Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-31 / nr. 6491
A In Dac, a 3-a: • PROFESIA TA — 3 întrebări + 100 de elevi = 4 micromonoßraUi profesionale — Viaţa bate la uşă (poşta paginii) Aveţi cei „7 ani de-acasă“ ? Dar cei „7 ani de cerc tehnic“ ? Recenta plenară a C.C. a P.C.R. a aprobat Programul naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului, care cuprinde prevederi de cea mai mare importanţă pentru progresul agriculturii, pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Paralel cu măsurile ce se impun a fi întreprinse în scopul identificării, proiectării şi chiar a organizării şantierelor pe suprafeţele pretabile amenajărilor pentru irigaţii in anii următori, acum se impune întreprinderea unor acţiuni eficiente în scopul transpunerii în fapte în mod exemplar a planului de irigaţii pe 1970. În această privinţă, sarcini deosebite revin organizaţiilor U.T.C., tineretului. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenară : „în executarea (...) lucrărilor de irigaţii, U.T.C. trebuie să mobilizeze masele largi ale tineretului chemate să participe activ pe toate şantierele patriei. Ar fi bine dacă U.T.C. ar organiza unele şantiere naţionale ale tineretului, îndeosebi la lucrările de irigaţii, îndiguiri şi desecări. Sîntem convinşi că U.T.C., tineretul patriei noastre, vor răspunde cu elan chemării partidului, făcîndu-şi simţită tot mai intens prezenţa pe marile şantiere ce transformă înfăţişarea ţării, continuînd glorioasele tradiţii de muncă patriotică făurită de tineretul revoluţionar din România în perioada reconstrucţiei ţării şi edificării socialismului". Acum, în preajma declanşării amplelor acţiuni de muncă patriotică, înainte ca tineretul să fie multilateral solicitat la executarea lucrărilor agricole, se poate acţiona cu maximum de folos pentru îndeplinirea cu onoare a chemării partidului de a se amenaja suprafeţe cit mai mari pentru irigaţii. Dar, ce prevede planul de irigaţii pentru 1970 ? Ce acţiuni specifice şi-au propus să iniţieze organizaţiile U.T.C. ? Care este stadiul îndeplinirii angajamentelor la amenajările pentru irigaţii ? Am căutat răspuns acestor întrebări în discuţiile cu tovarăşii : BARBU POPFESCU, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, VIOREL VIZUREANU, şef de sector la C.C. al U.T.C., ADRIAN CIOROIU, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al U.T.C., şi ION BELCIUG, secretar al Comitetului U.T.C. din cooperativa agricolă Bucecea, Judeţul Botoşani. * SARCINA DE STRINGENTA ACTUALITATE A AGRICULTURII — IRIGAŢIILE Cu multă amabilitate, tovarăşul BARBU POPESCU, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, a răspuns rugăminţii de a prezenta cititorilor ziarului nostru, succint, planul de irigaţii pentru 1970 — cîmp de afirmare şi a iniţiativei, entuziasmului şi hărniciei tineretului. „Ca expresie finală a lucrărilor de îndiguiri, desecări şi combaterea eroziunii, ca factor determinant al ridicări potenţialului inedictiv ,al c opiului, al agriculturii, it. general, irigaţiile cunosc, prin grija partidului şi statului o dezvoltare susţinută. O dovadă concludentă în această privinţă o oferă prevederile Programului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri şi desecări şi de Combatere a eroziunii solului, dezbătut in recenta Plenară a C.C. al P.C.R. care prevede, intre altele, amenajarea in cincinalul următor, a altor 1,2—1,5 milioane hectare, ajungerea în următorii 12—20 de ani, la circa 5,5 milioane hectare irigate. Şi, nu numai prevederile programului amintit vin să întărească afirmaţia dar şi cifrele de plan stabilite pentru acest an, ultimul din prezentul cincinal, care prevăd amenajarea a 178 500, precum şi a peste cincizeci şi cinci de mii de hectare în sisteme locale. Sugestivă pentru amploarea acestor lucrări, pentru ritmul tot mai alert în care se desfăşoară este şi valoarea investiţiilor făcute din fondul centralizat al statului. Astfel, pentru perioada 1966—1969 s-au utilizat în amenajările pentru irigaţii 6,7 miliarde lei, urmînd ca în acest ultim an al cincinalului să fie executate lucrări în valoare de circa 2,5 miliarde lei. Necesitatea extinderii suprafeţelor irigate, constituie in continuare o sarcină stringentă pentru agricultura noastră. Ea decurge din cerinţele economiei naţionale ce impun obţinerea an de an de recolte constante şi tot mai mari, care să satisfacă nevoile crescînde ale industriei şi populaţiei. Pentru realizarea sarcinilor din acest cincinal în domeniul irigaţiilor. Anchetă realizată de GH. FECIORU (Continuare in pag. a V-a) Probabil că atunci cînd elevii de azi vor fi operatori şi maiştri ai instalaţiilor telecomandate, inventatori şi inovatori, „ingineri şefi“ şi „constructori principali“, profesori universitari şi cercetători, Aceste 3, decenii, în pragul mileniului 3 se va vorbi de „cei 7 ani de acasă“ şi de „cei 9 ani de cerc tehnic“ cu o seriozitate şi un respect egal. Cei ce sînt azi pe băncile şcolii vor avea atunci 40—45 de ani şi — probabil — copii de aceeaşi vîrstă cu cea pe care o au ei acum. Acum... cînd primele aeroglisoare abia au intrat in exploatare, ei construiesc deja aeroglisoare ; primii sputnici au zburat abia de 13 ani, şi avînd doar 10—11 ani ei construiesc rachete ; circuitele integrate abia au intrat în producţia de serie iar cibernetica nu are nici un sfert de secol de existenţă dar ei lucrează la ordinator, inventează aparate cibernetice, creează roboţi... Ce vor construi ei peste 30 de ani? Şi ce vor fabrica în cercurile şcolare copiii de atunci ? Este evident că cerinţele fundamentale ale epocii noastre ca şi înseşi imperativele evoluţiei României impun pregătirea unui tineret capabil să acţioneze cu competenţă în toate sectoarele unei economii din ce în ce mai avansate din punct de vedere tehnic. Şi aşa cum „cei 7 ani de acasă“ au un rol determinant în formarea deprinderilor şi comportării sociale ale fiecărei generaţii, anii petrecuţi în cercul tehnic pot fi hotărîtori în formarea deprinderilor tehnice, în cultivarea interesului pentru ştiinţă, pentru lucrările cu caracter aplicativ. Cercurile tehnice realizează nu numai ocuparea timpului liber cu un divertisment util, ci mai ales, educarea prin muncă şi pentru muncă a viitorilor cetăţeni. Dezvoltarea lor nu mai poate fi considerată, în prezent, ca o alternativă de agrement ci trebuie privită ca o chestiune de utilitate socială. Pentru a aprecia interesul copiilor pentru activitatea tehnică, aplicativă, evoluţia cercurilor pioniereşti ni se pare semnificativă. Astfel, dacă în 1967 numai 3 la sută dintre ele aveau un profil tehnico-ştiinţific azi circa 25 la sută au asemenea preocupări, în unele judeţe ca Braşov, Galaţi, Cluj, Mureş, Timiş şi în municipiul Bucureşti procentul ridicindu-se la 40 la sută. In 3 ani cercurile „minitehnicus“ au ajuns să cuprindă 10 000 de copii, pentru ediţia 1970 a concursului fiind anunţate deja, numai in 29 de judeţe, 2 637 de lucrări originale. La sfirşitul trimestrului I erau înregistrate 260 de cercuri de aeronave-rachete modele, 600 cercuri de radio amatori, peste 5 000 de certuri agrozootehnice (cu 18 profile diferite), 460 cercuri de carting, 6 000 de cercuri de artizanat şi 6 000 de cercuri foto. Desigur, unele activează, altele probabil au o existenţă formală — o aproximaţie calitativă este inevitabilă în statistici. Dar să nu uităm că la ..minitehnicus" cele peste 2 600 de lucrări sunt construite anul acesta, că cercurile foto organizează expoziţii, că cele de artizanat îşi valorifică produsele, că au avut şi vor avea loc ,,finale“ republicane, de acromodelism, navomodelism şi radio-„vinătoare de vulpi“, la care participanţii sunt admişi numai cu aparate de emisie-recepţie şi modele construite de ei ! Zeci de mii de copii construiesc deja, la scară redusă, lumea lor de miine ! Cifrele citate ne-au fost oferite, in cadrul unei convocbiri, de către tovarăşul ing. IULIU FURO, vicepreşedinte a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. In organizarea unei reţele de cercuri pentru elevi, aceste date ni se par a avea o importanţă deosebită, întrucît structura pe care urmează să se dezvolte activitatea elevilor trebuie să fie sincronizată cu cea a pionierilor. în fiecare an doar, zeci de mii de copii ies din rîndurile cravatelor roşii, trecînd în ciclurile următoare de învăţâmmnt, devenind, in cea mai mare par- ANDREI BANC (Continuare in pag. a IV-a) Imagine de la punctul de lucru Basarabi — parte componentă a sistemului de irigaţii Valer Carasu. UN MILION DE TINERI VOR LUCRA PE ŞANTIERELE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Foto: ION CUCU BARIERE ARTIFICIALE ÎN PERFECŢIONAREA PROFESIONALA a OMULUI DE LA VOLAN • Un milion de km fără nici un accident • Forme de muncă educativă, cu aderenţă la tineri, abandonate pe traseul formalismului • Valoarea greşelilor săvîrşite — 114 000 lei • Un gol în rafturile unei biblioteci — „manualul şoferului". Ultima verificare tehnică a maşinii şi Mitică Stoica, dispecerul autobazei 1 Galaţi, permite -'plecarea în cursă a autocamionului 21 G1 581. — Nu uita, îi atrage el atenţia şoferului, în Munţii Vrancei se finanţă viscol iar şoseaua esteacoperită cu gheaţă. — Sunt pregătit pentru orice — răspunde omul de la volan şi apasă pe accelerator. Se pare, chiar de la începutul drumului, că cel pe care îl însoţim, tovarăşul Vasile Mitrea, îşi cunoaşte la perfecţie meseria fapt pentru care ne permitem să-l lă- săm liniştit la volan şi să ne reîntoarcem, bineînţeles imaginar, la întreprinderea de transporturi auto Galaţi, pe care o vizitaserăm cu o zi înainte. — Ce trebuie să se înţeleagă prin expresia frecvent uzitată printre oamenii din domeniul dumneavoastră de muncă — „stapîn pe volan“ ? I-am adresat această întrebare tovarăşului inginer Adrian Mihăilescu — şeful inspectoratului de control auto al întreprinderii. — In primul rînd — ne spune dînsul, stăpîn pe volan presupune a stăpîni la perfecţie legea circulaţiei şi noţiunile principale de mecanică auto. Acest înalt calificativ, mai presupune apoi pasiune profesională, dîrzenie, curaj şi disciplină, atribute fără de care cabina maşinii te abandonează... — Am intrat pe teritoriul judeţului Vrancea, ne atenţionează tovarăşul Mitrea, sustrăgîndu-ne de la recapitularea, în memorie, a discuţiilor de la I.T.A. — Ia-o spre miliţie, te rog. Aici îl căutăm pe şeful circulaţiei. — Ce noutăţi ne puteţi comunica de pe raza dvs. de activitate ? — Destul de bune — spune tovarăşul căpitan Vasile Maxim. In cursul zilei de ieri, pe drumul naţional ce străbate judeţul nostru au circulat în ambele sensuri circa 3 500 de autovehicule fără ROMULUS LAL (Continuare in pag. a V-a) Intr-un alt articol vorbeam de evadarea autorilor mediocri, în genuri de film presupuse sigure. Se socoate, astfel că filmele de aventuri, poveştile poliţiste, westernere, sunt marfă garantată, succes de casă infailibil. N-aş vrea să se creadă că dispreţuiesc aceste genuri, ci doar felul cum ele sunt stricate, alterate, denaturate, aş zice chiar anihilate, anulate de către unii autori-cineaşti din zilele noastre care încalcă unele reguli elementare estetice şi etice, a căror respectare, fără a avea caracterul unei „reţete“, ne-a pus un arar în situaţia de a fi martorii, în faţa ecranului, a unor întîmplări in D. I. SUCHIANU structive, tulburătoare. Voi arăta imediat cum se săvîrşeşte acest asasinat al unor genuri onorabile cu oricare altul. Iată însă, şi o a doua funestă prejudecată : opoziţia gîndită de unii între filmul cu problemă şi filmul de divertisment, între filmul psihologic şi cel distractiv. Trebuie spus însă că filmele bune sunt şi „psihologice“. Nu există un „gen psihologic“. Să discutăm pentru început cele cîteva „reguli" elementare în producţia unui film, în desfăşurarea lui, pentru a trece apoi la „arta“ de a le încălca, de a le sacrifica o dată cu sacrificarea puterii educative a filmului. în primul rind, „povestea“ filmului poliţist, de exemplu, trebuie să înceapă prin a ne păcăli, prin a ne face să credem greşit, să avem despre personaje şi evenimente păreri ce vor fi cercetate în cursul acţiunii înlocuite de aflarea adevărului. Vom jubila, ne vom simţi măguliţi că am descoperit, cu propria noastră minte, un a(Continuare în pag. a IV-a) REŢETA SUPERFICIALITĂŢII Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6491 6 PAGINI 30 BANI MARŢI 31 MARTIE 1970 Oră de laborator la Institutul de medicină și farmacie din centrul universitar Iași. ro: EMIL COJOCARU Primiri la tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consiliului Central, aflată într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., şi Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. A fost de faţă Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. în cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia comună pentru evoluţia ascendentă a relaţiilor multilaterale de prietenie ce se dezvoltă între cele două popoare, remarcîndu-se noi posibilităţi pentru adîncirea cooperării şi colaborării dintre România şi Iugoslavia în interesul celor două ţări, al cauzei socialismului şi progresului omenirii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Delegaţia Consiliului Municipal al oraşului Teheran Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-amiaza zilei de 30 martie, la Palatul Consiliului de Stat, delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran, condusă de Gholamreza Nikpey, primarul municipiului, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte primarul general al Capitalei, Dumitru Popa. A fost de faţă Soltan H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. MINA MIRESEI NE POATE FI SĂRUTATĂ DIN BOXL • EPILOG LA „ UȘILE SINT MAGNETOFONUL NU MAI CÎNTA"... Ușile erau închise, magnetofonul încetase să mai evite... Camera rămăsese goală, veselii ei locatari plecînd să mediteze intr-un loc unde este mai multă liniște ; prietenele lor, trezite parcă numai pe jumătate din inconştienţa vieţii pe care o duceau, bateau, cu un aer de resemnată naivitate, drumul Miliţiei, unde în loc să dea explicaţii, rămîneau mute în faţa întrebărilor privind moralitatea faptelor lor. Era un peisaj trist, din care reţin cu deosebire privirile unui bărbat in vîrstă, un ţăran de prin părţile Buzăului, tatăl fostei studente la farmacie, Plopeşanu. Fiica sa se afla în faţa anchetatorilor şi ei, care probabil auzea prin uşa întredeschisă dialogul, işi ferea ochii ori de cite ori uşa se deschidea, de parcă fiecare persoană care trecea prin acel hol în care stătea şi aştepta, l-ar fi pocnit direct în frunte cu ceva tare... O imagine, desigur. Azi, ancheta şi judecata sunt încheiate. Sîmbătă, la Judecătoria sectorului 8 din Capitală, s-a pronunţat sentinţa în procesul celor vinovaţi de săvîrşirea incredibilului — prin cruzime şi cinism — act de viol despre care scriam acum o lună. Fostul student în drept, Stoica, va avea de făcut faţă unei privaţiuni de libertate ce va dura nu mai puţin decit 9 (nouă) ani ! Complicii săi (Petrescu,fost student la cursul de limbă franceză şi Şerban, fost student la Politehnică) cite 8 (opt) ani ! Transcriem aceste cifre, şi le repetăm in litere, şi punem semnul exclamării pentru a se înţelege cit de greu este să auzi şi să vezi că nişte băieţi în faţa cărora stăteau deschise porţile tuturor aspiraţiilor , ale cărţii, ale institutelor academice, ale profesiunii au ales, dimpotrivă, calea acelei instituţii destinată EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a II-a) VA «[COMANDĂM ACEASTA INIțIATIVA: | OLIMPIADA TINERILOR ZIDARI IN VARIANTĂ HUNEDOREANĂ Faza judeţeană a Olimpiadei tinerilor zidari, desfăşurată timp de două zile la Deva, a însemnat o cotitură în modul de a privi manifestările de masă destinate perfecţionării profesionale a tinerilor. Aspectul preponderent festiv a fost înlocuit cu preocuparea , pentru eficacitate, ceea ce reprezintă un cîştig de seamă. Celor aproape 30 de zidari, proveniţi de pe toate şantierele judeţului, li s-au oferit ca teren de desfăşurare a aptitujdinilor un obiectiv adecvat, de o mare utilitate socială : construcţia căminului tinerilor mineri din cartierul Gojdu. Lucrînd cot la cot, tinerii au avut prilejul să se cunoască, să se autoaprecieze, să se compare în privinţa stăpinirii meseriei cu ceilalţi şi să înveţe din experienţa celor mai buni. Olimpiada a permis o circulaţie trestinghbrîtă a experienţei pozitive, a unor metode înaintate de lucru, acolo, direct pe schelă, întrecerea şi colaborarea au dus la obţinerea unor recorduri productive. In 6 ore de muncă, atît cit a durat proba practi-ALEX. BALGRADEANU (Continuare în pag. a 11-a) ÎN PAG. A 2-A . Fiecare grupă U.T.C. - O BRIGADA DE MUNCA PATRIOTICA m BENONE SINULESCU Ia capătul a 13 întrebări... de baraj m UN FESTIVAL în preajma tradiţiei m ORAŞUL SIRET împlineşte 600 de ani mn „TOALETA“ DE PRIMĂVARĂ la Muzeul Satului.