Scînteia Tineretului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 4626-4651)
1964-04-08 / nr. 4632
BRIGADA „SCÎNTEII TINERETULUI" TRANSMITE din raionul Roșiori. m avut mai intii o scurtă convorbire cu tovarăşul inginer Toma Olaru, preşedintele consiliului agricol raional. Ca şi în împrejurările anterioare despre care am scris, primul răspuns la întrebarea noastră referitoare la problema centrală a zilei, a fost : — Folosim toate posibilităţile pentru menţinerea şi valorificarea apei din sol. Prin aceasta înțeleg efectuarea complexului de lucrări pentru întreţinerea ogoarelor de toamnă, grăparea culturilor de toamnă şi însămînţarea porumbului. Pe toate aceste fronturi viteza zilnică de lucru este în creştere, fapt demonstrat de rezultatele obţinute azi (7 aprilie) față de ziua de ieri. Ieri (6 aprilie): întreţinut ogoare de toamnă — aproximativ 17 000 ha. Azi (7 aprilie) — s-au adăugat încă 1 000 de ha. Ieri (6 aprilie — prima zi) : semănat porumb — 1000 ha. Azi (7 aprilie) : semănat porumb — 1 200 ha. Pentru mîine (8 aprilie) se prevede o viteză zilnică la semănat de 2344 ha, adică atît cit a fost planificat. în continuare, va creşte. Cum se realizează această creştere în gospodăriile colective ? Insofiţi de tovarăşul inginer Florea Scrioşteanu, vicepreşedinte al consiliului agricol raional, am pornit într-un raid prin comunele raionului. E dimineaţă, devreme. Pămîntul, umezit de ploaia scurtă care a căzut ieri, începe să-şi schimbe culoarea, căpătînd pe crestele brazilor o nuanţă cenuşie. Cîmpul este împînzit de oameni şi maşini. Pe zeci de kilometri, la capătul solelor unde se seamănă porumbul, stau înşiraţi din loc în loc sacii cu sămînţă, au fost aduşi aci din zori. La ora 6,00 semănătorile au intrat în lucru. Alături, pe întinderi, necuprinse cu ochiul, alte tractoare acţionează grape cu discuri, grape reglabile, cultivatoare, după cerinţele fiecărei sole în parte. Şi toate acestea , pe zeci de kilometri. La fiecare pas este evidentă preocuparea deosebită a mecanizatorilor şi colectiviştilor, întrecerea lor cu timpul, cu orele. Am ajuns la G.A.C. „30 Decembrie“ din comuna Ciolăneşti. Totul a fost calculat cu minuţiozitate. Sunt peste 1 000 ha de ogoare de toamnă care trebuiesemănate cu porumb. Rezervele de apă sunt reduse. Toate torţele pentru păstrarea lor 17 tractoare din brigada a 17-a de la S.M.T. Odobeasca au fost repartizate la discuit şi ia lucrări cu cultivatorul. Capilaritatea este distrusă, evaporarea redusă. Se lucrează cu o viteză zilnică de peste 100 ha. Alături, pe terenul pregătit dinainte, 6 semănători 2 S.P.C. 2 merg neîntrerupt; într-o zi s-au însămînțat 56 de ha. De mîine vor intra pe brazdă alte două semănători. Adîncimea de însămînţare — 10 cm, aici este umiditate suficientă, iar temperatura în sol se menţine de 3 zile la 10—11°. Aceeaşi activitate rodnică, aceeaşi planificare judicioasă a forţelor de muncă am intilnit la brigada a 16-a de tractoare care lucrează pe ogoarele aceleiaşi gospodării. Aceeaşi grijă pentru menţinerea umidităţii şi pentru încadrarea însăminţărilor în epoca optimă, există şi în G.A.C. Timpuri Noi din comuna Belilori, G.A.C. „Drumul belşugului“ din Necşuleşti, şi mai departe la Vîrtoape, Peretu, Drăcşani. La Beuca, tabloul s-a schimbat intr-o oarecare măsură. La arat au fost repartizate 6 tractoare (puteau lucra numai trei, pentru că există posibilitatea să se organizeze şi schimbul 11), în timp ce la întreţinerea ogorului s-a realizat, printre picături, numai 100 ha din aproape 700 care urmează să fie însămînțate cu porumb, iar semănatul încă nu a început. Din cele 3 grape reglabile trimise aici de S.M.T. Odobeasca, una a venit direct din stațiune inutilizabilă. Se puteau alina zilnic cu ajutorul ei vreo 30 de ha. La Ciurari — aproximativ aceeaşi situaţie cu privire la repartizarea tractoarelor, din care cauză întreţinerea ogoarelor de toamnă se face într-un ritm necorespunzător. In plus, semănătorile n-au fost bine reglate, pierzîndu-se acum timp preţios pentru punerea lor la punct. La brigada de tractoare care lucrează pe ogoarele gospodăriei colective „Unirea“ din co- FLORENŢA ALBU ing. NICOLAE SIMIONESCU ION CUCU (Continuare în pag. a 111-a) hete forţele la semănatul şi menţinerea apei in sol! Operele în interpretarea artiştilor amatori Recent, la clubul Uzinelor „Tractorul“ din Braşov a luat fiinţă o formaţie de operetă de amatori din care fac parte strungari, lăcătuşi, rectificatori, laboranţi, ingineri. Noua formaţie pregăteşte punerea în scenă a operei „Trandafirii Doftanei", de Norbert Petri, sub conducerea muzicală a compozitorului. Astfel de formaţii, create din dragostea multor oameni ai muncii pentru acest gen muzical îşi desfăşoară activitatea în mai multe întreprinderi din Capitală şi din alte oraşe din ţară. Aşa, de exemplu, ansamblul Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală prezintă la cel de-al Vll-lea concurs al artiştilor amatori fragmente din opera „Fata cu garoafe". La Palatul de cultură din Piteşti, artiştii amatori pregătesc spectacolul cu opereta „Ana Lugojana". Rolul principal va fi susţinut de filatoarea Elena Radu de la „Textila“-Piteşti, interpreta cîntecelor moldoveneşti în ansamblul folcloric al R. P. Român, care a primit anul acesta la Cairo premiul 1 şi diploma de onoare. Sub îndrumarea artistului emerit Panait Victor Cottescu, profesor la Conservatorul din Bucureşti, o altă formaţie de amatori din Piteşti a pus în scenă anul trecut opereta „Sărutul Cianiţei“, cu care a dat mai multe reprezentaţii la Piteşti şi Curtea de Argeş. Artiştii amatori din R. Vîlcea au montat opereta „Plutaşul de pe Bistriţa", iar cei din Slatina pregătesc,premiera operetei „Crai Nou". Noi moű€ic ai încălţăminte De citeva zile magazinele au pus in vînzare Încălţăminte pentru sezonul cald. Comparativ cu primul semestru al anului trecut, in acest an cumpărătorii vor avea la dispoziţie cantităţi sporite şi un sortiment mai bogat de pantofi şi sandale pentru primăvară şi vară. Din unele sortimente cum sunt sandale tip litoral cu talpă microdar sau duroflex, sandale cu toc îmbrăcat cu plută pentru femei, se vor pune In vinzare cantităţi cu 50—350 la sută mai mari. Numărul modelelor a crescut de asemenea. Fabricile „Flacăra roşie“ „Dîmboviţa", „Carmen", „Progresul" , din Bucureşti, Fabrica de Încălţăminte şi pielărie din Cluj şi altele au realizat noi modele de paniofi şi sandale pentru copii, femei şi bărbaţi. Ele se remarcă printr-o diversitate de culori şi linii elegante, si nu flexibile, uşoare şi comode. De asemenea Încălţămintea pentru adolescenţi şi copii este realizată după calapoade şi din materiale care o fac comodă şi durabilă. Noile modele sunt rodul muncii creatorilor şi lucrătorilor din industria deîncălţăminte care s-au condus In activitatea lor de aprecierile de care s-au bucurat unele modele de încălţăminte In sezonul trecut, precum şi de sugestiile şi propunerile făcute de cumpărători. (Agerpres) Pe primele locuri in concursul Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a desemnat zilele acestea întreprinderile clasate pe primele locuri în concursul de inovaţii desfăşurat anul trecut în această principală ramură a economiei noastre naţionale. Uzinele „23 August“, „Autobuzul’’ şi „Electrofar“ din Bucureşti, precum şi „Independenţa“ din Sibiu au cucerit de inovaţii premiul I, iar alte zece unităţi constructoare de maşini au primit premiile II şi III. Concursul de inovaţii organizat în anul 1963 în industria construcţiilor de maşini s-a încheiat cu 10 600 inovaţii aplicate în producţie, care au adus economii de aproape 121 milioane lei. (Agerpres) Se însămințează porumbul. Imagine de pe terenurile experimentale ale Institutului de cercetări pentru cultura cerealelor și plantelor tehnice din Fundulea, regiunea București. Fruntaș în întrecerea socialistă — acesta este titlul purtat acum de tînărul Marin Constantin, rectificator la Uzina mecanică din Sinaia. Pentru o mai bună organizare pe şantier Anul acesta, pe toate şantierele de locuinţe din Iaşi s-a extins noul sistem de planificare şi organizare a muncii brigăzilor de constructori, iniţiat de Trustul regional de construcţii , „norma compusă pe apartament“. Aplicarea noii metode presupune organizarea raţională a fiecărui punct de lucru, amplasarea depozitelor de materiale cit mai aproape de obiectivul în construcţie, scurtarea substanţială a distanţelor de transport, folosirea în măsură mai mare a metodelor moderne de luru. Construcţii noi în oraşul Suceava. Primăvara a scos la joacă,în faţa noilor blocuri, numeroşi copii Foto: AGERPRES Proletar! din toate țările, uniți-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4632 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 8 aprilie 1964 Primirea de către tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer a vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R.P. Romíne, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Dejunul oferit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Român. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit marţi un dejun în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romíno la Viena, membri ai guvernului, ai conducerii unor ministere şi alte persoane oficiale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, consilierii şi conducătorii de întreprinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe oaspete şi membri ai ambasadei Austriei, în timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă călduroasă, au rostit toasturi preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romano şi vicecancelarul Austriei. (Agerpres) Toastul tovarăşului Ion Gheorghe Ma Stimate domnule vicecancelar, Stimaţi oaspeţi austrieci Vă rog să-mi permiteţi,înainte de toate, ca, în numele guvernului Republicii Populare Române, să vă salut călduros şisă vă urez o şedere plăcută şi folositoare în ţara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita dv. în Romînia şi suntem convinşi că ea va aduce o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor amicale dintre ţările noastre. încă din 1960, pornind de la vizita la Viena a preşedintelui Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit contacte regulate între oamenii de stat români şi austrieci care au permis o mai bună cunoaştere reciprocă şi au devenit un factor permanent de apropiere între cele două ţări. Evident, rezultatele rodnice ale acestor contacte au fost înlesnite de faptul că ambele părţi au fost însufleţite de dorinţa de a întări cooperarea bilaterală pe bază de egalitate şi respect reciproc, că au găsit de la bun început un punct de vedere comun într-o problemă deosebit de importantă şi anume că schimburile economice reprezintă o bază solidă pentru înţelegerea între state. Cunoaştem şi preţuim, stimate domnule vicecancelar, aportul de personal la promovarea acestui punct de vedere, a cărei justeţe este confirmată încă o dată de evoluţia relaţiilor româno-austriece în ultimii ani. Volumul comerţului dintre România şi Austria a crescut, în perioada 1955—1963, de aproape patru ori. Acordul comercial de lungă durată şi alte acorduri încheiate recent au creat un cadru stabil pentru desfăşurarea şi dezvoltarea schimburilor comerciale. S-au dezvoltat legături din ce în ce mai vii culturale, schimburi de vizite între oameni de ştiinţă, artişti, întîlniri sportive, schimburi turistice. A fost ridicat la rang de ambasadă nivelul reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări. S-au rezolvat problemele pendinte izvorînd din relaţiile bilaterale. Azi nu mai există între noi probleme de această natură și putem să ne (Continuare în pag. a Ill-a) Qdîfo In acest număr* — Sugestii la o emisiune „Seară pentru tineret“ — Cronica dramatică „Paharul cu apă“ — Tineretul — prezent la muncă patriotică — Viaţa de organizaţie. Să cunoaştem şi să popularizăm experienţa valoroasă — Rubrica „SPORT“ Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pittermann Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelenţe, Permiteţi-mi să vă mulţumesc, în primul rînd, atît în numele meu, cit şi în numele colaboratorilor mei pentru invitaţia şi primirea extrem de călduroasă şi, în acelaşi timp, pentru posibilitatea pe care ne-aţi oferit-o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale industriei etatizate austriece cu forurile dumneavoastre competente. Exprimîndu-şi convingerea că aceste discuţii se vor încheia cu succes, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiţii de prietenie izvorîte din relaţii culturale şi comerciale care se găsesc la baza legăturilor dintre Austria, ţară azi neutră, şi Romînia. El a subliniat importanţa schimbului de experienţă şi de mărfuri, cit mai larg între popoare, în prezent „cînd epoca autarhiei a trecut“. „Dacă mă gîndesc la viitorul continentului nostru, acest viitor nu trebuie „să consiste în distrugătoare şi în tancuri. Viitorul acesta trebuie să se bazeze pe capacitatea de dezvoltare atît a agriculturii, cit şi a industriei. Acest viitor trebuie să se bazeze pe o pregătire multilaterală a întregului popor în cunoştinţe tehnice ştiinţifice, pentru că maşinile şi instalaţiile industriale trebuie să fie mai întîi create şi apoi să fie bine cunoscute. Viitorul trebuie să se bazeze, de asemenea, pe solidaritate şi să fie realizat prin schimbul liber de mărfuri. Aceasta poate să fie o viziune de viitor foarte îndepărtat. Putem scurta această depărtare prin contactele personale, omeneşti, nu numai ale conducătorilor, ci şi înseşi ale muncitorilor, ale popoarelor noastre. Cînd s-a cîştigat încrederea că unul nu doreşte răul celuilalt, înţelegerea nu va fi greu de realizat. Ritmul creşterii turismului austriac în Romînia arată că ne găsim pe un drum bun. Fiecare ţară şi fiecare popor are dreptul să înceapă dezvoltarea relaţiilor sale cu acele popoare cu care există o încredere reciprocă, și eu pot să spun că în raporturile dintre statele noastre există această încredere. Astfel, există (Continuare în pag. a Ill-a) METALUL POATE FI MAI BINE GOSPODĂRIT! Inginerul Traian Roşu, şeful secţiei forje a Uzinelor „1 Mai“-Ploieşti ne împărtăşeşte experienţa dobîndită de colectivul său în : • Alegerea celor mai bune metode de forjare • Debitarea raţională a metalelor • îmbunătăţirea tehnologiei de prelucrareituaţia consumului de metal în secţia noastră, la sfîrşitul anului trecut, indica o economie de aproape 350 tone, realizată ■ prin reducerea sistematică,a greutăţii pieselor, valorificarea deşeurilor de la debitare, folosirea largă a laminatelor cu defecte de fabricaţie, în acest an, avem sarcina de a realiza o reducere a preţului de cost în valoare de 4 200 000 lei. Din această-sumă, peste două treimi trebuie obţinută prin continua reducere a consumului de metal, prin mai buna gospodărire a semifabricatelor, matriţelor etc. Ce căi folosim pentru aceasta ? In ultimul timp, am reuşit să ne însuşim o seamă de procedee tehnologice avansate — forjarea în matriţe deschise, forjarea de precizie ,— în atenţia noastră fiind acum extinderea lor în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale materialului, de destinaţia piesei, de gradul de complexitate al acesteia. Este foarte importantă deci, alegerea din capul locului a metodei de forjare cea mai productivă şi mai economică. încercările noastre, efectuate cu şase luni în urmă de a prelucra unele repere prin matriţare în locul forjării libere au dat rezultate bune. De atunci una din principalele preocupări ale tehnologilor secţiei a devenit tocmai studierea posibilităţilor de aplicare a metodelor de forjare moderne la un număr cit mai mare de piese. Din luna noiembrie 1963 şi pînă acum, am folosit matriţarea închisă pe prese hidraulice şi ciocane matriţoare — în locul forjării libere — la confecţionarea casetelor şi penelor pentru mesele Rotary, a urechilor întinzătoare de la turlele instalaţiilor de foraj, şi a altor repere. Rezultatul ? A fost economisit lunar, în medie, 10 000 kg metal. In funcţie de factorii amintiţi, am aplicat şi forjarea în matriţe deschise, pe ciocanele cu abur. In prezent, roţile de lanţ, roţile dinţate ale craboţilor de la instalaţiile 2DH, 3 DH — 200 A, 4 LD, T 50 — în total peste 100 de repere — nu se mai execută prin forjare libera ci prin această metodă mult mai economică. Numai în primele trei luni ale acestui an, prin schimbarea metodei de forjare la aceste piese, am putut înscrie la capitolul economii încă 5 tone de metal. Și exemple se pot da în continuare. Se impune însă o precizare. Reducerea consumului de metal nu se obţine dintr-o dată, numai prin simpla alegere a unei metode de forjare mai avansată. Schimbarea procedeului de lucru impune în primul rînd o debitare a materialului la dimensiuni mai mici decit în cazul forjării libere. Pentru piesele care vor fi prelucrate prin matriţare şi croire devine mai complexă Aceasta ne dă, posibilitatea să folosim în întregime laminatele, să nu rezulte capete inutilizabile. Stabilirea dimensiunilor la debitare şi chiar a pieselor forjate care vor merge în secţiile de prelucrări mecanice nu se face la întîmplare. La întocmirea tehnologiei trebuie să se ţină seamă de adausurile de prelucrare, de pierderile prin oxidare în timpul încălzirii. Adausurile tehnologice nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în STAS-uri. Am reuşit să facem acest lucru. Experienţa acumulată de-a lungul anilor ne-a permis însă să îmbunătăţim continuu tehnologia de prelucrare, să reducem sistematic adausurile prevăzute în proiectele iniţiale, atît la operaţiile de matriţare cit şi la forjarea liberă. La unele piese — bunăoară, la roata dinţată conică cu 36 dinţi de la cutia de viteze a instalaţiei 2 DH — reducerea consumului de metal~ atinge cifra de 24 kg pe bucată. La altele, reproiectarea tehnologiei a dus la reduceri în aparenţă mai mici. Este cazul conurilor de la sapele R10—Cb şi R1O—C care se prelucrează acum prin matriţare. La acestea, prin micşorarea adausurilor, consumul de metal pe bucată a fost redus cu 1 kg, respectiv 500 grame. Lunar, însă, numai de la aceste două repere se economisesc peste 15 tone de oţel. După cum este şi firesc, nu ne vom opri aici. In secţia noastră mai sunt rezerve pe care oamenii le descoperă şi le valorifică. Aş vrea să relev în acest sens activitatea depusă de tinerii Mihai Prahoveanu, inginer şi Ion Muş (Continuare în pag a III-a) CĂI DE REDUCERE A CONSUMULUI LA FORJE