Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-19 / nr. 6380

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE LEGE. privind organizarea şi funcţionarea miliţiei LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. — In înfăptuirea politicii partidului şi statului miliţia are sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi celui personal, a vieţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România. Ea contribuie la educarea persoanelor în spiritul respectării legilor, precum şi a regulilor de convieţuire socială. Organele de miliţie işi desfăşoară întreaga lor activitate pe baza şi în executarea legii. Art. 2. — In îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, miliţia colaborează cu instituţiile, organizaţiile economice şi întreprinderile de stat, precum şi cu organizaţiile cooperatiste şi cu celelalte organizaţii obşteşti, şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. CAPITOLUL II ATRIBUŢII Art. 3. — Miliţia are următoarele atribuţii: a) asigură menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socială ; b) apără proprietatea socialistă împotriva acţiunilor întreprinse de infractori sau alte persoane care lezează avutul obştesc ; apără proprietatea personală, drepturile şi libertăţile persoanelor ; ia măsuri, potrivit competenţei sale, pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea acţiunilor de încălcare a prevederilor legale ; c) asigură paza în municipii, oraşe şi comune; îndrumă,controlează şi acordă asistenţă de specialitate în organizarea şi funcţionarea sistemelor civile de pază şi a unor activităţi de stat sau obşteşti, pentru asigurarea bunurilor sau a altor valori; instruieşte personalul din sistemele civile de pază, în vederea asigurării ordinii interioare şi întăririi disciplinei ; d) ia măsuri pentru cunoaşterea activităţii ilicite a persoanelor despre care există indicii sau date că se pregătesc să săvîrşească sau au săvîrşit fapte prevăzute de legea penală ; conlucrează cu organele de stat şi obşteşti la organizarea şi efectuarea de controale şi verificări pentru prevenirea săvîrşirii de infracţiuni ; e) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege ; efectuează investigaţii, constatări tehnico-ştiinţifice şi alte activităţi necesare în vederea strîngerii şi verificării probelor privind pregătirea ori săvârşirea infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor ; asigură funcţionarea aresturilor organizate în cadrul miliţiei ; f) îndeplineşte, în mediul rural, sarcini privind securitatea statului ; g) asigură respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, al produselor şi substanţelor toxice şi stupefiantelor, precum şi al altor obiecte şi materii ce prezintă pericol public, ori care pot fi folosite la săvârşirea de infracţiuni ; h) ia măsuri pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, îndrumă, supraveghează şi controlează circulaţia ; ţine evidenţa conducătorilor de autovehicule şi a autovehiculelor, în afara cazurilor exceptate prin lege ; i) ţine evidenţa populaţiei, eliberează acte de identitate cetăţenilor români, străinilor care domiciliază în ţară şi, în cazurile determinate de lege, străinilor cu reşedinţa în Republica Socialistă România ; organizează activitatea care-i revine, potrivit"legii, cu privire la eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei de stat române ; j) ajută comitetele executive ale consiliilor populare în activitatea de stare civilă ; asigură registrele şi certificatele necesare pentru această activitate; , k) ţine evidenţa persoanelor condamnate şi alte evidenţe necesare activităţii de urmărire penală ; l) exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, în domeniul îndeplinirii serviciului militar, pregătirii tineretului pentru apărarea patriei şi al gărzilor patriotice ; , m) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi sunt date prin lege. Art. 4. — In exercitarea atribuţiilor de serviciu, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie au următoarele drepturi şi îndatoriri : a) acordă sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea întîmpină rezistenţă în executarea atribuţiilor de serviciu ; b) efectuează controale şi razii, cînd există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni sau la ascunderea unor infractori ori persoane suspecte ; c) legitimeazăşi stabilesc identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte. Ofiţerii şi subofiţerii de miliţie care iau aceste măsuri sunt obligaţi, în cazul cînd nu sunt în uniformă, să prezinte în prealabil legitimaţia sau insigna de serviciu ; d) invită la sediul miliţiei persoanele a căror înfăţişare este necesară pentru exercitarea atribuţiilor ce revin miliţiei potrivit legii; e) conduc la sediul miliţiei, în vederea luării măsurilor legale corespunzătoare, persoanele care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică sau persoanele cu privire la care există date sau indicii temeinice că au săvîrşit infracţiuni ; f) pot imobiliza sau aduce la sediul miliţiei : — persoanele care întreprind acţiuni prin care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane ; — persoanele care tulbură prin acte violente ordinea şi liniştea publică ; — persoanele care degradează ori distrug bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste sau persoanelor fizice ; — persoanele care întreprind acţiuni de ultraj împotriva ofiţerilor sau subofiţerilor de miliţie. In acest scop, pentru împiedicarea acţiunilor agresive pot folosi mijloacele de imobilizare din dotare ; g) iau măsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege ; pun în executare mandatele de arestare /şi pe cele de executare a pedepselor ; h) pot intra, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor române. Percheziţiile sau alte acte de urmărire penală se pot face cu consimţămîntul conducerii acestor organizaţii, al comandanţilor navelor şi cu asistenţa organelor căpităniei de port, al comandanţilor aeronavelor ori cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege. In caz de infracţiuni flagrante, consimţămintul sau autorizaţianu sunt necesare ; i) pot intra în locuinţa persoanelor fizice în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale : — la solicitarea sau cu consimţămîntulscris al acestora ; — fără încuviinţare sau autorizaţie legală, în caz de infracţiuni flagrante ; — în celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege ; j) pot folosi orice mijloace de transport şi telecomunicaţii ale organizaţiilor socialiste şi persoanelor fizice, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare. In cazul folosirii unor mijloace de transport aparţinînd persoanelor fizice sau organizaţiilor obşteşti, se vor suporta ulterior cheltuielile, ocazionate ; k) folosesc armele de foc, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege ; l) participă la acţiunile organizate pentru prevenirea şi înlăturarea urmărilor calamităţilor ; m) iau măsuri de ordine la mitinguri, demonstraţii, manifestări sportive, cultural-artistice şi în alte împrejurări în care se impune asigurarea ordinii publice ; n) exercită orice alte drepturi şi îndeplinesc orice alte îndatoriri prevăzute de lege. Art. 5 — Ofiţerii şi subofiţerii de miliţie care au sarcini de prevenire şi descoperire a infracţiunilor au calitatea de organ de cercetare penală. Art. 6. — Ofiţerii şi subofiţerii de miliţie au dreptul şi obligaţia de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni contravenţionale, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Art. 7. — Ofiţerii şi subofiţerii de miliţie au competenţa teritorială corespunzătoare a,celeia a organului de miliţie din care fac parte, în caz de detaşare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altui organ al miliţiei, ofiţerii şi subofiţerii au competenţa teritorială stabilită pentru acel organ, cu excepţia celor din Inspectoratul general al miliţiei, care au competenţă teritorială generală. Art. 8. — Ofiţerii şi subofiţerii de miliţie sunt obligaţi să intervină chiar în afara ore ■ lor de program, a atribuţiilor lor de serviciu şi a competenţei teritoriale a organului din care fac parte, în caz de infracţiuni flagrante, pentru conservarea probelor în căzul altor infracţiuni, precum şi pentru restabilirea ordinii publice. CAPITOLUL III ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Art. 9. — Miliţia are următoarea structură organizatorică : a) Inspectoratul general al miliţiei; b) Inspectoratul miliţiei municipiului Bucureşti ; c) inspectorate ale miliţiei judeţene ; d) sectoare ale miliţiei municipiului Bucureşti; e) servicii, secţii sau birouri ale miliţiilor municipale şi orăşeneşti; f) posturi de miliţie comunale ; g) organe ale miliţiei, prevăzute la art. 15. Art. 10. — Inspectoratul general al miliţiei este organizat şi funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Inspectoratul general al miliţiei conduce, îndrumă şi controlează activitatea tuturor organelor miliţiei, desfăşoară activitatea operativă în cauze de importanţă deosebită, precum şi orice altă activitate dată în competenţa sa prin lege. Art. 11. — La judeţe funcţionează inspectorate ale miliţiei judeţene, iar în municipiul Bucureşti Inspectoratul miliţiei municipiului Bucureşti, care conduc, îndrumă şi controlează activitatea organelor în subordine şi îndeplinesc atribuţiile miliţiei în cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale în care funcţionează. In cadrul Inspectoratului miliţiei municipiului Bucureşti funcţionează organe ale miliţiei de sector, care conduc, îndrumă şi controlează activitatea circumscripţiilor de miliţie. Art. 12. — Organele miliţiei municipale şi orăşeneşti, precum şi posturile de miliţie, , îndeplinesc atribuţiile miliţiei în cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale în care funcţionează. Art. 13. — Inspectoratele miliţiei judeţene şi Inspectoratul miliţiei municipiului Bucureşti sunt conduse de şefi ai inspectoratelor. Art. 14. — Inspectoratele miliţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi organele miliţiei sectoarelor municipiului Bucureşti, municipale,orăşeneşti şi comunale, sînt subordonate atît consiliului popular şi comitetului lui executiv, cît şi organului miliţiei ierarhic superior. Organele miliţiei îndeplinesc sarcinile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive ale acestora cu privire la apărarea proprietăţii socialiste şi personale, ocrotirea drepturilor persoanelor, asigurarea ordinii publice şi a pazei pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi comunelor. Organele miliţiei informează periodic consiliile populare şi comitetele lor executive despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, menţinerea ordinii publice, asigurarea pazei, precum şi despre îndeplinirea oricăror sarcini ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive ale acestora. Organele miliţiei informează pe preşedintele comitetului executiv al consiliului popular despre ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne, precum şi despre măsurile ce trebuie luate pentru aplicarea lor. Art. 15. — In staţii feroviare, porturi, aerogări, pe marile şantiere de construcţii şi în alte locuri impuse de nevoile muncii, funcţionează organe ale miliţiei cu competenţă specifică, înfiinţate prin ordinul ministrului afacerilor interne. CAPITOLUL IV FORME DE SPRIJINIRE A ACTIVITĂŢII MILIŢIEI DE CĂTRE CETĂŢENI Art. 16. — In municipii, oraşe sau comune se pot organiza de către organele miliţiei grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndurile locuitorilor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Art. 17. — Membrii grupelor de sprijin au îndatorirea să atragă atenţia persoanelor care încalcă normele de convieţuire socială, să sesizeze organele miliţiei atunci cînd iau cunoştinţă despre pregătirea unei infracţiuni ori săvîrşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau a unei contravenţii şi să participe, atunci cînd sînt solicitaţi, la măsurile de pază a locurilor unde s-au săvîrşit infracţiuni şi la acţiunile pentru apărarea ordinii publice. CAPITOLUL V PERSONALUL MILIŢIEI Art. 18. — Personalul miliţiei se compune din militari şi angajaţi civili care fac parte din personalul Ministerului Afacerilor Interne. Prevederile statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor forţelor armate ale Republicii Socialiste România se aplică tuturor ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor de miliţie. Drepturile şi îndatoririle specifice de serviciu ale personalului militar din miliţie se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul afacerilor interne. Angajaţii civili sunt supuşi CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. L — Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobîndeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sunt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari. Art. 2. — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II CONDIŢII PRIVIND ANGAJAREA GESTIONARILOR Art. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie, în funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implică gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc : a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echivalentă şi să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar ; b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. Art. 4. — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrşirea infracţiunii“ se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. Art. 5. — Organizaţiile socialiste sunt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie dispoziţiilor codului muncii şi prevederilor legilor speciale. Art.19. — Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii provin din rîndul absolvenţilor şcolilor militare. Pentru satisfacerea nevoilor de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare, se pot angaja în miliţie şi absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţămînt. Art. 20. — Pregătirea personalului militar al miliţiei se face în : a) şcoli militare de ofiţeri; b) şcoli militare de maiştri militari şi subofiţeri ; c) centre şi cursuri de perfecţionare. CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINALE Art. 21. — Organele miliţiei cooperează cu : a) celelalte unităţi şi organe ale Ministerului Afacerilor Interne ; b) unităţile şi organele Consiliului Securităţii Statului, pentru îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului ; c) marile unităţi, unităţile şi instituţiile Ministerului Forţelor Armate, în exercitarea angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari. Organele miliţiei sunt obligate să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de la primirea cererii. Art. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar. Organizaţiile socialiste sînt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută în alineatul. 1, în termen de cel mult 16 zile de la primirea cererii, în raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organizației socialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcția de gestionar. Art. 7. - In cazul în care gestiunea este încredinţată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari. Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. Art. 8. — Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Art. 9. — Conducătorii organizaţiilor socialiste, angajaţii cu atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sunt încadraţi în unităţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri. CAPITOLUL III GARANŢII Art. 10. — Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constînd din : * a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprietate a gestionarului sau a unor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar ; b) obligaţii asumate de terţi faţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată. Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a constitui garanţii, în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi care minuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanţie cel care înlocuieşte unor atribuţii privind paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană, efectuarea aplicaţiilor militare, circulaţia pe drumurile publice, precum şi a altor atribuţii prevăzute de lege. Art. 22. — Pentru prevenirea infracţiunilor şi contravenţiilor şi pentru crearea opiniei de masă împotriva celor care încalcă legile, organele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat care activează , în domeniul presei, radiodifuziunii, televiziunii, cinematografiei, precum şi cu organizaţiile obşteşti. Art. 23. — Organizaţiile socialiste, care în baza dispozițiilor legale folosesc efective a de miliție pentru paza unor obiective ori valori, vor suporta cheltuielile aferente, potrivit normelor stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Art. 24. — Miliția română cooperează cu organele similare din alte state și cu organisme internaţionale de poliţie, în baza înţelegerilor internaţionale la care Republica Socialistă România este parte. Art. 25. — Dispoziţiile contrare prevederilor prezentei legi se abrogă. * temporar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar. Art. 11. — Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat in scris. Garanţiile reciproce între gestionari nu sunt admise. Aceeaşi persoană nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanţii. Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii. Art. 12. — Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului ; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate. Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe trei luni. Art. 13. — Garanţia în numerar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este,obligat să le depună. Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar. Art. 14. — Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie. Art. 15. — Garanţia în numerar va fi depusă de către organizaţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia. Pentru garanţia depusă, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. Art. 16. — Garanţia în numerar şi dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situația în care nu a cauzat o pagubiă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizația socialistă este obligată, în aceste cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o cormunicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanţia. In cazul transferării gestionarului într-o altă funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se acoperă integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţiasocialistă se va despăgubi din garanţia în numerar constituită în favoarea sa, în situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de organizaţia socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător. Art. 17. — Casa de Econo-mii şi Consemnaţiuni are obligaţia să elibereze sumele depuse drept garanţie, după caz : a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicării făcute de organizaţia socialistă şi a prezentării carnetului ; b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia și a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obținut împotriva gestionarului. Art. 18. — In vederea constituirii garanției suplimentare, imobilele se evaluează în conformitate cu dispozițiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din preţul de vinzare cu amănuntul. în cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoarea căreia este constituită garanția, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate. Art. 19. — Pentru bunurile imobile constituite garanție, organizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dispune pe baza cererii și a contractului de garanţie. Bunurile mobile constituite garanţie rămin în folosinţa gestionarului sau a terţului garant, după caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste, în cazul în care bunurile constituite garanţie sunt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, după caz, este obligat să înştiinţeze de îndată organizaţia socialistă. în situaţia în care terţul garant n-a făcut această înştiinţare, el rămîne obligat să acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanție. _ ■■ Orice’“micşorare a garanției atrage obligația reîntregirii de îndată a acesteia. Art. 207"— "Garanțiile vor fi recalculate periodic în funcție de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum și in specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie, în cazul în care, în urma recalculării, este necesară completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusă este mai mare decît garanția recalculată, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. în cazul în care, în urma recalculării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor suplimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data recalculării. Art. 21. — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile corespunzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim, sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sunt depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. Art. 22. — Garanţiile suplimentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului, în cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia suplimentară are drept de preferinţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în condiţiile privind creanţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice. CAPITOLUL IV . RĂSPUNDERI Art. 23. — încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz. Art. 24. — Angajații răspund material, potrivit codului muncii și prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ca nu constituie infracțiuni. Art. 25. — Gestionarul răspunde integral faţă de organizaţia socialistă pentru pagubele pe care lera cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantităţi inferioare celor înscrise în actele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1. Art. 26. — Gestionarul răspunde integral şi în cazul în care atribuţiile sale fiind exercitate, potrivit dispozițiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pagubă fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în absența gestionarului. Art. 27. — Cînd paguba în gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat al organizației socialiste, ei răspund integral, fiecare în măsura în care a contribuit la producerea pagubei. Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează între cei în cauză proporţional cu cîştigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune intre schimburi, despăgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba. » Art. 28. — Angajatul cu funcţie de conducere precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagii prevăzute in articolele 3 şi 38, precum şi a dispoziţiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în capitolul III, în limita garanției neconstituite. Art. 29. — Răspunde integral angajatul care, nesocotind îndatoririle sale de serviciu, a adus pagube organizaţiei socialiste prin aceea că: a) nnu a asigurat gestionarului, în cazurile prevăzute de lege, asistența tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor ori a prestat o asistență tehnică necorespunzătoare ; b) nu a luat măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor în condiții corespunzătoare ; c) a dat gestionarului dispoziții greșite sau contrare legii. Art. 30. — Răspunde, în limita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatării insolvabilităţii acestuia, cel vinovat de : a) angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie de gestionar sau din subordinea gestionarului fără avizul prevăzut la articolul 7 ; b) neluarea sau luarea cu întîrziere a măsurilor necesare pentru înlocuirea gestionarului sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa, deşi a fost avertizat în scris şi motivat că nu-şi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător ; c) neluarea măsurilor necesare pentru stabilirea si acoperirea pagubelor in gestiune ; d) neefectuarea inventarierilor la termenele si în condiţiile legii, in situația în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei; e) nerespectarea oricărei alte îndatoriri de serviciu, dacă fără încălcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita. Art. 31. — Angajatul care primește, păstrează și eliberează bunuri fără a avea calitatea de gestionar in înțelesul articolului 1 răspunde integral, aplicîndu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol. Art. 32. — La constatarea unei pagube în gestiune, persoana răspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu. Dacă, ulterior, această, persoană constată că nu datorează sau că datorează numai în parte suma pentru care și-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desfiinţare a angajamentului la organul de jurisdicţie competent, în termen de 30 de zile de la data cînd a cunoscut această împrejurare. De asemenea, validitatea angajamentului va înceta în întregime sau în parte atunci cînd organizaţia socialistă sau organul de jurisdicţie competent constată, cu prilejul verificării sau, după caz, al soluţionării unei cauze care are egătură cu angajamentul, că (Continuare în pag. a III-a)