Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)

1964-09-01 / nr. 4756

I Vizitind Expoziţia realizărilor economiei naţionale , pavilionul cen­tral al expoziţiei se află expus un pupitru de coman­dă tip dispecer. Trecînd prin faţa lui vizitatorii se o­­presc şi urmăresc spotul lumi­nos al oscilografului. Instalaţia funcţionează şi controlează postul de sondă de la unitatea de pompare de trei tone, a­­flată în incinta expoziţiei lin­gă sonda argintie. La Moine­şti, cu un astfel de pupitru un singur om controlează şi co­mandă funcţionarea a 60 uni­tăţi de pompare. — Priveşti instalaţia şi ştii ce se petrece la Moineşti — spune un vizitator. De fapt remarca se poate a­­plica la întreaga expoziţie. Vii aici, te uiţi în jur şi vezi în­treaga ţară. Ai în faţă uzine, şantiere, laboratoare şi tot ce se petrece în ele. La expoziţie vizitatorii află nu numai acea părticică din munca lor cu care au contri­buit la efortul general depus de-a lungul celor 20 de ani, ci tot ce se petrece în întreaga ţară , cit de bogată este, cum înfloresc aceste bogăţii în mîi­­nile harnice ale întregului po­por. Fiecare exponat, de la cel mai mic — un ac pentru ma­şina automată de tricotat, pînă la cel mai mare — instalaţia argintie de foraj, fiecare frază scrisă pe un panou, fiecare cifră dintr-un grafic, sunt picăturile unui tonic puternic, care dă energie, stimulează. Cantitatea informaţiilor, remarcabile prin diversitate şi calitate, este greu de cuprins în întregime. „De patru zile vin în expoziţie, spune tovarăşul Moraru Au­rel, maistru principal la Uzi­nele „Republica” din Bucu­reşti. Vin şi mă opresc mai mult la exponatele care privesc domeniul meu de activitate. Mă bucur că sunt unul dintre oamenii care construiesc toate acestea". „Priveşti în jur şi aflu foarte multe lucruri noi, te­ simţi mai bogat, mai puter­nic” — remarcă Ion Alexan­dru dintr-un grup de vizitatori din Craiova. „Am venit în Bucureşti — spune Florica Voican, funcţionară la Fabrica de rulmenţi din Bârlad — să văd expoziţia. Sigur, m-am ui­tat întîi la exponatele fabricii noastre. Dar aici totul este un prilej de mîndrie, de sinceră bucurie“. Expoziţia a fost vizitată de peste 300 de studenţi şi aspi­ranţi români care studiază în diferite ţări socialiste. După vizită, ing. Mihai Constanti­­nescu, aspirant al Institutului de automobile din Moscova, a declarat: „Exponatele din sec­torul de transporturi oglindesc cu prisosinţă ritmul rapid de dezvoltare al acestei ramuri din ţara noastră. Autocamioa­nele „Carpaţi“ şi „Bucegi“ sunt realizate la nivelul tehnicii mondiale. Soluţiile construc­tive şi procedeele tehnologice adoptate în realizarea noului tip de motor ca: pistoane de tip autoterm cu inserţie de oţet de mare stabilitate la re­gimuri termice ridicate, folo­sirea fontei nodulare pentru confecţionarea arborelui cotit şi arborelui cu came, ambrea­­jului monodisc, semicentrifug cu disc elastic şi amortizor pentru vibraţiile de torsiune etc. asigură noului autocamion performanţe ridicate, robu­steţe, economicitate, viteză de deplasare mare, demaraj ra­pid, manevrabilitate uşoară". „Din cele văzute de noi peste hotare putem afirma că şi produsele industriei chimice româneşti pot fi comparate cu cele similare de pe piaţa mon­dială" — a spus în continuare inginerul chimist Nicolae Tu­­dorache, care îşi face aspiran­tura în R. D. Germană. ...In dreptul maşinilor-unel­­te, moderne, care întrunesc condiţii excelente tehnice şi estetice, pe un panou scrie: creşterea producţiei globale a industriei constructoare de maşini 1950 — 100 la sută, 1963 —­­ 100 la sută. Alături, pe un alt panou este consemnat fap­tul că Republica Populară Ro­mina întreţine relaţii comer­ciale cu peste 80 de ţări. Şi una şi cealaltă — cifrele vor­besc despre forţa economiei noastre. In pavilionul culturii, într-o cutie mică căptuşită cu catifea, se află vestita „Palme d'or“ cîştigată la un Festival internaţional de un cineast ro­mân. Filmele romîneşti au fost prezentate la 137 de festivaluri internaţionale şi au obţinut 63 de premii. Afli apoi că între anii 1949—1963 editurile au ti­părit 37 077 titluri într-un ti­raj total de 504 983 000 exem­plare. Nu vom continua aici cu ci­fre statistici, nu vom descrie exponate. Semnificaţiile ace­stor informaţii pe care le dă expoziţia, se desprind, uşor, fără comentarii, încarcă vizi­tatorul cu o ştiinţă a puterii şi bogăţiei ţării, o hrană pentru drum în cel de al treilea de­ceniu. VICTOR CONSTANTINESCU CHIPUL PA­TRIEI Aspect din cadrul expoziţiei Foto : 1. CUCU Seara în portul Brw.­Foto : AGERPRES ÎMPLINIRE Se află­ aici bogat întruchipate Imensul drum al ţării, în urcuş Şi visurile noastre avlntate Aidoma coloanei lui Brîncuşi. Te-ntîmpină firesc, familiar Un univers deplin al bărbăţiei In care desluşeşti conturul clar Al chipului de azi al Romîniei. E parcă-n lucruri o-mplinire gravă A timpului superb ce ne ncunună . Pavilionul pare-o vastă navă Cu prova îndreptată spre Comună... ION SEGARCEANU C­INEMA­T­O­G­R­A­F­E SINGURĂTATEA ALER­GĂTORULUI DE CURSĂ LUNGĂ — rulează la Patria (orele 15; 18, 21), Capi­tol (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 21), Aurora (orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19,15), BRAȚUL NEDREPT AL LE­GII — rulează la Republica (orele 8,30; 10,30; 14,30; 16,30; 18,45; 20,45), DRAGOSTE NE­ÎMPLINITĂ — rulează la Lu­ceafărul (pînă la 2 septembrie), (orele 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30) . RIUL NEGRU — rulea­ză la Carpaţi (pînă la 2 sep­tembrie), (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). MORAL ’63 — rulează la București (de la 1 septembrie) (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21). MADAME SANS-GENE — cinemascop — rulează la Festival (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). CO­MOARA DIN LACUL DE AR­GINT — cinemascop — rulea­ză la Victoria (orele 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Bucegi (orele 10; 12,15; 15,30; 18, 20,30) . PAGINI DE ISTORIE — ROMÂNIA. ORIZONT ’64 — rulează la Lumina (orele 10; 12,45; 16, 19). LA STRADA — rulează la Central (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cotroceni (orele 16; 18,15; 20,30). UNDE-I GENE­RALUL ? — rulează la Union (orele 16; 18,15; 20,30). — Uni­rea (orele 16, 18). (Program pentru copii — dimineaţa), ÎNTUNERIC IN PLINĂ ZI — după-amiază rulează la Doina (orele 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Excelsior (orele 10; 12,15; 15,30; 18; 20,30), CEI ŞAPTE MAGNIFICI — cine­mascop — rulează la Giuleşti (orele 9; 12; 15; 18, 21), Flo­­reasca (orele 10,30; 15; 18, 21), CERUL ŞI MOCIRLA — ru­lează la Timpuri Noi (orele 10—21 în continuare). DOI COLONEI — rulează la În­frăţirea între popoare (orele 10; 16; 18,15; 20,30). ZILE DE FIOR ŞI RÎS — rulează la Cultural (orele 16; 18,15; 20,30). BĂRBAŢII — rulează la Fe­roviar (o­rele 10; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,30), Flamura (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30) . ÎMPUŞCĂTURI IN CEAŢĂ — rulează la Dacia (orele 9, 11; 13; 15; 17; 19, 21), Mioriţa (orele 10, 12; 14; 16; 18,15; 20,30). UN SCRIS IN PLINĂ VARĂ — rulează la Buzeşti (orele 15,30; 17,30). O­­COLUL PĂMÎNTULUI ÎN 80 DE ZILE — cinemascop^ (am­bele serii) rulează la Crîngaşi (orele 16; 19,30). PRIMUL TROLEIBUZ — rulează la Gri­­viţa (orele 10; 12; 16; 18, 20), Tomis (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), SECHESTRATUL DIN ALTONA - rulează la Fla­căra (orele 14; 16,15; 18,45; 21), Volga (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). M-AM ÎNDRĂ­GOSTIT LA COPENHAGA — rulează la Moșilor (orele 15; 17; 19). COMISARUL — ru­lează la Munca (orele 15; 17; 19; 21), Viitorul (orele 16; 18,15; 20,30). KOZARA — rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,30), Vitan (orele 16; 18,15; 20,30). DOMNUL TOPAZE — cine­mascop — rulează la Arta (orele 16; 18;15). POPASUL — rulează la Cosmos (pînă la 2 septembrie), (orele 16; 18; 20). CĂLIȚI ÎN FOC — cinema­scop rulează la Colentina (orele 16; 18; 20). LOCOTE­NENT CRISTINA — rulează la Rahova (orele 15; 17; 19). REBELUL MAGNIFIC — ru­lează la Modern (orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15). STUDENŢI ! LA ŞCOALA PRODUCŢIEI! Perioada de practică în pro­ducţie a studenţilor s-a termi­nat. Despre activitatea desfăşu­rată în acest timp în uzină ne-au vorbit tovarăşii. Conf. univ. ing. IOSIF GA­LEŞ, prorector al Institutului de petrol, gaze şi geologie : — Din controlul practicii, rezultă că măsurile pregăti­toare s-au reflectat pozitiv în desfăşurarea practicii. în acest an s-au dat teme individuale sau pe colective restrînse şi studenţilor din primii ani (an II) şi au fost cuprinşi în munci concrete, utile producţiei. Spre exem­plu , studenţii din anul II­I, care au făcut practică la Rafi­năria 3 Teleajen, după ce, în­­tr-o primă etapă, au rezolvat anumite teme individuale, au fost împărţiţi cîte doi pe pos­turi de lucru (operator, tablo­­nist, măsurător, pompagiu, lă­cătuş etc.). Ei au îndeplinit efectiv munca postului res­pectiv, în aşa fel încît, prin rotaţie, au reuşit să cunoască toate lucrările care se fac în­tr-un schimb. Conducătorii de practică au mai remarcat interesul sporit cu care au urmărit studenţii elementele de tehnică nouă. Toate acestea au contribuit la realizarea în profunzime a conţinutului practicii, prevă­zut în programele analitice. Ing GAVRIL TORM­OŞ, dir. adjunct al sectorului pro­ducţie la Uzinele „23 August“. „ Sînt mai bine de 10 ani, de cînd uzina îmi încredinţea­ză, vara, sarcina de a răspun­de de colectivul care se ocupă de îndrumarea studenţilor ve­niţi la practică. Asigurarea continuităţii în îndrumarea studenţilor este foarte necesară. îndrumînd an de an practica, ne familiari­zăm şi noi, cei din uzină, cu cerinţele programelor de lu­cru ale studenţilor putînd in­terveni eficace în numeroasele probleme legate de buna des­făşurare a practicii. Anul acesta problemele or­ganizatorice şi de conţinut ale practicii au fost rezolvate la un nivel superior. Foarte judicioasă a fost măsura ca în uzină să vină la practică un număr echilibrat de studenţi (367) fapt care a permis mai buna lor îndrumare şi organi­zare în secţii, şi a dus la evi­tarea supraîncărcării uzinei. De asemenea, programele de practică au fost perfectate cu mult înainte de începerea practicii Consecinţele sunt vi­zibile. Studenţii au folosit la maximum orele de practică. S-a putut organiza trecerea lor ritmică prin toate secţiile şi, totodată, s-a asigurat îndru­marea lor de către cadre de specialitate. în uzină s-a for­mat o comisie care s-a ocupat de problemele practicii. în componenţa ei au intrat ingi­neri, şefi de secţie sau ad­juncţii şefilor de secţie. Studenţii au fost receptivi şi disciplinaţi, dovedind inte­res pentru tot ceea ce se pe­trecea în uzină. în secţiile unde condiţiile au permis, studenţii au lucrat efectiv : la sudură, montaj, aparataj ; este vorba de studenţii anului II. Studenţii din anul IV au făcut o practică de nivel superior. Ei au trecut prin mai multe sec­ţii, au studiat procesul tehno­logic. Apreciez iniţiativa care s-a luat ca studenţilor din anul IV să li se repartizeze teme din planul uzinei, teme pe care le-au cercetat şi rezolvat. La sfîrşitul perioadei de practică s-a­ organizat o sesiune ştiinţi­fică de lucru, prilej cu care studenţii au prezentat rezulta­tele activităţii lor în rezolva­rea temelor luate în studiu. Aş avea de făcut o propu­nere. Cred că programele de practică trebuie să conţină, pe viitor, mai multe elemente de tehnică nouă inginerească, în­deosebi din domeniul automa­ S-au incheiat cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, is­torie şi artă a poporului romin, care au avut loc la Sinaia, sub auspiciile Universităţii Bucu­reşti, şi-au încheiat vizitele fă­cute in ţara noastră după ter­minarea cursurilor. Cei 150 oaspeţi din numeroase ţări ale lumii — profesori, cercetători ştiinţifici şi studenţi care se specializează in filologie ro­manică — au participat la excursiile organizate pe Valea Bistriţei, la Lacul Roşu, Bicaz, Iaşi şi Bacău, pe litoralul Mării Negre şi au vizitat oraşul Bucu­reşti. Duminică seara, prof. dr. Alexandru Bălăci, prorector al Universităţii Bucureşti, şi prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R.P. Române, directorul cursurilor, au înmînăt participanţilor di­plomele de absolvire. Cu a­­ceastă ocazie au luat cuvintul din partea oaspeţilor profesori şi studenţi, care au adus mul­ţumiri pentru modul de organi­zare şi desfăşurare a cursurilor, pentru înalta ţinută ştiinţifică şi valoarea lor instructivă, pen­tru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, li­teratura, istoria şi arta poporu­lui român, precum şi pentru ospitalitatea cu care au fost înconjuraţi. (Agerpres) tizării şi mecanizării. Să nu uităm că studenţii sunt viitorii ingineri ai uzinelor în care, pe zi ce trece, se introduce pe scară tot mai largă automati­zarea şi mecanizarea. Inginer VLADIMIR ZUBAC, şef de lucrări — Institutul politehnic Cluj : — M-am ocupat de îndru­marea a 43 de studenţi, viitori constructori de maşini pentru prelucrări la cald, care, fiind în anul IV, au făcut practică de specialitate. Din acest punct de vedere Uzina „23 August“ n-a fost locul cel mai potrivit pentru specializare întrucît studenţii au putut urmări doar procesele tehnologice şi nu construcţia maşinilor. Studen­ţii au avut totuşi de cîştigat pentru că în prima perioadă de practică au urmărit — în secţiile turnătorie, forjă, trata­mente termice — procesele tehnologice de prelucrare la cald. Găsind deplină înţelegere în uzină, am putut trece la organizarea practicii la un nivel superior, de natură să-i ajute pe studenţi să se fami­liarizeze cu munca de concep­ţie, de rezolvare operativă a unor aspecte actuale ridica­te de producţie. In acest sens, în ultimele săptămîni de prac­tică, studenţii — împărţiţi în 5 grupe — au fost repartizaţi la serviciile de concepţie, în­­credinţîndu-li-se rezolvarea u­­nor probleme inginereşti. Aşa, de pildă, una din grupe s-a o­­cupat de studiul unui cuptor de forjă cu atmosferă contro­lată, alta a urmărit procesul de demontare, reparaţii şi montare a utilajului de pre­lucrare la cald, în timp ce un alt grup de studenţi a pro­iectat un cuptor cu recircula­­ţie a gazelor pentru detensio­­nare şi recoacere la tratamen­te termice. Evident, studenţii s-au bucurat de sprijinul ca­drelor inginereşti cu experi­enţă din uzină, care i-au aju­tat să găsească soluţiile cele mai moderne şi economice de rezolvare a problemelor încre­dinţate. Paralel cu această muncă, studenţii s-au documentat pentru proiectele de an şi de diplomă întîlnind în uzină o multitudine de aspecte foarte interesante în specialitatea lor. PETRE SURJICOV, asistent — Institutul de construcţii Bucureşti. — în Uzina „23 August“ au făcut practică patru grupe de studenţi din anul II care ur­mează secţia de utilaj a Fa­cultăţii de instalaţii şi utilaj. Programa lor de practică a prevăzut cunoaşterea proce­sului tehnologic al prelucrării prin aşchiere. Din prima zi a sosirii în uzi­nă, studenţii s-au bucurat de o atenţie deosebită , au fost repartizaţi în 7 ateliere, la fiecare loc de muncă un ingi­ner ori un maistru cu expe­rienţă şi-au asumat răspunde­rea de a-i îndruma, familia­­rizîndu-i cu procesul de pro­ducţie, în secţiile de găurit, trasaj, strungărie, sculerie, studenţii au lucrat efectiv la maşini sub îndrumarea celor mai calificaţi muncitori, exe­­cutînd operaţii şi piese mai simple. Se ridică însă o întrebare : cînd este mai potrivită instrui­rea în producţie a studenţilor — după ce au căpătat cunoş­tinţele teoretice necesare pen­tru a putea urmări reprezen­tarea lor practică, sau înainte, pentru a avea un fond de cu­noştinţe necesar înţelegerii cursului respectiv ? La prima vedere nu este greu de răs­puns. Şi într-un caz şi în ce­lălalt studenţii au de cîştigat. Dar am ridicat această pro­blemă pentru că studenţii anu­lui II, de care m-am ocupat, n-au parcurs integral cursul de tehnologie mecanică, lip­­sindu-le tocmai cunoştinţele privitoare la maşini unelte, cunoştinţe pe care le vor do­­bîndi abia în anul III. Pro­grama de practică n-a ţinut seama de această realitate, şi în desfăşurarea practicii s-au ivit anumite greutăţi generate tocmai de necunoaşterea ma­şinilor unelte. Poate că ar fi fost mai potrivită prevederea ca la sfîrşitul anului II stu­denţii să facă practică de montaj pentru care aveau pre­gătirea teoretică necesară. VASILE MORARU, secre­tarul Comitetului U.T.M. — Institutul politehnic Bucureşti — Comitetul U.T.M. a avut ca principal obiectiv în aceas­tă vară sprijinirea rectoratului în buna organizare şi desfăşu­rare a practicii în producţie pe care au efectuat-o cei a­­proape 4 000 de studenţi ai in­stitutului. De aceea, încă îna­inte de plecarea în practică am luat anumite măsuri şi a­­nume: am numit responsabili la nivelul anilor de studiu, al grupelor şi pe uzine acolo unde numărul studenţilor practi­canţi era mai mic. Ei au fost instruiţi asupra modului în care să colaboreze cu organi­zaţiile U.T.M .în vederea sta­bilirii unor acţiuni educative, culturale şi sportive comune. De asemenea, am trimis scri­sori tuturor comitetelor U.T.M. din uzine prin care le-am ce­rut sprijinul în antrenarea studenţilor la viaţa organiza­ţiilor U.T.M. respective. Şi, în sfîrşit, activul U.T.M. şi de asociaţie a fost repartizat să controleze şi să ajute colecti­vele de studenţi aflate la practică. Comitetul U.T.M. din insti­tut a analizat felul în care s-a desfăşurat practica studenţilor din anii II şi respectiv anii IV. Concluziile desprinse ne vor ajuta să contribuim la or­ganizarea mai bună a practicii studenţilor în anul viitor. LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU mmm urnim Stagiunea 1964 — 1965 la Teatrul de Comedie înaintea primului gong Ne mai despart puţine zile de primul gong al noii sta­giuni. Septembrie este în ac­tualitatea teatrală, o lună de tranziţie către bogata stagiu­ne de spectacole ale toamnei, în legătură cu pregătirile pen­tru această stagiune ne-am adresat artistului poporului Radu Beligan, director al Teatrului de Comedie. Iată ce ne-a declarat inter­locutorul nostru : — Un turneu de 20 de zile în țară cu cele mai bune realizări ale noastre va ami­na pînă la începutul lunii oc­tombrie deschiderea stagiunii. Deci pe 5 septembrie vom porni la drum în direcţia Iaşi, Botoşani, Cluj,Baia Mare, Satu-Mare, Oradea, Arad şi Timişoara. Pe afiş: „Şeful sectorului suflete“, „Umbra“ şi „Rinocerii“. Dăm acestui turneu, aceeaşi importanţă ca şi uni­ia în străinătate : dis­tribuţii de la premieră, deco­ruri absolut identice şi vom „duce" cu noi sonorizarea stereofonică absolut necesară pentru ultimele două specta­cole. In acest fel colectivul teatrului nostru intenţionează să prilejuiască şi un rodnic schimb de experienţă cu lu­crătorii teatrelor din oraşele cuprinse în harta turneului nostru. Dorim ca şi prietenii teatrului din provincie să cu­noască o parte din realizările noastre. A cincia stagiune a teatru­lui o vom inaugura conform tradiţiei cu o comedie origina­lă „Somnoroasa aventură“ de Teodor Mazilu, în regia lui Dinu Cernescu, scenografia aparţinînd lui Vladimir Po­pov. A doua premieră în or­dinea apariţiei, „Troilus şi Cresida“, este prima piesă de Shakespeare pe care o joacă teatrul nostru. (Regia David Esrig, scenografia I. Popescu Udrişte). „Fizicienii" piesa dra­maturgului elveţian Friedrich Dürrenmatt va fi cea de a treia premieră, în regia lui Lucian Giurghescu şi sceno­grafia lui Dan Nemţeanu. Alegînd aceste piese, teatrul continuă tradiţii mai vechi : critica spiritului mic burghez, atenţia acordată u£ei proble­me majore a epocii noastre, problema războiului şi a folo­sirii energiei atomice în scopuri paşnice. Sîntem con­secvenţi programului înscris acum patru ani în primul nos­tru caiet. Nu un teatru „zîmbăreţ", aşa cum îşi imagi­nau poate unii la inaugurare, ci un teatru în al cărui reper­toriu să-şi găsească reflectarea probleme de mare acuitate. Acestor trei premiere le vor urma alte două cu piese ori­ginale. Avem în şantierul nostru cinci lucrări originale. Dorim să le alegem pe cele mai bune. în vară, tînărul nostru actor Ştefan Tăpălagă a fost elev al unui curs de pantomimă şi plastică a corpului care a avut loc la Paris sub condu­cerea directorului Teatrului „Mima“, Jacques Lecoq. Pe baza acestei experienţe acu­mulate, vom deschide tot în această stagiune pe lîngă tea­tru un curs asemănător con­dus de Ştefan Tăpălagă. Cursul va fi urmat de actori ai Teatrului de Comedie şi prin concurs vor fi selecţio­naţi din alte teatre din Capi­tală. Creăm astfel nucleul u­­nor viitoare spectacole de pantomimă. O intenţie a noas­tră mai veche o vom realiza, sperăm, tot în această stagiu­ne , un cenaclu de dramatur­gie. După cum se vede teatrul îşi menţine ideea iniţială ca membrii colectivului nostru să fie într-o continuă stare de exerciţiu, cum s-ar spune, nişte „elevi mai în vîrstă“ la o şcoală care va cuprinde pe toţi, inclusiv pe director. Invităm pe spectatorii noştri să participe — atît la Teatrul de Comedie cît şi la celelalte teatre — la premiere intere­sante, aproape de exigenţele şi cerinţele lor. VIORICA GRIGORESCU Din noul peisaj al oraşului Cluj Foto : AGERPRES Carnet cinematografic egizorul Ranghel Vîlceanov, după di­ficilul (uneori li­vrescul) „Soare şi „umbră“ ne anun­ţă o peliculă cu ti­tlu poliţist. Dar „Inspectorul şi noaptea“ nu e doar atît , s­ au mai precis nu e propriu-zis un film poli­ţist. Vîlceanov s-a preocupat puţin de latura aventurilor prin care trebuie să treacă eroul pînă să dea de cheia misteriosului asasinat (ori si­nucidere) şi mai mult de in-I vestigaţia pe care o întreprin­de în diversele medii tangente „cazului“ Martinov. Inspectorul­­anonim, din bio­grafia căruia ştim cel mai puţin din tot filmul pentru că ori de cite ori începe să ne povestească o întîmplare a sa e chemat să ca­„Inspectorul­­ şi noaptea“ menteze acţiunile celor din jur)­i ne ajută de fapt să înţelegem bine meseria nobilă a omului care constrîns, din lipsă de timp, să renunţe la o viaţă per­sonală, e capabil să-i ajute pe ceilalţi să şi-o revizuiască, salu­tar, pe a lor. Cu acest personaj — lucid şi generos totodată — ener­gic cînd e cazul dar nu pripit, în­ţelegător cu oamenii (cu aceia care mai merită interesul său : fa­ta frivolă, arhitectul egoist, medi­cul cinic etc.), spiritual dar nu ma­liţios, cineaştii bulgari ne zugră­vesc portretul unui inteligent erou pozitiv. Inspectorul e o pre­zenţă activă, dinamic, un cataliza­tor al reacţiilor morale pe care le provoacă în conştiinţa unor con­temporani cu apucături anacroni­ce (o femeie care-şi comercializea­ză farmecele, un bătrîn ce se com­place în situaţia de a fi încorno­rat, un pseudo-student, escroc şi huligan, candidat al instituţiilor de corecţie, o fată care-şi risipeş­te tinereţea prin localuri deşi viz­r sează, romantic, un colţ casnic luminos şi liniştit­. Desigur, ar fi absurd să cerem filmului să-i recupereze pe toţi, în final. Poate că singurul defect al acestui foarte complex dosar moral întocmit de regizor e o uşoară alunecare spre happy-end în cazul oxigenatei ce se pocă­­ieşte cu lacrimi amare jurînd că va începe să muncească, ori al fetei bănuite de asasinat care îşi găseşte o grabnică fericire alături de plicticosul vecin de la etajul I, sub privirile înduioşate ale in­spectorului). Dar perspectiva toni­că e categorică şi, fără ostentaţie, concluzia „Inspectorului“ e că societatea socialistă poate oferi soluţii chiar şi cazurilor umane deosebit de complicate. Ultima dar nu cea mai puţin importantă observaţie asupra fimului: se bucură de un comentariu literar inteligent, spiritual. Replicile se succed vioi, spontan. O demon­straţie a faptului că poţi cultiva cu strălucire paradoxul, fără să fii gratuit, şi gluma, fără să devii uşuratic. Merită reţinut numele scenaristului — Bogomil Rainov. ALICE MANOIU

Next