Scînteia Tineretului, ianuarie 1964 (Anul 20, nr. 4550-4574)
1964-01-03 / nr. 4550
ZILE DE VACANŢĂ ecţia pentru copii a Bibliotecii regionale Ploieşti cunoaşte o mare afluenţă de cititori : 180 pînă la ora 12. Pentru toţi, panoul cu recomandări „Citiţi în vacanţă !“, prezentările sugestive, cu ajutorul desenelor în acuarele, făcute cărţilor noi, precum şi îndrumările bibliotecarei Camelia Teodorescu au alcătuit laolaltă un „ghid“ care l-a ajutat să-şi aleagă din bibliotecă cele mai frumoase cărţi. Dar elevii sunt în vacanţă şi tovarăşii din secţia pentru copii s-au gindit să folosească şi alte mijloace pentru a-i atrage la bibliotecă. Aşa s-au născut „spectacolele-afiş“ (în care elevilor le sunt prezentaţi scriitori şi lucrările lor), organizate în colaborare cu cercul de balet al Palatului culturii şi cu Şcoala populară de artă. Spectacolul prezentat seara, montajul muzical-coregrafic „Frunzele", după povestirea lui Călin Gruia a atras în sala mare a Palatului culturii din Ploieşti aproape 1 000 de elevi. Acum se fac din nou pregătiri, repetiţii. Şi în curînd elevii vor umple din nou sala de festivităţi a Palatului culturii. Va fi prezentat spectacolul „Călătorie prin iarnă“ , care va cuprinde, sub formă dramatizată, cîteva din cele mai frumoase poezii în care sunt cvitate iarna şi bucuriile ei: „Uite, vine Moş Gerilă" de Otilia Cazimir, „Moş Gerilă“ de Violeta Zamfirescu, ,,Fetiţa cu chibrituri’ de Victor Tulbure etc. Admirind pe scenă eroii câtorva dintre cele mai frumoase basme, povestiri, poezii — elevii işi vor spune, suntem siguri : „Neapărat, va trebui să citim aceste cărţi!“ ★ Pe dealul Cimpul Negru este de citeva ceasuri o forfotă şi o zarvă grozavă. Zăpada, care în ultimele zile s-a aşternut din belşug, este frămîntată de zeci de picioare, de sănii şi de schiuri. Pină la începerea concursului mai e destulă vreme. Concurenţii, pionieri şi elevi ai şcolilor din Sighet, s-au prezentat însă mai devreme pentru „încălzire“. Să.,niile, schiurile sînt urcate sus, pină în vîrful dealului. Acolo, concurenţii poposesc citeva clipe şi privesc, cu uimire şi încîntare frumoasa panoramă a oraşului care se întinde în faţa ochilor, pentru ca apoi să se avînte în chiote de veselie pe pîrtia bătătorită şi lunecoasă. Deodată un fluierat lung învăluie dealul. Arbitrul vesteşte începerea concursului. La start trec săniile. Se concurează la „dublu“ şi la „simplu". Dealul se umple de sănii. Cei mai mari urcă pe coama dealului în cîteva clipe. Jos, la poale, cîţiva prichindei, îngropaţi pînă la brîu în zăpadă, se căznesc din răsputeri să scoată săniile — mai mari decît ei — care s-au împotmolit în zăpadă. Sînt îmbujoraţi, năduşiţi de efort, necăjiţi că n-au putut ţine pasul cu cei mari dar nu dezarmează. Trag şi trag de sănii pină, cină, în sfîrşit, au reuşit să ajungă sus. Concursul este în toi. Care mai de care săniile zboară pe lunecuş, spre satisfacţia şi bucuria concurenţilor, ca săgeata, „Galeria“... îşi face pe deplin datoria: „Hai Ionele", „Nu te lăsa Dorine“, „Treci înainte Mihai". Iată-i au ajuns la finiş. De felicitări nu este prea mult timp pentru că peste citeva momente începe concursul schiorilor. Prinse bine de bocanci, zeci de perechi de schiuri stau împlîntate in zăpadă gata să pornească. Din nou un fluierat şi schiorii se avintă pe pîrtie. Dar ce s-a întîmplat ? Zăpada s-a spulberat împrăştiindu-se în steluţe mici şi cîţiva concurenţi vin de-a dura pe zăpadă incurcindu-se de schiuri. Dar nu-i nimic. Aşa-i la schi. Cazi, te ridici, iar cazi şi iar te ridici. Trebuie multă perseverenţă, multă răbdare, altfel nu poţi învăţa acest frumos şi reconfortant sport. Concursul s-a terminat. Pe deal e linişte deplină. Numai sutele de urme de paşi de pe zăpadă trădează forfota care-a fost acolo. Cu schiurile pe spate, cu săniile după ei, elevii se îndreaptă spre casă. Au petrecut citeva ceasuri minunate. Fiecare se simte nespus de vesel, de bine dispus. Aşa ca-n vacanţă. ★ La Şcoala medie nr. 1 din Găeşti, este aceeaşi vie animaţie, în sala de sport se desemnează echipele campioane ale şcolii la volei şi ping-pong, iar la cenaclul literar elevii Plopeanu Magdalena, Vad Elvira şi Paraschiv Crina ‘au entuziasmat pe cei prezenţi prin prospeţimea versurilor lor. Mulţi elevi sunt plecaţi intr-o excursie la Bucureşti avînd ca obiectiv principal vizitarea Muzeului Antipa iar membrii cercului de istorie se vor deplasa în zilele ce vor urma la muzeele din Galaţi şi Curtea de Argeş. Nici formaţiile artistice nu au intrat în vacanţă întrucît ele pregătesc montajul muzical-literar „Cîntăm Republica“. Dacă la acestea mai adăugăm activităţile interesante din cadrul cercului auto, sau vizionarea de filme şi spectacole în colectiv, înţelegem grija cu care comitetul XJ.T.M. al şcolii s-a preocupat de organizarea fiecărei zile de vacanţă în această şcoală. OV. ZARNESCU M. ROBEA EUGEN MARINESCU In orăşelul copiilor. Foto: GR. PREPELIŢĂ Cinematografe Nu-i loc pentru al treilea: Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15), Festival (9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30), înfrăţirea între popoare (11,30; 14,15; 17; 19,45) , Griviţa (10; 12,45; 15,30; 18,45; 21), Modern (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) . Cu toţii acasă: Republica (9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Bucureşti (9,15; 11,30 13,45; 16,15; 18,30; 20,45) , Excelsior (1fl,15; 12,45; 15,15; 17,45; 20,15 ) Feroviar (9; 11,30; 14; 16,30^9; 21,30) , Agatha, lasate de crime : Carpaţi (10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30) , Bucegi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Flacăra (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . Moartea se numeşte Engelchen : Capitol (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30), Giuleşti (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Tomis (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Aurora (10; 12,30; 15; 17,45; 20,15) ; împărăţia oglinzilor strîmbe : Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Gol printre lupi — cinemascop : Victoria (10; 12,45; 15,30; 18; 20,30) , Mioriţa (10; 12,30; 15; 17,30; 20), Melodia (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30) ; Povestirile lui Dida: Central (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15) ; Anicka merge la şcoală; Lumina (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) ; Tudor — cinemascop (ambele serii) : Arta (15,30; 19), Cosmos (16; 19,30) , Pacea (10; 16; 19,30); Ei cuceresc cerul: Union (11; 15; 17,30; 20), Drumul Serii (16; 18, 20) ; Program special pentru copii: Doina (10; 11,15; 12,30) ; Pompierul atomic : Doina (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Povestea Scufiţei roşii: Timpuri Noi (de la orele 10 la 21 în continuare); Cultural (16; 18; 20); Nu eşti singuri Dacia (9, 11); Legea e lege : Dacia (13; 15; 17; 19; 21); Primul reportaj —■ cinemascop : Buzeşti (16; 18,15; 20,30); Babette pleacă la război — cinemascop: Crîngaşi (16; 18,15; 20,30) ; Trei plus două — cinemascop: Unirea (16; 18; 20); Ultimul meu tango : Vitan (15; 17; 19; 20,45); Ucigaşul și fata: Munca (16; 18,15; 20,30) , Adesgo (16; 18; 20) ; A dispărut o navă: Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30), Ferentari (15; 17; 19, 21) ; Cînd vine pisica — cinemascop : Moșilor (15,30; 18; 20,30); Valsul nemuritor : Viitorul (16; 18,15; 20,30) ; Carmen de la Ronda 5 Colentina (16; 18,15; 20,30); Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Floreasca (12; 16; 18, 20), Volga (10,30; 13; 15; 17; 19, 21), Flamura (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30) ; Mi-am cumpărat un tată — cinemascop : Luceafărul (16; 18, 20) ; Ah, acest tineret! : Progresul (15,30; 18; 20,15) ; La virsta dragostei: Lira (15,30; 18; 20.30) ; Printre oameni buni: Cotroceni (161 18,15; 20,30). Teatrul de stat din Arad a sărbătorit nu de mult 15 ani de activitate, punînd in scenă peste 100 de piese de teatru, la care au participat peste 1 milion de spectatori. In fotografie , scenă din piesa „Jocul de-a vacanta“ de M. Sebastian, în interpretarea actorilor Agata Nicolau și Hanibal Teodorescu. Fotó : AGERPRES Primul pian românesc de concert Colectivul Fabricii de instrumente muzicale „Doina“ din București a dedicat noului an 1964 o frumoasă realizare : primul pian românesc de concert. Pianul, care poartă numele virtuosului pianist român „Lipatti“, este un pian cu coadă, de format mijlociu (lungimea 2,8 m), îmbinând în mod reuşit înfăţişarea clasică cu simplitatea liniei moderne. El posedă caracteristici sonore comparabile cu calităţile specifice unor piane de reputată marcă universală. Realizarea primului pian de concert are la bază succesele obţinute în ultimii ani prin construirea şi perfecţionarea pianinelor „Doina“, din care în momentul de faţă se fabrică în serie tipul cel mai reuşit — „Doina-7“.. In 1969, producţia de pianine s-a dublat faţă de anul precedent. Atît pianinele cit şi pianul „Lipatti“ au fost construite după proiectele originale ale specialistului Silviu Slăvescu de la Fabrica „Doina“. Alături de acesta, au contribuit la montare tehnicienii Ion Stănescu, Dumitru Sebe şi alţii. (Agerpres) • Turneul internaţional de handbal (fulger) desfăşurat la Berlin a luat sfîrşit cu victoria reprezentativei masculine a Berlinului (R.D.G.), care în finală a învins cu 12—3 (6— 2) echipa oraşului Leipzig. Pentru locurile 3—4 s-au întîlnit echipele oraşelor Copenhaga şi Praga, victoria revenind primei formaţii cu 9—7. Pentru locurile 5*—6 echipa de tineret a Bucureştiului adis-‘ pus cu 5—4 de cea a Belgiului. In preliminariile competiţiei (grupa B), tinerii handbalişti români au făcut joc egal: 4—4 cu Praga, au învins cu 6—3 echipa Magdeburgului şi au cedat cu 2—7 în meciul cupei. oraşului Leipzig. „ • In prima zi a Inului Nou s-au JfwBk desfăşurat mai multe întâlniri in XMk * ternaţionale de tW* fotbal. La Alger, | în prezenţa a pes %te 20 000 de spectatori, echipa Algeriei a învins cu scorul de 2—0 (2—0) echipa R.F. Germane. In cupa „Oraşelor târguri" la Madrid, Juventus Torino a dispus cu 2—1 (2—0) de Atletico Madrid. învingători şi în primul meci (1—0), fotbaliştii italieni s-au clasificat pentru sferturile de finală ale competiţiei. Jucînd amical la Bilbao cu echipa argentiniană Lorenzo, formaţia F.C. Bilbao a terminat învingătoare cu scorul de 5—2 (4—0). In cel de-al doilea meci al turneului, echipa argentiniană Boca Juniors a făcut meci egal: 1—1 la Casablanca cu Reims. Evoluînd la San Jose (Costa Rica), echipa cehoslovacă Slovan Bratislava a învins cu 4—1 (1—1) formaţia Deportivo Saprissa. La Lima a sosit echipa iugoslavă de fotbal Partizan Belgrad. In primul joc al turneului fotbaliştii iugoslavi vor întîlni echipa „Alliance“, campioana Perului. In continuarea turneului, Partizan va întîlni echipa Universității şi „Sport Municipal". • Cu prilejul unui concurs de atletism desfășurat la Miami, cunoscutul sprinter american Bob Hayes a egalat recordul mondial în proba de 100 yarzi, realizînd timpul de 9 1/10. Recordul oficial al probei aparţinea, de asemenea, lui Hayes. Pe locul doi s-a clasat Duminică pe patinoarul artificial „23 August“ din Capitală, vor începe întrecerile celei de-a 7-a ediţii a competiţiei de hochei pe gheaţă pentru „Cupa oraşului Bucureşti". Anul acesta la copetiţie participă echipele Aripile Sovietelor Kuibîşev, Spartak Plsen, şef. oraşului Berlin, şef. olimpică a R.P.R. şi echipa de tineret a oraşului Bucureşti. Meciurile constituie un excelent prilej de verificare şi o ultimă selecţie a echipei R.P. Romine în vederea turneului olimpic de la Innsbruck. înaintea începerii turneului olimpic echipa romînă va întîlni la Innsbruck la 28 ianuarie în meci de baraj echipa S.U.A. (Agerpres) Grady Smith cu 9“6/10. Hayes şi-a adjudecat victoria şi în proba de 220 yarzi (linie dreaptă) fiind cronometrat în 2011/10. în cursul aceleiaşi reuniuni Gary Gubner a cîştigat proba de aruncarea greutăţii cu 18,18 m, iar John Pennel a obţinut la săritura cu prăjina 4,88 m. • Schiorii-săritori finlandezi au dominat cel de-al doilea concurs al competiţiei „Cele 4 trambuline“ desfăşurat în staţiunea de la Garmisch Partenkirchen (R.F.G.). Veikko Kankkonen a terminat pe primul loc, realizînd 225,7 puncte. Săriturile sale au măsurat 85 şi respectiv 86 m. El a trecut pe primul loc în clasamentul concursului chiar de la prima săritură. Finlandezul a arătat o pregătire remarcabilă. Kankkonen este în vîrstă de 24 de ani şi este una din speranţele ţării sale la J.O. de la Innsbruck. Locul doi a revenit coechipierului său Niilo Halonen — 218,9 puncte urmat de polonezul Stefan Przybyla — 216,6 puncte, finlandezul Ensio, Hyytae — 213,3 puncte, Gene Kotlarek (S.U.A.) — 210,7 puncte, Kut Elimae (Suedia) — 209,8 puncte, Ivan Kovalenco (U.R.S.S.) — 207 puncte, Immonen (Finlanda) — 206,7 puncte. • Tradiţionalul turneu internaţional de şah de la Hastings a continuat cu desfăşurarea partidelor I din cea de-a 3-a rundă. Hasin obţinut victoria în —r — Indle (Anglia). Fostul campion mondial Tal (U.R.S.S.) a făcut remiză cu Dely (R.P.U.). Alte rezultate înregistrate : Lengyel (R.P.U.) — J. Littlewood (Anglia) 1—0 ; Gligorici (Iugoslavia) — Clausen (Danemarca) 1—0; H. Littlewood (Anglia) — Franklin (Anglia) 1—0. în partidele întrerupte din primele două runde au fost înregistrate rezultatele : Hasin — Franklin 1—0, J. Littlewood — H. Littlewood (întreruptă pentru a doua oară). In clasament conduce marele maestru internaţional Hasin cu 3 puncte urmat de H. Littlewood — 2 puncte (1), Tal Gligorici cu cite 2 puncte, Dely și Lengyel cu 1,5 puncte fiecare, Clausen — 1 punct etc. T Păpuşarii din Răduleşti o aflăm însala căminului cultural din comuna Răduleşti de Urziceni. Instalaţi comod — cite doi pe un scaun — spectatorii aşteaptă cu vădită nerăbdare ridicarea cortinei. In seara aceasta se pare că liniştea lasă de dorit — dar nu e mai puţin adevărat că şi entuziasmul acestor spectatori este cu mult mai mare decât în serile culturale cu program obişnuit. „Marele public“ iormează aproape toţi copiii satului veniţi să-i vadă pe „megieşii lui Creangă“ din povestea „Capra cu trei iezi“ şi să-şi exprime dezaprobarea faţă de cumătrul lup , care a meritat pe deplin s-o sfîrşească in groapa cu jeratec. fSe vedea clar din sală cum îi ieşea fum din blană). Cuprinşi de frumuseţea spectacolului şi de măiestria artistică a păpuşarilor, cei mici şi cei vîrstnici — pentru că e greu să ne închipuim că părinţii au venit numai cu intenţia de a supraveghea copiii — au răsplătit cu aplauze dreptatea ce şi-au făcut-o, în lumea lor, Capra şi iedul cel mic. Numai morala spusă de moş Martin — o păpuşă, ursuleţ, după căderea cortinei, „orice naş îşi are naşul“ a mai trebuit să se explicată celor mici acasă, mai pe larg şi cu mai multe exemple. După aspectul entuziast al serii se părea că spectacolul ar fi fost dat de „Ţăndărică". In realitate era teatrul de păpuşi al căminului cultural din sat care pusese în scenă o nouă piesă — a treia premieră cu păpuşi, in decurs de 2 ani. Ideea înfiinţării teatrului a adus-o în sat învăţătoarea Ve-turia Popescu. Păpuşile au fost confecţionate cu materialul avut la indemînâ. Mult mai greu a fost pină s-au găsit minuitorii lor. Mulţi argumentau astfel: să cinţi cu fluierul pe scenă, sau in brigada artistică mai e o treabă, dar să te joci cu păpuşile este un lucru potrivit numai copiilor. Pînă la urmă s-au găsit citivei tineri colectivişti ca Preda Decedat, Tudorie Rahila, Preda Gheorghe ş.a. care aflaseră din ziare că mai există şi prin alte părţi teatre de păpuşi. In scurt timp formaţia de păpuşari a luat amploare. Au mers in turneu cu păpuşile, prin satele raionului. Rezultatul a fost că in vara aceasta încă un cămin cultural din raion a deschis o astfel de stagiune teatrală. Teatrul de păpuşi din Coşereni a îmbunătăţit calitatea spectacolului, făcînd înregistrarea sonoră a piesei şi adăugind pe Ungă replicile de teatru şi efectele sonore (ploaie, vint, zgomote etc.). Experienţa cîştigată ar putea să fie generalizată în sensul lărgirii sferei tematice. Adică, în brigada artistică prin intermediul păpuşilor s-ar putea satiriza unele aspecte negative care mai pot fi întîlnite în comună, sau chiar s-ar putea sublinia trăsăturile noi inspirate din munca în gospodăria colectivă. Scenetele cu păpuși — ar constitui in brigăzile artistice acele ,,miniaturi artistice“ — inspirate dintr-un fapt petrecut în viața satului sau a gospodăriei colective. Atunci teatrul de păpuşi ar putea da spectacole în matineu pentru cei mici, iar seara pentru cei mari, iar păpuşarii, cu siguranţă ar fi răsplătiţi cu aceleaşi entuziaste aplauze. ION MARCOVICI „POVESTE DIN IRKUTSK“ de A. Arbuzov înd lucra la „Poveste din Irkutsk“, Arbuzov îşi dorea ca noua lui piesă să-i determine pe mulţi dintre tinerii spectatori mai ales, să spună : „Aşadar, asta este dragostea adevărată...“. Deci „Povestea“ lui Arbuzov, inspirată de un fapt autentic din orăşelul Irkutsk, a fost concepută şi realizată ca o aprinsă pledoarie despre dragoste, argumentată cu fapte emoţionante. Eroii acestei binecunoscute şi emoţionante „Povestiri“, şi Valia şi Victor şi Serghei, sunt oameni obişnuiţi ai zilelor noastre, modeşti dar eroici luptători pentru o conduită etică împlinită de nobile sentimente, care ştiu şi izbutesc să-şi pună cu toată răspunderea acele mari probleme ale vieţii de toate zilele : demnitatea, prietenia, dragostea, fericirea. Sînt probleme profunde, de mare actualitate, ancorate adînc în realitate şi pe care Arbuzov le dezbate cu patos şi pasiune intr-un text admirabil, vibrind de umanism şi poezie. Iată de ce prezenţa „Poveştii din Irkutsk“ în viaţa unei formaţii de artişti amatori, colectivul Casei de cultură „16 Februarie“, este, cu toate dificultăţile pe care le prezintă realizarea ei scenică, demnă de relevat. Regia, încredinţată tînărului C. Veni, muncitor la „Electrobobinaj“ a dat rezultate frumoase. Tînărul regizor amator (care nu de mult, a devenit şi student la secţia de regie a Institutului de teatru) a pus în tratarea scenică a acestei piese toată pasiunea şi energia celor 21 ani ai săi. Incepînd cu distribuţia — judicios alcătuită, şi continuând cu rezolvarea atentă a fiecărei scene — de multe ori prin soluţii regizorale ingenioase (mai cuseamă in realizarea compoziţiilor şi a mişcării scenice) spectacolul său respiră tinereţea şi optimismul piesei. Cuplul Serghei — Victor, una din cele mai dificile probleme regizorale (şi actoriceşti) este tratat în chip foarte fidel piesei. Tehnicianul Mircea Filip conturează cu sensibilitate chipul cald şi blind al lui Serghei, apropiindu-1 mult de eroul imaginat de Arbuzov: „un zîmbet luminîndu-i chipul parcă din interior îi imprimă acea notă de spontaneitate tinerească, acea naivitate care în pofida caracterului său bine conturat îl face să apară uneori neputincios ca un copil... rămînînd însă deosebit de uman, de simpatic...“. Victor, isteţ şi uşuratic în prima parte, îşi dezvăluie mai tîrziu sentimente de mare profunzime, pe care tînărul maistru Valeriu Ghineţ le trăieşte cu toată convingerea (scena de la maternitate, moartea lui Serghei, ultima scenă cu Valia). Studenta Angela Alexandrescu, interpreta Valiei, a depus eforturi evidente pentru a-şi învinge lipsa de experienţă scenică . Plină de vervă în prima parte (exprimîndu-se într-o gestică niţel dezordonată) cochetăria-i uşor frivolă face loc în a doua parte a piesei unei trăiri dramatice intense, interpreta izbutind trecerea printr-o gradaţie judicioasă a mijloacelor de expresie. Poate pe parcurs jocul său va căpăta un plus de greutate, de maturitate. Alături de „trio“-ul central, strungarul C. Pangratin a făcut din Serdiuk un personaj aproape tot atît de principal. De remarcat maturitatea dovedită de Adina Jurcă în rolul Larisei, spontaneitatea Dorinei Boieru-Zinca, umorul lui Victor Miclea, vocea caldă a lui Cornel Manolescu Rodik (exclusiv uşoara alunecare spre melodramă din scena morţii lui Serghei). La reuşita spectacolului, un rol însemnat l-a jucat şi scenografia semnată de Rodica Pavelescu care, intr-un cadru plastic foarte simplu, rezolvă dificultăţile create de desfăşurarea acţiunii, prin cîteva elemente de decor (doi plopi, o salcie, o bancă, o perdea) stilizate cu mult gust. S-ar putea reproşa — regiei şi interpreţilor — unele tendinţe de poză, un ritm încă prea lent în anumite momente, anume violenţe, nu întotdeauna potrivite în relaţiile dintre personaje. Spectacolul, realizat de un colectiv tînăr şi de un regizor foarte tînăr, adresîndu-se în special tineretului, are meritul de a fi subliniat cu grijă acele două elemente pe care autorul „Poveştii din Irkutsk“ le consideră obligatorii pentru teatrul său : laconismul şi poezia. N. TEODORU In interpretarea colectivului de teatru al Casei raionale de cultură ,,16 Februarie“ Foraj cu turbina 2 ianuarie, ora 8 dimineaţa. Constantin Popescu, inginerul şef al Trustului de foraj Tg. I Jiu, face raportul telefonic al forajului din prima zi de munc Ică. Brigăzile de foraj de la sondele ISO şi 253 (inginerulşef a ţinut să ne precizeze că aici lucrează doi vestiţi sondori-şefi, Gheorghe Menchenie şi Vasile Dumbravă) au săpat cu turbina în proporţie de 100 la sută, întrecerea pornită anul trecut, ca tot mai multe brigăzi să foreze numai cu turbina continuă din prima zi a anului. Pe între aun trust, forajul cu turbina a atins 70 la sută încă din anul 1963. C. PRIESCU Cuvintarea ambasadorului Republicii Cuba la Bucureşti Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 5-a aniversare a victoriei revoluţiei cubane — miercuri seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare în limba romînă, la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Telegramă Cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Romîne, a adresat o telegramă de felicitări ministrilui relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia. (Agerpres) In locuinţe noi ‡■ Anul trpmit nurna- PYhn`, np scară stmrfii df»lmr Anul trecut aproape 2 500 de familii ale constructorilor de maşini, chnimiştilor şi altor oameni ai muncii din regiunea Braşov s-au mutat în locuinţe noi. La Braşov, Sibiu, Mediaş, Victoria, Blaj au fost ridicate un mare număr de blocuri noi care au schimbat înfăţişarea oraşelor. In construcţia noilor locuinţe s-a acordat în continuare atenţie lucrărilor de finisaj, s-a extins pe scară largă folosirea maselor plastice ca înlocuitoare ale altor materiale la instalaţiile sanitare, pardoseli şi zugrăveli. Şi în regiunea Bacău s-au mutat în apartamente noi peste 2 500 de familii. Numai oraşul Oneşti a crescut anul trecut cu aproape 1 000 de apartamente. In1964 investiţiile alocate pentru construcţii de locuinţe în regiunea Bacău sunt cu 28 la sută mai mari faţă de anul trecut. In regiunea Oltenia s-a dat în folosinţă anul trecut de peste 4 ori mai multe apartamente decît în 1959. In oraşele Craiova şi Tr. Severin au fost construite mai mult de 1 000 de apartamente noi. (Agerpres) „Cartea prin poştă“ 45 009 de cititori, cu 5 000 mai mulţi decît în 1962, au înregistrat în 1963 serviciile librăriei „Cartea prin poştă“. Urmare a celor peste 77 000 comenzi primite, librăria a difuzat circa 300 000 de volume în valoare de 3 350 000 lei. Au fost solicitate, îndeosebi cărţi din domeniul agriculturii, medicinei, pedagogiei şi alte lucrări tehnico-ştiinţifice.. Lucrătorii librăriei se străduiesc să informeze cit mai bine pe cititori. Ei au expediat în cursul anului trecut circa un milion materiale de informare (buletinul bibliografic, cărţi noi, cataloage, prospecte, prezentări de cărţi etc.). Se extinde sistemul de reţinere a lucrărilor înainte de apariţie. în 1963, mii de cititori ai librăriei şi-au asigurat în acest fel cărţile de care au avut nevoie. Săptămîna viitoare pe ecrane Pisica de mare O producţie a studioului cinematografic Bucureşti SCENARIUL: Petre Luscalov şi Vladimir Popescu REGIA : Gheorghe Turcu IMAGINEA : Jean Pierre Lazar MUZICA : Tiberiu Olah DECORURI: Ştefan Mariian Cu , Leopoldina Bălănuţă, Victor Rebengiuc, Colea Răutu, Iurie Darie, Toma Dimitriu, Nicolae Sireteanu, Haralambie Boroș Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara au pus în vînzare locuri pentru odihnă şi tratament balnear în trimestrul I 1964, cu plecări în staţiuni începînd de la 5 ianuarie 1964. în acest sezon se acordă reduceri de tarife între 10—15 la sută la tratament balnear în următoarele localităţi: — Govora, Herculane, Ocna-Sibiu, Bazna, Victoria 1 Mai, Victoria 9 Mai, Sovata, Pucioasa, Olăneşti, Slănic-Moldova, Căciulata, Sîngeorz-băi, Buziaş, Borsec, Vatra Dornei, şi reduceri de 20—25 la sută la odihnă în următoarele localităţi : — Sinaia, Buşteni, Predeal, Păltiniş, Sibiu, Borsec, Sovata, Tuşnad. Se pun în vînzare locuri în serii de 3 pînă la 12 zile şi serii de 18 şi 21 zile. Posesorii de bilete O.N.T. „Carpaţi“ beneficiază de 50 la sută reducere pe calea ferată şi autobuze. Pentru copiii între 7—14 ani, reduceri pînă la 50 la sută din tarif. Reţineţi din timp locuri pentru tratament şi odihnă în trimestrul I 1964 la agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din întreaga ţară.