Scînteia Tineretului, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 5790-5814)
1968-01-03 / nr. 5790
REVELION ’68 # REVELION ’68 • REVELION ’68 rul se porneşte...“ In versurile tradiţionale ale Pluguşorului răsună urări, calde, şi voioase urări de fericire, de pace, de sănătate... (foto 4). Stăpină peste toţi: mişcarea. E un virtej colorat — braţe înlănţuite peste umeri, glezne Care se mişcă agil, feţe destinse în surisuri largi. Această noapte aparţine tinereţii (foto 5). Mesele întinse şi-au intimpinat oaspeţii cu tot felul de bunătăţi. Dar cine poate rămîne prea multă vreme ţintuit pe scaun ? Jur-împrejur sînt zeci de tentaţii, de la înfocata Periniţă (foto 6) pînă la îmbietoarea paradă a modei, (foto 7), de la defilarea mai tuturor vedetelor muzicii uşoare (foto 8) pînă la concursul pentru desemnarea celui mai destoinic... mincăcios. Ca să nu mai vorbim de încurcătura in care trebuie să se fi aflat ciştigătorii marilor premii ale tombolei — un miel şi un purcel viu — de extazul pasionaţilor de jocuri electronice — dintre care unii n-au putut fi smulşi toată noaptea din faţa celor trei bile mişcătoare — ori de ilustratele trimise pentru desemnarea unei Miss Revelion. Daria Gîlea şi Adriana Româniţi, fetele de la unul din ghişeele P.T.T.R apreciau că s-au vîndut citeva mii de ilustrate ! Spre dimineaţă, cind veselia era încă departe de a se fi potolit, reporterul a deschis o „carte de impresii“ orală, in care au semnat : Petre Nicolaescu, sudor la Uzinele „23 August" ) „A fost minunat ! Fiecare clipă a fost atît de plină, încît... Dar vă rog să mă iertaţi, mă duc să dansez twistul ăsta !“ Georgeta Ţuţuianu, zootehnistă la I.A.S. Tincăbeşti: „Mă bucur ca un copil. Şi doar am douăzeci şi... (aici a intervenit un zgomot mai puternic al orchestrei) de ani!“ Marin Alexandru, student : „Nu s-ar putea organiza asemenea revelioane de cîteva ori pe an ?“ La această ultimă întrebare, organizatorii au şi dat un răspuns : În primele trei zile ale anului, Pavilionul găzduieşte seri distractive pentru tineret. Revelionul nu se poate termina atît de uşor !... (Urmare din pag. I-a) TARE CA PIATRA, IUTE CA SĂGEATA...! A fost un gînd al meu şi a fost în legătură cu ziua în care pămîntul era ca o pasăre uriaşă cu aripă verde de grîu răsărit şi o aripă neagră de pămînt arat. Globulară, luna era imensă şi atît de aproape încît aveam senzaţia materială că mergînd numai în întîmpinare o voi străpunge. Din lună se prelingea peste fire, spuma laptelui, făina griului, pocnetul biciului, vorba omului. Satele se trăseseră cu casele mai aproape de şosele, de fapt mai aproape unele de altele ca într-o imagine teleobiectivizată. In timp ce stăpînii caselor, oamenii, ieşiţi cu mături proaspete în mîini, înalte şi galbene mîngîiau faţa pămîntului pregătindu-l pentru o supremă întîlnire. A fost ca şi cum trebuia să treacă peste pămînt o sărbătoare la care el avea un rol foarte important. Era în prima jumătate a nopţii, a ultimei nopţi din anul care trecea şi pasărea din gîndul meu cu o aripă verde de grîu răsărit şi o altă aripă neagră de pămînt arat plana intr-un zbor lent şi imens. Din lună se prelingea peste fire trosnetul bicelor, clinchetul clopoţeilor, vorbele omului. Şi a mai fost ceva, a mai fost... Străbăteam drumul acela spre Bărcăneşti, Speteni, spre Pelinul, sate cu şesuri şi vii în curţi în jurul caselor cu clinuri moi şi plopi în plicuri, cu oameni care se numesc şi se strigă cu „Finule“, „Nasule“, „Cuscre“, „Cumnate“ şi care se îmbie : — Treci pe la mine că dacă am dat cep la butoiul nou şi i-am pus şi canea înseamnă că trebuie să vii. Şi timpul se consumă şi aripa verde a păsării începe să piară cu încetul şi tot cu încetul pierea şi aripa neagră într-o zbatere tăcută şi demnă. Se apropie clipa orei. Suntem oaspeţi. Ni se face loc la masă, în jurul mesei şapte băieţi şi şapte fete. Aici, între drumuri şi între case rîsetele, jocurile şi cântecele celor 14 tineri dau cu prisosinţă măsura bunăstării. Paharele, prin grija gazdelor, sunt de negotit. Se cinsteşte, se joacă, se rîde şi din timp în timp în odaie intră în grupuri de cite 2—3 colindătorii. Şi am cinstit şi am urat cu Tănase Alexandru, Marin Marin, Ruxandra Ivănescu, Aurelia Mircea, şi am cinstit şi am urat cu fiii şi fiicele acelei bucăţi de pămînt, parte din trupul păsării din gîndul meu. Şi de la Speteni pînă peste alte case şi drumuri, la Pelinul, am reîntîlnit pasărea renăscută şi intrată în stăpînirea noului an. A fost un gînd al meu în legătură cu ziua în care pămîntul era ca o pasăre uriaşă, cu aripă verde de grîu încolţit şi o altă aripă neagră de pămînt arat. Şi a mai fost ceva, a fost urarea copiilor , sorcovirea oamenilor şi a pămîntului ! „Sorcova vesela Să trăiţi, sft-mbătrlniţi Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra iute ca săgeata La anul şi la mulţi ani !* ION CUCU zii şi seara dintre ani, din „sacii cu surprize", cu care principalii săi organizatori plecaseră din Bucureşti, au ieşit la iveală urările Pluguşorului şcolar, răvaşe, sute de metri de ghirlande multicolore, desene, epigrame, cîntece, monologuri, poezii, daruri pentru toate vîrstele copilăriei şi adolescenţei. T. ION MISSREVELION VĂ SALUTĂ Lumină, culori, veselie, tinereţe, efervescenţă, voioşie, iată doar citeva elemente definitorii ale celor 8 revelioane mari, organizate pentru tinerii din Cluj, de către comitetele U.T.C. şi Asociaţiile studenţeşti. Ora 21. Pe străzi, mare agitaţie. Afişe mari anunţaseră cu mult timp in urmă marele revelion al tinerilor, la Sala Armatei. Organizatorii, spre lauda lor, au reuşit să facă dintr-o uriaşă sală de sport un cadru intim, plăcut, fapt care a atras o deosebită afluenţă de amatori. Aici au aplaudat un bogat program muzical-distractiv şi s-au distrat de minune mai mult de 1000 de tineri. La ora la care i-am vizitat, studenţii de la Institutul de medicină şi cei de la Politehnică tocmai o alegeau pe Miss revelion. Suzana Brindel, întrunind unanimitatea juriului deţine satisfacţia acordării acestui titlu. Lucrul cel mai dificil a fost insă, imediat, găsirea unui partener de dans, căci, fireşte, pretendenţii nu erau puţini... ...La cantina complexului studenţesc am ajuns ceva mai tirziu de ora 12, cind tocmai se anunţa o logodnă ! Repetăm urările noastre şi în scris atit acestei perechi, cit şi tuturor celor ce se vor logodi in 1968 ! ADRIAN BARBU harapnicelor şi răpăitul tobelor. De undeva răzbat tropote de cai şi, iată, de pretutindeni vin flăcăi cu stele în frunte, urmaţi de alaiul comişilor. Poate tot aşa să fi răsunat noaptea şi acum 4 veacuri în Cetatea marelui Ştefan. Poate. Dar niciodată oamenii acestor locuri străvechi nu au putut fi mai liberi şi mai stăpîni pe soarta lor. Suntem în noaptea ce vesteşte sosirea noului an, 1988. Dinspre Sala Sporturilor, aflată în preajma cunoscutelor combinate industriale se revarsă tumultul cintecului, veseliei. Sute de tineri reprezentînd însăşi tinereţea Sucevei de azi au venit aici să-şi petreacă împreună tradiţionala noapte de început şi sfîrşit de an. 12 băieţi şi fete, simbolizînd cele 12 luni oficiază triumfal primirea. Sub uriaşa cupolă a sălii se întretaie jocul de lumină al reflectoarelor descoperind o lume feerică. Deodată, zeci de braţe se prind intr-o horă strămoşească ce capătă proporţiile vestitelor petreceri bucovinene. Sunt aici, la revelionul tineretului sucevean, printre sutele de dansatori, nenumăraţi eroi ai unor reportaje trecute sau recente, chimişti şi proiectanţi, lăcătuşi şi profesori, energeticieni şi funcţionari. I-am reîntîlnit pe Gheorghe Eremia, pe Constantin Axinte şi Dumitru Grigoraş, pe Ion Tcaciuc, fiecare dintre ei făcîndu-şi cu mîndrie bilanţul muncii lor, al succeselor, proiectînd cu îndrăzneală altele în zilele noului an. ION BELDEANU Joc al fanteziei (Învăţători şi profesori din comuna Pelinul — Urziceni, sărbătorind revelionul) SCHIŢA BIOGRAFICĂ Ultimeie clipe ale anului care trece, primele clipe ale anului care vine. Intre acest hotar, aici, in sala împodobită sărbătoreşte, peste 750 de oameni ai uzinei „Griviţa Roşie" trăiesc momente de bucurie. Anul care trece a fost plin de roade bogate. In bătălia cu timpul, cu noul, cu tehnica, colectivul uzinei a repurtat succese importante. Dacă ar fi să amintim numai faptul că s-a realizat o producţie de utilaj tehnologic pentru industria chimică şi rafinării, dublă faţă de anul precedent, că s-au depăşit sarcinile de plan la producţia marfă vândută şi încasată cu 10 milioane lei, că s-au obţinut beneficii suplimentare in valoare de aproape 17 milioane lei şi este destul. Prezenţi, ca de altfel in întreaga viaţă a uzinei, tinerii, dau tonul acestei seri de veselie. Pe unii îi ştim mai demult, pe alţii ii cunoaştem acum. Iată-l undeva, pe lăcătuşul montator Ion Mainov. Alături soţia — Luminiţa. E vesel, fericit. Anul acesta s-a căsătorit, iar în septembrie — ziua 29, ar preciza dinsul — a venit pe lume Claudiu, fiul său. Anul viitor, lăcătuşul montator va termina liceul şi „sigur" va merge la facultate. ţ,Nu pot să exprim In cuvinte bucuria pe care o resimt in aceste clipe. In anul de care mă despart mi-a mers bine in familie, la şcoală, in uzină“. Biografiile tuturor tinerilor au ceva comun. Alături de muncă, fiecare învaţă, fiecare iubeşte. Poate că din întregirea acestor elemente se naşte zimbetul frumos şi veselia omniprezente in astă-seară pe feţele tuturor. ...Vocea crainicului de la posturile de radio vesteşte ultimele clipe ale anului. Metronomul măsoară in bătăi grave anul care trece. In sfîrşit, „La mulţi ani“. OH. GHIDRIGAN ÎN DECOR NATURAL La 138 km de Capitală, spectacolul de strălucire şi frumuseţe pe care l-a cuprins sărbătoarea revelionului elevilor liceului „I. L. Caragiale“ a avut anul acesta ca decor natural ambianţa alpină de la Dîmbu- Morii. In şirul celor 10 zile de excursii, patinaj, schi şi jocuri distractive pe care 112 elevi împreună cu profesorii lor le petrec aici, revelionul s-a înscris în jurnalul vacanţei drept cel mai important eveniment în sfîrşit, împodobind lora- LA PORŢILE SUCEVEI De la Zamca şi pînă pe dealul Cetăţii se aud urările colindătorilor punctate de şfichiuiri năpraznice ale OMNIPREZENŢA VESELIEI In regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, noaptea albă de la cumpăna anilor a fost un prilej de petrecere comună. In casele de cultură, cluburi şi cămine culturale s-au întîlnit bogatele tradiţii sărbătoreşti ale Anului Nou. Numeroase carnavaluri ale tineretului au avut loc în oraşele şi satele regiunii, la Odorheii, Miercurea Ciuc, Tîrnăveni sau Luduş, la Vlăhiţa, Jidvei, Batoş, Dedrad, Petelea şi altele. Obiceiurile populare ca Pulguşanul şi Turca, îndepărtarea simbolică a anului vechi şi urările de an nou rodnic, s-au desfăşurat în toată frumusețea lor potrivit obiceiurilor de prin partea locului. Anul vechi s-a îngropat la Hodac în mijlocul satului, iar la Brincovenesc, cînd mai nos şi-a făcut apariţia, un om mai cu dat la vorbă a „ziig urării* cuvenite într-o atare împrejurare. Revelionul tineretului din Tg. Mureş a fost animat de voia bună a peste 2 000 de tineri muncitori, intelectuali, elevi şi studenţi — români, maghiari şi germani — înfrăţiţi şi acum ca pretutindeni în viaţă. Elevii şi-au petrecut revelionul la liceul Bollyai, în timp ce studenţii Institutului medico-farmaceutic şi al Institutului pedagogic îşi făceau auzite răvaşele, urările şi snoavele în spaţioasa cantină a complexului. Alte sute de tineri au participat la carnavalul din somptuoasele săli ale Palatului culturii. Aici, după ce au asistat la un spectacol de varietăţi susţinut în premieră de către actorii Teatrului de stat din localitate au urcat în Sala oglinzilor unde s-a desfăşurat dansul. Prelungirea nelipsitului joc popular al periniței era să ducă la epuizarea resurselor... orchestrei. C. POGACEANU GAUDEAMUS Revelionul studenţilor arhitecţi — „Proiect ’68“ — a oferit o nouă afirmare a priceperii şi fanteziei cunoscuţilor „scenografi“ ai reuniunilor distractive studenţeşti — Cristian Tănăsescu, Cindrel Lupe şi Dan Matache. Intr-un decor feeric, pentru alcătuirea căruia a fost nevoie de ingenioasa combinaţie de lumină şi culoare ce a inundat sălile din brazi, lampioane, ghirlande, beteală, pictură pe sticlă şi... zîmbetele gazdelor, a avut loc o fascinantă întîlnire a muzelor şi viitorilor discipoli ai acestora, căci arhitecţilor le-au fost oaspeţi colegi de la Teatru şi Conservator, .... In spectacolul vesel cu care studenţii au însoţit despărţirea de „1967“, interpreţii amatori de la Arhitectură au încercat chiar şi imposibilul pentru a nu părea mai puţin talentaţi decit invitaţii lor — posibili viitori mari artişti ai scenei româneşti. ...„Gaudeamus“ îndrăgitul imn studenţesc a inundat sala cantinei „Grozăveşti", unde aproape 1000 de studenţi au aşteptat împreună cu profesorii lor sosirea Noului An. Pentru împlinire şi fericire, au toastat cu viitori matematicieni, geologi, geografi, stimaţii lor dascăli, academicienii Grigore Moisil, Miltiade Filipescu, Nicolae Teodorescu ION TRONAC VIZIBILITATE PERFECTA Aici, în masivul Bucegi, la 1400 metri altitudine, în împărăţia zăpezilor înalte, nopţile sunt adinei şi tăcute ca stâncile dimprejur. Aşa a fost şi în noaptea de revelion. Cântecele, uralele şi clinchetul paharelor n-au răzbit pînă aici, pentru că zeci de kilometri despart staţia meteorologică din vîrful Bocîrţa de orice aşezare omenească. Numai după ploaia steluţelor multicolore, ca nişte flori de foc, ce se cerneau din cer la miezul nopţii în calea lui # REVELION ’68 • REVELION ’68 # REVELION ’68 • REVE.'