Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)
1964-10-14 / nr. 4793
Andrei Ferencz, unul dintre cei mai buni muncitori de la Uzina „Unirea“ Cluj, ii explică tinărului Paul Kutti cum se execută corect operaţia la care lucrează Foto : N. STELORIAN PREGATIREA PROFESIONALĂ LA NIVELUL TEHNICII MODERNE • RĂSPUNS CONCRET In toate secţiile Combinatului siderurgic Hunedoara, la furnale şi oţelării, la laminoare şi cocserie pregătirile pentru organizarea formelor de ridicare a calificării sunt în plină desfăşurare. Sub îndrumarea comitetelor de partid, colective de ingineri şi tehnicieni pun la punct tematica lecţiilor teoretice şi practice care se vor preda pentru fiecare meserie. Organizaţiile U.T.M. şi grupele sindicale se îngrijesc de înscrierea cursanţilor, de asigurarea bazei materiale. Cursurile sunt orientate spre transmiterea de cunoştinţe strict legate de nevoile imediate ale producţiei. La oţelăria Martin nr. 1, tovarăşul inginer Mihai Grigore, şeful secţiei, ne precizează : „ In cursul acestui an, colectivul oţelăriei noastre a obţinut rezultate frumoase în producţie. Planul pe nouă luni a fost realizat în proporţie de 104,40 la sută. Nu putem trece însă cu vederea că la indicatorul „calitate“ am fost deficitari în unele luni la unele sortimente. Iată de ce cursurile de ridicare a calificării vor fi axate pe lecţii care să vină în mod direct în sprijinul îmbunătăţirii calităţii tuturor sortimentelor de oţeluri. Mai precis, noi am stabilit cauzele care au generat cele mai multe rebuturi, atît pe platformă cît şi în hala de turnare iar lecţiile vor trata probleme legate de cunoaşterea şi evitarea cauzelor care generează rebuturile. Cîteva din aceste teme: „Influenţa umidităţi fero-aliajelor asupra calităţii oţelului“, „Folosirea dezoxidanţilor complecşi la LAL ROMULUS (Continuare în pag. V-a) ------------ SOSIREA IUI DELEGAŢII . COMUNIST FRANCEZ Marţi seara a sosit în Capitală o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Francez condusă de tovarăşul Frangois Billoux, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F. Din delegaţie fac parte tovarăşii: Gustave Ansart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.F. şi secretar al Federaţiei din nord, Arthur Buchmann, membru al C.C. al P.C.F. şi secretar al Federaţiei din Moselle, Pierre Girardot, secretar al Federaţiei Basses Alpes ; Cristiane Peron, membru al Biroului Federaţiei din Dordogne ; Laurent Salvii, ziarist la „l’Humanité“. Delegaţia de activişti ai P.C.L. va vizita ţara noastră şi va studia experienţa muncii de partid. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R. ; Cornel Onescu, Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi de activişti de partid. m urmărit, timp de cîteva ore, cum se naşte autocamionul românesc. De la pregătirea fabricaţiei şi pînă la montaj, de-a lungul fluxului tehnologic, maşini complexe şi moderne transformă metalul în viitorul autocamion. La fiecare punct mai important al procesului de producţie — alături de muncitori şi maiştri — oameni în halate albastre veghează ca fiecare piesă şi angrenaj să fie executate la un înalt nivel tehnic. Sunt controlorii tehnici de calitate. Aidoma microscopului, ochiul lor trebuie să observe totul. „Lentila“ care asigură această observaţie, capacitatea de a sesiza orice rebut este, în cazul lor, pregătirea profesională. Dintr-o convorbire cu tovarăşul inginer Teodor Tatu, adjunct al şefului serviciului C.T.C., am aflat că primii care au luat loc în bănci anul acesta, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale, au fost controlorii tehnici de calitate. — în baza unui ordin al ministerului nostru — ne spune tovarăşul inginer Tatu — în întreprinderile constructoare de maşini se desfăşoară o acţiune generală pentru pregătirea profesională a controlorilor tehnici de calitate. Această acţiune se desfăşoară în două etape. In prima etapă — începînd din acest an — se urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale controlorilor tehnici cu o calificare mai slabă. In a doua etapă — care va începe anul viitor — se va trece la specializarea controlorilor tehnici de calitate pe grupe de repere şi produse. Acţiunea a început pe baza unor probe scrise, orale şi practice. In fiecare secţie din uzină, o comisie coordonată de tovarăşul director tehnic a reexaminat cunoştinţele controlorilor tehnici de calitate. In urma acestei reexaminări, o parte din controlorii tehnici de calitate au fost încadraţi în cursuri de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale. In uzina noastră vor frecventa aceste cursuri aproape 200 de controlori tehnici. — S-au desprins concluzii importante cu ocazia reexaminării ? — Foarte importante. Voi sublinia cîteva. Comisia a constatat că un număr mare de controlori tehnici de calitate au dovedit că posedă cunoştinţe bogate în meserie, obţinînd medii de 8, 9 şi 10. S-a remarcat la această primă categorie de controlori un echilibru între cunoştinţele teoretice şi practice care determină, în ultimă instanţă, rezultatele muncii lor. Cunoştinţele celei de-a doua categorii de controlor sunt eterogene. In timp ce unii — mai ales absolvenţii de şcoli medii — posedă cunoştinţe teoretice suficiente şi au lacune serioase în pregătirea practică, alţii — dintre controlorii de calitate cu o experienţă mai îndelungată în producţie — deşi posedă cunoştinţe practice, au o pregătire teoretică necorespunzătoare. Aceste concluzii au determinat, de altfel, şi conţinutul tematicilor pentru cursuri, alcătuite de către tovarăşii care au făcut parte din comisia de reexaminare, la întocmirea lor participînd şi specialişti din serviciul nostru. Ele cuprind — în funcţie de concluziile reexaminării— 6 discipline : matematică, desen tehnic, tehnologia materialelor, tehnologia de fabricaţie, aparate de măsură şi control, metodologia controlului tehnic de calitate. Prin aceste discipline urmărim să dăm controlorilor tehnici, cunoştinţe de ansamblu asupra procesului de producţie. Aceasta întrucît — indiferent de sectorul în care vor lucra — con ţi. PRIESCU IORDACHE BODEA (Continuare în pag. V-a) Primii „elevi“ , controlorii tehnici de calitate Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XX, Seria II, nr 47936 PAGINI — 30 BANI Miercuri 14 octombrie 1964 SOSIREA LA KARACI A DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A R. P. ROMÍNÉ KARACI 13 •— Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : In drum spre patrie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţionale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeţii romîni au fost întâmpinaţi de Zulfiqar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, şeful protocolului şi alte personalităţi pakistaneze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R. P. Romíné şi Pakistanului. După ce primeşte raportul comandantului gărzii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakistaneze sosite în întîmpinare şi membrii corpului diplomatic. Oaspeţii romîni s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri, oaspeţii români pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. Ziarele pakistaneze anunţă pe prima pagină sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Român, însoţind ştirea de fotografia tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. In drum spre Karaci, avionul special a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pentru lucrările publice al statului Bengal şi S. N. Roy, secretar al cabinetului de miniștri al statului Bengal. Înainte de oră, o confruntare a temelor. Rezultatele sunt bune ! Foto : Gr. PREPELIŢĂ Ancheta „Scînteii tineretului“ @ MUNCĂ • DRAGOSTE • IDEALURI ără îndoială ci aşa a fost: lecture întrebărilor anchetei, a solicita mai întîi o verificare a potenţialului de energie al fiecăruia, o privire lucidă. Şi nelipsita romantică, vie candoare în faţa tabloului de pînă acum al vieţii, a fost o emoţie gravă, o mărturisire a vîrstei de nobilă şi entuziastă angajare în efortul unanim al constructorilor edificiului nostru socialist. Căci dacă n-ar fi fost aşa, dacă întrebările anchetei n-ar fi declanşat şi o viziune anume, lăuntrică aş zice, dar comună şi exteriorizată prin gestul tuturor celor ale căror plicuri le am acum în faţă, prin gestul şi nerăbdarea cu care au luat creionul şi au scris, dacă n-ar fi fost toate acestea, altfel de unde ar izvorî atîta clară autenticitate succintă dar profundă relatare a izbînzilor şi bucuriilor vîrstei tinere, de unde ar izvorî atîta continuă şi perspicace scrutare a viitorului ? „Vă scriu, îşi începe scrisoarea, George Ghinescu, maistru mecanic la Rafinăria Teleajen, de la locul meu de muncă. Răspunsul la întrebarea „Ce-ţi doreşti de la viaţă“ ar fi cam acesta : totul! Sau mai concret, să devin un maistru desăvîrşit, poate mai tîrziu un inginer, să-mi însuşesc cît mai bine tainele meseriei, să învăţ mereu pentru ca mereu să pot fi folositor oamenilor, ţării, viitorului. Posibilităţile de izbîndă ? Credeţi-mă, nu exagerez: sînt gigantice ! Pînă acum am absolvit trei şcoli: şcoala elementară, şcoala profesională şi după doi ani de producţie şcoala tehnică de maiştri. Acum tot mai învăţ, muncesc şi in timpul liber, 2-3 ore pe zi studiez, îmi iubesc nespus soţia şi copilul, mă bucur de înţelegerea şi iubirea alor mei, sunt fericit“. E firesc şi emoţionant. Posibilităţile realizării năzuinţelor în viitor, sunt raportate la posibilităţile prezente şi astfel perspectivele înfăptuirii idealurilor sunt cum spunea maistrul George Ghinescu: — Credeţi-mă, nu exagerez, sunt gigantice. „Eu doresc să învăţ tot timpul, tot timpul cît sînt tînar — scrie tot de la Rafinăria Teleajen, Nicolae Petrache, un băiat de 17 ani. De curînd am dat examen la şcoala medie serală în clasa a VIII-a şi am reuşit. Mă pregătesc mereu. La şcoală şi la rafinărie învăţ din experienţa tovarăşilor mei de muncă mai vîrstnici, mă străduiesc să ating perfecţiunea în meserie pentru că orice intervenţie a mea în procesul de producţie să fie bună, pierderile de materie şi timp să fie cît mai mici posibile sau dacă se poate să nu fie deloc. Şi voi putea să realizez acest lucru, aceasta e sigur !“ E un optimism aici, robust, o încredere nestrămutată în sine, în viitor. Scrisorile citite îţi dau senzaţia că multe din ele au fost scrise imediat după ieşirea din schimb sau, seara, după orele de curs la şcoala medie serală, după un moment de revelaţie cînd în sfîrşit, s-au realizat calculele unei inovaţii pe care tînărul abia de 18 ani a gîndit-o laborios dincolo de copertele cărţii, în uzină, lingă uneltele şi maşinile moderne, cu gîndul aievea la cifrele de plan. Din Bărăgan, din şesul Un al ţării, acolo unde brazde lungi ca rîurile se smulg în unda toamnei după plugurile adinei ale tractoarelor, din A. I. ZAINESCU (Continuare în pag. V-a) OGLINZILE VÎRSTEI TINERE I ■II ASTAZI ÎNCEP FESTIVITĂŢILE ÎNCHINATE CENTENARULUI UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI . Publicăm două pagini speciale (paginile 2 şi 3) dedicate acestei sărbători. Semnează articole consacrate acestui eveniment acad. MILTIADE Firu LIPESCU, acad. MIRON NICOLESCU, scriitorul MARCEL BRESLAŞU, absolvenţi ai Universităţii. Rectori ai institutelor de învăţămînt superior transmit omagii celei mai „ mari instituţii de învăţămînt superior din ţară — Universi- ^ tăţii centenare. TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adine interes şi admiraţie. Excepţionala realizare a cosmonauticii sovietice comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi pe primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemijlocit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prindv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii, de ştiinţă şi constructorii care au creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GHEORGHE GHEORGHHIDEJ mm cosmică mirodă AJERHĂI MOSCOVĂ 13 (Agerpres). — La 13 octombrie, la ora 10:47, (ora Moscovei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod“, pilotată de aviatorul cosmonaut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipajului Boris Egorov, medic cosmonaut, şi omul de ştiinţăcosmonaut Konstantin Feokti- Istov, după ce a încheiat cu succes programul de cercetări ştiinţifice, a aterizat în bune condiţii în regiunea stabilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cosmice „Voshod“ se simt bine. La aterizare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de comisari sportivi, corespondenţi de presă şi prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, calculat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un material preţios cu privire la zborul grupului de cosmonauţi, alcătuit din diferiţi specialişti. Pentru prima oară, cercetătorii ştiinţifici au efectuat nemijlocit observarea şi studierea spaţiului cosmic. Materialele obţinute ca urmare a zborului sunt prelucrate. ORADEA | Noul bloc turn cu 8 etaje situat pe malul Crişului Repede Foto: AGERPRES