectivă. Să ne ima­ginăm un spectator care, dornic să ştie cit mai multe din activi­tatea noastră e însoţit de un ac­tor de teatru. Spectatorul: M-am bucurat foarte mult cînd am auzit că s-a înfiinţat un teatru special pentru tineret şi copil i se simţea lipsa, îi urmăresc activitatea şi remarc un continuu progres în calitatea spectacolelor, In varietatea re­pertoriului. Actorul: E intr-adevăr un lu­cru admirabil. Sarcinile noastre nu sunt de fel lesnicioase. Noi a­­vem menirea să educăm specta­torul mic și tinăr, adică tocmai în perioada formării sale. Responsabilitatea noastră e mare. Alegerea pieselor presupu­ne o muncă şi ştiinţifică, şi ins­pirată. Vă întrebaţi de ce stau aceste maldăre de texte pe bi­rouri ? Nu e nici o neglijenţă. Ele trebuie citite de urgenţă, spre cercetare. Aici e secretaria­tul literar. Sute şi sute sunt cău­tate pentru ca unul să fie ales pentru punere în scenă. Nu ui­taţi că publicul specific teatrului nostru este deseori un critic, in­tr-un fel, mai pretenţios decît cel matur . Spectatorul : Şi din atîtea tex­te, care svit cele alese pentru ■viitoarele premiere ? Actorul : Vă numesc trei : „Coana Chiriţa în provincie” de V. Alecsandri — evident pentru tineret, „în căutarea unei cisrae” de H. A. Peterzani şi piesa scrii­torului ceh Kohout — „Ocolul pămîntului în 80 de zile”, prelu­crare după Jules Verne. Primele două se şi află pe „şantier”. Spectatorul , îmi amintesc că anul trecut am întrebat de ce nu jucaţi şi din clasicii romîni. Văd că aţi ţinut seama de sugestia mea. Actorul : Adevărul e că în in­tenţia conducerii se află mai de mult reprezentarea dramaturgiei clasicilor romîni şi străini, dar trebuie în acelaşi timp să ne for­măm o legătură strînsă cu con­temporaneitatea în care trăieşte publicul nostru şi la a cărui e­­ducaţie contribuie şi teatrul no­stru. Iată, am ajuns pe scenă. Se re­petă Chiriţa. Recunoaşteţi pe ci­neva ? Spectatorul : Cum nu ? Uite pe interpretul porcului mistreţ din „Băiatul din banca a 2-a”. Actorul : O dată îmi puneaţi o întrebare : dacă actorul care joacă pentru copii poate juca şi la sala pentru tineret. Vedeţi, aici o va juca în travesti pe Chiriţa. Şi nu e un caz izolat. Majoritatea actorilor sunt utili­zaţi la amîndouă sălile. Mulţi dintre ei au şi cite trei specta­cole pe zi. Munca e obositoare, dar iţi dă satisfacţii deosebite. Interpretul mistreţului mărturi­sea că are o mare mulţumire su­fletească atunci cînd pe stradă copiii îl recunosc şi i l arată cu degetul strigînd „Uite mistreţul"! chiar dacă apelaţiunea nu e prea măgulitoare. Să convingi copilul, să-i mergi la inimă, să-i urmă­reşti reacţiile — sunt tot atitea datorii şi tot atitea bucurii. La spectacolul cu „Emil şi detecti­vii” se propunea copiilor din sa­­lă o „joacă” de-a Emil în cursul căreia ei au de tras învăţăminte, în momentul prinderii hoţului, copiii sunt solicitaţi să dea ei inşişi o mină de ajutor. Ei bine ! Aţi văzut reacţia sălii. Zeci şi zeci de copii se ridică de pe locurile lor şi-l fugăresc pînă în fundul sălii, unde îl „capturea­ză”. Ei ştiu că e doar o joacă, dar credinţa lor e aşa de auten­tică, incit la unul din spectacole o fetiţă care nu răzbea printre copiii mai mari, care împresura­seră pe „bandit”, ia strigat in­terpretului : „Nene, ia-mă in braţe să te bat “_ Spectatorul : E foarte intere­sant ce aflu. Dar, fiindcă vorbim de sala pentru copii, în stagiu­nea actuală nu mai aveţi nici o piesă în premieră ? Văd că ju­caţi aceleaşi piese. Actorul : Ba da! V-am spus. E piesa „în căutarea unei cis­­me". De astă dată tema e mai gravă. E vorba de lupta comu­niștilor, a maselor populare din Germania anilor 1930—1931 îm­potriva fascismului. La această luptă participă și copii. Piesa e în lucru, sub conducerea regizo­rului Kurt Rabe, de la Teatrul prieteniei din Berlin. în curînd, va vedea lumina rampei. Spectatorul : Ce se lucrează aici ? Actorul : E atelierul de pictu­ră. Se vopsesc panourile pentru piesa „O felie de lună”. Spectatorul : Știu că se joacă deja. S-au deteriorat ? Actorul : Se întimplă uneori. Dar aici e vorba despre altceva. Teatrul nostru face două turnee lunile acestea în regiunile Bacău şi Suceava. Şi, ca să nu stînje­­nim activitatea la sediu a tea­­trului, pleacă o a două echipă cu dublura decorului. Spectatorul : Asta înseamnă că o să daţi câte 4 spectacole pe zi ? Actorul : Da şi cite 5, iar du­minica, 7. Spectatorul : Mulţumesc. A fost o discuţie interesantă. Aş continua-o, dar trebuie să plec la lucru. Actorul : Şi eu vă mulţumesc. Şi eu socotesc această convorbire utilă. La revedere la... spectacole. TUDOREL POPA actor La noul cămin cultural din comuna Viişoara, raionul Turda, biblioteca Cu cele 7 000 de volume e de des vizitată. Foto: AGERPRES Cursuri de statistică matematică pentru medici şi biologi Joi dimineaţă s-a deschis în­­ Capitală cursul de statistică­­ matematică pentru medici şi biologi organizat de Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medi­cale din R.P. Romina. Cei aproape 150 de medici de diferite specialităţi din Ca­pitală, din spitale, institute de învăţămînt şi de cercetare ate, îşi vor însuşi la cursuri şi se­­minarii timp de 5 luni diver­se noţiuni legate de calculul probabilităţilor şi de aplica­ţiile lui în statistica matema­tică. (Agerpres) .

Next