Scînteia Tineretului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5402-5427)
1966-10-14 / nr. 5413
• In acest număr • în paginile • In acest număr DEM paginie • In acest număr • In paginile • In acest Foto: ION CUCU La ora trei dimineaţa, cînd ne-am luat rămas bun de la prietenii noştri, petrecerea tinerilor era încă în toi. — Totu-i bine, dacă se sfîrşeşte cu bine — îmi mărturisea colegul cel tînăr. ...Ne reaminteam cu plăcere de cele mai reuşite momente, de atmosfera intimă şi vioaie a duminicii, a seratei culturale organizate în cinstea tinerilor căsătoriţi din Ciba-Nicoleşti, raionul Mureş. Intre noi n-am mai discutat despre antecedentele acestei acţiuni intr-adevăr reuşite. Consider însă, că n-ar fi util să trecem sub tăcere greutăţile de început. Procedînd astfel am încuraja poate acea concepţie, după care o duminică cultural-sportivă sau o serată pentru tineret se realizează de la sine, deoarece avem de-a face cu tineri care ştiu să facă sport, să danseze şi să rîdă. Dar iată cum s-a pornit la acţiune. Cînd la Ciba-Nicoleşti s-a pus problema organizării unei duminici cultural-sportive şi în cadrul ei a unei serate în cinstea tinerilor căsătoriţi, de parcă erau vorbiţi, mai mulţi tovarăşi au încercat să ne convingă : — Credeţi-ne, e imposibil! S-o organizăm duminica următoare. Timpul e prea scurt. Vinerea şi sîmbăta cadrele din învăţămînt participă la o şedinţă la raion şi nu vor fi acasă. Duminica are loc un instructaj în domeniul muncii cu pionierii. Nu se poate, tovarăşi, trebuie s-o amînăm. Singurul om care socotea realizabilă propunerea a fost Feketics Lajos, secretarul comitetului comunal U.T.C. El a convocat activul U.T.C. şi a explicat tinerilor propunerea comitetului U.T.C. comunal cu privire la organizarea unei duminici plăcute şi instructive. „ Vom avea mult de muncit, dar printr-o organizare bună şi cu contribuţia voastră, a activului U.T.C., vom reuşi să ducem acţiunea la bun sfîrt şit — a încheiat. Nu s-a găsit nici un tînăr care să se opună, sau să propună amînarea acţiunii. După consfătuirea cu activul, pînă şi unii membrii sceptici ai comitetului şi-au dat seama că tinerii aşteaptă din partea organizaţiei U.T.C. acţiuni noi şi interesante, pentru reuşita cărora doresc să muncească. Tinerii aşteaptă mai mult S-a pornit la acţiune cu mai mare rapiditate decit în alte dăţi. Cel puţin aşa li s-a părut organizatorilor, care nu-şi mai vedeau capul de DALI SANDOR (Continuare In pag. a III-a) | I I I I I I I I I I I I Prietenie Foto : AGERPRES LUCRĂRI DE INVESTIŢII GALAŢI (de la corespondentul nostru). Dintre întreprinderile industriale ale regiunii Galaţi, in care au loc importante lucrări de modernizare a procesului de producţie, amintim şi combinatul de industrializare a lemnului din Brăila. Aici au început recent lucrările unei noi investiţii , execuţia tronsonului experimental pentru estacada caii de rulare a macaralelor. Lucrările de excavare a primului pilotcoloană a tronsonului despre care este vorba s-au terminat. Se lucrează intens la cel de-al doilea, urmînd ca restul să se execute pînă la sfirşitul anului. (Continuare în pag. a II-a) Spre cer... (noi construcţii de locuinţe în cartierul Balta Albă — cvartalul Dudeşti — Cioplea) In timpul scenetei „Cine are dreptate ?* Foto: SZOKACS SÁNDOR UTILAJE NOI La începutul acestei luni, unităţile economiei forestiere au fost înzestrate cu un nou utilaj realizat în ţară — încărcătorul cu braţe frontale. încărcătorul, executat de un colectiv de specialişti ai întreprinderii de reparaţii utilaje şi maşini — I.R.U.M. — Sibiu, este montat pe tractorul românesc S-650. Noul utilaj, care poate ridica o încărcătură de 2 filone pînă la 3,6 m înălțime, este folosit la manipularea și încărcarea lemnului în depozite. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5413 4 PAGINI 25 BANI VINERI 14 OCTOMBRIE 1966 AMINTIRI DIN ANII DE ŞCOALĂ Dacă scad anii primei copilării, pot spune că mi-am petrecut toată viaţa în şcoală. Intîi ca elev, apoi ca profesor, ca director de liceu. Şcoala a pulsat totdeauna de viaţă, a vibrat şi a înregistrat, ca un seismograf sensibil, înnoirile sociale, ştiinţifice şi culturale, a fost animată de avînturile generoase ale cărturarilor noştri, te-a obligat, prin contactul cu tînăra generaţie, să ai privirile aţintite spre viitor. Mi-am ales, deci, calea dascălilor mei şi i-am dedicat toată viaţa cu credinţa că locul meu, e în şcoală, acolo unde începe descoperirea valorilor umane. ...A trecut aproape o jumătate de veac de cînd am susţinut examenul de admitere,intr-un liceu din Bucureşti. Era mai puţin frumoasă capitala noastră pe atunci, şcolile destul de sărace. Dar, ca şi acum, exigenţele faţă de candidaţii la liceu erau foarte mari.Aşadar, am devenit licean! Amintirile din viaţa de elev sînt încă atît de proaspete incit se pot evoca , cu uşurinţă. Păstrez încă emoţia pe care am încercat-o, elev fiind, la cunoaşterea minunatei noastre ţări. Pentru că în liceul nostru — am învăţat la Liceul „Mihai Viteazul“ — exista o frumoasă tradiţie: fiecare vacanţă era folosită pentru drumeţii şi excursii, aşa că la absolvire ne cunoşteam ţara. N-am să vorbesc de preţul cu care ne strîngeam fondurile nici de condiţiile în care călătoream sau eram găzduiţi; faţă de ce li se oferă astăzi elevilor pe acest plan, amintirile mele vor putea părea cel puţin hilare. Am avut profesori minunaţi, care ştiau să trezească în noi flacăra dragostei faţă de frumuseţile patriei, veneraţia faţă , de străbuni, cultul pentru limba şi obiceiurile poporului, pentru portul său. Şi atunci, nu conta cum ne deplasăm, ci ce vom cunoaşte, nu ne interesa ce vom mînca, ci unde vom poposi. Mai era ceva. Nu plecau în excursii decit cei care învăţau bine; pentru nimic în lume n-ar fi fost luat în excursie un elev care era slab pregătit la istorie ori la geografie, care se exprima incorect, fie în scris, fie în conversaţie. Era considerată o impietate. Un fel de trădare. Cum ar fi putut pleca cu noi, de pildă, asemenea elevi în cetatea de scaun a Moldovei — Suceava ? Profesorii Petre Haneş, Focşa şi ceilalţi , n-ar fi acceptat. Mergeam doar pe urmele lui Ştefan cel Mare, aveam să reconstituim faptele sale de vitejie. Dar itinerariul nostru trecea şi pe la Ipoteşti şi prin satul lui Creangă, aveam să vedem mînăstirile, păstrătoare ale vechii noastre culturi. Poluţia nu era afrsă să rămînă cu mai mulţi dintre noi acasă, învăţam, ne sprijineam reciproc astfel incit să DESCHIDEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Miercuri dimineaţă s-au deschis lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu următoarea ordine de zi: 1. — Majorarea pensiilor şi îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la pensii. 2. — Informare asupra activităţii externe a Partidului Comunist Român şi a guvernului Republicii Socialiste România. La lucrările plenarei participă ca invitaţi şefi ai secţiilor C.C. al P.C.R., miniştri, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unor instituţii centrale de stat, redactori-şefi ai ziarelor centrale. Noua centrală electrică și de termoficare de la combinatul de celuloză și hârtie din Brăila (vedere exterioară) nu ni se poată reproşa nimic. Şi plecam la drum. Elev fiind, am străbătut ţara în lungul şi în latul ei, am cunoscut monumente vechi şi oraşe istorice, am cules cîntece şi versuri populare, am vizitat muzee, m-am scăldat în apele rîurilor şi am urcat pe crestele munţilor. Deşi marea pasiune a adolescenţei mele a fost matematica (pasiune nestinsă nici acum), faptul că am optat totuşi pentru studiul istoriei îşi are rădăcini şi în dragostea pe care mi-au cultivat-o şcoala şi profesorii mei pentru zbuciumata istorie a poporului nostru. Deşi bucureştean, mi-am ales cu uşurinţă, mai tîrziu, ca loc de viaţă şi de muncă Piatra Neamţ, un orăşel de provincie, cum se spunea cu dispreţ pe vremuri, fără să mă simt nedreptăţit, convins că în asemenea locuri ara mai mare MIRCEA DAN profesor emerit 1. Ce probleme de tehnică nouă fac necesară organizarea unor acţiuni pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor în uzina dv. ? 2. In ce sectoare se resimte cel mai mult nevoia acestor acţiuni ? 3. Ce măsuri s-au luat, ori se vor lua, pentru realizarea lor practică ? Am adresat aceste întrebări, în cadrul unei anchete, unor cadre de conducere, şefi de sectoare, maiştri şi secretari ai organizaţiilor U.T.C. de la Uzinele „Timpuri noi“ din Capitală. — Uzina va asimila în trimestrul I 1967 — menţionează ing. OCTAVIAN BERCEA, proiectant — mai multe produse noi de mare tehnicitate. Soluţiile constructive şi tehnologice sunt de o tehnicitate ridicată. Fără o însuşire atentă de către toţi muncitorii, fără îmbogăţirea cunoştinţelor lor profesionale vor apare greutăţi în execuţia lor la nivelul tehnic cerut. —Trebuie iniţiat neapărat, un curs de specializare a muncitorilor — arăta ing. M. PRETORIAN, şeful serviciului mecanic şef — pentru utilajele grele. Cîteva maşini unelte speciale nu au o încărcare corespunzătoare în toate schimburile pentru că nu avem oameni pregătiţi care să ştie să lemînuiască. — Perfecţionarea calificării muncitorilor din turnătorie — e de părere M. TURCU, şef de echipă — se pune mai acut ca oricînd. De ce ? A fost introdusă în ultimul timp o rezervă de utilaje noi: o instalaţie pentru amestec şi formare (I.P.A.F.), conveior pentru turnarea pieselor, piese pentru formare etc. Tinerii din secţie au propus să organizeze cursuri de ridicare a calificării în care să se pună accentul pe explicarea teoretică a sistemelor de funcţionare, pe însuşirea tehnologiei de lucru a fiecărui utilaj. — Trebuie întreprinse anumite acţiuni — arăta şi ing. ENACHE CROITORU, şeful secţiei prelucrări mecanice. Mă gîndesc în primul rînd la faptul că avem un număr destul de mare de tineri care nu-şi realizează normele. Există, deci, cel puţin patru factori care impun întreprinderea unor măsuri pentru creşterea gradului de calificare profesională a muncitorilor uzinei. Interlocutorii noştri sunt, de fapt, şi cei chemaţi să acţioneze, fie direct, fie indirect, pentru luarea unor măsuri care să contribuie la perfecţionarea calificării muncitorilor. In această a doua calitate, de oameni chemaţi să acţio-C. PRIESCU (Continuare in pag. a IIl-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu . a primit delegaţia militară cehoslovacă Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia militară cehoslovacă, condusă de general de armată Bohumir Lomsky, ministrul apărării naţionale a R. S. Cehoslovace, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Vasile Patilineţ, secretar al C.C. al P.C.R., generalcolonel Ion Ioniţă, ministrul forţelor armate, Grigore Răduică, şef de secţie la C.C. al P.C.R., general-locotenent Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forţelor armate, general-locotenent Ion Coman, general-colonel Mihai Burcă, adjuncţi ai ministrului forţelor armate. A fost de faţă Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. (Agerpres). Viitori agronomi la practică Pentru ca practica studenţilor din invăţămîntul superior agronomic să concorde cu calendarul lucrărilor agricole de toamnă, peste 8 000 de studenţi ai anilor I, II, III şi IV din institutele şi facultăţile de specialitate existente în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Craiova se află în prezent în diferitele unităţi agricole din ţară. Sub îndrumarea şi controlul cadrelor didactice şi specialiştilor în producţie, viitorii agronomi, horticultori şi medici veterinari contribuie la buna desfăşurare a lucrărilor de sezon acumulînd noi cunoştinţe necesare dobîndirii unei calificări superioare. Tot în aceste zile, studenţii ultimilor ani din facultăţile de agricultură, medicină veterinară şi horticultura, care în curînd vor susţine examenele de stat, se găsesc pe ogoarele unor gospodării de stat şi cooperative agricole multilateral dezvoltate, unde, în cadrul practicii selectează date utile întocmirii lucrărilor de diplomă. (Agerpres)