Scînteia Tineretului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5093-5119)
1965-10-14 / nr. 5104
ECOUL MUNŢILOR •am cunoscut pe aceşti temerari ai altitudinilor, în cîteva din numeroasele parchete ale întreprinderii forestiere Novaci, din nordul Olteniei, ce împînzesc munte pe zeci de kilometri. Risipiţi printre stînci şi arbori, la sute de metri pe verticală unul de altul, forestierii au, pe lingă firele telefonice, un anumit limbaj al lor prin care se înţeleg perfect — buştenii sosiţi la rampele de încărcare, ca un mesaj trimis permanent pe cablurile funicularelor, ca un ecou al loviturilor de secure de sus, din parchete, al fierăstraielor mecanice. — Buşteni gater fag de la echipa tînărului Dumitru Iancu. Înseamnă că băieţii taie vîrtos, ne spune Gheorghe Chiriac, şeful parchetului 21 Leurda din sectorul Valea Olteţului, privind pachetul de buşteni coborînd la rampă cu funicularul. — Cum am putea ajunge la ei ? — Un băţ bun pentru sprijin, picioare zdravene şi... mergem. După ore bune de urcuş, ne apare în faţă cabana Ţeperig — cum o numesc oamenii locurilor. Privind înapoi, nu-ţi vine să crezi că numai cu cîteva ore în urmă erai acolo, jos, unde abia se mai distinge acum conturul camionului pe şoseaua pierdută sub pereţii drepţi ai muntelui. Ce excursii minunate s-ar putea organiza în aceste locuri de neuitat, cu tinerii din şesul Olteniei! De la căbană, încă 3-400 de metri spre piscul Piatra Tisei şi iată locul de muncă al utecistului Dumitru Iancu. Ne face semn să ne oprim, preferind să vină el la noi, decit să ne expunem printre stiicile şi arborii doborîţi pe povîrniş. Ni se spuseseră atîtea despre acest tînăr incit ni-l imaginam un om în stare să doboare un urs. Poartă în zilele de sărbătoare două steluţe de fruntaş în producţie, menţinîndu-se şi acum evidenţiat lună de lună. Încercăm să înjghebăm o discuţie. Obrajii i se îmbujorează, convins că mult nu are ce să ne spună. Că în 6 ani nu a avut nici o absenţă motivată (nici vorbă de „nemotivate"), că zorii îl găsesc în mijlocul buştenilor, că nu e nevoie să i se amintească mereu ce are de făcut, că mînuieşte bine fierăstrăul mecanic, toate acestea i se par şi sînt cu adevărat foarte fireşti pentru aceşti oameni din creierul munţilor. — Am avut totuşi anul acesta şi un caz de „nemotivare“, ne spunea mai tîrziu tînărul funicularist Anghel Croitoru, secretarul organizaţiei U.T.C. din parchet. Tînărul Nicolae Dumboi, de la rampa de încărcare nr. 1 a lipsit fără să anunţe pe nimeni. A doua zi, seara, i-am invitat pe toţi tinerii din parchet la cabana din vale, Leurda. Am pus cazul lui Nicolae în discuţia organizaţiei U.T.C. Ştiţi, la noi, munca fiecăruia este strîns legată de a celorlalţi. Vă închipuiţi ce ar însemna să lipsească un funicularist. Buştenii ar rămîne sus în parchet, în stive, iar jos, la rampă ar sta camioanele degeaba. Aproape la fel se întîmplă şi dacă lipseşte unul de la rampa de încărcare. Nicolae a luat atunci o critică bună. Tinerii i-au arătat cite pagube s-au produs din cauza lipsei lui, cit de mult a avut de suferit munca celorlalţi. Viaţa de organizaţie se des-făşoară şi aici, la peste 1 000 metri altitudine, ca în oricare loc de muncă. La toate caba- ,nele pe la care am trecut, am văzut caiete cu numele tineri- I lor care împrumutaseră cărţi de la bibliotecile volante, aparate de radio cu tranzistoare sau baterii în jurul cărora au loc audiţii muzicale colecti- ve „ad-hoc“ aproape seară de seară, ascultîndu-se şi buletinele de ştiri. In toate parchetele sínt studiate Directivele celui de al IX-lea Congres al partidului. Tinerii primesc zilnic ziarele, fiecare la locul său de muncă, sus în parchete, printr-un sistem ingenios prin simplitatea lui, sunt trimise cu căruciorul în retragere pe cablul funicularului. Cunoaşterea documentelor de partid, izvor de energie şi încredere ce înaripează întreaga ţară, declanşează şi aici, la marile altitudini, forţe şi izbînzi noi. MIHAIL DUMITRESCU corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Oltenia I î I I Fază de la meciul de fotbal dintre „Şeaua" Bucureşti şi „Farul" Constanţa (6—0) Foto : EMIL COJOCARU CAMPIONATUL CATEGORIEI A DE FOTBAL In etapa de ieri a campionatului categoriei A de fotbal, Steaua a înregistrat cel mai mare scor întrecînd pe stadionul Republicii cu 6—0 (1—0) formaţia Farul Constanţa. Cu o condiţie fizică superioară, în partea a doua a întîlnirii fotbaliştii militari au dominat eficace repurtînd un categoric succes. Cele 6 puncte au fost realizate de Pavlovici (4), Sorin Avram şi Raksi. Derbiul etapei: Ştiinţa Cluj — Rapid Bucureşti disputat la Cluj s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1—1 (0—0). Feroviarii au condus cu 1—0 prin punctul marcat de Dimitriu II iar gazdele au egalat în minutul 85 prin Marcu. Două echipe au reuşit să obţină victorii în deplasare. Fără îndoială, cea mai mare surpriză a fost realizată la Timişoara de Siderurgistul Galaţi care a învins cu 5—2 (10) pe Ştiinţa. Voinea a fost cel mai bun jucător al gălăţenilor marcînd3 puncte. Petrolul Ploieşti a confirmat ascensiunea de formă în care se află învingînd la Braşov cu 2-1 (0—0) pe Steagul Roşu prin punctele realizate de Moldoveanu (2). Celelalte rezultate: Dinamo Piteşti — C.S.M.S. Iaşi 4—0 (4—0). Au înscris Ţurcan, Naghi (2) şi C. Ionescu. Crişul Oradea — Ştiinţa Craiova 1—0 (0—0). Unicul punct a fost opera lui Mureşan II U T. Arad — Dinamo Bucureşti 3—0 (2—0). Cele trei puncte au fost marcate de Jak, Ţîrlea şi Pantea. In clasament conduce Rapid cu 15 puncte urmată de Petrolul cu 12 puncte şi U.T. Arad cu 11 puncte. (Agerpres) I PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • La 21 octombrie va avea loc în sala sporturilor de la Floreasca meciul internaţional de box dintre echipa Metalul Bucureşti şi selecţionata regiunii Lodz (R. P. Polonă). • Intr-un joc retur contînd pentru „Cupa cupelor“ la fotbal, miercuri, la Sofia Cerveno Zname a învins cu scorul de 2—0 (0—0) formaţia irlandeză Limerick, învingători si in primul joc (2—1), fotbaliştii bulgari s-au calificat pentru următor al competiţiei. • Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Turku, aruncătorul de suliţă Vaino Kuisma a realizat o performanță de 85,04 m. Aceasta este cea de-a 4-a performanță mondială a sezonului. • In meci retur pentru „Cupa oraşelor tirguri** la fotbal, echipa engleză Everton a învins cu 1—0 (0—0) pe F. C. Nürnberg (R.F.G.). Scorul primului joc fiind egal (1—1), Everton se califică în etapa a doua. • Miercuri, la Lvov, a avut loc a doua întîlnire de handbal dintre reprezentativele feminine ale U.R.S.S. şi României. Handbalistele sovietice au terminat învingătoare cu scorul de 8—6 (2—2). La 15 octombrie la Baku cele două echipe susţin un nou meci. Ziua deschiderii noului an şcolar a rămas departe, în urmă. O dovedesc numeroasele corespondenţe care şi-au pierdut caracterul de informări generale, despre angajamente şi visuri, devenind relatări ale unor fapte zilnice, concrete. Alegem azi cîteva dintre acestea. Sub titlul „120 de entuziaşti", elevul ION GH. MARIN din clasa a X-a a Liceului din Plopeni, regiunea Ploieşti, ne povesteşte despre o acţiune în care au participat 120 de utecişti, colegi de-ai săi din ultimele clase, şi care s-a soldat cu amenajarea linei baze sportive şcolare cuprinzînd terenuri de fotbal, baschet şi handbal. Sîntem rugaţi să publicăm numele mai multor evidenţiaţi în această acţiune — şi o facem cu plăcere: Doina Albu, Costea Anton, Luiza Preda, Nicolae Albu, Liviu Călin. Corespondentul nostru este de părere că scriind despre ,,120 de entuziaşti" nu putea rămîne mai prejos... „cronicarul". Drept care, în final, el îşi exprimă convingerea că, în curînd, „pe noile terenuri sportive nu se vor lăsa aşteptata nici primele recorduri !“. Ne mai scriu, relatînd succese la învăţătură, numeroşi elevi. Printre aceştia şi TIBERIU POPA din clasa a X-a, Liceul dinnou, regiunea Crişana: „Primele note bune din catalog sunt rodul unei preocupări care a antrenat întreaga noastră clasă. Vrem să devenim un colectiv fruntaş pe şcoală. Avem toate posibilităţile". Sîntem de acord. Fiecare clasă are „toate posibilităţile". Ne-ar interesa însă cum anume se folosesc colegii lui Ti- Poşta elevilor beriți de ele. Aşteptăm o corespondentă mai amănunţită. AUREL ONICEAG — Liceul din Moldovița, regiunea Suceava, leagă succesele dobîndite In primele săptămîni de şcoală de clasa sa, a Xl-a, şi de faptul că — cităm — „ne mîndrim că vom fi prima promoţie de absolvenţi ai liceului din Moldoviţa*. In toamna anului viitor liceul din Moldoviţa va atesta prima oară o diplomă de absolvent. Vrem să facem totul ca semnătura şcolii să fie una de prestigiu. Pînă acum catalogul clasei noastre n-a înregistrat decit note care ne fac să credem că vom izbuti*. PAVEL BLAGA din clasa a XI-a a Liceului din Ghelar, regiunea Hunedoara, îşi intitulează corespondenţa: „Fruntaşii". Doi fraţi, Iuliana şi Eugen Blenche din clasa a VIII-a au fost primiţi in U.T.C. I-au recomandat cu căldură colegii mai mari, dar în primul rînd i-au recomandat succesele lor laînvăţătură, activitatea lor bună în organizaţia de pionieri. „Şcoala noastră — scrie Pavel Blaga — numără acum doi utecişti mai mult, doi noi luptători pentru onoarea şcolii, pentru disciplină, pentru o bogată activitate în timpul liber*. Ne alăturăm şi noi felicitările la cele ale colegilor fraţilor Blenche. Ne-au mai scris ALEXANDRU PANTEA — Liceul Nr. 2 Beiuş, ZOICA BACULA — Medgidia, GHEORGHE BURLACU — Tg. Jiu, şi mulţi alţi elevi. Tuturor le mulţumim şi tuturor — succes ! OCTAV PANCU-IASI La ora de educaţie fizică Foto 3 O. PhEQAN Invitaţie la un schimb de experienţă (Urmare din pag. I) să urmez electronica. Studiez cu atenţie fizica, mi-am construit acasă un mic laborator de radiofonist amator — ne-a spus — Fericean Sorin din clasa a XI-a B — Liceul nr. 2. îmi dau seama cît îmi este de necesară aplicarea practică a cunoştinţelor mele teoretice. Citesc şi unele cărţi de specialitate, dar urmăresc cu ajutorul lor să aprofundez materia învăţată la şcoală. Am examinat planul personal de activitate al elevului Fericean Sorin. Bine împărţit, timpul lui liber îl foloseşte atît pentru învăţătură cît şi pentru lărgirea orizontului său cultural. Am găsit ore rezervate destinderii, plimbărilor, spectacolelor. — Noi am găsit de cuviinţă că un plan de pregătire în vederea examenului de maturitate comun întregii clase este mai util — mi-a spus Dumitraşcu Adriana din clasa a XI-a B a Liceului nr. 4. Asistăm la consultaţiile pe care ni le oferă tovarăşii profesori, şi la sfîrşit de săptămînă ne controlăm unii altora îndeplinirea planului. Ni se pare mai bun un astfel de plan, deoarece atunci cînd ne întîlnim cu tovarăşii profesori, ştim precis care sînt problemele care au fost mai dificile, trecem mai repede peste părţile pe care le-am înţeles bine, economisind astfel un timp preţios. Ne ajutăm reciproc şi în ceea ce priveşte delimitarea viitoarelor noastre preocupări, alegerea profesiunii pe care o vom îmbrăţişa. Avem in clasă încă destui nehotărîţi, care nu ştiu ce să facă după terminarea liceului. Am vizitat împreună întreprinderi, sera legumicolă din oraşul nostru, am purtat discuţii despre necesitatea de a te pregăti din vreme pentru o meserie. Mulţi vor să se facă agronomi, alţii ingineri. Tuturora le este necesară matematica. De aceea participăm la orele de matematică cu un deosebit interes, şi fiecare din noi lucrează acasă multe exerciţii suplimentare. în ceasurile de răgaz Tîrziu, în foaierul Teatrului de stat din Arad, ne-am întîlnit din nou cu o parte din interlocutorii noştri. Era sîmbătă după-amiază cînd, chiar şi cei dintr-a Xl-a îşi permit cîteva ceasuri de destindere. La teatru se afla însă un grup nu prea numeros. — Dar ceilalţi colegi cum îşi petrec aceasta seară — i-am întrebat. Probabil la reuniunea de la şcoală... — Reuniuni ?! s-a mirat Cismaş Adina din clasa a XI-a C a Liceului nr. 2. La noi asemenea manifestări se fac atît de rar încît le uităm de la una la cealaltă. Diin alte licee arădene se neglijează organizarea orelor de distracţie, de relaxare a elevilor. La Liceul nr. 4 reuniunile tovărăşeşti sînt lunare, diferite clase pregătesc programe artistice interesante, surprize, buna desfăşurare a petrecerii. Bine organizate ele stimulează iniţiativa, dezvoltă relaţiile de adevărată prietenie, oferă elevilor clipe de destindere foarte necesare. Dar de ce sînt atît de rare ? A Început „prietenia“ cu microscopul... (studenți din anul I, Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu"-București, la una din primele lor ore de laborator). Televiziune JOI — 14 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Desene de copil*. 20,00 „Debuturi*. 21,15 „Casa Ricordi*. 23,15 Jurnalul televiziunii (II) și Buletinul meteorologic. VINERI — 15 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Vă place muzica 20,00 Săptămînă. 21,00 Avanpremberă. 21,10 Telefilatalia. 21,30 Treizeci de minute cu artista Eugenia Popovici. 22,00 „Muzică pentru toţi*. Emisiune muzicalcoregrafică. 22,40 Jurnalul televiziunii (II) și Buletinul meteorologic. CINEMATOGRAFE CARTIERUL VESELIEI : rulează la Patria, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. ONORABILUL STANISLAS, AGENT SECRET, rulează la Flamura, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, București, orele 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21. Feroviar, orele 9; 11,15; 13,45; 16; 18,30; 21. Excelsior, orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 DULCEA PASĂRE A TINEREȚII — cinemascop : rulează la Republica, orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Festival, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. CEI MAI FRUMOȘI ANI — cinemascop : rulează la Luceafărul, orele 9,15; 11,30 ; 13,45; 16; 18,15; 20,30. CAMERA IN FORMĂ DE „L“ : rulează la Capitol, orele 9; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30, Melodia, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19 ; 21,30, Modern, orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. PINĂ LA ORAȘ NU E DEPARTE — cinemascop : rulează la Victoria, orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30. LOCOTENENT CRISTINA rulează la Central, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. LALEAUA NEAGRĂ — cinemascop : rulează la Lumina, orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21, Floreasca, orele 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30. FERNAND COWBOY : rulează la Union, 15,30 ; 18 ; 20,30, UN CARTOF, DOI CARTOFI : rulează la Doina, orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. PROGRAM PENTRU COPII, ora 10 — cinematograful Doina. Moşilor, orele 15 , 17; 19, 21, Lira, orele 15,30; 18; 20,30. TRAIEŞTE-ŢI VIAŢA — APELE — IN NUMELE CELOR VII — CERAMICA DIN OBOGA — CĂLĂTORIE ÎN PARADISUL PASĂRILOR; rulează la Timpuri Noi, orele 10 — 21 în continuare. CAPORALUL ŞI CEILALŢI; rulează la Ciuleşti, orele 15,30; 18; 20,30, Cotroceni, orele 15,30; 18; 20,30. CĂPITANUL DIN TENKEŞ — ambele serii: rulează la Cultural, orele 16; 19,30. A TRECUT O FEMEIE : rulează la Mioriţa, orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. FEMEIA NECUNOSCUTA : rulează la înfrățirea între popoare, orele 10; 15,30; 18, 20,30. LA ORA 5 DUPĂAMIAZĂ: rulează la Bucegi orele 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. UNORA LE PLACE TAZZUL: rulează la Dacia, orele 9,15 la 14 în contnuare ; 16,15 ; 18,45; 21, Vitan, firele 15,30; 18, 20,30. APORT MUHTAR I — cinemascop : rulează la Buzeşti, orele 14,15; 16,30; 18,45; Crîngaşi, orele 16; 18, 20 ; Pacea orele 11, 16; 18,15; 20,30; Cosmos, orele 13,30; 15,45; 18, 20. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP : rulează la Griviţa, orele 10 , 12 ; 14 , 16; 18,15; 20,30. HOȚUL DE PIERSICI: rulează la Unirea, orele 16; 18,15; 20,30. RUNDA 6 : rulează la Tomis, orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 21,30. Drumul Sării, orele 16, 18, 20. CARAMBOL : rulează la Munca, orele 16; 18,15; 20,30. Rahova, orele 16; 18,15; 20,30. CINEVA, ACOLO SUS, MA IUBESTE , rulează la Popular, orele 10,30; 16; 18,30; 21. S-a închis Expoziţia construcţiei economice a R. P. Chineze Miercuri s-a închis Expoziţia construcţiei economice a R. P. Chineze. Deschisă între 23 septembrie — 13 octombrie, expoziţia a trezit un viu interes atît în rîndurile publicului larg, cît şi al oamenilor de specialitate. Expoziţia a fost vizitată de conducători de partid şi de stat, de reprezentanţi ai conducerii unor ministere economice şi instituţii centrale. Vizitatorii au luat cunoştinţă de succesele importante obţinute în ultimii ani de poporul chinez. Numeroşi specialişti români — atît din Bucureşti cît şi din alte oraşe din ţară — au avut discuţii cu specialişti chinezi aflaţi la expoziţie. Ei s-au interesat, îndeosebi, de caracteristicile tehnice şi performanţele unor produse ale industriei chineze: maşini-unelte, maşini agricole, motoare Diesel etc. precum şi de unele exponate de precizie : maşini electronice de calculat, microscopul electronic, acceleratorul electronic, cromatografele etc. In cele 20 de zile cît a fost deschisă expoziţia, în pavilionul său au fost prezentate filme documentare şi artistice, urmărite cu interes de vizitatori. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii de activişti ai P.S.U.G. Ieri la amiază a sosit în Capitală, în schimb de experienţă, la invitaţia C.C. al P.C.R. o delegaţie de activişti ai P.S.U.G., condusă de tovarăşul Karlheinz Schaffer, şeful Secţiei Industriei Grea a C.C. al P.S.U.G. La aeroport delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Lazăr, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Bucur, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. In după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de activişti ai P.S.U.G. a fost primită de tovarăşul Mihai Dâlea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire, care a decurs într-o atmosferă tovărăşească, au participat tovarăşii Constantin Scarlat membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Ion Bucur. Sărbătorirea acad. prof. dr. Vasile Răşcanu Acad. Prof. dr. Vasile Răşcanu, directorul Institutului de Biologie generală şi aplicată a filialei Iaşi a Academiei, preşedintele Societăţii de medici şi naturalişti din această localitate, a fost sărbătorit miercuri într-o şedinţă festivă cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani. Au luat cuvîntul acad. Grigore Benetatu, directorul Institutului de fiziologie normală şi patologică al Academiei Republicii Socialiste România, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele filialei Iaşi a Academiei, acad. Ion Enescu, prof. univ. Petre Jitaru, membru corespondent al Academiei, secretarul filialei locale a Academiei, prof. univ. Gh. Popovici, prorector al Institutului de medicină și farmacie Iași, prof. dr. Gh. Năstase, conf. univ. dr. Traian Baran, de la I.M.F. din localitate, dr. Constantin Solomon. Evocînd prodigioasa activitate ştiinţifică, didactică şi obştească a sărbătoritului, ei au subliniat că acad. Răşcanu s-a afirmat ca un eminent fiziolog, ale cărui cercetări în domeniul energiei nervoase şi modificărilor funcţionale ale organismului în efort şi oboseală, l-au făcut cunoscut în lumea ştiinţifică de specialitate. Mulţumind pentru aprecierile făcute, acad. V. Răşcanu a arătat că se va strădui să-şi aducă şi pe mai departe contribuţia la înflorirea ştiinţifică a României Socialiste. URMĂRI DIN PAQ. I Neobişnuita călătorie a unei perechi de pantofi tatea. Fabrica aceasta care şi-a cîştigat o bună faimă privind calitatea produselor sale nu voia, evident, să-şi ştirbească prestigiul nemulţumind pe vreunul dintre beneficiari. N-au fost buni aceşti pantofi ? Nu-i nimic, vă trimitem alţii noi. S-a deslipit o talpă? Un fleac pentru fabrică, în două zile vi-i reparăm... De fapt e foarte bine aşa. Numai că toate reclamaţiile de acest gen sunt rezolvate nu aşa cum ar fi normal, adică cei care se fac vinovaţi în mod direct nu iau cunoştinţă de ele. Apelul lui Liviu Bîrză de a se cerceta la locul de muncă cauzele defectelor a trecut fără a lăsa nici cea mai mică urmă. Din coletul de poştă, pantofii au ajuns în atelierul de prototipuri (unde de obicei se fac micile remedieri) şi, după două zile, din nou la poştă. Chiar şi procesul-verbal care se încheie în asemenea cazuri a fost semnat doar de doi din cei patru împuterniciţi şi nu dintre cei care răspund de Secţiile în care s-a produs defectul ; acest act este întocmit, după cum se vede, mai mult de dragul hirtiei şi nu cu dorinţa fermă de a se lichida cu totul orice caz de asemenea natură. Acolo, pe banda nr. 5 unde au fost confecţionaţi pantofii cu pricina, n-a aflat nimeni ce s-a petrecut cu ei. Şi evident ar fi fost foarte util să se ştie de ce s-au rupt şi din vina cui. Printre muncitorii de la bandă lucrează şi mulţi tineri. Am întrebat de aceea pe secretarul U.T.C. dacă nu cumva a avut în vedere citirea scrisorii lui Bîrză într-o adunare. — Nu, a mărturisit el jenat. Jenat fiindcă mai înainte cu o replică el povestise despre citirea — tot într-o adunare a uteciștilor — a unei scrisori în care era lăudată calitatea produselor fabricii. Sîntem şi noi convinşi că totul a fost un simplu „accident“. Asta nu înseamnă însă că ele trebuie privite superficial. Tînărul controlor de calitate sugera că astfel de „accidente“ trebuie să fie analizate chiar de către cei care le-au produs. Şi el are dreptate. Logica imbatabilă a bătăliei pentru calitate spune că nu se poate face un pas înainte pînă nu astupi definitiv și cea mai mică fisură. Un bun renume trebuie apărat, întărindu-1 mereu. iiFumatul oprit!" Dar nu și asigurarea bazei furajere au coborit din taberele de munte in luna septembrie — fiindcă acolo — se terminase păşunea. Au fost ţinute prin împrejurimi iar loturile de vaci au fost hrănite cu linurile luate din bază. Perioada de stabulaţie a început intr-un fei aici mult mai devreme. De ce nu a ajuns păşunea ? Fiindcă n-a fost curăţată, n-a fost îngrăşată, n-a fost supraînsăminţată (cel puţin pe unele porţiuni). S-ar fi mărit astfel debitul de masă verde. Aceste lucruri puteau să preocupe conducerea cooperativei, dar şi organizaţia U.T.C. — care, in alte privinţe, a avut initiative rodnice. In taberele de vară, situate in zona pădurilor foioase, tinerii îngrijitori, antrenaţi de organizaţia U.T.C., puteau asigura rezerve importante de frunzare , consumate in special de oi. Revenea o cotă mai mare de fin loturilor de vaci cu lapte, care şi aşa au o producţie destul de scăzută. Sunt doar citeva constatări. Bunii gospodari, la faţa locului ar mai fi găsit şi alte soluţii : un sistem judicios de conveier verde, culturi intercalate etc. Problema este : ce s-ar mai putea face de acum încolo ? Cooperativa agricolă mai contează şi pe paiele de grîu. Experienţa altor unităţi a dovedit că şi acestea sunt consumate de animale dacă sunt tocate, saramurate şi date în amestec cu melasă. (Melasa se poate procura de la Valea Călugărească — aşa cum au făcut vecinii — de la Nucet şi Băleni). Urmează grosierele, care se recoltează, acum.. AMrJmu p/U. li tocate — insilozate in gropi — în amestec cu lucerna dict ultima coasă, cu coletele de sfeclă şi resturile de zarzavaturi. In siloz, tot ce se poate insiloza — aceasta este cerinţa care se pune în fata tinerilor, organizaţiei U.T.C. — care, cel pufin acum să aducă un sprijin substantial zootehniei. Amenajarea bazei, împrejmuirea ei, etc. sunt binevenite, dar in primul rind, trebuie asigurată baza de nutreţuri. Din păcate, asemenea măsuri, auxiliare, se mai găsesc şi la alte cooperative agricole din raion: Bucşani, Brăteşti, Comişani. Nici pentru acestea, timpul nu e definitiv pierdut și se mai pot lua de data aceasta măsuri serioase pentru o bază furajeră abundentă și nu pentru trei paie și doi coceni.