Scînteia Tineretului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 4550-4574)

1964-01-03 / nr. 4550

ZILE DE VACANŢĂ ecţia pentru copii a Bibliotecii regio­nale Ploieşti cu­noaşte o mare afluenţă de citi­tori : 180 pînă la ora 12. Pentru toţi, panoul cu recomandări „Citiţi în vacanţă !“, prezen­tările sugestive, cu ajutorul desenelor în acuarele, făcute cărţilor noi, precum şi îndru­mările bibliotecarei Camelia Teodorescu au alcătuit laolaltă un „ghid“ care l-a ajutat să-şi aleagă din bibliotecă cele mai frumoase cărţi. Dar elevii sunt în vacanţă­­ şi tovarăşii din secţia pentru copii s-au gindit să folosească şi alte mijloace pentru a-i atrage la bibliotecă. Aşa s-au născut „spectacolele-afiş“ (în care elevilor le sunt prezentaţi scriitori şi lucrările lor), orga­nizate în colaborare cu cercul de balet al Palatului culturii şi cu Şcoala populară de artă. Spectacolul prezentat seara, montajul muzical-core­grafic „Frunzele", după povestirea lui Călin Gruia a atras în sala mare a Palatului culturii din Ploieşti aproape 1 000 de elevi. Acum se fac din nou pregă­tiri, repetiţii. Şi în curînd ele­vii vor umple din nou sala de festivităţi a Palatului culturii. Va fi prezentat spectacolul „Călătorie prin iarnă“ , care va cuprinde, sub formă dra­matizată, cîteva din cele mai frumoase poezii în care sunt cvitate iarna şi bucuriile ei: „Uite, vine Moş Gerilă" de Otilia Cazimir, „Moş Gerilă“ de Violeta Zamfirescu, ,,Fetiţa cu chibrituri’ de Victor Tulbure etc. Admirind pe scenă eroii câtorva dintre cele mai fru­moase basme, povestiri, poezii — elevii işi vor spune, suntem­ siguri : „Neapărat, va trebui să citim aceste cărţi!“ ★ Pe dealul Cimpul Negru este de citeva ceasuri o forfo­tă şi­ o zarvă grozavă. Zăpada, care în ultimele zile s-a aşter­nut din belşug, este frămîntată de zeci de picioare, de sănii şi de schiuri. Pină la începerea concursului mai e destulă vreme. Concurenţii, pionieri şi elevi ai şcolilor din Sighet, s-au prezentat însă mai de­vreme pentru „încălzire“. Să­.,­niile, schiurile sînt urcate sus, pină în vîrful dealului. Acolo, concurenţii poposesc citeva clipe şi privesc, cu uimire şi încîntare frumoasa panoramă a oraşului care se întinde în faţa ochilor, pentru ca apoi să se avînte în chiote de veselie pe pîrtia bătătorită şi lune­coasă. Deodată un fluierat lung învăluie dealul. Arbitrul ves­teşte începerea concursului. La start trec săniile. Se concu­rează la „dublu“ şi la „sim­plu". Dealul se umple de să­nii. Cei mai mari urcă pe coama dealului în cîteva clipe. Jos, la poale, cîţiva prichindei, îngropaţi pînă la brîu în ză­padă, se căznesc din răsputeri să scoată săniile — mai mari decît ei — care s-au împotmo­lit în zăpadă. Sînt îmbujoraţi, năduşiţi de efort, necăjiţi că n-au putut ţine pasul cu cei mari dar nu dezarmează. Trag şi trag de sănii pină, cină, în sfîrşit, au reuşit să ajungă sus. Concursul este în toi. Care mai de care săniile zboară pe lunecuş, spre satisfacţia şi bucuria concurenţilor, ca să­geata, „Galeria“... îşi face pe deplin datoria: „Hai Ionele", „Nu te lăsa Dorine“, „Treci înainte Mihai". Iată-i au ajuns la finiş. De felicitări nu este prea mult timp pentru că peste citeva momente începe concursul schiorilor. Prinse bine de bocanci, zeci de perechi de schiuri stau împlîntate in zăpadă gata să pornească. Din nou un fluierat şi schiorii se avintă pe pîrtie. Dar ce s-a întîmplat ? Zăpada s-a spulberat împrăştiindu-se în steluţe mici şi cîţiva con­curenţi vin de-a dura pe ză­padă incurcindu-se de schiuri. Dar nu-i nimic. Aşa-i la schi. Cazi, te ridici, iar cazi şi iar te ridici. Trebuie multă perseve­renţă, multă răbdare, altfel nu poţi învăţa acest frumos şi reconfortant sport. Concursul s-a terminat. Pe deal e linişte deplină. Numai sutele de urme de paşi de pe zăpadă trădează forfota care-a fost acolo. Cu schiurile pe spate, cu săniile după ei, elevii se în­dreaptă spre casă. Au petrecut citeva ceasuri minunate. Fie­care se simte nespus de vesel, de bine dispus. Aşa ca-n va­canţă. ★­­ La Şcoala medie nr. 1 din Găeşti, este aceeaşi vie ani­maţie,­­ în sala de sport se desem­nează echipele campioane ale şcolii la volei şi ping-pong, iar la cenaclul literar elevii Plo­­peanu Magdalena, Vad Elvira şi Paraschiv Crina ‘au entu­ziasmat pe cei prezenţi prin prospeţimea versurilor lor. Mulţi elevi sunt plecaţi intr-o excursie la Bucureşti avînd ca obiectiv principal vizitarea Muzeului Antipa iar membrii cercului de istorie se vor de­plasa în zilele ce vor urma la muzeele din Galaţi şi Curtea de Argeş. Nici formaţiile artis­tice nu au intrat în vacanţă întrucît ele pregătesc montajul muzical-literar „Cîntăm Repu­blica“. Dacă la acestea mai adăugăm activităţile intere­sante din cadrul cercului auto, sau vizionarea de filme şi spectacole în colectiv, înţele­gem grija cu care comitetul XJ.T.M. al şcolii s-a preocupat de organizarea fiecărei zile de vacanţă în această şcoală. OV. ZARNESCU M. ROBEA EUGEN MARINESCU In orăşelul copiilor. Foto: GR. PREPELIŢĂ Cinematografe Nu-i loc pentru al treilea: Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Festival (9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30), înfrăţirea în­tre popoare (11,30; 14,15; 17; 19,45) , Griviţa (10; 12,45; 15,30; 18,45; 21), Modern (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) . Cu toţii acasă: Republica (9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Bucureşti (9,15; 11,30 13,45; 16,15; 18,30; 20,45) , Excelsior (1fl,15; 12,45; 15,15; 17,45; 20,15 ) Feroviar (9; 11,30; 14; 16,30^9; 21,30) , Agatha, lasa­te de crime­ : Carpaţi (10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30) , Bucegi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . Moartea se numeşte Engelchen : Capi­tol (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Giuleşti (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Tomis (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Aurora (10; 12,30; 15; 17,45; 20,15) ; împărăţia oglinzilor strîmbe : Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Gol prin­tre lupi — cinemascop : Vic­toria (10; 12,45; 15,30; 18; 20,30) , Mioriţa (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Melodia (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30) ; Povestirile lui Dida: Central (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15) ; Anicka mer­ge la şcoală; Lumina (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Tudor — cinemascop (ambele serii) : Arta (15,30; 19), Cosmos (16; 19,30) , Pacea (10; 16; 19,30); Ei cuceresc cerul: Union (11; 15; 17,30; 20), Drumul Serii (16; 18, 20) ; Program special pentru copii: Doina (10; 11,15; 12,30) ; Pompierul atomic : Doina (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Povestea Scufiţei roşii: Timpuri Noi (de la orele 10 la 21 în continuare); Cultural (16; 18; 20); Nu eşti singuri Dacia (9, 11); Legea e lege : Dacia (13; 15; 17; 19; 21); Primul reportaj —■ cinema­scop : Buzeşti (16; 18,15; 20,30); Babette pleacă la război — cinemascop: Crîngaşi (16; 18,15; 20,30) ; Trei plus două — cinemascop: Unirea (16; 18; 20); Ultimul meu tango : Vi­tan (15; 17; 19; 20,45); Uciga­şul și fata: Munca (16; 18,15; 20,30) , Adesgo (16; 18; 20) ; A dispărut o navă: Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30), Feren­tari (15; 17; 19, 21) ; Cînd vine pisica — cinemascop : Moșilor (15,30; 18; 20,30); Valsul nemu­ritor : Viitorul (16; 18,15; 20,30) ; Carmen de la Ronda 5 Colentina (16; 18,15; 20,30); Cavalerul Pardaillan — cine­mascop : Floreasca (12; 16; 18, 20), Volga (10,30; 13; 15; 17; 19, 21), Flamura (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30) ; Mi-am cum­părat un tată — cinemascop : Luceafărul (16; 18, 20) ; Ah, acest tineret! : Progresul (15,30; 18; 20,15) ; La virsta dragostei: Lira (15,30; 18; 20.30) ; Printre oameni buni: Cotroceni (161 18,15; 20,30). Teatrul de stat din Arad a sărbătorit nu de mult 15 ani de ac­tivitate, punînd in scenă peste 100 de piese de teatru, la care au participat peste 1 milion de spectatori. In fotografie , scenă din piesa „Jocul de-a vacanta“ de M. Sebastian, în interpreta­rea actorilor Agata Nicolau și Hanibal Teodorescu. Fotó : AGERPRES Primul pian românesc de concert Colectivul Fabricii de instrumente mu­zicale „Doina“ din București a dedicat noului an 1964 o frumoasă realizare : primul pian românesc de concert. Pianul, care poartă numele virtuosului pianist ro­mân „Lipatti“, este un pian cu coadă, de format mijlociu (lun­gimea 2,8 m), îmbi­nând în mod reuşit înfăţişarea clasică cu simplitatea liniei mo­derne. El posedă ca­racteristici sonore comparabile cu calită­ţile specifice unor pia­ne de reputată marcă universală. Realizarea primului pian de concert are la bază succesele obţinu­te în ultimii ani prin construirea şi per­fecţionarea pianinelor „Doina“, din care în momentul de faţă se fabrică în serie tipul cel mai reuşit — „Doina-7“.. In 1969, producţia de pianine s-a dublat faţă de a­­nul precedent. Atît pianinele cit şi pianul „Lipatti“ au fost construite după proiectele originale ale specialistului Silviu Slăvescu de la Fabrica „Doina“. Alături de acesta, au contribuit la montare tehnicienii Ion Stănescu, Dumitru Sebe şi alţii. (Agerpres) • Turneul internaţional de handbal (fulger) desfăşurat la Berlin a luat sfîrşit cu victo­ria reprezentativei masculine a Berlinului (R.D.G.), care în finală a învins cu 12—3 (6— 2) echipa oraşului Leipzig. Pentru locurile 3—4 s-au în­­tîlnit echipele oraşelor Copen­haga şi Praga, victoria reve­nind primei formaţii cu 9—7. Pentru locurile 5­*—6 echipa de tineret a Bucureştiului a­­dis-‘ pus cu 5—4 de cea a Belgiu­­lui. In preliminariile competi­ţiei (grupa B), tinerii handba­­lişti români au făcut joc egal: 4—4 cu Praga, au învins cu 6—3 echipa Magdeburgului şi au cedat cu 2—7 în meciul cu­pei. oraşului Leipzig. „ • In prima zi a Inului Nou s-au JfwBk desfăşurat mai multe întâlniri in­ XMk * ternaţionale de tW* fotbal. La Alger, | în prezenţa a pes­ %­te 20 000 de spec­tatori, echipa Al­geriei a învins cu scorul de 2—0 (2—0) echipa R.F. Germa­ne. In cupa „Oraşelor târguri" la Madrid, Juventus Torino a dispus cu 2—1 (2—0) de Atle­­tico Madrid. învingători şi în primul meci (1—0), fotbaliştii italieni s-au clasificat pentru sferturile de finală ale compe­tiţiei. Jucînd amical la Bilbao cu echipa argentiniană Lo­renzo, formaţia F.C. Bilbao a terminat învingătoare cu sco­rul de 5—2 (4—0). In cel de-al doilea meci al turneului, echi­pa argentiniană Boca Juniors a făcut meci egal: 1—1 la Casablanca cu Reims. Evo­­luînd la San Jose (Costa Rica), echipa cehoslovacă Slovan Bratislava a învins cu 4—1 (1—1) formaţia Deportivo Sa­­prissa. La Lima a sosit echipa iugo­slavă de fotbal Partizan Bel­grad. In primul joc al turneu­lui fotbaliştii iugoslavi vor întîlni echipa „Alliance“, cam­pioana Perului. In continuarea turneului, Partizan va întîlni echipa Universității şi „Sport Municipal". • Cu prilejul unui concurs de atletism desfășurat la Mia­­mi, cunoscutul sprinter ameri­can Bob Hayes a egalat recor­dul mondial în proba de 100 yarzi, realizînd timpul de 9­ 1/10. Recordul oficial al pro­bei aparţinea, de asemenea, lui Hayes. Pe locul doi s-a clasat Duminică pe patinoarul artificial „23 August“ din Capitală, vor începe între­cerile celei de-a 7-a ediţii a competiţiei de hochei pe gheaţă pentru „Cupa ora­şului Bucureşti". Anul a­­cesta la copetiţie participă echipele Aripile Sovietelor Kuibîşev, Spartak Plsen, şef. oraşului Berlin, şef. o­­limpică a R.P.R. şi echipa de tineret a oraşului Bucu­reşti. Meciurile constituie un excelent prilej de veri­ficare şi o ultimă selecţie a echipei R.P. Romine în vederea turneului olimpic de la Innsbruck. înaintea începerii turneului olimpic echipa romînă va întîlni la Innsbruck la 28 ianuarie în meci de baraj echipa S.U.A. (Agerpres) Grady Smith cu 9“6/10. Hayes şi-a adjudecat victoria şi în proba de 220 yarzi (linie dreaptă) fiind cronometrat în 2011/10. în cursul aceleiaşi reuniuni Gary Gubner a cîştigat proba de aruncarea greutăţii cu 18,18 m, iar John Pennel a obţinut la săritura cu prăjina 4,88 m. • Schiorii-săritori finlandezi au dominat cel de-al doilea concurs al competiţiei „Cele 4 trambuline“ desfăşurat în sta­ţiunea de la Garmisch Parten­kirchen (R.F.G.). Veikko Kank­­konen a terminat pe primul loc, realizînd 225,7 puncte. Să­riturile sale au măsurat 85 şi respectiv 86 m. El a trecut pe primul loc în clasamentul con­cursului chiar de la prima sări­tură. Finlandezul a arătat o pregătire remarcabilă. Kank­­konen este în vîrstă de 24 de ani şi este una din speranţele ţării sale la J.O. de la Innsbruck. Locul doi a revenit coechipie­rului său Niilo Halonen — 218,9 puncte urmat de polone­zul Stefan Przybyla — 216,6 puncte, finlandezul Ensio, Hy­­ytae — 213,3 puncte, Gene Kotlarek (S.U.A.) — 210,7 puncte, Kut Elimae (Suedia) — 209,8 puncte, Ivan Kovalen­­co (U.R.S.S.) — 207 puncte, Immonen (Finlanda) — 206,7 puncte. • Tradiţionalul turneu internaţio­nal de şah de la­­ Hastings a conti­­­­nuat cu desfăşura­rea partidelor I din cea de-a 3-a rundă. Hasin obţinut victoria în —r­ — I­ndle (Anglia). Fos­tul campion mondial Tal (U.R.S.S.) a făcut remiză cu Dely (R.P.U.). Alte rezultate înregistrate : Lengyel (R.P.U.) — J. Littlewood (Anglia) 1—0 ; Gligorici (Iugoslavia) — Clau­sen (Danemarca) 1—0; H.­ Lit­tlewood (Anglia) — Franklin (Anglia) 1—0. în partidele în­trerupte din primele două runde au fost înregistrate re­zultatele : Hasin — Franklin 1—0, J. Littlewood — H. Lit­tlewood (întreruptă pentru a doua oară). In clasament conduce mare­le maestru internaţional Hasin cu 3 puncte urmat de H. Lit­tlewood — 2 puncte (1), Tal Gligorici cu cite 2 puncte, Dely și Lengyel cu 1,5 puncte fiecare, Clausen — 1 punct etc. T Păpuşarii din Răduleşti o aflăm în­­sala că­minului cultural din comuna Rădu­­leşti de Urziceni. Instalaţi comod — cite doi­­ pe un scaun — spectato­rii aşteaptă cu vădită nerăb­dare ridicarea cortinei. In seara aceasta se pare că liniş­tea lasă de dorit — dar nu e mai puţin adevărat că şi entu­ziasmul acestor spectatori este cu mult mai mare decât în se­rile culturale cu program obiş­nuit. „Marele public“ i­­­or­mează aproape toţi copiii sa­tului veniţi să-i vadă pe „me­gieşii lui Creangă“ din poves­tea „Capra cu trei iezi“ şi să-şi exprime dezaprobarea faţă de cumătrul lup , care a meritat pe deplin s-o sfîrşească in groapa cu jeratec. fSe vedea clar din sală cum îi ieşea fum din blană). Cuprinşi de frumuseţea spec­tacolului şi de măiestria artis­tică a păpuşarilor, cei mici şi cei vîrstnici — pentru că e greu să ne închipuim că pă­rinţii au venit numai cu inten­ţia de a supraveghea copiii — au răsplătit cu aplauze drepta­tea ce şi-au făcut-o, în lumea lor, Capra şi iedul cel mic. Nu­mai morala spusă de moş Mar­tin — o păpuşă, ursuleţ, după căderea cortinei, „orice naş îşi are naşul“ a mai trebuit să se explicată celor mici acasă, mai pe larg şi cu mai multe exem­ple. După aspectul entuziast al serii se părea că spectacolul ar fi fost dat de „Ţăndărică". In realitate era teatrul de pă­puşi al căminului cultural din sat care pusese în scenă o nouă piesă — a treia premieră cu păpuşi, in decurs de 2 ani. I­­deea înfiinţării teatrului a a­­dus-o în sat învăţătoarea Ve-turia Popescu. Păpuşile au fost confecţionate cu materialul a­­vut la indemînâ. Mult mai greu a fost pină s-au găsit mi­­nuitorii lor. Mulţi argumentau astfel: să cinţi cu fluierul pe scenă, sau in brigada artistică mai e o treabă, dar să te joci cu păpuşile este un lucru po­trivit numai copiilor. Pînă la urmă s-au găsit citi­­vei tineri colectivişti ca Preda Decedat, Tudorie Rahila, Preda Gheorghe ş.a. care aflaseră din ziare că mai există şi prin alte părţi teatre de păpuşi. In scurt timp formaţia de pă­puşari a luat amploare. Au mers in turneu cu păpuşile, prin satele raionului. Rezulta­tul a fost că in vara aceasta încă un cămin cultural din ra­ion a deschis o astfel de sta­giune teatrală. Teatrul de pă­puşi din Coşereni a îmbunătă­ţit calitatea spectacolului, fă­­cînd înregistrarea sonoră a pie­sei şi adăugind pe Ungă repli­cile de teatru şi efectele sonore (ploaie, vint, zgomote etc.). Experienţa cîştigată ar putea să fie generalizată în sensul lărgirii sferei tematice. Adică, în brigada artistică prin inter­mediul păpuşilor s-ar putea sa­tiriza unele aspecte negative care mai pot fi întîlnite în co­mun­ă, sau chiar s-ar putea sublinia trăsăturile noi inspi­rate din munca în gospodăria colectivă. Scenetele cu păpuși — ar constitui in brigăzile artistice acele ,,miniaturi artistice“ — in­spirate dintr-un fapt petrecut în viața satului sau a gospodăriei colective. Atunci teatrul de păpuşi ar putea da spectacole în mati­neu pentru cei mici, iar seara pentru cei mari, iar păpuşarii, cu siguranţă ar fi răsplătiţi cu aceleaşi entuziaste aplauze. ION MARCOVICI „POVESTE DIN IRKUTSK“ de A. Arbuzov înd lucra la „Po­veste din Irkutsk“, Arbuzov îşi dorea ca noua lui piesă să-i determine pe mulţi dintre tine­rii spectatori mai ales, să spună : „Aşa­dar, asta este dragostea adevărată...“. Deci „Povestea“ lui Arbu­zov, inspirată de un fapt au­tentic din orăşelul Irkutsk, a fost concepută şi realizată ca o aprinsă pledoarie despre dragoste, argumentată cu fap­te emoţionante. Eroii acestei binecunoscute şi emoţionante „Povestiri“, şi Valia şi Victor şi Serghei, sunt oameni obişnuiţi ai zilelor noastre, modeşti dar eroici luptători pentru o conduită etică împlinită de nobile sen­timente, care ştiu şi izbutesc să-şi pună cu toată răspun­derea acele mari probleme ale vieţii de toate zilele : demni­tatea, prietenia, dragostea, fe­ricirea. Sînt probleme profunde­, de mare actualitate, ancorate a­­dînc în realitate şi pe care Arbuzov le dezbate cu patos şi pasiune intr-un text admira­bil, vibrind de umanism şi poezie. Iată de ce prezenţa „Poveştii din Irkutsk“ în viaţa unei for­maţii de artişti amatori, colec­tivul Casei de cultură „16 Fe­bruarie“, este, cu toate dificul­tăţile pe care le prezintă rea­lizarea ei scenică, demnă de relevat. Regia, încredinţată tînărului C. Veni, muncitor la „Electro­­bobinaj“ a dat rezultate fru­moase. Tînărul regizor amator (care nu de mult­, a devenit şi student la secţia de regie a Institutului de teatru) a pus în tratarea scenică a acestei piese toată pasiunea şi ener­gia celor 21 ani ai săi. Ince­­pînd cu distribuţia — judicios alcătuită, şi continuând cu re­zolvarea atentă a fiecărei sce­ne — de multe ori prin soluţii regizorale ingenioase (mai cu­­seamă in realizarea compozi­ţiilor şi a mişcării scenice) spectacolul său respiră tinere­ţea şi optimismul piesei. Cu­plul Serghei — Victor, una din cele mai dificile probleme regizorale (şi actoriceşti) este tratat în chip foarte fidel pie­sei. Tehnicianul Mircea Filip conturează cu sensibilitate chipul cald şi blind al lui Ser­ghei, apropiindu-1 mult de eroul imaginat de Arbuzov: „un zîmbet luminîndu-i chipul parcă din interior îi imprimă acea notă de spontaneitate ti­nerească, acea naivitate care în pofida caracterului său bine conturat îl face să apară uneori neputincios ca un co­pil... rămînînd însă deosebit de uman, de simpatic...“. Victor, isteţ şi uşuratic în prima parte, îşi dezvăluie mai tîrziu sentimente de mare pro­funzime, pe care tînărul mais­tru Valeriu Ghineţ le trăieşte cu toată convingerea (scena de la maternitate, moartea lui Serghei, ultima scenă cu Valia). Studenta Angela Alexan­­drescu, interpreta Valiei, a de­pus eforturi evidente pentru a-şi învinge lipsa de experien­ţă scenică . Plină de ver­vă în prima parte (expri­­mîndu-se într-o gestică ni­ţel dezordonată) cochetăria-i uşor frivolă face loc în a doua parte a piesei unei trăiri dra­matice intense, interpreta iz­butind trecerea printr-o gra­daţie judicioasă a mijloacelor de expresie. Poate pe parcurs jocul său va căpăta un plus de greutate, de maturitate. Alături de „trio“-ul central, strungarul C. Pangratin a fă­cut din Serdiuk un personaj aproape tot atît de principal. De remarcat maturitatea do­vedită de Adina Jurcă în ro­lul Larisei, spontaneitatea Do­rinei Boieru-Zinca, umorul lui Victor Miclea, vocea caldă a lui Cornel Manolescu Rodik (exclusiv uşoara alunecare spre melodramă din scena morţii lui Serghei). La reuşita spectacolului, un rol însemnat l-a jucat şi sce­nografia semnată de Rodica Pavelescu care, intr-un cadru plastic foarte simplu, rezolvă dificultăţile create de desfăşu­rarea acţiunii, prin cîteva ele­mente de decor (doi plopi, o salcie, o bancă, o perdea) sti­lizate cu mult gust. S-ar putea reproşa — regiei şi interpreţilor — unele ten­dinţe de poză, un ritm încă prea lent în anumite momen­te, anume violenţe, nu întot­deauna potrivite în relaţiile dintre personaje. Spectacolul, realizat de un colectiv tînăr şi de un regizor foarte tînăr, adresîndu-se în special tineretului, are meritul de a fi subliniat cu grijă acele două elemente pe care autorul „Poveştii din Irkutsk“ le con­sideră obligatorii pentru tea­trul său : laconismul şi poezia. N. TEODORU In interpretarea colectivului de teatru al Casei raionale de cultură ,,16 Februarie“ Foraj cu turbina 2 ianuarie, ora 8 dimineaţa. Constantin Popescu, inginerul şef al Trustului de foraj Tg. I Jiu, face raportul telefonic al forajului din prima zi de munc I­că. Brigăzile de foraj de la­­ sondele ISO şi 253 (inginerul­­şef a ţinut să ne precizeze că aici lucrează doi vestiţi son­­dori-şefi, Gheorghe Menchenie şi Vasile Dumbravă) au săpat cu turbina în proporţie de 100 la sută, întrecerea pornită anul trecut, ca tot mai multe brigăzi să foreze numai cu turbina continuă din prima zi a anului.­­ Pe între aun trust, forajul cu turbina a atins 70 la sută încă­­ din anul 1963. C. PRIESCU Cuvintarea ambasadorului Republicii Cuba la Bucureşti Cu prilejul sărbătorii naţio­nale a Republicii Cuba — cea de-a 5-a aniversare a victoriei revoluţiei cubane — miercuri seara, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Repu­blicii Cuba la Bucureşti, Ma­nuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare în limba romînă, la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Telegramă Cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revolu­ţiei cubane, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor exter­ne al Republicii Populare Ro­­mîne, a adresat­ o telegramă de felicitări ministrilui rela­ţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia. (Agerpres) In locuinţe noi ‡■ Anul trpm­it nurna- PYhn`, np scară stmrfii df»­lmr Anul trecut aproa­pe 2 500 de familii ale constructorilor de ma­şini, chnimiştilor şi al­tor oameni ai muncii din regiunea Braşov s-au mutat în locuinţe noi. La Braşov, Sibiu, Mediaş, Victoria, Blaj au fost ridicate un mare număr de blocuri noi care au schimbat înfăţişarea oraşelor. In construcţia noilor locuinţe s-a acordat în continuare atenţie lucrărilor de finisaj, s-a extins pe scară largă folosirea mase­lor plastice ca în­locuitoare ale altor materiale la instala­ţiile sanitare, pardo­seli şi zugrăveli. Şi în regiunea Ba­cău s-au mutat în apartamente noi pes­te 2 500 de familii. Numai oraşul Oneşti a crescut anul trecut cu aproape 1 000 de apartam­ente. In­­1964 investiţiile alocate pentru con­strucţii de locuinţe în regiunea Bacău sunt cu 28 la sută mai mari faţă de anul trecut. In regiunea Oltenia s-a dat în folosinţă anul trecut de peste 4 ori mai multe aparta­mente decît în 1959. In oraşele Craiova şi Tr. Severin au fost construite mai mult de 1 000 de aparta­mente noi. (Agerpres) „Cartea prin poştă“ 45 009 de cititori, cu 5 000 mai mulţi decît în 1962, au înregistrat în 1963 serviciile librăriei „Cartea prin poştă“. Urmare a celor peste 77 000 comenzi primite, librăria a difuzat circa 300 000 de volu­me în valoare de 3 350 000 lei. Au fost solicitate, îndeosebi cărţi din domeniul agricultu­rii, medicinei, pedagogiei şi alte lucrări tehnico-ştiinţifice.. Lucrătorii librăriei se stră­duiesc să informeze cit mai bine pe cititori. Ei au expediat în cursul anului trecut circa un milion materiale de infor­mare (buletinul bibliografic, cărţi noi, cataloage, prospecte, prezentări de cărţi etc.). Se extinde sistemul de re­ţinere a lucrărilor înainte de apariţie. în 1963, mii de citi­tori ai librăriei şi-au asigurat în acest fel cărţile de care au avut nevoie. Săptămîna viitoare pe ecrane Pisica de mare O producţie a studioului cinematografic Bucureşti SCENARIUL: Petre Luscalov şi Vladimir Popescu REGIA : Gheorghe Turcu IMAGINEA : Jean Pierre Lazar MUZICA : Tiberiu Olah DECORURI: Ştefan Mariian Cu , Leopoldina Bălănuţă, Victor Rebengiuc, Colea Răutu, Iurie Darie, Tom­a Dimitriu, Nicolae Sireteanu, Haralambie Boroș Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara au pus în vînzare locuri pentru odihnă şi tratament balnear în trimestrul I 1964, cu plecări în staţiuni începînd de la 5 ia­nuarie 1964. în acest sezon se acordă reduceri de tarife între 10—15 la sută la tratament balnear în următoarele localităţi: — Govora, Herculane, Ocna-Sibiu, Bazna, Victoria 1 Mai, Victoria 9 Mai, Sovata, Pucioasa, Olăneşti, Slănic-Mol­­dova, Căciulata, Sîngeorz-băi, Buziaş, Borsec, Vatra Dornei, şi reduceri de 20—25 la sută la odihnă în următoarele locali­tăţi : — Sinaia, Buşteni, Predeal, Păltiniş, Sibiu, Borsec, Sovata, Tuşnad. Se pun în vînzare locuri în serii de 3 pînă la 12 zile şi serii de 18 şi 21 zile. Posesorii de bilete O.N.T. „Carpaţi“ beneficiază de 50 la sută reducere pe calea ferată şi autobuze. Pentru copiii între 7—14 ani, reduceri pînă la 50 la sută din tarif. Reţineţi din timp locuri pentru tratament şi odihnă în tri­mestrul I 1964 la agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din întreaga ţară.

Next