Scînteia Tineretului, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6180-6205)
1969-04-01 / nr. 6180
Pag. 2 Se întimplă uneori ca bunele intenţii ale realizatorilor de la Studioul ele televiziune, concretizate în emisiuni de calitate, să vină totuşi în contradicţie cu circumstanțele speciale ale timpului în care ele sunt difuzate. Iată, bunăoară săptămîna care a trecut. O săptămână ele „suspense" s-ar zice, trecînd în revistă emoţiile, de sursă şi intensitate diferite, pe care le-am trăit în faţa jcului ecran. Justifică acest calificativ tensiunea care a caracterizat numeroasele transmisii sportive la care am participat „în direct“, febra incertitudinii care a plutit pînă în ultima clipă asupra rezultatului final al festivalului ,,Eurovision“ de la Madrid neliniştea şi curiozitatea cu care am privit desfăşurarea anchetei de tip poliţist în filmul „Marie Octobre“, nesiguranţa provocată, de desfăşurarea bunevizibilă a acţiunii din filmul serial ..Bonanza“ de sîmbătă ceara , o săptămînă agitată, arătuită, intenţionat sau nu, de principiile participării intense a telespectatorului la fapte, spectacole şi evenimente desfăşurate la temperatură înaltă. Nu şi-ar avea deci justificare nemulţumirea noastră, de n-ar fi tocmai acele circumstanţe speciale, de care aminteam la începutul cronicii , anume, perioada de vacanţă şcolară. Ne-am fi aşteptat, cum era şi firesc, să fie difuzate acum, in perioada de recreaţie a elevilor, emisiuni anume realizate pentru ei, variate şi bogate în conţinut, ocupînd un loc însemnat în programul fiecărei zile, oferind o recompensă originală a televiziunii după un trimestru de învăţătură. Spre regretul nostru, au avut şi acum prioritate obişnuitele ore de consultaţii, altfel foarte utile, necesare însă într-o pondere revizuită într-o perioadă de relaxare şi refacere a forţelor. Să fim sinceri : putem pretinde unui elev aflat în vacanţă efortul suplimentar de a urmări, tocmai acum, lecţiile de consultaţii ! Am fi preferat, în locul unei suprasolicitări nervoase, emisiuni inspirate din fapte și evenimente familiare universului adolescentin, apropiate de sfera de preocupări a tineretului școlar. Aproape prin nimic reprezentativă pentru această de loc neînsemnată categorie de telespectatori, săptămînă T.V. i-a oferit o recompensă de ultimă oră, proiectînd în cadrul „teleenciclopediei“, o excepţional de interesantă peliculă documentară inspirată din viaţa tineretului „hippie“. Am participat astfel ca martori oculari la modul de viaţă halucinant al unui tineretul dezamăgit în speranţele şi aspi- ficaţiile sale, negăsind alt mijloc ■ de protest decit refugiul într-o lume — vai, imaginară! — , aceea a halucinogenelor. Am văzut priviri inteligente si vii aburindu-se sub efectul stupefi- ■ antelor, am văzut transa conşti- tent provocată cu ajutorul pasti- lelor de marijuana, am văzut ■ adolescenţi blazaţi, imbătrîniţi , prematur, resemnaţi si abulici. M Ni s-a prezentat, cu un excelentul comentariu semnat de Eugen Mândrie, fata dezolantă a unui ■ fenomen de semnificativă psiho- logie socială. Ar fi prea uşor să repudiem fenomenul în numele bunului simţ, a-1 nega fără fl a-i cunoaşte resorturile intime. fl Se cuvine a deplînge gestul tra- * gic al unui tineret care se refuză prezentului dezamăgitor şi I golit de speranţe, preferind o fl lume imaginară, a visului in- fl conştient. Poate mai mult decit aminti- I rea unui rezultat sportiv, al unui film sau al unui spectacol de teatru ni s-a păstrat în memorie imaginea cutremurătoare fi a unei adolescente ofilite, ima- I ginea tristă a unui tineret bol- “ nav de a nu putea trăi. a PETRE RADU CONTRA TIMP „ASUL DE TREFLA“ DIMBATISTE L-am văzut pe machetă, înalt de 85 de metri, avînd 24 de nivele. Intercontinental Hotel reprezintă o ingenioasă rezolvare urbanistică a inginerilor şi proiectanţilor noştri, fiind cea mai înaltă clădire civilă din Sud-Estul Europei unde gradul de seismicitate este 8. Construcţia, în formă de treflă, a venit în sprijinul ideii — holuri cit mai scurte, camerecit mai luminoase, 444 de apartamente cu aer condiţionat, hotelul fiind prima construcţie din Hală climatizată integral. Dispunînd de finisări de cea mai bună calitate, colosul de oţel, beton şi sticlă va fi la nivelul realizărilor mondiale. Camerele sunt în aşa fel îmbinate incit se pot cupla două sau trei formînd un singur apartament. O serie de baruri mici şi cîteva săli pentru recepţii sau mese ocazionale vor sta la dispoziţia oaspeţilor în afară de marile săli de recepţie de la etajul I. Şi, cum toate capitalele îşi construiesc restaurante panoramice la înălţimi considerabile, etajul 20 al viitorului hotel este ocupat de un mare restaurant. Accesul în holtei se face cu patru lifturi de mare capacitate şi viteză amplasate în centrul treflei în timp ce două scări de serviciu şi două lifturi vor sta la dispoziţia personalului hotelier. Hotelul trebuie să fie predat la cheie în semestrul al II-lea al anului 1970, o dată cu Teatrul Naţional. Constructorii s-au gândit să-i scurteze termenul de predare cu trei luni. ST. GANESCU CONCURSUL CULTURAL ARTISTIC AL ELEVILOR ..Români şi maghiari, înfrăţiţi la vîrsta adolescenţei, închinăm celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre cîntecul, jocul şi voia bună de pe văile Mureşului, Oltului, Tîrnavei şi Gorundului“, a spus perechea de tineri în cuvîntul de deschidere al Concursului cultural-artistic al elevilor din judeţul Harghita. Pe scena casei de cultură din Miercurea Ciuc in sala de spectacole arhiplină, peste 1 000 de elevi de la 24 de şcoli — licee, şcoli profesionale şi de specializare, post-liceale — şi-au măsurat măiestria artistică la faza judeţeană. Interpreţi ai cîntecelor de masă din Miercurea Ciuc, Topliţa, Odorheiul Secuiesc, Ditrâu, actori amatori din Subcetate sauJoseni, formaţii de dansuri populare româneşti şi secuieşti din Topliţa, Cristurul secuiesc, Gorund, şi Dăneşti, orchestre de muzică populară şi uşoară — majoritatea ale elevilor din şcolile profesionale ■— solişti vocali şi recitatori au adus în faţa spectatorilor nota specifică a tinereţii entuziaste. C. POGACEANU Cine avizează ,,Ce n-a văzut Parisul"? Am poposit timp de cîteva ore în barul de noapte de la Continental. M-a atras mai mult afişul care, promiţător, anunţa cu litere mari, senzaţionalul „Ce n-a văzut Parisul“ — „spectacol varieté“ în care, în afara numerelor atractive de music-hall, de dansuri plastice şi acrobatice ale corpului de balet Continental, putem vedea pe „Diana cu numere senzaţionale de music-hall“. Surpriza am întîlnit-o chiar de la intrare , biletele tipărite şi aprobate costau 15 lei. Dar preţul modificat cu pasta, apare de 20 lei. In fine, ajung în sală şi... aştept programul. Muzica (orchestra Petre Magdin), puţin răguşită, execută cîteva melodii. Se anunţă „senzaţionalele“ numere executate de corpul de balet Continental care însă nu au fost deloc senzaţionale. Pe programele tipărite şi aşezate discret pe mese, era înfăţişată o balerină înveşmîntată în cow-boy care nu a apărut în program, cum n-a apărut nici Diana pînă cînd orchestra a încheiat programul. Atunci m-am lămurit şi care este cheia afişului. Parisul n-ar fi primit un asemenea spectacol încît, pe bună dreptate, noi punem întrebarea : cine a avizat — și pe ce criterii — „Ce n-a văzut Parisul“ ? S. G. Un apel la care nu s-a primit răspuns La Rădăuţi, undeva pe o stradă, trăieşte moş Colibaba Constantin. Bătrînul e cunoscut ca ceramist în partea de nord a Moldovei. Expoziţiile deschise cu lucrările sale la Suceava în anul trecut şi cea „permanentă“ de la Rădăuţi s-au bucurat de un succes deosebit. Poate nu este lipsită de semnificaţie, pasiunea cu care bătrînul Colibaca învaţă arta ceramicii pe cei doi nepoţi ai săi Florin şi Marcel din clasele a VI. Bătrînul şi-a exprimat dorinţa să transmită această pasiune şi altor tineri. Ar fi bine ca acestui apel să-i răspundă, în primul rând, comitetul municipal al U.T.C. Rădăuţi. V. MOCANU Sîmbătă noaptea la cabana „Poiana Izvoarelor“ s-a desfăşurat Festivalul montan al ghizilor dotat cu premiul „Ţapul de aur“ — organizat de Comisia de turism a Centrului Universitar în colaborare cu O. N. T. Carpaţi. Sala, ornată festiv, îşi aştepta oaspeţii — ghizii de munte ai Centrului Universitar Bucureşti. Scopul întîlnirii : un reuşit schimb de experienţă intitulat cum organizăm cu turiştii o scară de cabană. Rind pe rînd, au trecut prin faţa juriului aproape jumătate din cei 80 de ghizi ai Centrului Universitar, fiecare aducînd ceva nou — o scenetă, o poezie, un dans şi, mai ales, cîntece. Şi, pentru că ne aflam printre ghizii de munte, Cîntecele care au fascinat sala au fost rodlerele. După ce au fost inmînate premii celor mai buni ghizi din partea U.A.S.R.-ului. Marele premiu „Ţapul de aur“ a fost cucerit de Ovidiu Liboiu — „Ţapul de argint“ a fost cîştigat de Vulcan Elena şi Sica Gavrizi. Terminat o dată cu ivirea zorilor, festivalul a fost la... înălţime (cota 1 440 m), participanţii asigurîndu-ne că pînă la a treia ediţie a acestui festival aceeaşi atmosferă de veselie o putem întîlni în toate excursiile organizate de ei. G. ȘTEFAN In fotografia de mai sus : Cîştigătorul celui de-al doilea festival montan „Ţapul de aur“ FESTIVALUL MONTAN AL GHIZILOR PENTRU TIMPUL DV. Cinema RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT rulează la Favorit (orele 18 ; spectacol festiv — restul săptămînii cinematograful va rula cu următoarele ore : 10 ; 13,45 ; 17 ; 10,45) , Republica (orele 9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15). RISCURILE MESERIEI rulează la Luceafărul (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 20,45); Festival (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). pf. PLAJELE LUMII rulează la București (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 , 21). LA EST DE EDEN rulează la Victoria (orele 8,30 ; 11 ; 13,30 , 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Melodia (orele 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45) ; Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 , 16 ; 18,15 ; 20,30). OAMENI ÎMPIETRIȚI rulează la Central (orele 12 ; 18,15). UN BARBAT ȘI O FEMEIE (orele 10 ; 14,15 ; 16,30 ; 20,45). PE TEREN PROPRIU rulează la Lumina (orel( 8,30—16,30 in continuare; 18,45 ; 20,45). MICUL FUGAR rulează la Doina (orele 9 , 11 ; 13. PIANELE MECANICE orele 16 ; 18;15 ; 20,30). DRUMURI rulează la Union (orele 15,30 ; 18 • 20,30). TOTUL PENTRU RIS rulează la Timpuri Noi (orele 9—21). TATA DE FAMILIE rulează la Feroviar (orele 8 - 12,15 în continuare ; 14 30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15) . Excelsior (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) , Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) , Modern (orele 9,39 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45). PAȘA rulează la Grivița (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18,15 ; 20,30) , Miorița (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30), FREDY, LOVEȘTE TU INŢII rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45 ; 20). SECRET rulează’ laBuzeşti (orele 15,30 ; 19). BUNA ZIUA CONTESA rulează la Dacia (orele 8,30—15,30 în continuare ; 18 ; 20,30 ; UN OM PENTRU ETERNITATE rulează la Bucegi (orele 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30). MARELE ŞARPE rulează la Unirea (orele 15 , 17) ; HAMLET (orele 19); COLUMNA rulează la Lira (orele 15,30 ; 19); ROLLS-ROYCE-UL GALBEN rulează la Drumul Sării (orele 15 ; 17,30 ; 20) ; Tomis (orele 9 — 15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30). UN DELICT APROAPE PERFECT rulează la Ferentari (orele 15,30, 18 ; 20,30); RIO BRAVO rulează la Giulești (orele 15,30 ; 19) ; Volga (orele 8.30 — 17 în continuare ; 20.30) . ASTA SEARA MAGISTREZ rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 18) ; REPUBLICA SKID (orele 20.30) .EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN rulează la Pacea (orei( 15,45 ; 18 ; 20,15) ; Vitan (orele 15,30 ; 18). PENTRU INCA PUTINI DOLARI rulează la Floreasca (orel( 11,15 ; 13,45 ; 16 ; 16,15 ; 20,30) ; Aurora (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Arta (orele 9,15— 13,30 în continuare , 18 ; 18,15 ; 20,30) . JUDOKA AGENT SECRET rulează la Viitorul (orele 15,30 ; 18. ULTIMA NOAPTE A COPILĂRIEI orele 20,30). FELDMAREŞALA rulează la Moşilor (orele 15,30 ; 18. ACUZATUL orele 20,30). PROFESIONIȘTII rulează la Popular (orele 15,30 — 18. PRIMA ZI DE LIBERTATE ora 20,30). PENSIUNE PENTRU HOLTEI rulează la Munca (orele 16 , 18 ; GUSTUL MIERII ora 20). OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY WALACE rulează la Flacăra (orele 18 , 20,30. PAGINI DIN KUMERO( orele 15,30). OPERAȚIUNEA SAN GENNARO rulează la Rahova (orele 15,30 ; 18. FIDELITATE orele 20,30). PIANELE MECANICE rulează la Progresul (orele 15,30 ; 18). MAGAZINUL DE PE STRADA MARE ora 20,30). PRINȚESA rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). APOI S-A NĂSCUT LEGENDA rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). T teatre MARȚI 1 APRILIE 1969 Opera Română FAUST, ora 19,30 ; Teatrul Național „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) IDIOTUL, ora 19,30 ; (Sala Studio) TRAVESTI, ora 19,30 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) „D-ALE CARNAVALULUI", ora 20 ; (Sala Studio) PHOTO FINISH, ora 20 ; Teatrul de Comedie CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA, ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) VIJELIE IN CRENGILE DE SASSAFRAS, ora 19,30 ; Sala Studio „ENIGMATICA DOAMNA „M", ora 20 ; FEDRA, ora 15 ; Teatrul Giuleşti CURSA DE ŞOARECI, ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ POVESTE NETERMINATĂ, ora 10 ; EGMONT, ora 16 ; Studioul I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ GARDEROBIERELE, VIN SOLDAŢII, EXISTĂ NERVI, ora 19,30 ; Teatrul „Ţăndărică" (Calea Victoriei) ŞORICELUL ŞI PĂPUŞA, (Sala str. Academiei) „PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 10 ; Teatrul Satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy) CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO, ora 19,30 ; Sala din Calea Victoriei „FEMEI, FEMEI, FEMEI, ora 19,30 ; Teatrul de Estradă „I. Vasilescu“ DE LA BACH LA TOM IONES, ora 20 : Circul de Stat „CIRCUL „ORION“ (R. P. Bulgaria), orele 16, 19,30. MARŢI 1 APRILIE 1969 • 17,30 — Telex TV. « 17,35 — Pentru elevi : Consultaţii la limba română (clasa a Xll-a). Tema : Direcţii în dezvoltarea romanului din perioada interbelică. Prezintă prof. dr. docent Al. Firu • 18,05 — Limba engleză. Lecţia a 52-a • 18,30 — Pentru copii : „TELEBOTANICUS“. Plante de apă. • 19,00 — Telejurnalul de seară. — Buletinul meteorologic • 19,30 — Tele-universitatea : „De lalunetă la radiotelescop • 20,00 — Seară de teatru : „Hora domniţelor“ de Radu Stanca. Transmisie de la Teatrul Naţional din Cluj, Regia Ioan Taub. În distribuţie : Ştefan Sileanu, Octavian Cosmuţă, Octavian Lăluţ, Dorel Vişan, Eugen Nagy, Lorian Stanca, Liliale Webter, Oltiea Munteanu, Mariana Popovici, Any Giurumia, Ana Maria Dominic, Theodora Mesanitiz, Ion Tudorică • 22,30 — Varietäte pe peliculă. In program : Richard Antony, Ileana Popovici, formaţia muzicală Swingle Singers, Roy Blair, Mirelle Mathieu • 22,45 — Telejurnalul de noapte • 23,00 — închiderea emisiunii. SCÂNTEIA TINERETULUI INIŢIATIVA ARE CUVINTUL Duminică seara, pe scena căminului cultural din Scorniceşti Olt, a debutat una din cele mai tinere şi valoroase formaţii artistice din judeţ — ansamblul folcloric din localitate. S-au bucurat de lumina rampei ii şi fete, desprinse din lada de zestre cu mirosul uscat de busuioc şi sulfină, împrumutate de la mame şi bunici, o dată cu cîntecul şi pasul legănat, coliba a coborît din grindă pe pălăriile căluşarilor, pe pinteni şi mărgele. Au fost cercetate tradiţiile locale şi din împrejurimi, au fost chemaţi la sfat bătrînii satului să-şi amintească vechile dansuri, bătrînele şi-au încercat încă o dată glasul ca în tinereţe reînviind prospeţi-0 PREMIERĂ ÎNCHINATĂ PROSPEŢIMII FOLCLORULUI mea cîntecelor de la clăci şi şezători. Şi-au înflorit toate acum, pe scena exuberantă şi frumoasă ca o constelaţie în ascensiune. „Salta“, „Frunza“, „Băluţa“, „Ciuleandra“, „Brîul pe 6“ — iată numai cîteva din cele peste 50 de jocuri locale tradiţionale care au încîntat ochiul spectatorului prin vioiciune, ritm şi dragoste de viaţă. A venit apoi rîndul „privighetorilor“ Sabina Negrilă, Gherghina Istrăte, Viorica Ivan şi Ecaterina Onică. Spectacolul s-a încheiat în ritmul îndrăgit al ancestralului Căluş, în interpretarea a două generaţii — de la 7 la 40 de ani. I. ANDREIŢA PROGNOZA METEOROLOGICA CUM VA FI LUNA APRILIE ? Aprilie era odată (pînă în anul trecut) luna corcoduşilor înfloriţi. Anul acesta, însă, aprilie se pare că vrea să ne păcălească. Despre aspectul climatic al acestei luni ne-a vorbit, cu probabilitate, tov. LIDIA RAHAU, sef al sectorului previziunea timpului de lungă durată de la Institutul meteorologic central. Care va fi starea vremii în luna aprilie ? „Ca să nu dezamăgim cititorii, precizez de la început că este vorba de o prognoză meteorologică ; asta înseamnă că o apreciere spaţială sau temporală a variabilităţii timpului nu poate fi decit probabilă, mai ales în previziunile de lungă durată. In prima săptămînă a lunii aprilie — cu toate că în zilele următoare se aşteaptă o creştere de temperatură de cîteva grade, aproape în toate regiunile ţării — nu va fi vorba de o încălzire puternică şi persistentă, de „o explozie de primăvară“, aşa cum se aşteaptă. Ameliorarea vremii va fi destul de pasageră, va predomina un cer mai mult noros. Vor mai cădea ploi slabe şi locale mai ales in nordul ţării, iar in zonele de munte se vor semnala lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla în primele zile din vest și nord-vest, iar in a doua parte a intervalului din sectorul estic, ceea ce va aduce o coborîre sensibilă de temperatură. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra noaptea între —3 grade și +7 grade, iar cele mai ridicate temperaturi se vor înregistra ziua, între plus 5 grade şi plus 15 grade“. — In concluzie vom avea o primăvară mai firavă, ameţită de vînturi şi stropită de ploi, deşi am vrea ca această prognoză meteorologică să nu se adeverească... I. M. A apărut: „Umărul leninist“ NR. 3/1969 DIN SUMAR : T. Marian — Dinamismul agriculturii socialiste ; Pagini din mişcarea revoluţionară a tineretului din România : C. Petculescu — Crearea organizaţiei revoluţionare de tineret din România — Uniunea TineretuluiComunist ; Consultaţii : N. S. Stănescu — Reticenţe crescînde faţă de „integrarea“ economică supranaţional ; I. Erhan — Democraţia economică ; Metodica educaţiei ; P. Niţă — Formarea caracterului ; Sugestii pentru organizatori : Cr. Ionescu — Clubul tinerilor săteni ; Cineclubul ; Activitatea U.T.C. în şcoli : I. Raţiu — Specificul activităţii uteciştilor din clasele VII—VIII ; A. Păun — 9 microinterviuri despre informarea politică a elevilor. LA CLUBURILE TINERETULUI DIN BUCUREŞTI • Ateneul Tineretului (sectorul I) : Clubul de jazz „Bucureşti“ , „Tendinţele jazzului actual“, vorbeşte muzicologul Darryl Dayton (S.U.A.). Urmează filme de jazz cu Dizzie Gillespie şi Woody Herman. Cîntă sextetul Ştefan Berindei (ora 20) . • Universal-Club (sectorul III) : „Clubul tinerelor fete“ : Discuţie despre arta de a fi oaspete (ora 18) ; • Clubul Elevilor (sectorul IV) : „Careul magic" : „Campionatul european de box văzut de arbitrul internaţional Victor Popescu“ (ora 19) ; • Tehnic-Club (sectorul V) : „România socialistă pe meridianele globului“ — jurnal vorbit (ora 16) ; Seară tehnică : „Progrese În domeniul construcţiei de maşini“, prezintă Ing. Sergiu Iliescu de la U.M.G.B. (ora 19) ; • Modern-Club (sectorul VIII) : Cursul „Comori de artă populară“ : „Zona folclorică Vrancea“, vorbeşte muzeograful Gh. Stoica (ora 16,30). CASE DE CULTURA STUDENŢEŞTI CRAIOVA • Film artistic (Sala de spectacole, miercuri, ora 20), IAŞI • Compozitori ai secolului XX : Cristof Penderchi — prezintă asis. univ. V. Spătărelu (Clubul artelor, miercuri, ora 20). TIMIŞOARA « Studioul „Thalia“ prezintă trei piese într-un act : „Lumea în iniţiale", de Al. Mirodan ; „Carol“, de Slavomir Mrozeck ; „Dispariţia“, de Dumitru Solomon; „Piesa scurtă în dramaturgia contemporană" — discuţie condusă de scriitorul Sorin Titel (Sala de spectacole, miercuri, ora 20,30). CONCERTELE FILARMONICII „GEORGE ENESCU" IN PERIOADA 31 MARTIE — 6 APRILIE 1969 Miercuri 2 aprilie, ora 20 : Ateneul Român — Concert dat de Orchestra de cameră din Cluj. Dirijor : MIRCEA CRISTESCU. Solist : STEFAN RUHA. In program : Vivaldi — Anotimpurile ; J. S. Bach — Concertul brandenburgic nr. 3 In Sol major ; Mozart — Serenada în Re major K. V. 525 (Eine Kleine Nachtmusik) ; C. Silvestri — Trei piese pentru orchestră de coarde. Joi 3 aprilie, ora 20 : Sala mică a Palatului — Recital de plan JOSE ANTONIO BEZZAN — Brazilia — In program • Mozart, Beethoven, Claudio Santoro, Camargo Guarnteri, H. Villa Lobos, Chopin, Paganini — Liszt. Vineri 4 aprilie, ora 20 . Sîmbătă 5 aprilie, ora 20 : Ateneul Român — Concert simfonic. Dirijor : JOSEF BELAUNDE (Peru). Solist: THIERRY DE BRUNHOFF (Anglia). In program : Malipiero — Pause del silenzio ; Ravel — Concertul pentru pian şi orchestră în Sol major ; Brahms — Simfonia a H-a. Duminică 6 aprilie, ora XI: Ateneul Român — Concertul orhestrei Barbu Lăutaru pentru colectivul şcolii de ofiţeri M.A.I. Dirijor : IONEL BUDIŞTEANU. Solişti : Irina Loghin, Elena Merişoreanu, Vlad Dionisie, Emil Gavriş, Benone sinulescu şi alţii. Duminică 6 aprilie,, orele 16:30, Ateneul Român — Concertul orchestrei Barou Lăutaru. Dirijor : IONEL BUDIŞTEANU. Solişti : Irina Iovhin, Elena Merişoreanu, Vlad Dionisie, Emil Gavriş, Benone Sinulescu şi alţii. CARNET CINEMATOGRAFIC Renzo Rossellini — fiul celebrului regizor italian Roberto Rossellini — ne oferă în documentarul de lung metraj „Pe plajele lumii“, un tehnicolor jurnal de călătorie fără nici o ambiţie. Adică , pe ideea cuprinsă în titlul filmului (dar cu o arie geografică mult redusă) înregistrează neutral cîteva imagini riverane din Japonia, Insula Borneo, Hong-Kong, Brazilia, Argentina, Franţa şi — bineînţeles — Italia. „Rezultanta“ e doar o peliculă cu o absenţă a virtuţilor profesionale care ar deranja pînă şi orgoliul oricărui cineclubist. Nu există nici o „temă", nici măcar o încercare de a sonda medii sau de a reliefa contrastele unei realităţi în care, se ştie, toate evenimentele sînt senzaţionale. Ceea ce trezeşte cît de cît interesul spectatorului sînt secvenţe disparate, bune pentru o rubrică de curiozităţi într-o emisiune de televiziune în culori. E vorba de „însămînţarea artificială“ a stridiilor în Japonia, pentru producerea industrială a perlelor, de un dans prenupţial în Insula Borneo şi — cel mult — de un număr de cabaret pe motivul unui dans milenar din Asia de sud. In rest banalităţi, precum : o baie a gheişelor la poalele vulcanului Fujiama ; o idilă vulgarizată — între un dansator de profesie şi o vilegiaturistă — pe coasta argentiniană a Atlanticului ; o trecere în revistă a mondenităţilor „pleinairiste" în Portofino, staţiunea milionarilor italieni , un alt dans în maniera „rafinată“ a localurilor de noapte din Cannes. Şi — în comentariu — o încercare de romanţios existenţialism pe tema omenească a uitării, pentru cîteva cadre, inexpresive filmic, realizate pe două din plajele celebre ale lumii: Mar del Plata şi Copacabana. Tot filmul e doar un prospect turistic fără atracţie, „umilit“ de acel virulent pamflet care a surprins o atroce faţă a lumii, „Mondo Cane“, realizat tot de un cineast italian, mult discutatul şi discutabilul Jacopetti. Vrînd să mulţumească toate gusturile, Renzo Rossellini a colecţionat şi poante satirice, care devin un fel de triste picanterii. Nu lipseşte deci un număr de striptease ori un dans de tavernă (la Manila), cum nu lipseşte nici — în final — o încercare de poematic prin prezentarea unui ritual religios brazilian, o orgiastică mişcare în ritm de samba lingă luminările aprinse în jurul unei statui. Cum există o gradaţie şi a insuccesului, remarcăm absenţa oricărui ieftin şi violent senzaţional şi realizarea filmului pe măsura aspiraţiilor realizatorilor lui. Undeva Teodor Mazilu amintea de mediocritate nu numai ca o stare de fapt ci şi ca o aspiraţie. In această categorie se înscrie şi colajul cinematografic „Pe plajele lumii“... Printr-o lungă listă de documentare, „la zi“ sau filme de montaj, achizitorii noştri au găsit de cuviinţă să aleagă tocmai această peliculă. Opţiunea publicului nostru pentru filme ca „Adevărata faţă a fascismului“, „Mondo Cane“ , „Imperiul soarelui", nu le-a spus nimic ? TUDOR STĂNESCU *) Pe plajele lumii — o pro*, ducţie a studiourilor italiene. I „DE TOATE PENTRU TOŢI T m m * 40 de ani de la moartea lui ION FONAGHI UN CURAJOS LUPTĂTOR COMUNIST Drumul străbătut de clasa muncitoare din România, de la formarea sa pînă la obţinerea victoriei în lupta cu forţele care o ţineau încătuşată, a fost un drum de necontenite şi aspre confruntări, un drum al luptei revoluţionare curajoase, pline de abnegaţie şi eroism. Din rîndurile proletariatului s-au ridicat numeroşi luptători care şi-au închinat viaţa şi activitatea slujirii cauzei clasei căreia îi aparţineau, apărării intereselor vitale ale maselor muncitoare, ale întregului popor. Printre aceştia se numără şi militantul comunist Ion Fonaghi de la a cărui moarte se împlinesc 40 de ani. Născut în anul 1900 în comuna Marghita din judeţul Bihor, Fomaghi reuşeşte cu mare greutate, datorită situaţiei materiale precare a familiei sale, să urmeze şcoala primară şi liceul. După terminarea şcolii urmează o perioadă de timp cursurile unei facultăţi cu profil tehnic. începuturile studiilor lui universitare coincid cu desfăşurarea unui puternic val de lupte revoluţionare, care va determina importante schimbări în structura şi configuraţia politică a lumii postbelice. Efervescenţa revoluţionară a maselor largi populare — expresie a gravelor contradicţii economice şi socialpolitice generate de primul război mondial şi consecinţele sale — îşi găseşte întruchiparea în izbucnirea unui şir de revoluţii în numeroase ţări ale lumii, în puternice acţiuni greviste, demonstraţii, mişcări ţărăneşti etc. Animat de un puternic spirit internaţionalist, Ion Fonaghi participă la lupta pentru proclamarea republicii ungare, pentru victoria revoluţiei proletare şi apărarea ei. Din acest moment el se va afla în permanenţă în viitoarea luptelor purtate de proletariat împotriva claselor exploatatoare, aspiraţiile sale indentificîndu-se cu aspiraţiile maselor muncitoare. După înăbuşirea revoluţiei proletare maghiare, Fonaghi se refugiază în Austria, apoi în Cehoslovacia unde îşi continuă activitatea revoluţionară. La începutul anului 1922 se reîntoarce în România, lucrînd la început ca zidar la Oradea, apoi la Satu-Mare. In acesta perioadă devine corespondent al ziarelor „Világosság“ (Lumina) şi „Munkás" (Muncitorul) — organe de presă în limba maghiară ale Partidului Comunist Român. Subiectele tratate în corespondentele sale sunt inspirate din munca si viata lucrătorilor in mijlocul cărora trăia, din lupta lor pentru satisfacerea dezideratelor economice și politice. în vara anului 1923 este numit redactor al publicaţiei „Uj Harcos“ („Noul luptător“) — organ al Uniunii Tineretului Socialist din România, aflat sub îndrumarea P.C.R. Ziarul era editat şi răspîndit în condiţii foarte grele. Cenzura, lipsa mijloacelor financiare, a personalului calificat, piedicile puse de autorităţi în răspîndirea gazetei sunt numai citeva din dificultăţile mari pe care trebuiau să le învingă. Cu toate acestea, si a reuşit ca ziarul să aibă o circulaţie largă în rîndul tinerilor muncitori şi să atragă numeroşi corespondenţi voluntari din fabrici şi uzine. Fonaghi şi colaboratorii săi au militat, în paginile ziarului, pentru apărarea intereselor vitale ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate, ale tineretului studios, pentru educarea tinerilor în spiritul ideilor revoluţionare. Dîndu-se o înaltă preţuire activităţii depuse pînă atunci, Ion Fonaghi este primit, în acelaşi an (1923), în rindurile Partidului Comunist Român. După satisfacerea stagiului militar, se integrează din nou în mişcarea muncitorească, primind sarcina de a lucra în cadrul organizaţiilor comuniste de tineret, îşi desfăşoară la început munca la Arad, fiind unul din animatorii şi îndrumătorii organizaţiei U.T.C. din localitate. In anul 1924, P.C.R. este scos în afara legilor, dar lupta comuniştilor nu încetează, îmbinind munca legală cu cea ilegală, militanţii revoluţionari se află în fruntea acţiunilor desfăşurate de masele muncitoare. Urmărit de siguranţă, Fonaghi, ca şi alţi comunişti, îşi schimbă mereu domiciliul şi locul de muncă. Lucrează în cadrul organizaţiilor sindicale de tineret, Ajutorul Roşu, la Arad, Timişoara, Braşov, Oradea, Valea Someşului. La Tirgu-Mureş, în anul 1926, Fonaghi, împreună cu alţi comunişti, lucrează pentru organizarea unei tipografii ilegale. Este surprins însă de agenţi ai Siguranţei şi arestat. Judecat de Consiliul de Război al Corpului VI Armată din Sibiu, este condamnat la 5 ani închisoare şi întemniţat la Doftana. Regimul de uzură morală şi fizică din închisoare nu-l demoralizează. Cunoştinţele sale, bogata experienţă revoluţionară acumulată în cursul anilor sunt împărtăşite cu dărnicie tovarăşilor aflaţi în detenţiune. Regimul din închisoare îi agravează boala de plămîni de care suferea de mai mulţi ani. Evoluţia ei este accelerată şi de repetate greve ale foamei declarate în anii 1927 şi 1928 în semn de protest împotriva regimului de exterminare din închisoare. In urma Intervenţiei energice a deţinuţilor politici de la Doftana este transportat la spitalul din Cîmpina, dar boala necruţătoare era prea avansată ca să mai poată fi oprită. Fonaghi încetează din viaţă la 1 aprilie 1929, la vîrsta de numai 28 de ani. Lupta plină de sacrificii, în timpul anilor grei ai ilegalităţii, dusă de comunişti — printre care s-a aflat şi Ion Fonaghi — constituie un însufleţitor exemplu pentru oamenii muncii din Patria noastră, constructori activi ai socialismului. FLORIN TANASESCU