Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)
1970-05-23 / nr. 6535
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I Iăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de, Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită in aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 ret, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile , existente în insulă. 3 800 de localnici, ,ajutaţi de 1 300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pămint, fascine şi alte materiale de con- strucţie — imense forţe umane şi materiale sunt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este în stare, culturile de porumb, de pe35 000 hectare şi de fisare a usoarelitiv, pe 6 000 hectare, sunt mai frumoase în acest an ca oricind Hotăriţi să apere cu dirzenie această stare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită in amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter uşor de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului devin tot mai ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 3 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pământuri, care, valorează enorm pentru economia naţională-Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atit de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta“, împărăţie a apelor şi sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu calm şi linişte de parcă peticul acesta de pămint s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşurinţă culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă şi, cătind in sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prieteneşti, flutură batiste. Mulţi din cei de jos, ştiu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo urde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile , şi unde sfatul şi îndrumarea sa sînt mai mult decit oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură Insula, alt rezistat şi vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt , Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat stadiu de construcţie. Itfii şi mii de cetăţeniai Brăilei, aflînd că în oraşul ■lor“ — vestitul oraş dunărean, azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieşit , in întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarăşului . Nicolae Ceauşescu, in numele locuitorilor oraşului şi al său personal, calde şi simţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte şi de alta a străzilor, brăilenii — tineri şi vîrstnici — inundă trotuarele, aplaudă cu însufleţire „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere şi de construcţii, numără aproape 7 000 de salariaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare şi proiectări, funcţionari. Valoareaproducţiei marfă realizată aici într-un an se cifrează la uinui miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în ţară ci şi peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu trior, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale ţării. Itinerariul in uzină trece prin secţiile uzinaj şi montaj. Maşini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părţi din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Muntea Anu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legăturăcu calitatea producţiei, cu destinaţia ei. Un număr de 43 compresoare rulouri, făcînd parte dintr-un lot de 73 sînt gata sa iasă pe porţile uzinei. Inginerul Grieorgjie Munteanu face, precizarea că beneficiarul, o firmă Astr-avia, satisfăcută de calitateaprodusului, adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăţii". . Pe platforma de încercare, a compresoarelor şi excavatoarelor, are loc un schimb de păreri asupra calităţii produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sint de oedncepţie depăşită şi că uzina ' asimilează acum un tip de excavator, modern şi de mai mare capacitate — excavatorul cu acţionare hidraulică, ale că- - •• rui 5 prototipuri sîht în curs'de execuţie, urmînd ca în curînd el să intre in producţie de serie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu i t subliniază' faptul că utilajele' acestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compresoare, maşini grele destinate lucrărilor de construcţie — au o mare importanţă acum. în eforturile ce ne aşteaptă pentru refacerea drumurilor, şoselelor, căilor ferate, a construcţiilor dinlocalităţi, întreprinderi şi din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secţiile şi în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, o primire călduroasă, înţelegînd momentele grele prin care trece ţara, îşi înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse şi de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul loi' ajutorare a.îzonelor devastate de furia apelor, precum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept -icontribuţie la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocatede inundaţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează felicitări ,conducătorilor uzinei, inginerilor şi tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite şi totodată îndemnul de a desparte eforturisSgfSite f pent^u Creșterea prodtjjpMățif ■ ipvmnenV pentru scustaf^ttgfcMehjtjlut de asimilare^ pygnpsejpriaca .pentru intensified* activității marelui'aJble4& tjfas•lean, alături de'teelelaTte colective .industriale.-■ ale patriei, în • vederea depășirii cit mai grabnice., a mqrilor greutâţi^prin care . ttCSe. :› ›mâpmia,~:i4 • urmare a dezastrului ‘•nârttfrai produs în țara noastră. în zona pottjilui,-'conducătorii , de ipartfcp. ăst. 3e ’ stat iau cunoştinţă, la faţa locului, de nivelul jjțpeSHfc. st! 'măsurîld'fce, •se întreprind. jientru a preveni«-' revărsarea acestora peste chei, spre partea dir jo§"a"6fä?ulin,“* unde se a'fTă' mafT'Sepozite de h.ărfuri, stive imense de lemn pentru .BăMfifSă, instalații, per- ■ luare. ■ Se lucrează febril în construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km şi înalt de 1,30 m. Muncitori, patriotice, tineri şi vîrstnici plantează pe chei stilpi„ bat în cuie scinduri, cară pămînt şi nisip, le visează. ţEste un mare efort material, şi şi energie. Costul digului şi al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la mai multe milioane de.ieh Sp*retari^gei0.a,,... ral 'al .partidulDi 'Se^ihtrețiîie'/"' cu .eo^uza'tO*it'.lue'taV.ilor„ ihic’ei ce 'munces,*. cal,ajută $V. , ' ruire ăidî'-'șFTe-hec'Oma'ndă 'sa nu fie lăsată la o parte nici o .posibilitate, să nu fie scăpat nici un'apiărturt pentru realizarea uiui sistem-cu.adevărat, efjciejjt de indiguge a asaltu- ju lui apeLor. , • ... . ., -•• Conducătorii». *de partid se despart de . gazde şi părăsescoraşul hotărit..să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă întindere .de.-iapă murdară,, clipocindă. .Avemin priviri -aceee.si imagine pe care- am' întîlnit-o ’ cu numai citeva 'zile în urmă pe văile Mureşului, Someşului, Tirnavelor. . Parcă ,pe. acestepămînturi s-ar fi'transformat în.realitate . povestea.. .biblică , a. potopului. Cit poţi . «cuprinde cu ochiul — spre 'sud, spre nord, ori încotro ai băta -—intrvezi .altc.eva-dgctt.jape, isr, Pfiri. ape. pete ■ verzi, indicînd vîrfuri . de copaci,sate părăsite, șosele care se pierd parca în abisuri, căi ferate sparte ..-și tîrîte de vii- . tori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădenî zace cufundată în mocirlă. Este ' locul de întîlnire aSiretului cu Dunărea. Nerhaiavînd loc în Dunăre,' Siretul a rupt digurile'şi , a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz, sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină. Ci o masă'de apă pustiitoare ce a pricinuit •mari daune economiei.. Apare apoi oraşul... Galaţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Comjţiffiitul t siderurgic. esj£ dova-^ (jkij.cpițg, a tsfâei onji^Cui, a a/’'' toipiit#fiicier-’lii, îp?-fața for* țdlopstni'aturii. v y BS’. Estgdgra 17. ^î.fsjțjjterul ate• visea^jj pe $â$țpnul .8jp cartierul Tigiina. în prezența' ă mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor . de fjartid’ și de sist.-tovarășul " Nicolae'' (ÎesuSescu este intim-* pinat de Cornel Onescu, ministrul ^afacerilor^ intefrie, şi', de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al. Comitetului ^idcteah Galaţi al P.C.tt, Q t ■ primă •’ veste îmbucurătoare t ' cotele Dunării au scăzut azi cui' 3rcm.', 'iar cu cîteVsf ore mai devreme," calea"...ferată Galaţi—Tecuci, a fost re«tt*tăr'ÎTăff*hlui.* Imperimit de. . puhoaie, oraşul--rezistă'' eroic, spărgind breşe în zidul ostil al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de localnici, cu „P.C.R.—Ceauşescu“ au ieşit in întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat. Observăm, ca majoritatea sînt femei, elevi și,.pionieri, . ........ •’ Este și firesc , bărbaţii se află la muncă,, in întreprinderi 'sau pe digul de peste 8 km lungime '^-cvscs.-ridicii în. parte*, .de 'cst*â' oraşului pehtruvprevenirea, vlifiirijor '.maxime ce sunt •anunțate „in. zUele zBrjpățstâte, Portul Galaţi. Pe punţi ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de stat urcă, la bordul unui Vast de pasageri cu care' coboară ,pe',firul Dunării,de-alungul digului, aflat, înplină construcţie, în :drep ttil.captierului "Naval- se profilează' silueta masivă a mineralierului de 13 300 tone aflat în con-I strucție, se văd noile dane si instalații de lansare- pentru ■ viitoare nave de -^20 000 tone aflate în proiect. '.Dipcolo de ' macaralele şantierului, se profilează halele, lamilierului de tablă ,subțire, cartierele de locuinţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii'în legătură cu urgentarea, lucrărilor la digul de apărare, unde sîr..j concentrate imense .'capacităţi tehnice si' umane sub : un coi - I mandament de.-ânaltă ,calificaţie. Mii de'mii - muncitori şi [ cofăţeni ai oraşului, sprijiniţi de .militari ai forţelor noastre ' ann'ate lucrează, zi şi noapte pe şantierul, acestui .dig.. 1 000 de studenţi s-au oferit să muncească- Voluntar la ridicarea' ii zidului împotrivă ascuns in masa apelor Dunării.Sunt impresionante pildei spre solidaritate muncitorească ce se dau şi aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră ţară, în afară de ofranda in munca tenace a cetăţenilor pentru apărarea avuţiei obşteşti de atacul dezlănţuit ...de ape, salariaţii Combinatului siderurgic Galaţi contribuie:cif. aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate,precum şi cu importante cantităţi de materiale de construcţie, cu echipe de specialişti....Contribuţia băneasca a Salariaţilor din toate _între Princi|0Jgj|i instituțiile județuîtfl ^j^icâ. după calcule pruvJSSttitivS1 a suma de 47 mi*■ Jtoan«ilqtKlinportante caMitafi *' dfl.«cftoarejjiumeroase animale, pfăcum.“'şi însemnate sume de bani sunt date în contul sinistraţilor de către unităţile de Stat şi cooperatiste din agricultură, de către familiile ţărăneşti. Sînt" valori destinate să aco- Pere pierderile înregistrate pînă acîtm în acest judeţ, evaluate " provizoriu la cifra",de 43 740 000 lei. Toţi locuitorii municipiului şi ai judeţului sint ferm hotăriţi să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamităţi, precum şi pentru lichidarea efectelor inundaţiilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele înserării, oraşulGalaţi. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafeţe agricole, afectind atit ogoare cu grîu înverzit, cit şi ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcţii ale unităţilor de stat şi cooperatiste, livezi şi păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundaţii pe aceste cimpii mănoase sunt inestimabile. „Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra Inserării, dind î dirifeisiunea. pagubeior pe care intemperiile le-au produs în in&ăsugrinarul. țării. Sînt răni | Jpe.fe£ji nftftftB* 'poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strins unit în jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român —cîrmaciul încercat al României socialiste. : T 13 "3 ~ Ci" Ca şi în celelalte sijgete afectate de inundaţii, şi aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarăşul încolae Ceauşescu şi ceilalţi ,-conducători de partid şi de stat a constituit pentru cetăţenii din judeţele Brăila şi Galaţi,..un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriootică , pentru preîntîmpinarea şi li- J chidarea efectelor inunci lor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihiile naturii şi de manifestare a solidarităţii, socialiste, cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre şi fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI PAUL DIACONESCU Foto : A. PASAT K. CRISTESCU le Insula Mare a Brăilei —pămînt smuls apelor de oameni şi apărat acum cu îndârjire de furia lor dezlănţuită, în vizită , prin secţiile Uzinei „Progresul“. “' Pe vast'-vizitînd portul Galaţi. O parte din cei 7 000 de salariaţi ai Uzinei,,Progresul“ au făcut o călduroasă primire tovarăşului ,Nicolae Ceauşescu, conducătorilor de partid,şi de stat. SIMBATĂ 23 MAI 1970