Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)
1964-09-01 / nr. 4756
I Vizitind Expoziţia realizărilor economiei naţionale , pavilionul central al expoziţiei se află expus un pupitru de comandă tip dispecer. Trecînd prin faţa lui vizitatorii se opresc şi urmăresc spotul luminos al oscilografului. Instalaţia funcţionează şi controlează postul de sondă de la unitatea de pompare de trei tone, aflată în incinta expoziţiei lingă sonda argintie. La Moineşti, cu un astfel de pupitru un singur om controlează şi comandă funcţionarea a 60 unităţi de pompare. — Priveşti instalaţia şi ştii ce se petrece la Moineşti — spune un vizitator. De fapt remarca se poate aplica la întreaga expoziţie. Vii aici, te uiţi în jur şi vezi întreaga ţară. Ai în faţă uzine, şantiere, laboratoare şi tot ce se petrece în ele. La expoziţie vizitatorii află nu numai acea părticică din munca lor cu care au contribuit la efortul general depus de-a lungul celor 20 de ani, ci tot ce se petrece în întreaga ţară , cit de bogată este, cum înfloresc aceste bogăţii în mîinile harnice ale întregului popor. Fiecare exponat, de la cel mai mic — un ac pentru maşina automată de tricotat, pînă la cel mai mare — instalaţia argintie de foraj, fiecare frază scrisă pe un panou, fiecare cifră dintr-un grafic, sunt picăturile unui tonic puternic, care dă energie, stimulează. Cantitatea informaţiilor, remarcabile prin diversitate şi calitate, este greu de cuprins în întregime. „De patru zile vin în expoziţie, spune tovarăşul Moraru Aurel, maistru principal la Uzinele „Republica” din Bucureşti. Vin şi mă opresc mai mult la exponatele care privesc domeniul meu de activitate. Mă bucur că sunt unul dintre oamenii care construiesc toate acestea". „Priveşti în jur şi aflu foarte multe lucruri noi, te simţi mai bogat, mai puternic” — remarcă Ion Alexandru dintr-un grup de vizitatori din Craiova. „Am venit în Bucureşti — spune Florica Voican, funcţionară la Fabrica de rulmenţi din Bârlad — să văd expoziţia. Sigur, m-am uitat întîi la exponatele fabricii noastre. Dar aici totul este un prilej de mîndrie, de sinceră bucurie“. Expoziţia a fost vizitată de peste 300 de studenţi şi aspiranţi români care studiază în diferite ţări socialiste. După vizită, ing. Mihai Constantinescu, aspirant al Institutului de automobile din Moscova, a declarat: „Exponatele din sectorul de transporturi oglindesc cu prisosinţă ritmul rapid de dezvoltare al acestei ramuri din ţara noastră. Autocamioanele „Carpaţi“ şi „Bucegi“ sunt realizate la nivelul tehnicii mondiale. Soluţiile constructive şi procedeele tehnologice adoptate în realizarea noului tip de motor ca: pistoane de tip autoterm cu inserţie de oţet de mare stabilitate la regimuri termice ridicate, folosirea fontei nodulare pentru confecţionarea arborelui cotit şi arborelui cu came, ambreajului monodisc, semicentrifug cu disc elastic şi amortizor pentru vibraţiile de torsiune etc. asigură noului autocamion performanţe ridicate, robusteţe, economicitate, viteză de deplasare mare, demaraj rapid, manevrabilitate uşoară". „Din cele văzute de noi peste hotare putem afirma că şi produsele industriei chimice româneşti pot fi comparate cu cele similare de pe piaţa mondială" — a spus în continuare inginerul chimist Nicolae Tudorache, care îşi face aspirantura în R. D. Germană. ...In dreptul maşinilor-unelte, moderne, care întrunesc condiţii excelente tehnice şi estetice, pe un panou scrie: creşterea producţiei globale a industriei constructoare de maşini 1950 — 100 la sută, 1963 — 100 la sută. Alături, pe un alt panou este consemnat faptul că Republica Populară Romina întreţine relaţii comerciale cu peste 80 de ţări. Şi una şi cealaltă — cifrele vorbesc despre forţa economiei noastre. In pavilionul culturii, într-o cutie mică căptuşită cu catifea, se află vestita „Palme d'or“ cîştigată la un Festival internaţional de un cineast român. Filmele romîneşti au fost prezentate la 137 de festivaluri internaţionale şi au obţinut 63 de premii. Afli apoi că între anii 1949—1963 editurile au tipărit 37 077 titluri într-un tiraj total de 504 983 000 exemplare. Nu vom continua aici cu cifre statistici, nu vom descrie exponate. Semnificaţiile acestor informaţii pe care le dă expoziţia, se desprind, uşor, fără comentarii, încarcă vizitatorul cu o ştiinţă a puterii şi bogăţiei ţării, o hrană pentru drum în cel de al treilea deceniu. VICTOR CONSTANTINESCU CHIPUL PATRIEI Aspect din cadrul expoziţiei Foto : 1. CUCU Seara în portul Brw.Foto : AGERPRES ÎMPLINIRE Se află aici bogat întruchipate Imensul drum al ţării, în urcuş Şi visurile noastre avlntate Aidoma coloanei lui Brîncuşi. Te-ntîmpină firesc, familiar Un univers deplin al bărbăţiei In care desluşeşti conturul clar Al chipului de azi al Romîniei. E parcă-n lucruri o-mplinire gravă A timpului superb ce ne ncunună . Pavilionul pare-o vastă navă Cu prova îndreptată spre Comună... ION SEGARCEANU CINEMATOGRAFE SINGURĂTATEA ALERGĂTORULUI DE CURSĂ LUNGĂ — rulează la Patria (orele 15; 18, 21), Capitol (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 21), Aurora (orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19,15), BRAȚUL NEDREPT AL LEGII — rulează la Republica (orele 8,30; 10,30; 14,30; 16,30; 18,45; 20,45), DRAGOSTE NEÎMPLINITĂ — rulează la Luceafărul (pînă la 2 septembrie), (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30) . RIUL NEGRU — rulează la Carpaţi (pînă la 2 septembrie), (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). MORAL ’63 — rulează la București (de la 1 septembrie) (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). MADAME SANS-GENE — cinemascop — rulează la Festival (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). COMOARA DIN LACUL DE ARGINT — cinemascop — rulează la Victoria (orele 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Bucegi (orele 10; 12,15; 15,30; 18, 20,30) . PAGINI DE ISTORIE — ROMÂNIA. ORIZONT ’64 — rulează la Lumina (orele 10; 12,45; 16, 19). LA STRADA — rulează la Central (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cotroceni (orele 16; 18,15; 20,30). UNDE-I GENERALUL ? — rulează la Union (orele 16; 18,15; 20,30). — Unirea (orele 16, 18). (Program pentru copii — dimineaţa), ÎNTUNERIC IN PLINĂ ZI — după-amiază rulează la Doina (orele 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Excelsior (orele 10; 12,15; 15,30; 18; 20,30), CEI ŞAPTE MAGNIFICI — cinemascop — rulează la Giuleşti (orele 9; 12; 15; 18, 21), Floreasca (orele 10,30; 15; 18, 21), CERUL ŞI MOCIRLA — rulează la Timpuri Noi (orele 10—21 în continuare). DOI COLONEI — rulează la Înfrăţirea între popoare (orele 10; 16; 18,15; 20,30). ZILE DE FIOR ŞI RÎS — rulează la Cultural (orele 16; 18,15; 20,30). BĂRBAŢII — rulează la Feroviar (orele 10; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,30), Flamura (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) . ÎMPUŞCĂTURI IN CEAŢĂ — rulează la Dacia (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (orele 10, 12; 14; 16; 18,15; 20,30). UN SCRIS IN PLINĂ VARĂ — rulează la Buzeşti (orele 15,30; 17,30). OCOLUL PĂMÎNTULUI ÎN 80 DE ZILE — cinemascop^ (ambele serii) rulează la Crîngaşi (orele 16; 19,30). PRIMUL TROLEIBUZ — rulează la Griviţa (orele 10; 12; 16; 18, 20), Tomis (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), SECHESTRATUL DIN ALTONA - rulează la Flacăra (orele 14; 16,15; 18,45; 21), Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). M-AM ÎNDRĂGOSTIT LA COPENHAGA — rulează la Moșilor (orele 15; 17; 19). COMISARUL — rulează la Munca (orele 15; 17; 19; 21), Viitorul (orele 16; 18,15; 20,30). KOZARA — rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30), Vitan (orele 16; 18,15; 20,30). DOMNUL TOPAZE — cinemascop — rulează la Arta (orele 16; 18;15). POPASUL — rulează la Cosmos (pînă la 2 septembrie), (orele 16; 18; 20). CĂLIȚI ÎN FOC — cinemascop rulează la Colentina (orele 16; 18; 20). LOCOTENENT CRISTINA — rulează la Rahova (orele 15; 17; 19). REBELUL MAGNIFIC — rulează la Modern (orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15). STUDENŢI ! LA ŞCOALA PRODUCŢIEI! Perioada de practică în producţie a studenţilor s-a terminat. Despre activitatea desfăşurată în acest timp în uzină ne-au vorbit tovarăşii. Conf. univ. ing. IOSIF GALEŞ, prorector al Institutului de petrol, gaze şi geologie : — Din controlul practicii, rezultă că măsurile pregătitoare s-au reflectat pozitiv în desfăşurarea practicii. în acest an s-au dat teme individuale sau pe colective restrînse şi studenţilor din primii ani (an II) şi au fost cuprinşi în munci concrete, utile producţiei. Spre exemplu , studenţii din anul III, care au făcut practică la Rafinăria 3 Teleajen, după ce, într-o primă etapă, au rezolvat anumite teme individuale, au fost împărţiţi cîte doi pe posturi de lucru (operator, tablonist, măsurător, pompagiu, lăcătuş etc.). Ei au îndeplinit efectiv munca postului respectiv, în aşa fel încît, prin rotaţie, au reuşit să cunoască toate lucrările care se fac într-un schimb. Conducătorii de practică au mai remarcat interesul sporit cu care au urmărit studenţii elementele de tehnică nouă. Toate acestea au contribuit la realizarea în profunzime a conţinutului practicii, prevăzut în programele analitice. Ing GAVRIL TORMOŞ, dir. adjunct al sectorului producţie la Uzinele „23 August“. „ Sînt mai bine de 10 ani, de cînd uzina îmi încredinţează, vara, sarcina de a răspunde de colectivul care se ocupă de îndrumarea studenţilor veniţi la practică. Asigurarea continuităţii în îndrumarea studenţilor este foarte necesară. îndrumînd an de an practica, ne familiarizăm şi noi, cei din uzină, cu cerinţele programelor de lucru ale studenţilor putînd interveni eficace în numeroasele probleme legate de buna desfăşurare a practicii. Anul acesta problemele organizatorice şi de conţinut ale practicii au fost rezolvate la un nivel superior. Foarte judicioasă a fost măsura ca în uzină să vină la practică un număr echilibrat de studenţi (367) fapt care a permis mai buna lor îndrumare şi organizare în secţii, şi a dus la evitarea supraîncărcării uzinei. De asemenea, programele de practică au fost perfectate cu mult înainte de începerea practicii Consecinţele sunt vizibile. Studenţii au folosit la maximum orele de practică. S-a putut organiza trecerea lor ritmică prin toate secţiile şi, totodată, s-a asigurat îndrumarea lor de către cadre de specialitate. în uzină s-a format o comisie care s-a ocupat de problemele practicii. în componenţa ei au intrat ingineri, şefi de secţie sau adjuncţii şefilor de secţie. Studenţii au fost receptivi şi disciplinaţi, dovedind interes pentru tot ceea ce se petrecea în uzină. în secţiile unde condiţiile au permis, studenţii au lucrat efectiv : la sudură, montaj, aparataj ; este vorba de studenţii anului II. Studenţii din anul IV au făcut o practică de nivel superior. Ei au trecut prin mai multe secţii, au studiat procesul tehnologic. Apreciez iniţiativa care s-a luat ca studenţilor din anul IV să li se repartizeze teme din planul uzinei, teme pe care le-au cercetat şi rezolvat. La sfîrşitul perioadei de practică s-a organizat o sesiune ştiinţifică de lucru, prilej cu care studenţii au prezentat rezultatele activităţii lor în rezolvarea temelor luate în studiu. Aş avea de făcut o propunere. Cred că programele de practică trebuie să conţină, pe viitor, mai multe elemente de tehnică nouă inginerească, îndeosebi din domeniul automa S-au incheiat cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului romin, care au avut loc la Sinaia, sub auspiciile Universităţii Bucureşti, şi-au încheiat vizitele făcute in ţara noastră după terminarea cursurilor. Cei 150 oaspeţi din numeroase ţări ale lumii — profesori, cercetători ştiinţifici şi studenţi care se specializează in filologie romanică — au participat la excursiile organizate pe Valea Bistriţei, la Lacul Roşu, Bicaz, Iaşi şi Bacău, pe litoralul Mării Negre şi au vizitat oraşul Bucureşti. Duminică seara, prof. dr. Alexandru Bălăci, prorector al Universităţii Bucureşti, şi prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R.P. Române, directorul cursurilor, au înmînăt participanţilor diplomele de absolvire. Cu această ocazie au luat cuvintul din partea oaspeţilor profesori şi studenţi, care au adus mulţumiri pentru modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor, pentru înalta ţinută ştiinţifică şi valoarea lor instructivă, pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, literatura, istoria şi arta poporului român, precum şi pentru ospitalitatea cu care au fost înconjuraţi. (Agerpres) tizării şi mecanizării. Să nu uităm că studenţii sunt viitorii ingineri ai uzinelor în care, pe zi ce trece, se introduce pe scară tot mai largă automatizarea şi mecanizarea. Inginer VLADIMIR ZUBAC, şef de lucrări — Institutul politehnic Cluj : — M-am ocupat de îndrumarea a 43 de studenţi, viitori constructori de maşini pentru prelucrări la cald, care, fiind în anul IV, au făcut practică de specialitate. Din acest punct de vedere Uzina „23 August“ n-a fost locul cel mai potrivit pentru specializare întrucît studenţii au putut urmări doar procesele tehnologice şi nu construcţia maşinilor. Studenţii au avut totuşi de cîştigat pentru că în prima perioadă de practică au urmărit — în secţiile turnătorie, forjă, tratamente termice — procesele tehnologice de prelucrare la cald. Găsind deplină înţelegere în uzină, am putut trece la organizarea practicii la un nivel superior, de natură să-i ajute pe studenţi să se familiarizeze cu munca de concepţie, de rezolvare operativă a unor aspecte actuale ridicate de producţie. In acest sens, în ultimele săptămîni de practică, studenţii — împărţiţi în 5 grupe — au fost repartizaţi la serviciile de concepţie, încredinţîndu-li-se rezolvarea unor probleme inginereşti. Aşa, de pildă, una din grupe s-a ocupat de studiul unui cuptor de forjă cu atmosferă controlată, alta a urmărit procesul de demontare, reparaţii şi montare a utilajului de prelucrare la cald, în timp ce un alt grup de studenţi a proiectat un cuptor cu recirculaţie a gazelor pentru detensionare şi recoacere la tratamente termice. Evident, studenţii s-au bucurat de sprijinul cadrelor inginereşti cu experienţă din uzină, care i-au ajutat să găsească soluţiile cele mai moderne şi economice de rezolvare a problemelor încredinţate. Paralel cu această muncă, studenţii s-au documentat pentru proiectele de an şi de diplomă întîlnind în uzină o multitudine de aspecte foarte interesante în specialitatea lor. PETRE SURJICOV, asistent — Institutul de construcţii Bucureşti. — în Uzina „23 August“ au făcut practică patru grupe de studenţi din anul II care urmează secţia de utilaj a Facultăţii de instalaţii şi utilaj. Programa lor de practică a prevăzut cunoaşterea procesului tehnologic al prelucrării prin aşchiere. Din prima zi a sosirii în uzină, studenţii s-au bucurat de o atenţie deosebită , au fost repartizaţi în 7 ateliere, la fiecare loc de muncă un inginer ori un maistru cu experienţă şi-au asumat răspunderea de a-i îndruma, familiarizîndu-i cu procesul de producţie, în secţiile de găurit, trasaj, strungărie, sculerie, studenţii au lucrat efectiv la maşini sub îndrumarea celor mai calificaţi muncitori, executînd operaţii şi piese mai simple. Se ridică însă o întrebare : cînd este mai potrivită instruirea în producţie a studenţilor — după ce au căpătat cunoştinţele teoretice necesare pentru a putea urmări reprezentarea lor practică, sau înainte, pentru a avea un fond de cunoştinţe necesar înţelegerii cursului respectiv ? La prima vedere nu este greu de răspuns. Şi într-un caz şi în celălalt studenţii au de cîştigat. Dar am ridicat această problemă pentru că studenţii anului II, de care m-am ocupat, n-au parcurs integral cursul de tehnologie mecanică, lipsindu-le tocmai cunoştinţele privitoare la maşini unelte, cunoştinţe pe care le vor dobîndi abia în anul III. Programa de practică n-a ţinut seama de această realitate, şi în desfăşurarea practicii s-au ivit anumite greutăţi generate tocmai de necunoaşterea maşinilor unelte. Poate că ar fi fost mai potrivită prevederea ca la sfîrşitul anului II studenţii să facă practică de montaj pentru care aveau pregătirea teoretică necesară. VASILE MORARU, secretarul Comitetului U.T.M. — Institutul politehnic Bucureşti — Comitetul U.T.M. a avut ca principal obiectiv în această vară sprijinirea rectoratului în buna organizare şi desfăşurare a practicii în producţie pe care au efectuat-o cei aproape 4 000 de studenţi ai institutului. De aceea, încă înainte de plecarea în practică am luat anumite măsuri şi anume: am numit responsabili la nivelul anilor de studiu, al grupelor şi pe uzine acolo unde numărul studenţilor practicanţi era mai mic. Ei au fost instruiţi asupra modului în care să colaboreze cu organizaţiile U.T.M .în vederea stabilirii unor acţiuni educative, culturale şi sportive comune. De asemenea, am trimis scrisori tuturor comitetelor U.T.M. din uzine prin care le-am cerut sprijinul în antrenarea studenţilor la viaţa organizaţiilor U.T.M. respective. Şi, în sfîrşit, activul U.T.M. şi de asociaţie a fost repartizat să controleze şi să ajute colectivele de studenţi aflate la practică. Comitetul U.T.M. din institut a analizat felul în care s-a desfăşurat practica studenţilor din anii II şi respectiv anii IV. Concluziile desprinse ne vor ajuta să contribuim la organizarea mai bună a practicii studenţilor în anul viitor. LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU mmm urnim Stagiunea 1964 — 1965 la Teatrul de Comedie înaintea primului gong Ne mai despart puţine zile de primul gong al noii stagiuni. Septembrie este în actualitatea teatrală, o lună de tranziţie către bogata stagiune de spectacole ale toamnei, în legătură cu pregătirile pentru această stagiune ne-am adresat artistului poporului Radu Beligan, director al Teatrului de Comedie. Iată ce ne-a declarat interlocutorul nostru : — Un turneu de 20 de zile în țară cu cele mai bune realizări ale noastre va amina pînă la începutul lunii octombrie deschiderea stagiunii. Deci pe 5 septembrie vom porni la drum în direcţia Iaşi, Botoşani, Cluj,Baia Mare, Satu-Mare, Oradea, Arad şi Timişoara. Pe afiş: „Şeful sectorului suflete“, „Umbra“ şi „Rinocerii“. Dăm acestui turneu, aceeaşi importanţă ca şi uniia în străinătate : distribuţii de la premieră, decoruri absolut identice şi vom „duce" cu noi sonorizarea stereofonică absolut necesară pentru ultimele două spectacole. In acest fel colectivul teatrului nostru intenţionează să prilejuiască şi un rodnic schimb de experienţă cu lucrătorii teatrelor din oraşele cuprinse în harta turneului nostru. Dorim ca şi prietenii teatrului din provincie să cunoască o parte din realizările noastre. A cincia stagiune a teatrului o vom inaugura conform tradiţiei cu o comedie originală „Somnoroasa aventură“ de Teodor Mazilu, în regia lui Dinu Cernescu, scenografia aparţinînd lui Vladimir Popov. A doua premieră în ordinea apariţiei, „Troilus şi Cresida“, este prima piesă de Shakespeare pe care o joacă teatrul nostru. (Regia David Esrig, scenografia I. Popescu Udrişte). „Fizicienii" piesa dramaturgului elveţian Friedrich Dürrenmatt va fi cea de a treia premieră, în regia lui Lucian Giurghescu şi scenografia lui Dan Nemţeanu. Alegînd aceste piese, teatrul continuă tradiţii mai vechi : critica spiritului mic burghez, atenţia acordată u£ei probleme majore a epocii noastre, problema războiului şi a folosirii energiei atomice în scopuri paşnice. Sîntem consecvenţi programului înscris acum patru ani în primul nostru caiet. Nu un teatru „zîmbăreţ", aşa cum îşi imaginau poate unii la inaugurare, ci un teatru în al cărui repertoriu să-şi găsească reflectarea probleme de mare acuitate. Acestor trei premiere le vor urma alte două cu piese originale. Avem în şantierul nostru cinci lucrări originale. Dorim să le alegem pe cele mai bune. în vară, tînărul nostru actor Ştefan Tăpălagă a fost elev al unui curs de pantomimă şi plastică a corpului care a avut loc la Paris sub conducerea directorului Teatrului „Mima“, Jacques Lecoq. Pe baza acestei experienţe acumulate, vom deschide tot în această stagiune pe lîngă teatru un curs asemănător condus de Ştefan Tăpălagă. Cursul va fi urmat de actori ai Teatrului de Comedie şi prin concurs vor fi selecţionaţi din alte teatre din Capitală. Creăm astfel nucleul unor viitoare spectacole de pantomimă. O intenţie a noastră mai veche o vom realiza, sperăm, tot în această stagiune , un cenaclu de dramaturgie. După cum se vede teatrul îşi menţine ideea iniţială ca membrii colectivului nostru să fie într-o continuă stare de exerciţiu, cum s-ar spune, nişte „elevi mai în vîrstă“ la o şcoală care va cuprinde pe toţi, inclusiv pe director. Invităm pe spectatorii noştri să participe — atît la Teatrul de Comedie cît şi la celelalte teatre — la premiere interesante, aproape de exigenţele şi cerinţele lor. VIORICA GRIGORESCU Din noul peisaj al oraşului Cluj Foto : AGERPRES Carnet cinematografic egizorul Ranghel Vîlceanov, după dificilul (uneori livrescul) „Soare şi „umbră“ ne anunţă o peliculă cu titlu poliţist. Dar „Inspectorul şi noaptea“ nu e doar atît , s au mai precis nu e propriu-zis un film poliţist. Vîlceanov s-a preocupat puţin de latura aventurilor prin care trebuie să treacă eroul pînă să dea de cheia misteriosului asasinat (ori sinucidere) şi mai mult de in-I vestigaţia pe care o întreprinde în diversele medii tangente „cazului“ Martinov. Inspectorulanonim, din biografia căruia ştim cel mai puţin din tot filmul pentru că ori de cite ori începe să ne povestească o întîmplare a sa e chemat să ca„Inspectorul şi noaptea“ menteze acţiunile celor din jur)i ne ajută de fapt să înţelegem bine meseria nobilă a omului care constrîns, din lipsă de timp, să renunţe la o viaţă personală, e capabil să-i ajute pe ceilalţi să şi-o revizuiască, salutar, pe a lor. Cu acest personaj — lucid şi generos totodată — energic cînd e cazul dar nu pripit, înţelegător cu oamenii (cu aceia care mai merită interesul său : fata frivolă, arhitectul egoist, medicul cinic etc.), spiritual dar nu maliţios, cineaştii bulgari ne zugrăvesc portretul unui inteligent erou pozitiv. Inspectorul e o prezenţă activă, dinamic, un catalizator al reacţiilor morale pe care le provoacă în conştiinţa unor contemporani cu apucături anacronice (o femeie care-şi comercializează farmecele, un bătrîn ce se complace în situaţia de a fi încornorat, un pseudo-student, escroc şi huligan, candidat al instituţiilor de corecţie, o fată care-şi risipeşte tinereţea prin localuri deşi vizr sează, romantic, un colţ casnic luminos şi liniştit. Desigur, ar fi absurd să cerem filmului să-i recupereze pe toţi, în final. Poate că singurul defect al acestui foarte complex dosar moral întocmit de regizor e o uşoară alunecare spre happy-end în cazul oxigenatei ce se pocăieşte cu lacrimi amare jurînd că va începe să muncească, ori al fetei bănuite de asasinat care îşi găseşte o grabnică fericire alături de plicticosul vecin de la etajul I, sub privirile înduioşate ale inspectorului). Dar perspectiva tonică e categorică şi, fără ostentaţie, concluzia „Inspectorului“ e că societatea socialistă poate oferi soluţii chiar şi cazurilor umane deosebit de complicate. Ultima dar nu cea mai puţin importantă observaţie asupra fimului: se bucură de un comentariu literar inteligent, spiritual. Replicile se succed vioi, spontan. O demonstraţie a faptului că poţi cultiva cu strălucire paradoxul, fără să fii gratuit, şi gluma, fără să devii uşuratic. Merită reţinut numele scenaristului — Bogomil Rainov. ALICE MANOIU