Scînteia Tineretului, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 5867-5892)

1968-04-08 / nr. 5873

I ÎN PAG. A n-Ai In pag. a iv-Ai SAPTAMIM PE GLOB ® Cronica cinematograficăi „Cele trei nopţi ale une! iubiri"* 9 Romanul poliţist: »ANCHETA DIN IULIE" • Preocupareanr. 10 Crima de la Memphir­e Tulburările ăia Brazilia ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 6873 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 8 APRILIE 1968 RITM ZILNIC -7000 DE HECTARE De cinci zile în Bărăganul Brăilei semănatul porumbului e în toi. Se lucrează într-un ritm intens : şapte mii de hectare în­­tr-o zi, întreaga forţă de muncă e concentrată în câmp. „In fiecare zi — ni se spune la Direcţia a­­gricolă judeţeană — participă la muncă circa 100.000 de oameni şi toate cele 1.500 de tractoare. O menţiune specială se cere să facem la adresa semetiştilor: tractoarele şi maşinile agricole au fost bine puse la punct, fapt ce a contribuit la evitarea stag­nărilor în brazdă, la un indice sporit de funcţionalitate, la în­cadrarea în limitele epocii optime a tuturor lucrărilor acestei pri­măveri". Și, într-adevăr, în ori­care sat al acestui județ ar în­cerca o investigare a mersului lucrărilor campaniei agricole ai constata că atributul dominant al acesteia este organizarea bună a muncii. Această notă de preocupare generală pentru campanie are o corespondenţă concretă, cu moda­lităţi specifice, şi în activitatea organizaţiilor U.T.C. Era încă zăpadă în cîmp cînd, prin acti­viştii săi, comitetul judeţean Brăila al U.T.C. a iniţiat o an­chetă în rîndul tineretului pe tema : „Ce pot face tinerii pen­tru a aduce un aport mai subs­tanţial la buna desfăşurare a muncilor agricole ?" Rezultatele anchetei au constituit puncte de plecare în activitatea educativă desfăşurată de organizaţiile U.T.C. O primă constatare a efi­cienţei acestei munci, dată de participarea uteciştilor la muncă într-un număr mult mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Iată activitatea ti­nerilor de la cooperativa agricolă din comuna Unirea. Avem 200 de tineri în total, dar munca des­făşurată în primăvara aceasta, după cum aprecia şi preşedintele cooperativei, arată c-am avea încă pe atîta. Mircea Marin, Gheorghe Sterea, Ion M. Vasile şi încă vreo 15 au lucrat la pre­gătirea seminţei, pe semănători, iar ceilalţi la fertilizare, în le­gumicultura şi pe şantierul iriga­ţiilor. Au fost introduse în sol mai bine de 1000 tone îngrăşă­minte chimice şi alte circa 40.000 tone îngrăşăminte organi­ce , s-au amenajat aproape 20 hectare pentru irigaţii. Graficul de evidenţă al zilelor— muncă re­flectă grăitor activitatea fiecărui tînăr. Din cei 200, numai 19 au efectuat sub 40 zile muncă pînă la 1 aprilie a.c. In comuna Siliştea activitatea tinerilor se remarcă îndeosebi în acţiunea de amenajare pentru irigaţii a aproape 50 hectare, în cei 10.000 m­c pămînt dislocat la canalul principal al sistemu­lui. Nu departe, la cooperativa agricolă „Griviţa roşie" — în­surăţei, Ştefan Ciucearu, Ilie Bucur şi ceilalţi, 103 utecişti au lucrat, sub îndrumarea ingine­rului agronom Tudor Tănase, (şi secretar al organizaţiei U.T.C.) la organizarea loturilor semin­­cere pentru unele culturi. Dacă s-ar întocmi un jurnal al campaniei agricole, pentru rezul­tatele obţinute, la loc de cinste s-ar vorbi şi despre activitatea ti­nerilor din Ianca, Mihail Kogăl­­niceanu, Bărăganu, Costoiu Vechi, Romanu, Vizira, Lanurile unde capacitatea organizatorică şi acţiunile educative ale organiza­ţiilor U.T.C. se desprind nu nu­mai din faptul că aici semănatul porumbului e efectuat în propor­ţie de peste 50 la sută şi că lu­crările sunt de foarte bună cali­tate, dar şi prin aceea că volu­mul muncilor executate de tineri, şi al acţiunilor patriotice şi cu retribuţie de zile-muncă este a­­proape dublu faţă de anul tre­cut. S-ar vorbi despre tinerii me­canizatori Radu Avram (S.M.T. Ianca), Nicolae Mortu (S.M.T. Romanu), Tudor Puţuru (S.M.T. Făurei), Dumitru Mardare (S.M.T. Bărăganu) şi despre alţi 410 tractorişti din judeţ care pînă la începutul acestei luni reali­zaseră o depăşire de aproape sută la sută a sarcinilor de plan în campania de primăvară, fapt o­­glindit şi el de rezultatele obţi­nute în cadrul judeţului la exe­cutarea lucrărilor agricole­­ la 4 aprilie din 69.893 hectare plani­ficate a fi însămiţate cu po­rumb, 46.010 hectare sunt deja pregătite, iar pe 22.000 hectare cultura a și fost semănată. Au fost pregătite pentru irigat 10.800 hectare GH. FECIORU CONCURS de fotografii Comitetul Naţional de pregătire a celui de al IX-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor orga­nizează un concurs de fotografii. Fotografiile prezentate la concurs trebuie să oglin­dească aspecte ale preocupărilor tineretului, senti­mentele sale de prietenie, dragoste şi solidaritate, lupta pentru pace, pentru înfăptuirea idealurilor de progres şi civilizaţie, romantismul anilor tineri, sem­nificaţia gesturilor majore ale tinerei generaţii, pre­zenţa sa în viaţa socială şi culturală a ţării, pe tere­nul de sport, în călătorii, excursii etc. La concurs au dreptul să participe toţi tinerii, a­­matori şi profesionişti, care pînă la 30 decembrie 1968 nu împlinesc vîrsta de 35 ani. în concurs sînt admise fotografii alb-negru şi color cu un format de maximum 30/40. Fiecare participant poate prezenta cel mult 6 fotografii. Acestea nu tre­buie să fie lipite pe carton. Ele vor fi însoţite de note care să indice numele autorului, adresa, vîrsta, pro­fesia, titlul fotografiei. De asemenea, odată cu foto­grafiile, va fi trimis şi negativul lor. în urma selecţionării fotografiilor se vor acorda următoarele premii: Lucrările premiate şi alte fotografii selecţionate vor fi prezentate la Sofia în cadrul concursului in­ternaţional de fotografii cu tema: „Tineretul pe me­ridianele globului“. Fotografiile vor fi trimise pînă în ziua de 30 mai 1968 pe adresa: C.C. al U.T.C., strada Oneşti nr. 6—8, Bucureşti, cu menţiunea „Pentru concursul de foto­grafii“, în valoare de 1 500 lei. în valoare de 1000 lei. în valoare de 500 lei. în valoare de 200 lei. 1 premiu I 2 premii II 3 premii III 5 menţiuni ADUNAREA POPULARA DE LA IASI mmiebaemema^memmmeummuem^^mameeee^ ■————— O IMPRESIONANTA EVOCARE 'A REVOLUTIEI DE LA 1848 Proletari din toate ţările, uniţi-vă !FLACĂRA VIE A PATRIOTISMULUI O imagine a Cîmpiei Libertă­ţii, cu mulţime de bărbaţi jin­duiţi pină sub înaltele ziduri ale catedralei din Blaj, bărbaţi ve­niţi să afirme — acum 120 de ani — mîndria de a fi a unui popor ce se afla sub asuprire, încă nerecunoscut ca naţiune şi stat, îmi stăruia cu putere în minte. Sâmbătă, 7 aprilie, pe la ceasurile înserării, cuprindeam cu privirea, de la o tribună ridicată festiv faţă în faţă cu statuia domnitorului Cuza, din Iaşi, o surprinzătoare imagine evocatoa­re : peste douăzeci şi cinci de mii de oameni umpluseră pînă pe înălţimile blocurilor-turn, per­spectiva centrală a laşului. O stampă în reproducere uriaşă, „lassi 1848“, care domina piaţa laolaltă cu întîia imagine a dra­pelului tricolor, dar mai ales ima­ginea mulţimii venită să sărbăto­rească aprinderea făcliei paşoptis­te, evocau cu putere vremurile cînd naţiunea română îşi afirma puternic conştiinţa de sine şi ne convingea de un emoţionant ade­văr :­in toate marile noastre săr­bători, de atunci şi pînă astăzi, ori de cite ori se adună laolaltă cîteva mii de oameni, ceva din a­­cele prime imagini ale anilor de luptă pentru configurarea naţiu­nii se repetă parcă pentru a sub­linia izvoarele aceleiaşi obîrşii şi perspectivele permanentelor de­veniri. Urmau să se împlinească, a doua zi, 120 de ani de la data cînd o mie de bărbaţi, avîndu-i în fruntea lor pe Alecsandri, pe Cuza, pe Rosetti, pe Emanoil Costache şi Zaharia Moldoveanu au proclamat dreptul poporului şi al naţiunii române de a-şi hotărî singură soarta şi destinele. In memoria acelor bărbaţi curajoşi şi a momentului pe care actul lor de patriotism l-a marcat definitiv in istoria ţării, veniseră la aduna­re de douăzeci şi cinci de ori mai mulţi strănepoţi. Mii dintre ei trecuseră să revadă documentele vremii adunate intr-o expoziţie comemorativă, într-o sală din a­­ceeaşi piaţă. Şi poate că nu este unul care să nu fi reţinut cu mîndrie slovele fierbinţi ale unor ani ce fac gloria neamului. „Ace popor (român) mutilat constituie un sigur corp, şi vas­tul teritoriu care îl cuprinde se numeşte pe bună dreptate Româ­nia în limba patriotismului, chiar dacă nu era consfinţit în astfel de tratate". Vorbe de mare frumuse­ţe spuse cu doi ani înainte de memorabila dimineaţă de martie 1848 de un străin care ne cunos­cuse. „Eu privesc patria mea, toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte şi ca isto­rie naţională, istoria Moldovei, a Valahiei şi a fraţilor din Transil­vania" — răsuna, gravă de răs­punderile unei generaţii, de fapt ale unei istorii, vocea lui Kogăl­­niceanu. Cine­ a fost sâmbătă în Piaţa Unirii şi a avut prilejul să pri­vească adunarea celor douăzeci şi cinci de mii de ieşeni a văzut ce bine semănau ei toţi­­­ noi toţi laolaltă, cu mulţimile din „stampele Blajului, ale Islazului, ale Bucurescilor“ şi, bineînţeles, cu ale Iaşilor înşişi, aprinzători de făclii. Timpul nu numai că nu a făcut să scadă, dar a aprins cu şi mai mare energie în piep­turile noastre dragostea de ţară, hotărîrea de a munci în aşa fel incit să facem tot mai frumoasă patria noastră, cinstită cu vorbe bune între ţările lumii. Adunarea a salutat cu vii­a-EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a ll-a) STUDENŢI LA RAMPA IN PAGINA A 3-A • Premiile Festivalului cinecluburilor studenţeşti 9 Primăvara gălăţeană 9 Evo­care literară • FOTBAL: — Protestul tribunelor (de FÂNUŞ NEAGU) — Opinii ale spectatorilor • HANDBAL: — Bravo, Dincă ! (de DAN DEŞLIU) — Vă aşteptăm cu flori (de V. CABULEA) Aseară la Timişoara, după două zile de proiecţii în com­petiţie şi în afara concursului, discuţiile, schimbul de păreri asupra celor 32 de filme cu care cinecluburile studenţeşti din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoa­ra s-au prezentat în această co­legială confruntare valorică, fes­tivitatea de premiere a marcat finalul „actului întîi“ al Festiva­lului artei studenţeşti — ediţia 1968. Un juriu prezidat de regi­zorul Ion Popescu-Gopo, vice­preşedintele asociaţiei cineaşti­lor a acordat următoarele pre­mii : PREMIUL CINECLUB ’68 pentru cel mai bun film al fes­tivalului a fost acordat filmului „Cărările apelor“ realizat de cineclubul studenţesc „Gaudea­mus“ din Timişoara ; PREMIUL SPECIAL AL JU­RIULUI : filmului „Legendă” realizat de cineclubul studenţesc „Gaudeamus“ din Timişoara ; PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE ANIMAŢIE : filmului „Compoziţie în timp" realizat de cineclubul studenţesc din centrul universitar Cluj . PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNA REGIE : Gelu Mureşan din centrul universitar Timi­şoara pentru filmele „Sacrifi­ciul“, „Postumă” şi „Căderea”. PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ IMAGINE : Mihai Mân­drea pentru filmul „Iris”, din centrul universitar Cluj. ION TRONAC (Continuare în pag. a II-a) Mii de tineri ai judeţului Ar­geş au răspuns iniţiativei comi­tetului judeţean U.T.C. de a se efectua lucrări masive în princi­palele obiective ale muncii pa­triotice. In parcuri şi pe străzi, pe izlazuri şi şosele, precum şi în perimetrele ocoalelor silvice tineri împărţiţi pe brigăzi şi e­­chipe au realizat numeroase lu­crări. La Curtea de Argeş 3 500 de tineri de la fabrica de con­fecţii, de la I.R.I.L., O.C.L., I.C.R. O.R.V.L.F., grupul şcolar fores­tier, liceul agricol şi teoretic şi de la alte unităţi au plantat cu salcîm 20 hectare în fondul sil­vic şi comunal în punctele Buşa­­ga şi Valea lui Nicu, au curăţat păşunile de pe o suprafaţă de 120 hectare, au văruit 5 200 pomi, au curăţat 40 000 mp de trotuare, au împrăştiat 750 m­p de balast, pe şoselele din Curtea de Argeş. Peste 600 tineri de­­ Colibaşi au participat la curăţirea parcu­rilor din Trivale şi Ştrand, la înfrumuseţarea străzilor oraşelor, iar 450 tineri din Cîmpulung şi-au adus contribuţia la înfru­museţarea oraşului lor, la amena­jarea spaţiilor verzi, a trotua­relor. Acţiuni similare s-au desfăşu­rat şi în alte oraşe şi comune ale judeţului. La iniţiativa Comitetului ju­deţean U.T.C. Argeş, acţiunile vor fi continuate şi în cursul săptămînii care urmează, în ca­drul „Săptămînii primăverii". GHEORGHE NIŢULESCU activist al Comitetului judeţean Argeş ★ Şantierele muncii voluntar-patriotice ale organizaţiilor U.T.C. din judeţul Brăila, sunt numeroase. Considerabilă a fost duminică participarea tinerilor la lucrările de înfrumuseţare a satelor, precum şi la plantările de poeţi în raza ocoalelor silvi­ce din Ianca, Cotul Ciorii, Vii­­şoarca şi Corniţa. In comunele Romanu, Ianca, Filipeşti, Găi­­scanca, Oprinşeneşti, însurăţei, peste 1000 de tineri cooperatori au amenajat 20 de baze sportive, au colectat importante cantităţi de fier vechi. Situaţiile opera­tive sintetizează astfel : peste 300 tone metale vechi colectate, pes­te 100 000 m­p spaţii amenajate pentru flori, 25 000 arbori nou plantaţi, 200 km drumuri inter­­comunale întreţinute şi repara­te. Participanţii — 10 000 de ti­neri din judeţul Brăila. VASILE MOINEAGU Tinerii sătmăreni de la „1 Septembrie“, „Mondiala“, „So­lidaritatea” au participat la ame­najarea grădinii publice în timp ce cei de la „Unio“ sau coopera­tiva „Munca“ au lucrat la ame­najarea ştrandului Someş. Au fost plantaţi peste 4 000 de pomi şi s-au adunat însemnate canti­tăţi de fier vechi, care vor lua calea oţelăriilor pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare într-un tren marşrat cu peste 20 de vagoane. Tinerii din oraşul Cărei au plantat 2 000 de pomi în parcul de cultură şi odihnă. Cîteva ma­şini au transportat tinerii de la întreprinderile Crasna şi Sirca... pe malul Crasnei, unde se ame­najează campingul Vraja Cras­nei. Aici au fost plantaţi brazi, s-a nivelat terenul şi s-au mon­tat primele căsuţe care îşi aş­teaptă vizitatorii. In acţiunile patriotice s-au evidenţiat şi ti­nerii din Vezendiu sau Viile Satu Mare. Peste 3 000 de tineri din Baia Mare au fost prezenţi, de asemenea, la acţiunile de plan­tare a pomilor ornamentali, la îngrijirea parcului de odicină sau la colectarea fierului vechi. S-au evidenţiat în special studenţii in­stitutului pedagogic. ŞTEFAN GANESCU Luna aprilie a fost declarată în judeţul Mureş luna muncii patri­otice pentru amenajarea bazelor sportive. Paralel cu acţiunea de înfrumuseţare a localităţilor des­făşurată zilele acestea în comu­nele Cinta, Leordeni, Ungheni, Acăţari şi altele, unde tinerii au participat la amenajarea trotu­arelor, a parcurilor, la plantarea gardurilor vii, ei contribuie la construirea terenurilor de sport. La Acăţari şi Crăciuneşti se con­struieşte cîte un complex sportiv care va cuprinde terenuri de fotbal, volei, pistă de alergări, etc. In comunele Gheorghe Doja şi Eremitu sunt reamenajate ve­chile baze sportive. In cursul zi­lei de duminică, în alte nume­roase comune ale judeţului s-au desfăşurat acţiuni destinate ace­loraşi scopuri. CORNELIU FOGACEANU Mii de tineri , PRIMA VERII reste cîteva minute un nou tractor va purta emblema „Bun pentru export". Mecanicul Tache Dumitru și-a spus cuvîntul după efectuarea probei. Foto: C. CONSTANTIN scurta incursiune Cititorul nostru elev reîn­cepe astăzi cursurile şcolare. El are experienţă, este un elev „bătrîn”, trecut prin multe şi cunoaşte, fără îndo­ială, semnificaţiile ultimului trimestru şcolar. Totuşi, îi reţinem atenţia şi noi cu cîteva luări aminte abealui necesare. Este adevărat, trimestrul al III-lea are un rol hotărî­­tor în încheierea cu bine a anului şcolar, dar aceasta nu înseamnă că, o dată cu clopoţelul care anunţă de­butul lui, trebuie să sune şi alarma agitaţiei, ca un ultimatum. După acest tri­mestru, într-adevăr nu mai urmează nimic, decit vacan­ţa, elevul nu mai poate spu­ne, ca-n trimestrele anteri­oare, „mai am timp în tri­mestrul al III-lea”. Dar de aici şi pînă a te socoate ame­ninţat de sabia lui Damocles — este un pas pe care elevul e bine să-l evite dacă nu vrea să intre în panica adu­cătoare de eşecuri. Să nu aşteptăm, deci, de la trimestrul al III-lea decit ceea ce poate aduce, să-l tratăm cu luciditatea cuve­nită. Miracole în nici un caz nu se pot petrece în acest trimestru ultim. Nu este nici un trimestru al blindejii, — aşa cum, uneori, eronat, se spune — în care severitatea profesorilor e puţin obosită, iar notele mari se obţin mai uşor, şi o corijenţă mai poa­te fi trecută şi prin consiliul pedagogic, dar nici al ame­ninţărilor. Este o etapă nor­mală de şcoală, cerinţele faţă de elev fiind constant echili­brate pe parcursul întregu­lui an de învăţămînt. Elevu­lui nu i se cere acum o mă­rire excesivă a curbei efor­tului, ci încordarea atenţiei pentru a răspunde solicitări­ in trimestrul al III-lea lor specifice într-o etapă de recapitulări şi sinteze, de complinire a unei activităţi şcolare anterioare. Structura trimestrului îi dictează elevului un program de lucru strîns, pe care, gra­fic, ni-l putem imagina ca o linie constant dreaptă, orice oscilaţie fiind previzibil dă­unătoare, trădînd asaltul în învăţătură şi ceea ce urmea­ză acestuia — rezultatele provizorii. înscriem aici, astăzi, o ple­doarie pentru elevul bun şi foarte bun care trebuie să aibă ambiţia de a încheia anul şcolar, aşa cum l-a în­ceput, bine, situindu-se pe aceleaşi poziţii la învăţătură, un îndemn pentru plutonul de elevi stabilizat la notele de 5 şi 6, de a dori mai mult decit modestul promovat ; şi o cerinţă pentru elevii situaţi printre cei slabi pregătiţi de a-şi intensifica efortul şcolar pentru a obţine la încheie­rea anului un rezultat ono­rabil. Toate acestea se circum­scriu în împlinirea ansam­blului de cunoştinţe pe care arhitectura activităţii şcola­re le-a aşezat în acest tri­mestru, într-o structură ar­monioasă, durabilă, care con­duce treptat la finisajul cul­turii generale pe care tînărul urmează să o dovedească la absolvirea școlii. AL ANULUI ȘCOLAR

Next