Scînteia Tineretului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5093-5119)

1965-10-14 / nr. 5104

ECOUL MUNŢILOR •am cunoscut pe aceşti temerari ai altitudinilor, în cî­teva din nume­roasele parchete ale întreprinderii forestiere Novaci, din nordul Olte­niei, ce împînzesc munte pe zeci de kilometri. Risipiţi printre stînci şi ar­bori, la sute de metri pe ver­ticală unul de altul, forestierii au, pe lingă firele telefonice, un anumit limbaj al lor prin care se înţeleg perfect — buş­tenii sosiţi la rampele de în­cărcare, ca un mesaj trimis permanent pe cablurile funi­­cularelor, ca un ecou al lovi­turilor de secure de sus, din parchete, al fierăstraielor me­canice. — Buşteni gater fag de la echipa tînărului Dumitru Ian­cu. Înseamnă că băieţii taie vîrtos, ne spune Gheorghe Chiriac, şeful parchetului 21 Leurda din sectorul Valea Ol­­teţului, privind pachetul de buşteni coborînd la rampă cu funicularul. — Cum am putea ajunge la ei ? — Un băţ bun pentru spri­jin, picioare zdravene şi... mergem. După ore bune de urcuş, ne apare în faţă cabana Ţeperig — cum o numesc oamenii locurilor. Privind înapoi, nu-ţi vine să crezi că numai cu cîte­­va ore în urmă erai acolo, jos, unde abia se mai distinge a­­cum conturul camionului pe şoseaua pierdută sub pereţii drepţi ai muntelui. Ce excursii minunate s-ar putea organiza în aceste locuri de neuitat, cu tinerii din şesul Olteniei! De la căbană, încă 3-400 de metri spre piscul Piatra Tisei şi iată locul de muncă al ute­­cistului Dumitru Iancu. Ne face semn să ne oprim, prefe­rind să vină­ el la noi, decit să ne expunem printre stii­­cile şi arborii doborîţi pe po­­vîrniş. Ni se spuseseră atîtea despre acest tînăr incit ni-l imaginam un om în stare să doboare un urs. Poartă în zi­lele de sărbătoare două steluţe de fruntaş în producţie, men­­ţinîndu-se şi acum evidenţiat lună de lună. Încercăm să înjghebăm o discuţie. Obrajii i se îmbujorează, convins că mult nu are ce să ne spună. Că în 6 ani nu a avut nici o absenţă motivată (nici vorbă de „nemotivate"), că zorii îl găsesc în mijlocul buştenilor, că nu e nevoie să i se amintească mereu ce are de făcut, că mînuieşte bine fierăstrăul mecanic, toate a­­cestea i se par şi sînt cu a­­devărat foarte fireşti pentru aceşti oameni din creierul munţilor. — Am avut totuşi anul a­­cesta şi un caz de „nemotiva­re“, ne spunea mai tîrziu tînă­­rul funicularist Anghel Croi­­toru, secretarul organizaţiei U.T.C. din parchet. Tînărul Nicolae Dumboi, de la rampa de încărcare nr. 1 a lipsit fără să anunţe pe nimeni. A doua zi, seara, i-am invitat pe toţi tinerii din parchet la cabana din vale, Leurda. Am pus ca­zul lui Nicolae în discuţia or­ganizaţiei U.T.C. Ştiţi, la noi, munca fiecăruia este strîns le­gată de a celorlalţi. Vă închi­puiţi ce ar însemna să lip­­­­sească un funicularist. Buşte­nii ar rămîne sus în parchet, în stive, iar jos, la rampă ar sta camioanele degeaba. A­­proape la fel se întîmplă şi dacă lipseşte unul de la ram­pa de încărcare. Nicolae a luat atunci o critică bună. Tinerii i-au arătat cite pagube s-au produs din cauza lipsei lui, cit de mult a avut de suferit munca celorlalţi. Viaţa de organizaţie se des-­­­făşoară şi aici, la peste 1 000 metri altitudine, ca în oricare­­ loc de muncă. La toate caba- ,­nele pe la care am trecut, am văzut caiete cu numele tineri- I lor care împrumutaseră cărţi­­ de la bibliotecile volante, apa­rate de radio cu tranzistoare­­ sau baterii în jurul cărora au loc audiţii muzicale colecti-­­ ve „ad-hoc“ aproape seară de seară, ascultîndu-se şi buletinele de ştiri. In toate parchetele sínt studiate Di­rectivele celui de al IX-lea Congres al partidului. Tinerii primesc zilnic ziarele, fiecare la locul său de muncă, sus în parchete, printr-un sistem in­genios prin simplitatea lui, sunt trimise cu căruciorul în retragere pe cablul funicula­­rului. Cunoaşterea documentelor de partid, izvor de energie şi în­credere ce înaripează întrea­ga ţară, declanşează şi aici, la marile altitudini, forţe şi iz­­bînzi noi. MIHAIL DUMITRESCU corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Oltenia I î I I Fază de la meciul de fotbal dintre „Şeaua" Bucureşti şi „Farul" Constanţa (6—0) Foto : EMIL COJOCARU CAMPIONATUL CATEGORIEI A DE FOTBAL In etapa de ieri a campionatului categoriei A de fotbal, Steaua a înregistrat cel mai mare scor în­trecînd pe stadionul Republicii cu 6—0 (1—0) formaţia Farul Constanţa. Cu o condiţie fizică superioară, în partea a doua a întîlnirii fotbaliştii militari au dominat eficace repurtînd un categoric succes. Cele 6 puncte au fost realizate de Pavlo­vici (4), Sorin Avram şi Raksi. Derbiul etapei: Ştiinţa Cluj — Rapid Bucureşti disputat la Cluj s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1—1 (0—0). Feroviarii au condus cu­ 1—0 prin punctul marcat de­ Dimitriu II iar gazdele au egalat în minutul 85 prin Marcu. Dou­ă echipe au reuşit să obţină victorii în deplasare. Fără îndoială, cea mai mare surpriză a fost realizată la Timişoara de Siderurgistul Galaţi care a învins cu 5—2 (1­0) pe Ştiinţa. Voinea a fost cel mai bun jucă­tor al gălăţenilor marcînd­­3 puncte. Petrolul Plo­ieşti a confirmat ascensiunea de formă în care se află învingînd la Braşov cu 2-1­ (0—0) pe Steagul Roşu prin punctele realizate de Moldoveanu (2). Celelalte rezultate: Dinamo Piteşti — C.S.M.S. Iaşi 4—0 (4—0). Au înscris Ţurcan, Naghi (2) şi C. Ionescu. Crişul Oradea — Ştiinţa Craiova 1—0 (0—0). Unicul punct a fost opera lui Mureşan II­ U T. Arad — Dinamo Bucureşti 3—0 (2—0). Cele trei puncte au fost marcate de Jak, Ţîrlea şi Pantea. In clasament conduce Rapid cu 15 puncte ur­mată de Petrolul cu 12 puncte şi U.T. Arad cu 11 puncte. (Agerpres) I PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • La 21 octombrie va avea loc în sala sporturilor de la Floreasca meciul internaţional de box dintre echipa Metalul Bucureşti şi selecţionata regi­unii Lodz (R. P. Polonă). • Intr-un joc retur contînd pentru „Cupa cupelor“ la fot­bal, miercuri, la Sofia Cerveno Zname a învins cu scorul de 2—0 (0—0) formaţia irlandeză Limerick, învingători si in pri­mul joc (2—1), fotbaliştii bul­gari s-au calificat pentru următor al competiţiei. • Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Tur­ku, aruncătorul de suliţă Vaino Kuisma a realizat o perfor­manță de 85,04 m. Aceasta este cea de-a 4-a performanță mondială a sezonului. • In meci retur pentru „Cupa oraşelor tirguri** la fotbal, echipa engleză Everton a învins cu 1—0 (0—0) pe F. C. Nürnberg (R.F.G.). Sco­rul primului joc fiind egal (1—1), Everton se califică în etapa a doua. • Miercuri, la Lvov, a avut loc a doua întîlnire de handbal dintre reprezentativele feminine ale U.R.S.S. şi României. Hand­balistele sovietice au terminat învingătoare cu scorul de 8—6 (2—2). La 15 octombrie la Baku cele două echipe susţin un nou meci. Ziua deschiderii nou­lui an şcolar a rămas departe, în urmă. O dovedesc numeroasele corespondenţe care şi-au pierdut caracte­rul de informări gene­rale, despre angaja­mente şi visuri, deve­nind relatări ale unor fapte zilnice, concrete. Alegem azi cîteva dintre acestea. Sub titlul „120 de entuziaşti", elevul ION GH. MARIN din clasa a X-a a Liceului din Plopeni, regiunea Plo­ieşti, ne povesteşte despre o acţiune în care au participat 120 de utecişti, colegi de-ai săi din ultimele clase, şi care s-a sol­dat cu amenajarea li­nei­ baze sportive şco­lare cuprinzînd tere­nuri de fotbal, baschet şi handbal. Sîntem ru­gaţi să publicăm nu­mele mai multor evi­denţiaţi în această ac­ţiune — şi o facem cu plăcere: Doina Albu, Costea Anton, Luiza Preda, Nicolae Albu, Liviu Călin. Corespon­dentul nostru este de părere că scriind des­pre ,,120 de entuziaşti" nu putea rămîne mai prejos... „cronicarul". Drept care, în final, el îşi exprimă convinge­rea că, în curînd, „pe noile terenuri sportive nu se vor lăsa aştep­tata nici primele re­corduri !“. Ne mai scriu, relatînd succese la învăţătură, numeroşi elevi. Prin­tre aceştia şi TIBERIU POPA din clasa a X-a, Liceul din­­nou, regiu­nea Crişana: „Primele note bune din catalog sunt rodul unei preo­cupări care a antrenat întreaga noastră cla­să. Vrem să devenim un colectiv fruntaş pe şcoală. Avem toate posibilităţile". Sîntem de acord. Fiecare cla­să are „toate posibili­tăţile". Ne-ar interesa însă cum anume se folosesc colegii lui Ti- Poşta elevilor beriți de ele. Aşteptăm o corespondentă mai amănunţită. AUREL ONICEAG — Liceul din Moldovi­­ța, regiunea Suceava, leagă succesele dobîn­­dite In primele săptă­­mîni de şcoală de cla­sa sa, a Xl-a, şi de faptul că — cităm — „ne mîndrim că vom fi prima promoţie de ab­solvenţi ai liceului din Moldoviţa*. In toamna anului viitor liceul din Moldoviţa va ates­ta prima oară o diplo­mă de absolvent. Vrem să facem totul ca sem­nătura şcolii să fie una de prestigiu. Pînă a­­cum catalogul clasei noastre n-a înregistrat decit note care ne fac să credem că vom iz­buti*. PAVEL BLAGA din clasa a XI-a a Liceului din Ghelar, regiunea Hunedoara, îşi intitu­lează corespondenţa: „Fruntaşii". Doi fraţi, Iuliana şi Eugen Blen­­che din clasa a VIII-a au fost primiţi in U.T.C. I-au recoman­dat cu căldură colegii mai mari, dar în pri­mul rînd i-au reco­mandat succesele lor la­­învăţătură, activita­tea lor bună în orga­nizaţia de pionieri. „Şcoala noastră — scrie Pavel Blaga — numără acum doi ute­cişti mai mult, doi noi luptători pentru onoa­rea şcolii, pentru dis­ciplină, pentru o bo­gată activitate în timpul liber*. Ne alăturăm şi noi felicitările la cele ale colegilor fraţilor Blen­­che. Ne-au mai scris ALEXANDRU PANTEA — Liceul Nr. 2 Beiuş, ZOICA BACULA — Medgidia, GHEORGHE BURLACU — Tg. Jiu, şi mulţi alţi elevi. Tu­turor le mulţumim şi tuturor — succes ! OCTAV PANCU-IASI La ora de educaţie fizică Foto 3 O. PhEQAN Invitaţie la un schimb de experienţă (Urmare din pag. I) să urmez electronica. Studiez cu aten­ţie fizica, mi-am construit acasă un mic laborator de radiofonist amator — ne-a spus — Fericean Sorin din clasa a XI-a B — Liceul nr. 2. îmi dau seama cît îmi este de necesară aplicarea practică a cunoştin­ţelor mele teoretice. Citesc şi unele cărţi de specialitate, dar urmăresc cu ajutorul lor să aprofundez materia învăţată la şcoală. Am examinat planul personal de activi­tate al elevului Fericean Sorin. Bine îm­părţit, timpul lui liber îl foloseşte atît pen­tru învăţătură cît şi pentru lărgirea orizon­tului său cultural. Am găsit ore rezervate destinderii, plimbărilor, spectacolelor. — Noi am găsit de cuviinţă că un plan de pregătire în vederea examenului de ma­turitate comun întregii clase este mai util — mi-a spus Dumitraşcu Adriana din clasa a XI-a B a Liceului nr. 4. Asistăm la consultaţiile pe care ni le oferă tovarăşii profesori, şi la sfîrşit de săptămînă ne con­trolăm unii altora îndeplinirea planului. Ni se pare mai bun un astfel de plan, deoa­rece atunci cînd ne întîlnim cu tovarăşii profesori, ştim precis care sînt problemele care au fost mai dificile, trecem mai repede peste părţile pe care le-am înţeles bine, economisind astfel un timp preţios. Ne a­­jutăm reciproc şi în ceea ce priveşte deli­mitarea viitoarelor noastre preocupări, ale­gerea profesiunii pe care o vom îmbrăţişa. Avem in clasă încă destui nehotărîţi, care nu ştiu ce să facă după terminarea liceului. Am vizitat împreună întreprinderi, sera le­gumicolă din oraşul nostru, am purtat dis­cuţii despre necesitatea de a te pregăti din vreme pentru o meserie. Mulţi vor să se facă agronomi, alţii ingineri. Tuturora le este necesară matematica. De aceea partici­păm la orele de matematică cu un deosebit interes, şi fiecare din noi lucrează acasă multe exerciţii suplimentare. în ceasurile de răgaz Tîrziu, în foaierul Teatrului de stat din Arad, ne-am întîlnit din nou cu o parte din interlocutorii noştri. Era sîmbătă după-amiază cînd, chiar şi cei dintr-a Xl-a îşi permit cîteva ceasuri de destindere. La teatru se afla însă un grup nu prea numeros. — Dar ceilalţi colegi cum îşi petrec a­­ceasta seară — i-am întrebat. Probabil la reuniunea de la şcoală... — Reuniuni ?! s-a mirat Cismaş Adina din clasa a XI-a C a Liceului nr. 2. La noi asemenea manifestări se fac atît de rar încît le uităm de la una la cealaltă. Di­in alte licee­ arădene se neglijează organizarea orelor de distracţie, de re­laxare a elevilor. La Liceul nr. 4 reuniunile tovărăşeşti sînt lunare, diferite clase pregă­tesc programe artistice interesante, surprize, buna desfăşurare a petrecerii. Bine organi­zate ele stimulează iniţiativa, dezvoltă rela­ţiile de adevărată prietenie, oferă elevilor clipe de destindere foarte necesare. Dar de ce sînt atît de rare ? A Început „prie­tenia“ cu micro­scopul... (stu­­denți din anul I, Institutul agro­nomic „Nicolae Bălcescu"-Bucu­rești, la una din primele lor ore de labora­tor). Televiziune JOI — 14 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Desene de copil*. 20,00 „De­­bu­turi*. 21,15 „Casa Ricordi*. 23,15 Jurnalul te­leviziunii (II) și Buletinul meteo­rologic. VINERI — 15 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Vă place muzica 20,00 Săptămînă. 21,00 Avanprembe­­ră. 21,10 Telefi­­la­talia. 21,30 Treizeci de mi­nute cu artista Eugenia Popovici. 22,00 „Muzică pentru toţi*. E­­misiune muzical­­coregrafică. 22,40 Jurnalul televi­­ziunii (II) și Bu­letinul meteorolo­gic. CINEMATOGRAFE CARTIERUL VESELIEI : ru­lează la Patria, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET, rulează la Flamura, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, București, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21. Feroviar, orele 9; 11,15; 13,45; 16; 18,30; 21. Excelsior, orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 DUL­CEA PASĂRE A TINERE­ȚII — cinemascop : rulează la Republica, orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Festi­val, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. CEI MAI FRUMOȘI ANI — cinemascop : rulează la Luceafărul, orele 9,15; 11,30 ; 13,45; 16; 18,15; 20,30. CAME­RA IN FORMĂ DE „L“ : ru­lează la Capitol, orele 9; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30, Melodia, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19 ; 21,30, Modern, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. PINĂ LA ORAȘ NU E DEPARTE — cine­mascop : rulează la Victoria, ore­le 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30. LOCOTENENT CRISTINA ru­lează la Central, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. LALEAUA NEAGRĂ — cinema­scop : rulează la Lumina, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21, Floreasca, orele 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30. FERNAND COW­BOY : rulează la Union, 15,30 ; 18 ; 20,30, UN CAR­TOF, DOI CARTOFI : rulează la Doina, orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. PROGRAM PEN­TRU COPII, ora 10 — cinemato­graful Doina. Moşilor, orele 15 , 17; 19, 21, Lira, orele 15,30; 18; 20,30. TRAIEŞTE-ŢI VIAŢA — APELE — IN NUMELE CELOR VII — CERAMICA DIN OBOGA — CĂLĂTORIE ÎN PARADISUL PASĂRILOR; rulează la Timpuri Noi, orele 10 — 21 în continuare. CAPORA­LUL ŞI CEILALŢI; rulează la Ciuleşti, orele 15,30; 18; 20,30, Cotroceni, orele 15,30; 18; 20,30. CĂPITANUL DIN TENKEŞ — ambele serii: rulează la Cultural, orele 16; 19,30. A TRECUT O FEMEIE : rulează la Mioriţa, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. FEMEIA NECUNOS­CUTA : rulează la înfrățirea în­tre popoare, orele 10; 15,30; 18, 20,30. LA ORA 5 DUPĂ­­AMIAZĂ: rulează la Bucegi orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. UNORA LE PLACE TAZZUL: rulează la Dacia, orele 9,15 la 14 în contnuare ; 16,15 ; 18,45; 21, Vitan, firele 15,30; 18, 20,30. APORT MUH­TAR I — cinemascop : rulează la Buzeşti, orele 14,15; 16,30; 18,45; Crîngaşi, orele 16; 18, 20 ; Pacea orele 11, 16; 18,15; 20,30; Cosmos, orele 13,30; 15,45; 18, 20. UN LU­CRU FĂCUT LA TIMP : rulează la Griviţa, orele 10 , 12 ; 14 , 16; 18,15; 20,30. HOȚUL DE PIERSICI: rulează la Unirea, orele 16; 18,15; 20,30. RUNDA 6 : rulează la Tomis, orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 21,30. Drumul Sării, orele 16, 18, 20. CARAMBOL : rulează la Mun­ca, orele 16; 18,15; 20,30. Ra­hova, orele 16; 18,15; 20,30. CI­NEVA, ACOLO SUS, MA IUBESTE , rulează la Popular, orele 10,30; 16; 18,30; 21. S-a închis Expoziţia construcţiei economice a R. P. Chineze Miercuri s-a închis Expo­ziţia construcţiei economice a R. P. Chineze. Deschisă între 23 septembrie — 13 octombrie, expoziţia a trezit un viu inte­res atît în rîndurile publicului larg, cît şi al oamenilor de spe­cialitate. Expoziţia a fost vizi­tată de conducători de partid şi de stat, de reprezentanţi ai conducerii unor ministere eco­nomice şi instituţii centrale. Vizitatorii au luat cunoştinţă de succesele importante obţi­nute în ultimii ani de poporul chinez. Numeroşi specialişti ro­mâni — atît din Bucureşti cît şi din alte oraşe din ţară — au avut discuţii cu specialişti chinezi aflaţi la expoziţie. Ei s-au interesat, îndeosebi, de caracteristicile tehnice şi per­formanţele unor produse ale industriei chineze: maşini-u­­nelte, maşini agricole, motoare Diesel etc. precum şi de unele exponate de precizie : maşini electronice de calculat, micros­copul electronic, acceleratorul electronic, cromatografele etc. In cele 20 de zile cît a fost des­chisă expoziţia, în pavilionul său au fost prezentate filme documentare şi artistice, urmă­rite cu interes de vizitatori. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii de activişti ai P.S.U.G. Ieri la amiază a sosit în Capitală, în schimb de expe­rienţă, la invitaţia C.C. al P.C.R. o delegaţie de activiş­ti ai P.S.U.G., condusă de to­varăşul Karlheinz Schaffer, şeful Secţiei Industriei Grea a C.C. al P.S.U.G. La aeroport delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Lazăr, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Bucur, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de activişti ai P.S.U.G. a fost primită de to­varăşul Mihai Dâlea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire, care a decurs într-o atmos­feră tovărăşească, au partici­pat tovarăşii Constantin Scarlat membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Ion Bucur. Sărbătorirea acad. prof. dr. Vasile Răşcanu Acad. Prof. dr. Vasile Răş­canu, directorul Institutului de Biologie generală şi aplicată a filialei Iaşi a Academiei, pre­şedintele Societăţii de medici şi naturalişti din această locali­tate, a fost sărbătorit miercuri într-o şedinţă festivă cu prile­jul împlinirii vîrstei de 80 de ani. Au luat cuvîntul acad. Gri­­gore Benetatu, directorul In­stitutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei Re­publicii Socialiste România, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele filialei Iaşi a Aca­demiei, acad. Ion Enescu, prof. univ. Petre Jitaru, membru co­respondent al Academiei, se­cretarul filialei locale a Acade­miei, prof. univ. Gh. Popovici, prorector al Institutului de medicină și farmacie Iași, prof. dr. Gh. Năstase, conf. univ. dr. Traian Baran, de la I.M.F. din localitate, dr. Constantin So­lomon. Evocînd prodigioasa activi­tate ştiinţifică, didactică şi ob­ştească a sărbătoritului, ei au subliniat că acad. Răşcanu s-a afirmat ca un eminent fiziolog, ale cărui cercetări în domeniul energiei nervoase şi modifică­rilor funcţionale ale organis­mului în efort şi oboseală,­­ l-au făcut cunoscut în lumea ştiinţifică de specialitate. Mulţumind pentru aprecieri­le făcute, acad. V. Răşcanu a arătat că se va strădui să-şi aducă şi pe mai departe con­tribuţia la înflorirea ştiinţifică a României Socialiste. URMĂRI DIN PAQ. I Neobişnuita călătorie a unei perechi de pantofi tatea. Fabrica aceasta care şi-a cîştigat o bună faimă pri­vind calitatea produselor sale nu voia, evident, să-şi ştir­bească prestigiul nemulţumind pe vreunul dintre beneficiari. N-au fost buni aceşti pantofi ? Nu-i nimic, vă trimitem alţii noi. S-a deslipit o talpă? Un fleac pentru fabrică, în două zile vi-i reparăm... De fapt e foarte bine aşa. Numai că toate reclamaţiile de acest gen sunt rezolvate nu aşa cum ar fi normal, adică cei care se fac vinovaţi în mod direct nu i­au cunoştinţă de ele. Apelul lui Liviu Bîrză de a se cerceta la locul de muncă cauzele de­fectelor a trecut fără a lăsa nici cea mai mică urmă. Din coletul de poştă, pantofii au ajuns în atelierul de prototi­puri (unde de obicei se fac micile remedieri) şi, după două zile, din nou la poştă. Chiar şi procesul-verbal care se încheie în asemenea cazuri a fost sem­nat doar de doi din cei patru împuterniciţi şi nu dintre cei care răspund de Secţiile în care s-a produs defectul ; acest act este întocmit, după cum se vede, mai mult de dragul hir­­tiei şi nu cu dorinţa fermă de a se lichida cu totul orice caz de asemenea natură. Acolo, pe banda nr. 5 unde au fost confecţionaţi pantofii cu pricina, n-a aflat nimeni ce s-a petrecut cu ei. Şi evident ar fi fost foarte util să se ştie de ce s-au rupt şi din vina cui. Printre muncitorii de la bandă lucrează şi mulţi tineri. Am întrebat de aceea pe secreta­rul U.T.C. dacă nu cumva a avut în vedere citirea scrisorii lui Bîrză într-o adunare. — Nu, a mărturisit el jenat. Jenat fiindcă mai înainte cu o replică el povestise despre citirea — tot într-o adunare a uteciștilor — a unei scrisori în care era lăudată calitatea pro­duselor fabricii. Sîntem şi noi convinşi că totul a fost un simplu „acci­dent“. Asta nu înseamnă însă că ele trebuie privite superfi­cial. Tînărul controlor de ca­litate sugera că astfel de „acci­dente“ trebuie să fie analizate chiar de către cei care le-au produs. Şi el are dreptate. Logica imbatabilă a bătăliei pentru calitate spune că nu se poate face un pas înainte pînă nu astupi definitiv și cea mai mică fisură. Un bun re­nume trebuie apărat, întărin­­du-1 mereu. iiFumatul oprit!" Dar nu și asigurarea bazei furajere au coborit din taberele de mun­te in luna septembrie — fiindcă acolo — se terminase păşunea. Au fost ţinute prin împrejurimi iar loturile de vaci au fost hră­nite cu linurile luate din bază. Perioada de stabulaţie a în­ceput intr-un fei aici mult mai devreme­. De ce nu a ajuns pă­şunea ? Fiindcă n-a fost cu­răţată, n-a fost îngrăşată, n-a fost supraînsăminţată (cel pu­ţin pe unele porţiuni). S-ar fi mărit astfel debitul de masă verde. Aceste lucruri puteau să preocupe conducerea coope­rativei, dar şi organizaţia U.T.C. — care, in alte privin­ţe, a avut initiative rodnice. In taberele de vară, situate in zo­na pădurilor foioase, tinerii în­grijitori, antrenaţi de organiza­ţia U.T.C., puteau asigura rezer­ve importante de frunzare , consumate in special de oi. Re­venea o cotă mai mare de fin loturilor de vaci cu lapte, care şi aşa au o producţie destul de scăzută. Sunt doar citeva constatări. Bunii gospodari, la faţa locului ar mai fi găsit şi alte soluţii : un sistem judicios de conveier verde, culturi intercalate etc. Problema este : ce s-ar mai putea face de acum încolo ? Cooperativa agricolă mai con­tează şi pe paiele de grîu. Ex­perienţa altor unităţi a dovedit că şi acestea sunt consumate de animale dacă sunt tocate, sara­murate şi date în amestec cu melasă. (Melasa se poate procura de la Valea Călugă­rească — aşa cum au făcut ve­cinii — de la Nucet şi Băleni). Urmează grosierele, care se recoltează, acum.. AMrJm­u p/U. li tocate — insilozate in gropi — în amestec cu lucerna dict ultima coasă, cu coletele de sfeclă şi resturile de zarzava­turi. In siloz, tot ce se poate insiloza — aceasta este cerinţa care se pune în fata tinerilor, organizaţiei U.T.C. — care, cel pufin acum să aducă un sprijin substantial zootehniei. Amenajarea bazei, împrejmui­rea ei, etc. sunt binevenite, dar in primul rind, trebuie asigura­tă baza de nutreţuri. Din păca­te, asemenea măsuri, auxiliare, se mai găsesc şi la alte coope­rative agricole din raion: Buc­­şani, Brăteşti, Comişani. Nici pentru acestea, timpul nu e de­finitiv pierdut și se mai pot lua de data aceasta măsuri serioa­se pentru o bază furajeră a­­bundentă și nu pentru trei paie și doi coceni.

Next