Scînteia Tineretului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 4626-4651)

1964-04-08 / nr. 4632

BRIGADA „SCÎNTEII TINERETULUI" TRANSMITE din raionul Roșiori. m avut mai intii o scurtă convorbire c­u tovarăşul ingi­ner Toma Olaru, preşedintele con­siliului agricol ra­ional. Ca şi în îm­prejurările anterioare despre care am scris, primul răspuns la întrebarea noastră referitoa­re la problema centrală a zilei, a fost : — Folosim toate posibilităţi­le pentru menţinerea şi valori­ficarea apei din sol. Prin acea­sta înțeleg efectuarea comple­xului de lucrări pentru între­ţinerea ogoarelor de toamnă, grăparea culturilor de toamnă şi însămînţarea porumbului. Pe toate aceste fronturi viteza zilnică de lucru este în creş­tere, fapt demonstrat de rezul­tatele obţinute azi (7 aprilie) față de ziua de ieri. Ieri (6 aprilie): întreţinut o­­goare de toamnă — aproxima­tiv 17 000 ha. Azi (7 aprilie) — s-au adăugat încă 1 000 de ha. Ieri (6 aprilie —­ prima zi) : semănat porumb — 1000 ha. Azi (7 aprilie) : semănat po­rumb — 1 200 ha. Pentru mîine (8 aprilie) se prevede o viteză zilnică la semănat de 2344 ha, adică atît cit a fost planificat. în continuare, va creşte. Cum se realizează această creştere în gospodăriile colec­tive ? Insofiţi de tovarăşul inginer Florea Scrioşteanu, vicepreşe­dinte al consiliului agricol ra­ional, am pornit într-un raid prin comunele raionului. E dimineaţă, devreme. Pă­­mîntul, umezit de ploaia scurtă care a căzut ieri, începe să-şi schimbe culoarea, căpătînd pe crestele brazilor o nuanţă ce­nuşie. Cîmpul este împînzit de oameni şi maşini. Pe zeci de kilometri, la capătul solelor unde se seamănă porumbul, stau înşiraţi din loc în loc sa­cii cu sămînţă, au fost aduşi aci din zori. La ora 6,00 semă­­nătorile au intrat în lucru. Ală­turi, pe întinderi, necuprinse cu ochiul, alte tractoare acţionea­ză grape cu discuri, grape re­glabile, cultivatoare,­­ după ce­rinţele fiecărei sole în parte. Şi toate acestea , pe zeci de kilometri. La fiecare pas este evidentă preocuparea deosebită a meca­nizatorilor şi colectiviştilor, în­trecerea lor cu timpul, cu orele. Am ajuns la G.A.C. „30 De­cembrie“ din comuna Ciolă­­neşti. Totul a fost calculat cu mi­nuţiozitate. Sunt peste 1 000 ha de ogoare de toamnă care tre­buie­­semănate cu porumb. Re­zervele de apă sunt reduse. Toate torţele pentru păstrarea lor 1­7 tractoare din brigada a 17-a de la S.M.T. Odobeasca au fost repartizate la discuit şi ia lucrări cu cultivatorul. Capilaritatea este distrusă, e­­vaporarea redusă. Se lucrează cu o viteză zilnică de peste 100 ha. Alături, pe terenul pre­gătit dinainte, 6 semănători 2 S.P.C. 2 merg neîntrerupt; în­­tr-o zi s-au însămînțat 56 de ha. De mîine vor intra pe braz­dă alte două semănători. Adîn­­cimea de însămînţare — 10 cm, aici este umiditate suficientă, iar temperatura în sol se men­ţine de 3 zile la 10—11°. Aceeaşi activitate rodnică, a­­ceeaşi planificare judicioasă a forţelor de muncă am intilnit la brigada a 16-a de tractoare care lucrează pe ogoarele ace­leiaşi gospodării. Aceeaşi grijă pentru menţinerea umidităţii şi pentru încadrarea însămin­­ţărilor în epoca optimă, există şi în G.A.C. Timpuri Noi din comuna Belilori, G.A.C. „Dru­mul belşugului“ din Necşuleşti, şi mai departe la Vîrtoape, Peretu, Drăcşani. La Beuca, tabloul s-a schim­bat intr-o oarecare măsură. La arat au fost repartizate 6 trac­toare (puteau lucra numai trei, pentru că există posibilitatea să se organizeze şi schimbul 11), în timp ce la întreţinerea ogorului s-a realizat, printre picături, numai 100 ha din a­­proape 700 care­ urmează să fie însămînțate cu porumb, iar se­mănatul încă nu a început. Din cele 3 grape reglabile trimise aici de S.M.T. Odobeasca, una a venit direct din stațiune inu­tilizabilă. Se puteau alina zil­nic cu ajutorul ei vreo 30 de ha. La Ciurari — aproximativ a­­ceeaşi situaţie cu privire la re­partizarea tractoarelor, din care cauză întreţinerea ogoare­lor de toamnă se face într-un ritm necorespunzător. In plus, semănătorile n-au fost bine re­­­glate, pierzîndu-se acum timp preţios pentru punerea lor la punct. La brigada de tractoare care lucrează pe ogoarele gospodă­riei colective „Unirea“ din co- FLORENŢA ALBU ing. NICOLAE SIMIONESCU ION CUCU (Continuare în pag. a 111-a) hete forţele­­ la semănatul şi menţinerea apei in sol! Operele în interpretarea artiştilor amatori Recent, la clubul Uzinelor „Tractorul“ din Braşov a luat fiin­ţă o formaţie de ope­retă de amatori din care fac parte strun­gari, lăcătuşi, rectifi­catori, laboranţi, ingi­neri. Noua formaţie pregăteşte punerea în scenă a operei „Tran­dafirii Doftanei", de Norbert Petri, sub con­ducerea muzicală a compozitorului. Astfel de formaţii, create din dragostea multor oameni ai muncii pentru acest gen muzical îşi des­făşoară activitatea în mai multe întreprin­deri din Capitală şi din alte oraşe din ţară. Aşa, de exemplu, an­samblul Uzinelor „E­­lectromagnetica“ din Capitală prezintă la cel de-al Vll-lea con­curs al artiştilor ama­tori fragmente din opera „Fata cu ga­roafe". La Palatul de cultură din Piteşti, artiştii amatori pre­gătesc spectacolul cu opereta „Ana Lugo­­jana". Rolul principal va fi susţinut de fi­­latoarea Elena Radu de la „Textila“-Piteşti, interpreta cîntecelor moldoveneşti în an­samblul folcloric al R. P. Român, care a primit anul acesta la Cairo premiul 1 şi di­ploma de onoare. Sub îndrumarea ar­tistului emerit Panait Victor Cottescu, pro­fesor la Conservatorul din Bucureşti, o altă formaţie de amatori din Piteşti a­ pus în scenă anul trecut opereta­­ „Sărutul Cia­­niţei“, cu care­ a dat mai multe reprezenta­ţii la Piteşti şi­ Curtea de Argeş. Artiştii amatori din R. Vîlcea au montat opereta „Plutaşul de pe Bis­triţa", iar cei din Sla­tina pregătesc,premie­ra operetei „Crai Nou". Noi moű€ic ai încălţăminte De citeva zile magazinele au pus in vînzare Încălţăminte pentru se­zonul cald. Comparativ cu primul semestru al anului trecut, in acest an cumpărătorii vor avea la dis­poziţie cantităţi sporite şi un sorti­ment mai bogat de pantofi şi san­dale pentru primăvară şi vară. Din unele sortimente cum sunt sandale tip litoral cu talpă microdar sau duroflex, sandale cu toc îmbrăcat cu plută pentru femei, se vor pune In vinzare cantităţi cu 50­—350 la sută mai mari. Numărul modelelor a crescut de asemenea. Fabricile „Flacăra roşie“ „Dîmboviţa", „Car­men", „Progresul" , din Bucureşti, Fabrica de Încălţăminte şi pielărie din Cluj şi altele au realizat noi modele de paniofi şi sandale pen­tru copii, femei şi bărbaţi. Ele se remarcă printr-o diversi­tate de culori şi linii elegante, si nu flexibile, uşoare şi comode. De asemenea Încălţămintea pentru adolescenţi şi copii este realizată după calapoade şi din materiale care o fac comodă şi durabilă. Noile modele sunt­ rodul muncii creatorilor şi lucrătorilor din in­dustria de­­încălţăminte care s-au condus In activitatea lor de apre­cierile de care s-au­­ bucurat unele modele de încălţăminte In sezonul trecut, precum şi de sugestiile şi propunerile făcute de cumpărători. (Agerpres)­ Pe primele locuri in concursul Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini a desem­nat zilele acestea întreprinde­rile clasate pe primele locuri în concursul de inovaţii des­făşurat anul trecut în această principală ramură a economiei noastre naţionale. Uzinele „23 August“, „Auto­buzul’’ şi „Electrofar“ din Bucureşti, precum şi „Inde­pendenţa“ din Sibiu au cucerit de inovaţii premiul I, iar alte zece­ uni­tăţi constructoare de maşini au primit premiile II şi III. Concursul de­ inovaţii orga­nizat în anul 1963 în industria construcţiilor de maşini s-a încheiat cu 10 600 inovaţii aplicate în producţie, care au adus economii de aproape 121 milioane lei. (Agerpres) Se însămințează porumbul. Imagine de pe terenurile experimentale ale Institutu­lui de cercetări pentru cul­tura cerealelor și plantelor tehnice din Fundulea, re­giunea București. Fruntaș în întrecerea socialistă — acesta este titlul purtat a­­cum de tînărul Marin Constan­tin, rectificator la Uzina meca­nică din Sinaia. Pentru o mai bună organizare pe şantier Anul acesta, pe toate şantie­rele de locuinţe din Iaşi s-a extins noul sistem de planifi­care şi organizare a muncii brigăzilor de constructori, ini­ţiat de Trustul regional de construcţii , „norma compusă pe apartament“. Aplicarea noii metode pre­supune organizarea raţională a fiecărui punct de lucru, am­plasarea depozitelor de mate­riale cit mai aproape de obiec­tivul în construcţie, scurtarea substanţială a distanţelor de transport, folosirea în măsură mai mare a metodelor moder­ne de lu­­ru. Construcţii noi în oraşul Suceava. Primăvara a scos la joacă,în faţa noilor blocuri, numeroşi copii Foto: AGERPRES Proletar! din toate țările, uniți-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4632 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 8 aprilie 1964 Primirea de către tovarăşii Gheorghe Gheorgh­iu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer a vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la a­­miază, la Palatul R.P. Romíne, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi Mir­­cea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Au luat parte dr. Paul Wet­­zler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Ro­bert Fischer, consilierul vice­cancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Dejunul oferit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Român. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Mau­rer, a oferit marţi un dejun în cinstea vicecancelarului Aus­triei, dr. Bruno Pittermann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheor­ghe Gaston Marin şi Constan­tin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gri­­gore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Mircea Ocheană, amba­sadorul R.P. Romíno la Viena, membri ai guvernului, ai con­ducerii unor ministere şi alte persoane oficiale. Au participat dr. Paul Wetz­­ler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, consilierii şi condu­cătorii de întreprinderi indus­triale din Austria care îl în­soţesc pe oaspete şi membri ai ambasadei Austriei, în timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă căldu­roasă, au rostit toasturi pre­şedintele Consiliului de Mini­ştri al R.P. Romano şi­ vice­cancelarul Austriei.­­ (Agerpres) Toastul tovarăşului Ion Gheorghe Ma Stimate domnule vicecancelar, Stimaţi oaspeţi austrieci Vă rog să-mi permiteţi,­­înainte de toate, ca, în numele guvernului Republicii Populare Ro­mâne, să vă salut călduros şi­­să vă urez o şedere plăcută şi folositoare în ţara­ noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita dv. în Romînia şi suntem­ convinşi că ea va aduce o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor amicale dintre ţările noastre. încă din 1960, pornind de la vizita la Viena a preşedintelui Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit contacte regulate între oamenii de stat români şi aus­trieci care au permis o mai bună cunoaştere reciprocă şi au devenit un factor permanent de apropiere între cele două ţări. Evident, rezultatele rodnice ale acestor con­tacte au fost înlesnite de faptul că ambele părţi au fost însufleţite de dorinţa de a întări coope­rarea bilaterală pe bază de egalitate şi respect reciproc, că au găsit de la bun început un punct de vedere comun într-o problemă deose­bit de importantă şi anume că schimburile eco­nomice reprezintă o bază­ solidă pentru înţele­gerea între state. Cunoaştem şi preţuim, stimate domnule vice­cancelar, aportul de personal la promovarea acestui punct de vedere, a cărei justeţe este confirmată încă o dată de evoluţia relaţiilor româno-austriece în ultimii ani. Volumul comerţului dintre România şi Aus­tria a crescut, în perioada 1955—1963, de aproa­pe patru ori. Acordul comercial de lungă du­rată şi alte acorduri încheiate recent au creat un cadru stabil pentru desfăşurarea şi dezvol­tarea schimburilor comerciale. S-au dezvoltat legături din ce în ce mai vii culturale, schimburi de vizite între oameni de ştiinţă, artişti, întîlniri sportive, schimburi tu­ristice. A fost ridicat la rang de ambasadă nivelul reprezentanţelor diplomatice ale celor două ţări. S-au rezolvat problemele pendinte izvorînd din relaţiile bilaterale. Azi nu mai există între noi probleme de această natură și putem să ne (Continuare în pag. a Ill-a) Qdîfo In acest număr* — Sugestii la o emi­siune „Seară pentru ti­neret“ —­ Cronica dramatică „Paharul cu apă“ — Tineretul — prezent la muncă patriotică — Viaţa de organiza­ţie. Să cunoaştem şi să popularizăm experien­ţa valoroasă — Rubrica „SPORT“ Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pittermann Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelenţe, Permiteţi-mi să vă mulţumesc, în primul rînd, atît în numele meu, cit şi în numele colabora­torilor mei pentru invitaţia şi primirea extrem de călduroasă şi, în acelaşi timp, pentru posi­bilitatea pe care ne-aţi oferit-o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale indus­triei etatizate austriece cu forurile dumneavoa­­stre competente. Exprimîndu-şi convingerea că aceste discuţii se vor încheia cu succes, vicecancelarul Aus­triei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiţii de prietenie izvorîte din relaţii cultu­rale şi comerciale care se găsesc la baza legă­turilor dintre Austria, ţară azi neutră, şi Ro­mînia. El a subliniat importanţa schimbului de experienţă şi de mărfuri, cit mai larg între po­poare, în prezent „cînd epoca autarhiei a trecut“. „Dacă mă gîndesc la viitorul continentului nostru, acest viitor nu trebuie „să consiste în distrugătoare şi în tancuri. Viitorul acesta tre­buie să se bazeze pe capacitatea de dezvoltare atît a agriculturii, cit şi a industriei. Acest viitor trebuie să se bazeze pe o pregătire mul­tilaterală a întregului popor în cunoştinţe teh­nice ştiinţifice, pentru că maşinile şi instalaţiile industriale trebuie să fie mai întîi create şi apoi să fie bine cunoscute. Viitorul trebuie să se bazeze, de asemenea, pe solidaritate şi să fie realizat prin schimbul liber de mărfuri. Aceasta poate să fie o viziune de viitor foarte îndepăr­tat. Putem scurta această depărtare prin con­tactele personale, omeneşti, nu numai ale con­ducătorilor, ci şi înseşi ale muncitorilor, ale popoarelor noastre. Cînd s-a cîştigat încrederea că unul nu doreşte răul celuilalt, înţelegerea nu va fi greu de realizat. Ritmul creşterii turis­mului austriac în Romînia arată că ne găsim pe un drum bun. Fiecare ţară şi fiecare popor are dreptul să înceapă dezvoltarea relaţiilor sale cu acele po­poare cu care există o încredere reciprocă, și eu pot să spun că în raporturile dintre statele noastre există această încredere. Astfel, există (Continuare în pag. a Ill-a) METALUL POATE FI MAI BINE GOSPODĂRIT! Inginerul Traian Roşu, şe­ful secţiei forje a Uzinelor „1 Mai“-Ploieşti ne împărtăşeşte experienţa dobîndită de co­lectivul său în : • Alegerea celor mai bune metode de forjare • Debitarea raţiona­­lă a metalelor • îmbunătăţirea teh­nologiei de prelu­crare­ituaţia consumu­lui de metal în secţia noastră, la sfîrşitul anului trecut, indica o economie de a­­proape­ 350 tone, realizată ■ prin reducerea sis­tematică,a greutăţii pieselor, valorificarea deşeurilor de la debitare,­ folosirea largă a la­minatelor cu defecte de fa­bricaţie, în acest an, avem sarcina de a realiza o reducere a pre­ţului de cost în valoare de 4 200 000 lei. Din această-­su­­mă, peste două treimi trebuie obţinută prin continua redu­cere a consumului de metal, prin mai buna gospodărire a semifabricatelor, matriţelor etc. Ce căi folosim pentru a­­ceasta ? In ultimul timp, am reuşit să ne însuşim o seamă de procedee tehnologice a­­vansate — forjarea în matriţe deschise, forjarea de precizie ,— în atenţia noastră fiind a­­cum extinderea lor în funcţie de caracteristicile fizico-me­­canice ale materialului, de destinaţia piesei, de gradul de complexitate al acesteia. Este foarte importantă deci, ale­gerea din capul locului a me­todei de forjare cea mai pro­ductivă şi mai economică. încercările noastre, efec­tuate­ cu şase luni în urmă de a prelucra unele repere prin matriţare în locul forjării li­bere au dat rezultate bune. De atunci una din principa­lele preocupări ale tehnologi­lor secţiei a devenit tocmai studierea posibilităţilor de a­­plicare a metodelor de forjare moderne la un număr cit mai mare de piese. Din luna no­iembrie 1963 şi pînă acum, am folosit matriţarea închisă pe prese hidraulice şi ciocane matriţoare — în locul forjării libere — la confecţionarea ca­setelor şi penelor pentru me­sele Rotary, a urechilor întin­­zătoare de la turlele instalaţi­ilor de foraj, şi a altor repere. Rezultatul ? A fost economi­sit lunar, în medie, 10 000 kg metal. In funcţie de factorii amintiţi, am aplicat şi forja­rea în matriţe deschise, pe ciocanele cu abur. In prezent, roţile de lanţ, roţile dinţate ale craboţilor de la instalaţii­le 2DH, 3 DH — 200 A, 4 LD, T 50 — în total peste 100 de repere — nu se mai execută prin forjare libera ci prin a­­ceastă metodă mult mai eco­nomică. Numai în primele trei luni ale acestui an, prin schimbarea metodei de forjare la aceste piese, am putut în­scrie la capitolul economii în­că 5 tone de metal. Și exem­ple se pot da în continuare. Se impune însă o precizare. Reducerea consumului de me­tal nu se obţine dintr-o dată, numai prin simpla alegere a unei metode de forjare mai avansată. Schimbarea proce­deului de lucru impune în primul rînd o debitare a ma­terialului la dimensiuni mai mici decit în cazul­ forjării li­bere. Pentru piesele care vor fi prelucrate prin matriţare şi croire devine mai complexă Aceasta ne dă, posibilitatea să folosim în întregime lamina­tele, să nu rezulte capete inu­tilizabile. Stabilirea dimensiunilor la debitare şi chiar a pieselor forjate care vor merge în sec­ţiile de prelucrări mecanice nu se face la întîmplare. La întocmirea tehnologiei tre­buie să se ţină seamă de a­­dausurile de prelucrare, de pierderile prin oxidare în timpul încălzirii. Adausurile tehnologice nu trebuie să de­păşească limitele prevăzute în STAS-uri. Am reuşit să fa­cem acest lucru. Experienţa acumulată de-a lungul anilor ne-a permis însă să îmbună­tăţim continuu tehnologia de prelucrare, să reducem siste­matic adausurile prevăzute în proiectele iniţiale, atît la ope­raţiile de matriţare cit şi la forjarea liberă. La unele pie­se — bunăoară, la roata din­ţată conică cu 36 dinţi de la cutia de viteze a instalaţiei 2 DH — reducerea consumului de metal~ atinge cifra de 24 kg pe bucată. La altele, reproiec­­tarea tehnologiei a dus la re­duceri în aparenţă mai mici. Este cazul conurilor de la sa­pele R10—Cb şi R1O—C care se prelucrează acum prin ma­triţare. La acestea, prin mic­şorarea adausurilor, consumul de­ metal pe bucată a fost re­dus cu 1 kg, respectiv 500 gra­me. Lunar, însă, numai de la aceste două repere se econo­misesc peste 15 tone de oţel. După cum este şi firesc, nu­ ne vom opri aici. In secţia­ noastră mai sunt rezerve pe care oamenii le descoperă şi le valorifică. Aş vrea să re­lev în acest sens activitatea depusă de tinerii Mihai Pra­­hoveanu, inginer şi Ion Muş­ (Continuare în pag­ a III-a) CĂI DE REDUCERE A CONSUMULUI LA FORJE

Next