Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-19 / nr. 6380

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE L­EGE. privind organizarea şi funcţionarea miliţiei L­EGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. — In înfăptuirea po­liticii partidului şi statului miliţia are­ sarcina de a con­tribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de con­strucţie socialistă, a avutului obştesc şi celui personal, a vieţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România. Ea contribuie la educarea per­soanelor în spiritul respectă­rii legilor, precum şi a regu­lilor de convieţuire socială. Organele de miliţie işi des­făşoară întreaga lor activita­te pe baza şi în executarea legii. Art. 2. — In îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, miliţia colaborează cu instituţiile, or­ganizaţiile economice şi în­treprinderile de stat, precum şi cu organizaţiile cooperatis­te şi cu celelalte organizaţii obşteşti, şi se sprijină pe con­cursul larg al oamenilor muncii. CAPITOLUL II ATRIBUŢII Art. 3. — Miliţia are urmă­toarele atribuţii: a) asigură menţinerea ordi­nii publice şi respectarea re­gulilor de convieţuire so­cială ; b) apără proprietatea socia­listă împotriva acţiunilor în­treprinse de infractori sau alte persoane care lezează avutul obştesc ; apără proprietatea personală, drepturile şi liber­tăţile persoanelor ; ia măsuri, potrivit competenţei sale, pen­tru prevenirea, descoperirea şi lichidarea acţiunilor de încăl­care a prevederilor legale ; c) asigură paza în munici­pii, oraşe şi comune; îndru­mă,­­controlează şi acordă a­­sistenţă de specialitate în or­ganizarea şi funcţionarea sis­temelor civile de pază şi a u­­nor activităţi de stat sau ob­şteşti, pentru asigurarea bu­nurilor sau a altor valori; in­struieşte personalul din siste­mele civile de pază, în ve­derea asigurării ordinii inte­rioare şi întăririi disciplinei ; d) ia măsuri pentru cunoaş­terea activităţii ilicite a per­soanelor despre care există in­dicii sau date că se pregătesc să săvîrşească sau au săvîrşit fapte prevăzute de legea pe­nală ; conlucrează cu organe­le de stat şi obşteşti la or­ganizarea şi efectuarea de controale şi verificări pentru prevenirea săvîrşirii de in­fracţiuni ; e) efectuează urmărirea pe­nală în cazurile şi în condi­ţiile prevăzute de lege ; e­­fectuează investigaţii, consta­tări tehnico-ştiinţifice şi alte activităţi necesare în vederea strîngerii şi verificării probe­lor privind pregătirea ori să­vârşirea infracţiunilor, identi­ficarea şi prinderea infracto­rilor ; asigură funcţionarea a­­resturilor organizate în cadrul miliţiei ; f) îndeplineşte, în mediul rural, sarcini privind secu­ritatea statului ; g) asigură respectarea nor­melor legale privitoare la re­gimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, al pro­duselor şi substanţelor toxice şi stupefiantelor, precum şi al altor obiecte şi materii ce prezintă pericol public, ori care pot fi folosite la săvâr­şirea de infracţiuni ; h) ia măsuri pentru sigu­ranţa circulaţiei pe drumurile publice, îndrumă, suprave­ghează şi controlează circula­ţia ; ţine evidenţa conducăto­rilor de autovehicule şi a au­tovehiculelor, în afara cazu­rilor exceptate prin lege ; i) ţine evidenţa populaţiei, eliberează acte de identitate cetăţenilor români, străinilor care domiciliază în ţară şi, în cazurile determinate de lege, străinilor cu reşedinţa în Re­publica Socialistă România ; organizează activitatea care-i revine, potrivit"legii, cu pri­vire la eliberarea şi contro­lul actelor de trecere a fron­tierei de stat române ; j) ajută comitetele executi­ve ale consiliilor populare în activitatea de stare civilă ; a­­sigură registrele şi certifica­tele necesare pentru această activitate; , k) ţine evidenţa persoanelor condamnate şi alte evidenţe necesare activităţii de urmă­rire penală ; l) exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, în dome­niul îndeplinirii serviciului militar, pregătirii tineretului pentru apărarea patriei şi al gărzilor patriotice ; , m) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi sunt date prin lege. Art. 4. — In exercitarea a­­tribuţiilor de serviciu, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie au următoarele drepturi şi înda­toriri : a) acordă sprijin persoane­lor cu funcţii ce implică exer­ciţiul autorităţii de stat, dacă acestea întîmpină rezistenţă în executarea atribuţiilor de ser­viciu ; b) efectuează controale şi razii, cînd există indicii te­meinice cu privire la săvâr­şirea de infracţiuni sau la as­cunderea unor infractori ori persoane suspecte ; c) legitimează­­şi stabilesc identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte. Ofiţerii şi sub­ofiţerii de miliţie care iau a­­ceste măsuri sunt obligaţi, în cazul cînd nu sunt în unifor­mă, să prezinte în prealabil legitimaţia sau insigna de ser­viciu ; d) invită la sediul miliţiei persoanele a căror înfăţişare este necesară pentru exerci­tarea atribuţiilor ce revin miliţiei potrivit legii; e) conduc la sediul miliţiei, în vederea luării măsurilor le­gale corespunzătoare, persoa­nele care prin acţiunile lor pe­riclitează ordinea publică sau persoanele cu privire la care există date sau indicii temei­nice că­­ au săvîrşit infrac­ţiuni ; f) pot imobiliza sau aduce la sediul miliţiei : — persoanele care între­prind acţiuni prin care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane ; — persoanele care tulbură prin acte violente ordinea şi liniştea publică ; — persoanele care degra­dează ori distrug bunuri apar­­ţinînd organizaţiilor socialiste sau persoanelor fizice ; — persoanele care între­prind acţiuni de ultraj împo­triva ofiţerilor sau subofiţe­rilor de miliţie. In acest scop, pentru împie­dicarea acţiunilor agresive pot folosi mijloacele de imobili­zare din dotare ; g) iau măsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile pre­văzute de lege ; pun în exe­cutare mandatele de arestare /şi pe cele de executare a pe­depselor ; h) pot intra, pentru înde­plinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialis­te ori la bordul navelor sau aeronavelor române. Perche­ziţiile sau alte acte de urmă­rire penală se pot face cu con­­simţămîntul conducerii aces­tor organizaţii, al comandan­ţilor navelor şi cu asistenţa organelor căpităniei de port, al comandanţilor aeronavelor ori cu autorizaţia procuroru­lui, în condiţiile prevăzute de lege. In caz de infracţiuni fla­grante, consimţămintul sau autorizaţia­­nu sunt necesare ; i) pot intra în locuinţa per­soanelor fizice în vederea în­deplinirii atribuţiilor legale : — la solicitarea sau cu con­­simţămîntul­­scris al acestora ; — fără încuviinţare sau au­torizaţie legală, în caz de in­fracţiuni flagrante ; — în celelalte cazuri, nu­mai cu autorizaţia procuroru­lui, în condiţiile prevăzute de lege ; j) pot folosi orice mijloace de transport şi telecomunica­ţii ale organizaţiilor socialis­te şi persoanelor fizice, pen­tru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare. In ca­zul folosirii unor mijloace de transport aparţinînd persoa­nelor fizice sau organizaţiilor obşteşti, se vor suporta ulte­rior cheltuielile, ocazionate ; k) folosesc armele de foc, în cazurile şi în condiţiile pre­văzute de lege ; l) participă la acţiunile or­ganizate pentru prevenirea şi înlăturarea urmărilor calami­tăţilor ; m) iau măsuri de ordine la mitinguri, demonstraţii, mani­festări sportive, cultural-ar­­tistice şi în alte împrejurări în care se impune asigurarea ordinii publice ; n) exercită orice alte drep­turi şi îndeplinesc orice alte îndatoriri prevăzute de lege. Art. 5 — Ofiţerii şi subofi­ţerii de miliţie care au sar­cini de prevenire şi descope­rire a infracţiunilor au calita­tea de organ de cercetare pe­nală. Art. 6. — Ofiţerii şi subofi­ţerii de miliţie au dreptul şi obligaţia de a constata contra­venţii şi de a aplica sancţiuni contravenţionale­, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Art. 7. — Ofiţerii şi subofi­ţerii de miliţie au competenţa teritorială corespunzătoare a­,­celeia a organului de miliţie din care fac parte, în caz de detaşare sau mi­siune ordonată pe raza teri­torială a altui organ al mili­ţiei, ofiţerii şi subofiţerii au competenţa teritorială stabili­tă pentru acel organ, cu excep­ţia celor din Inspectoratul ge­neral al miliţiei, care au com­petenţă teritorială generală. Art. 8. — Ofiţerii şi subofi­ţerii de miliţie sunt obligaţi să intervină chiar în afara ore­ ■ lor de program, a atribuţiilor lor de serviciu şi a competen­ţei teritoriale a organului din care fac parte, în caz de in­fracţiuni flagrante, pentru conservarea probelor în căzul altor infracţiuni, precum şi pentru restabilirea ordinii pu­blice. CAPITOLUL III ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. 9. — Miliţia are urmă­toarea structură organizatori­că : a) Inspectoratul general al miliţiei; b) Inspectoratul miliţiei mu­nicipiului Bucureşti ; c) inspectorate ale miliţiei judeţene ; d) sectoare ale miliţiei mu­nicipiului Bucureşti; e) servicii, secţii sau birouri ale miliţiilor municipale şi o­­răşeneşti; f) posturi de miliţie comu­nale ; g) organe ale miliţiei, pre­văzute la art. 15. Art. 10. — Inspectoratul ge­neral al miliţiei este organi­zat şi funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor In­terne. Inspectoratul general al mi­liţiei conduce, îndrumă şi controlează activitatea tuturor organelor miliţiei, desfăşoară activitatea operativă în cauze de importanţă deosebită, pre­cum şi orice altă activitate dată în competenţa sa prin lege. Art. 11. — La judeţe func­ţionează inspectorate ale mi­liţiei judeţene, iar în munici­piul Bucureşti Inspectoratul miliţiei municipiului Bucu­reşti, care conduc, îndrumă şi controlează activitatea orga­nelor în subordine şi îndepli­nesc atribuţiile miliţiei în cu­prinsul unităţilor administra­­tiv-teritoriale în care funcţio­nează. In cadrul Inspectoratului miliţiei municipiului Bucu­reşti funcţionează organe ale miliţiei de sector, care con­duc, îndrumă şi controlează activitatea circumscripţiilor de miliţie. Art. 12. — Organele mili­ţiei municipale şi orăşeneşti, precum şi posturile de mili­ţie, , îndeplinesc atribuţiile miliţiei în cuprinsul unităţi­lor administrativ-teritoriale în care funcţionează. Art. 13. — Inspectoratele miliţiei judeţene şi Inspecto­ratul miliţiei municipiului Bucureşti sunt conduse de şefi ai inspectoratelor. Art. 14. — Inspectoratele miliţiei judeţene şi al mu­nicipiului Bucureşti, precum şi organele miliţiei sectoarelor municipiului Bucureşti, muni­cipale,­­orăşeneşti şi comuna­le, sînt subordonate atît con­siliului popular şi comitetului lui executiv, cît şi organului miliţiei ierarhic superior. Organele miliţiei îndepli­nesc sarcinile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor execu­tive ale acestora cu privire la apărarea proprietăţii socialis­te şi personale, ocrotirea drepturilor persoanelor, asi­gurarea ordinii publice şi­ a pazei pe teritoriul municipii­lor, oraşelor şi comunelor. Organele miliţiei informea­ză periodic consiliile popu­lare şi comitetele lor executi­ve despre starea infracţiona­lă, măsurile luate pentru pre­venirea şi descoperirea infrac­ţiunilor, menţinerea ordinii publice, asigurarea pazei, pre­cum şi despre îndeplinirea ori­căror sarcini ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor execu­tive ale acestora. Organele miliţiei informea­ză pe preşedintele comitetu­lui executiv al consiliului popular despre ordinele şi in­strucţiunile primite de la Mi­nisterul Afacerilor Interne, precum şi despre măsurile ce trebuie luate pentru aplicarea lor. Art. 15. — In staţii ferovia­re, porturi, aerogări, pe ma­rile şantiere de construcţii şi în alte locuri impuse de ne­voile muncii, funcţionează or­gane ale miliţiei cu competen­ţă specifică, înfiinţate prin or­dinul ministrului afacerilor interne. CAPITOLUL IV FORME DE SPRIJINIRE A ACTIVITĂŢII MILIŢIEI DE CĂTRE CETĂŢENI Art. 16. — In municipii, o­­raşe sau comune se pot or­ganiza de către organele mi­liţiei grupe de sprijin forma­te din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndu­­rile locuitorilor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea or­dinii publice, precum şi pen­­­tru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţii­lor. Art. 17. — Membrii grupe­lor de sprijin au îndatorirea să atragă atenţia persoanelor care încalcă normele de con­vieţuire socială, să sesizeze or­ganele miliţiei atunci cînd iau cunoştinţă despre pregătirea unei infracţiuni ori săvîrşirea unei fapte prevăzute de le­gea penală sau a unei con­travenţii şi să participe, a­­tunci cînd sînt solicitaţi, la măsurile de pază a locurilor unde s-au săvîrşit infracţiuni şi la acţiunile pentru apăra­rea ordinii publice. CAPITOLUL V PERSONALUL MILIŢIEI Art. 18. — Personalul mili­ţiei se compune din militari şi angajaţi civili care fac par­te din personalul Ministeru­lui Afacerilor Interne. Prevederile statutelor corpu­lui ofiţerilor, corpului maiştri­lor militari şi corpului subofi­ţerilor forţelor armate ale Re­publicii Socialiste România se aplică tuturor ofiţerilor, mai­ştrilor militari şi subofiţeri­lor de miliţie. Drepturile şi îndatoririle specifice de servi­ciu ale personalului militar din miliţie se stabilesc prin regulament aprobat­ de mi­nistrul afacerilor interne. Angajaţii civili sunt supuşi CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. L — Gestionar, în înţe­lesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii so­cialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primi­rea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte orga­ne centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobîndeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. A­­ceste funcţii sunt denumite, în cuprinsul prezentei legi, func­ţii de gestionari. Art. 2. — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mij­loacele băneşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II CONDIŢII PRIVIND­­ ANGAJAREA GESTIONARILOR Art. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala gene­rală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie, în funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi­ valoa­rea bunurilor şi de cunoştin­ţele ce le implică gestionarea lor, ministerele şi celelalte or­gane centrale stabilesc : a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul tre­buie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în spe­cialitatea­­­ corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echiva­lentă şi să aibă un anumit sta­giu în munca de gestionar ; b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestio­nar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. Art. 4. — Nu poate fi gestio­nar cel condamnat pentru să­­­vîrşirea vreuneia dintre in­fracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau tre­cut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire pe­nală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre in­fracţiunile prevăzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit am­nistia, cel care a săvîrşit vreu­na dintre infracţiunile prevă­zute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condi­ţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui ter­men. Prin „săvîrşirea infracţiunii“ se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune con­sumată sau ca tentativă, pre­cum şi participarea la comite­rea acestora ca autor, instiga­tor sau complice. Art. 5. — Organizaţiile so­cialiste sunt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antecedentele pena­le ale celor ce urmează să fie dispoziţiilor codului muncii şi prevederilor legilor speciale. Art.­19. — Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii provin din rîndul absolvenţilor şco­lilor militare. Pentru satisfacerea nevoi­lor de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare, se pot angaja în miliţie şi ab­solvenţi ai instituţiilor civile de învăţămînt. Art. 20. — Pregătirea per­sonalului militar al miliţiei se face în : a) şcoli militare de ofiţeri; b) şcoli militare de maiştri militari şi subofiţeri ; c) centre şi cursuri de per­fecţionare. CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE Art. 21. — Organele miliţiei cooperează­ cu : a) celelalte unităţi şi orga­ne ale Ministerului Afaceri­lor Interne ; b) unităţile şi organele Consiliului Securităţii Statu­lui, pentru îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului ; c) marile unităţi, unităţile şi instituţiile Ministerului For­ţelor Armate, în exercitarea angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari. Organele miliţiei sunt obliga­te să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de l­a primirea cererii. Art. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organiza­ţia socialistă în care a fost an­terior încadrat, din care să re­zulte dacă a produs pagube a­­vutului obştesc, natura aces­tora şi dacă ele au fost acope­rite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socia­listă care ar urma să facă an­gajarea sau trecerea în funcţia de gestionar. Organizaţiile socialiste sînt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada pre­văzută în alineatul. 1, în­ ter­­men de cel mult 16 zile de la primirea cererii, în raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organiza­ției socialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în func­ția de gestionar. Art. 7. -­ In cazul în care gestiunea este încredinţată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de ges­tionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. Art. 8. — Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor pre­văzute în prezenta lege. Art. 9. — Conducătorii orga­nizaţiilor socialiste, angajaţii cu atribuţii de control finan­ciar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sunt în­cadraţi în unităţi mici deter­minate de ministere şi celelal­te organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri. CAPITOLUL III GARANŢII Art. 10. — Gestionarul are obligaţia de a constitui o ga­ranţie în numerar. Ministerele şi celelalte or­gane centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoa­nele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi cons­tituirea unor garanţii supli­mentare, constînd din : * a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprie­tate a gestionarului sau a u­­nor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar ; b) obligaţii asumate de terţi faţă d­e organizaţia so­cialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă de­terminată. Garanţia suplimentară pre­văzută la alineatul precedent poate fi constituită şi­ în nu­merar. Ministerele şi celelalte or­gane centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a cons­titui garanţii, în condiţiile pre­zentului capitol şi asupra al­tor categorii de angajaţi care minuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atri­buţiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanţie cel care înlocuieşte unor atribuţii privind paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană, efectuarea aplicaţiilor militare, circulaţia pe drumurile publice, precum şi a altor atribuţii prevăzute de lege. Art. 22. — Pentru preveni­rea infracţiunilor şi contra­venţiilor şi pentru crearea opiniei de masă împotriva celor care încalcă legile, or­ganele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat care activează , în dome­niul presei, radiodifuziunii, televiziunii, cinematografiei, precum şi cu organizaţiile ob­şteşti. Art. 23. — Organizaţiile so­cialiste, care în baza dispo­zițiilor legale folosesc efective a de miliție pentru paza unor o­­biective ori valori, vor supor­ta cheltuielile aferente, potri­vit normelor stabilite prin ho­­tărîre a Consiliului de Mi­niştri. Art. 24. — Miliția română cooperează cu organele simi­lare din alte state și cu orga­nisme internaţionale de poli­ţie, în baza înţelegerilor inter­naţionale la care Republica Socialistă România este parte. Art. 25. — Dispoziţiile con­trare prevederilor prezentei legi se abrogă. * temporar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar. Art. 11. — Constituirea ga­ranţiei se face prin contract încheiat in scris. Garanţiile reciproce între gestionari nu sunt admise. A­­ceeaşi persoană nu poate cons­titui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit alte ga­ranţii. Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încre­dinţarea gestiunii. Art. 12. — Garanţia în nu­merar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei sa­larii tarifare lunare ale ges­tionarului ; ea nu va putea de­păşi valoarea bunurilor în­credinţate.­­ Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu­ cîştigul me­diu pe trei luni. Art. 13. — Garanţia în nu­merar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lu­nar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este,obligat să le depună. Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii se­zonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau­ chiar obli­gativitatea depunerii, la în­credinţarea gestiunii, a garan­ţiei integrale în numerar. Art. 14. — Ministerele şi ce­lelalte organe centrale stabi­lesc, în funcţie de complexita­tea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantu­mul garanţiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele şi celelalte orga­ne centrale pot stabili, în ca­zuri justificate, garanţii în nu­merar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie. Art. 15. — Garanţia în nu­merar va fi depusă de către organizaţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele ges­tionarului. Carnetul de con­semnare va fi păstrat de or­ganizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia. Pentru garanţia depusă, Ca­sa de Economii şi Consemna­ţiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. Art. 16. — Garanţia în nu­merar şi dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de con­semnare la încetarea contrac­tului său de muncă sau la tre­cerea într-o funcţie pentru car­e nu se cere garanţie, în situația în care nu a cauzat o pagubiă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Orga­nizația socialistă este obliga­tă, în aceste cazuri, să elibe­reze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o cor­municare către Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanţia. In cazul transferării gestio­narului într-o­ altă funcţie pentru care de asemenea se­­ cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost în­scrise sumele depuse drept ga­ranţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, a­­­tunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se a­­coperă integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organiza­ţia­­socialistă se va despăgubi din garanţia în numerar cons­tituită în favoarea sa, în situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de organizaţia socialis­tă pentru a se despăgubi, ges­tionarul este obligat să reîn­tregească garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din sala­riul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile arti­colului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător. Art. 17. — Casa de Econo-­­­mii şi Consemnaţiuni are obli­gaţia să elibereze sumele de­puse drept garanţie, după caz : a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comuni­cării făcute de organizaţia so­cialistă şi a prezentării carne­tului ; b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia și a unei copii certificate de pe titlul e­­xecutoriu definitiv obținut îm­potriva gestionarului. Art. 18. — In vederea cons­tituirii garanției suplimentare, imobilele se evaluează în con­formitate cu dispozițiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenu­rile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din preţul de vin­­zare cu amănuntul. în cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organiza­ţia socialistă în favoarea căreia este constituită garanția, care va consulta, în caz de necesi­tate, organe de specialitate. Art. 19. — Pentru bunurile imobile constituite garanție, organizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dispune pe baza cererii și a contractului de garanţie. Bunurile mobile constituite garanţie rămin în folosinţa gestionarului sau a terţului ga­rant, după caz, şi nu vor pu­tea fi înstrăinate fără înştiin­ţarea prealabilă a organizaţiei socialiste, în cazul în care bunurile constituite garanţie sunt urmă­rite silit de alţi creditori, ges­tionarul sau terţul garant, după caz, este obligat să înşti­inţeze de îndată organizaţia socialistă. în situaţia în care terţul ga­rant n-a făcut această înştiin­ţare, el rămîne obligat să a­­copere pagubele ce s-ar cau­za de gestionar în limita va­lorii bunurilor constituite ga­ranție.­­ _ ■■ Orice’“­micşorare a garanției atrage obligația reîntregirii de îndată a acesteia. Art. 207"— "Garanțiile vor fi recalculate periodic în funcție de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionaru­lui, precum și in specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie, în cazul în care, în urma recalculării, este necesară completarea garanţiei în nu­merar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusă este mai mare decît garanția recalcula­tă, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. în cazul în care, în urma re­calculării, este necesară con­stituirea sau completarea ga­ranțiilor suplimentare, aceas­ta se face în termen de 60 zile de la data recalculării. Art. 21. — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, ga­ranţiile corespunzătoare potri­vit articolului 19 alineatul ul­tim şi articolului 20 alineatul ultim, sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul ga­ranţiei­ în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sunt depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legisla­ţia muncii referitoare la des­facerea contractului de mun­că pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. Art. 22. — Garanţiile supli­mentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împotriva gestionaru­lui, în cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia supli­mentară are drept de preferin­ţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în condi­ţiile privind creanţele garan­tate prin ipotecă sau gaj pre­văzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea sili­tă a creanţelor băneşti ale or­ganizaţiilor socialiste împotri­va persoanelor fizice. CAPITOLUL IV . RĂSPUNDERI Art. 23. — încălcarea dis­poziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disci­plinară, administrativă, pena­lă sau civilă, după caz. Art. 24. — Angajații răs­pund material, potrivit codu­lui muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagube­le cauzate în gestiuni prin fap­te ca nu constituie infracțiuni. Art. 25. — Gestionarul răs­punde integral faţă de orga­nizaţia socialistă pentru pa­gubele pe care lera cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în can­tităţi inferioare celor înscrise în actele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi în­tocmit acte legale de constata­re, precum şi nesolicitarea a­­sistenţei tehnice de speciali­tate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, a­­trag răspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1. Art. 26. — Gestionarul răs­punde integral şi în cazul în care atribuţiile sale fiind exer­citate, potrivit dispozițiilor le­gale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pagubă fără a se putea stabili că a­­ceasta s-a produs în absența gestionarului. Art. 27. — Cînd paguba în gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat al organizației socia­liste, ei răspund integral, fie­care în măsura în care a con­tribuit la producerea pagubei. Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a con­tribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează între cei în cauză proporţio­nal cu cîştigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate în­tr-o gestiune în care manipu­larea bunurilor se face în co­lectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succe­sive, fără predare de gestiune intre schimburi, despăgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gesti­unea în care s-a produs pa­guba. » Art. 28. — Angajatul cu funcţie de conducere precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţi­nerea unei persoane în func­ţia de gestionar fără respec­tarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagii prevăzute in articolele 3 şi 38, precum şi a dispoziţiilor articolului 4 refe­ritoare la antecedentele pena­le, răspund integral pentru pa­gubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în ca­pitolul III, în limita garanției neconstituite. Art. 29. — Răspunde inte­gral angajatul­ care, nesoco­tind îndatoririle sale de ser­viciu, a adus pagube organiza­ţiei socialiste prin aceea că: a) nnu a asigurat gestionaru­lui, în cazurile prevăzute de lege, asistența tehnică de spe­cialitate pentru verificarea ca­litativă a bunurilor ori a pres­tat o asistență tehnică neco­respunzătoare ; b) nu a luat măsurile nece­sare pentru păstrarea bunu­rilor în condiții corespunză­toare ; c) a dat gestionarului dis­poziții greșite sau contrare legii. Art. 30. — Răspunde, în li­mita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatării insolvabilităţii acestuia, cel vi­novat de : a) angajarea sau trecerea u­­nei­­ persoane într-o funcţie de gestionar sau din subordi­nea gestionarului fără avizul prevăzut la articolul 7 ; b) neluarea sau luarea cu întîrziere a măsurilor necesare pentru înlocuirea gestionaru­lui sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa, deşi a fost a­­vertizat în scris şi motivat că nu-şi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător ; c) neluarea măsurilor nece­sare pentru stabilirea si aco­perirea pagubelor in gestiu­ne ; d) neefectuarea inventarie­rilor la termenele si în condi­ţiile legii, in situația în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei; e) nerespectarea oricărei alte îndatoriri de serviciu, dacă fără încălcarea acesteia pagu­ba s-ar fi putut evita. Art. 31. — Angajatul care primește, păstrează și elibe­rează bunuri fără a avea ca­litatea de gestionar in înțe­lesul articolului 1 răspunde integral, aplicîndu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol. Art. 32. — La constatarea unei pagube în gestiune, per­soana răspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu. Dacă, ulterior, această, per­soană constată că nu dato­rează sau că datorează numai în parte suma pentru care și-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de des­fiinţare a angajamentului la organul de jurisdicţie compe­tent, în termen de 30 de zile de la data cînd a cunoscut a­­ceastă împrejurare. De asemenea, validitatea an­gajamentului va înceta în în­tregime sau în parte atunci cînd organizaţia socialistă sau organul de jurisdicţie compe­tent constată, cu prilejul veri­­ficării sau, după caz, al solu­ţionării unei cauze care are egătură cu angajamentul, că (Continuare în pag. a III-a)

Next