Scînteia Tineretului, mai 1970 (Anul 26, nr. 6518-6541)

1970-05-23 / nr. 6535

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I­ Iă­şul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar­­ al Comitetului judeţean­­ Brăila al P.C.R., şi de, Ioan Teşu, adjunct al mi­nistrului agriculturii şi sil­viculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime despre starea digului care apără incin­ta. Pînă la această oră, a­­cest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3100 m, unde apele au a­­juns la 50—60 cm de corona­mentul digului, este primejdui­tă in aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 ret, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului este, de asemenea, în pericol. In a­­ceste locuri se concentrează a­­cum toate energiile , existente în insulă. 3 800 de localnici, ,a­­jutaţi de 1 300 de ostaşi, de­ maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pămint, fas­cine şi alte materiale de con-­ strucţie — imense forţe umane şi materiale sunt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este în stare, cul­turile de porumb, de pe­­35 000 hectare şi de fisare a usoarelitiv, pe 6 000 hectare, sunt mai fru­moase în acest an ca oricind Hotăriţi să apere cu dirzenie această stare avuţie, locuito­rii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolida­rea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventuali­tate, pen­tru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregăti­tă in amănunţime şi evacua­rea populaţiei, în caz de ne­voie. Din nou la bordul unui eli­copter uşor de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a incintei, între Salcia şi Mă­­raşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului devin tot mai ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 3 metri mai înal­tă decit nivelul mediu. Condu­cătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se fo­losească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pă­mânturi, care, valorează enorm pentru economia naţională-Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spec­tacol pe cit de contradictoriu, pe atit de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta“, împărăţie a ape­lor şi sălciilor plîngătoare, as­tăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care cul­turile se dezvoltă normal şi oa­menii muncesc la cîmp cu­ calm şi linişte de parcă peti­cul acesta de pămint s-ar afla nu înconjurat de apele vi­foroase şi murdare ale fluviu­lui, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la­­ care se zboară, ochiul deose­beşte cu uşurinţă culturile de porumb de cele de floarea-­­soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfăşurare lucrările de între­ţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă şi, că­­tind in sus, îndreaptă spre a­­paratele de zbor gesturi prie­teneşti, flutură batiste. Mulţi din cei de jos, ştiu că în tre­cere se află secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobositul condu­cător, care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo ur­de se ridică cele mai grele pro­bleme ale acestor zile de apri­gă luptă cu stihiile , şi unde sfatul şi îndrumarea sa sînt mai mult decit oriunde ne­cesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură Insula, alt rezistat şi vor rezista. Aici­ se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soa­­relui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pă­mînt­ , Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucţie. Itfii şi mii de­ cetăţeni­­ai Brăilei, aflînd că în oraşul ■lor“ — vestitul oraş dunărean, azi important centru al indus­triei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor — va sosi secretarul general al partidului, i-au ieşit , in în­­tîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndem­nul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orăşenesc de par­tid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovară­şului . Nicolae Ceauşescu, in numele locuitorilor oraşului şi al său personal, calde şi sim­ţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte şi de alta a stră­zilor, brăilenii — tineri şi vîrstnici — inundă trotuarele, aplaudă cu însufleţire „Progresul“, una din princi­palele întreprinderi producă­toare de utilaje rutiere şi de construcţii, numără aproape 7 000 de salariaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare şi pro­iectări, funcţionari. Valoarea­­producţiei marfă realizată aici într-un an se cifrează la­ uinui miliard de lei, sau trei milioa­ne de lei pe zi. Marca „Pro­gresul“ este cunoscută nu nu­mai în ţară ci şi peste hota­re, rulourile compresoare, con­­casoarele cu trior, excavatoa­rele produse aici fiind prezen­te ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale ţării. Itinerariul in uzină trece prin secţiile uzinaj şi montaj. Maşini moderne de mare ran­dament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strun­­jesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asam­blează părţi din produsul fi­nit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Muntea­ A­­nu, directorul general al între­prinderii, răspunde la întrebă­rile în legătură­­cu calitatea producţiei, cu destinaţia ei. Un număr de 43 compresoare ru­louri, făcînd parte dintr-un lot de 73 sînt gata sa iasă pe porţi­le uzinei. Inginerul Grieorgjie Munteanu face,­ precizarea că beneficiarul, o firmă Astr-avia, satisfăcută de calitatea­­produ­sului, adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăţii". . Pe platforma de încercare, a com­presoarelor şi excavatoa­­relor, are loc un schimb de pă­reri asupra calităţii produse­lor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sint de o­­­edncepţie depăşită şi că uzina­ ' asimilează acum un tip de excavator, modern şi de mai mare capacitate — excavatorul cu acţionare hidraulică, ale că- - •• rui 5 prototipuri sîht în curs­­'­­de execuţie, urmînd ca în cu­­rînd el să intre in producţie de serie.­­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu i t subliniază' faptul că utilajele' acestei întreprinderi — exca­vatoare, rulouri compresoare,­ maşini grele destinate lucrări­lor de construcţie — au o mare importanţă acum. în e­­­­forturile ce ne aşteaptă pen­­tru refacerea drumurilor, şo­selelor, căilor ferate, a con­strucţiilor din­­localităţi, între­prinderi şi din agricultură,­­ după retragerea apelor. Pretutindeni, în secţiile şi în toate sectoarele vizitate se lu­crează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat, o pri­mire călduroasă, înţelegînd momentele grele prin care trece ţara, îşi în­­­­zecesc eforturile pentru a da mai multe produse şi de mai bună calitate. Totodată, ei ra­portează conducătorului par­tidului sume­le pe care s-au angajat să le doneze la fon­dul loi' aju­torare a­.îzonelor de­vastate de furia apelor, pre­cum şi depăşirile de plan ce vor fi realizate drept -icontri­­buţie la efortul general al cla­sei muncitoare, al întregului popor, pen­tru recuperarea pa­gubelor prov­ocate­­de inunda­ţii. Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu adresează felicitări ,con­ducătorilor uzinei, inginerilor şi tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite şi totodată îndemnul de a de­­sparte eforturi­­sSgfSite f pent^u Creșterea prodtjjpMățif ■ ipvmn­­en­V pentru scustaf^ttgfcMehjtj­­lut de asimilare^ pygnpsejpr­iaca .pentru intensified* acti­vității marelui'aJble4& tjfas­•lean, alături de'teelelaTte colec­tive .industriale­.-■ ale­ patriei, în • vederea depășirii cit mai grab­nice., a mqrilor greutâţi^prin care . ttCSe. :› ›mâpmia,~:i­4 • ur­mare a dezastru­lui ‘•nârttfrai produs în țara noastră. în zona pottjilui,-'conducăto­rii , de ipartfcp. ăst. 3e ’ stat iau cunoştinţă, la faţa locului, de nivelul jjțpeSHfc. st! 'măsu­rîld'fce, •se întreprind. jientru a preveni«-' revărsarea acestora peste chei, spre partea dir jo§"a"6fä?ulin,“* unde se a'fTă' mafT'Sepozite de h­.ărfuri, stive imense de lemn pentru .BăMfifSă, instalații, per- ■ luare. ■ Se lucrează febril în con­struirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km şi înalt de 1,30 m. Muncitori, patriotice, tineri şi vîrstnici plantează pe chei stilpi„ bat în cuie scinduri, cară pămînt şi nisip, le visează. ţEste un mare efort material, şi şi­ energie. Costul digului şi al celorlalte lucrări de apărare a­ Brăilei se va cifra la mai multe mi­lioane de.ieh Sp*retari^gei0.a,,... ral 'al .partidulDi 'Se^ihtrețiîie'/"' cu .eo^uza'tO*it'.lue'taV.ilor„ ihi­­c’ei ce 'munces,*. cal,ajută $V. , ' ruire ăidî'-'șFTe-­hec'Oma'ndă 'sa nu fie lăsată la o parte nici o .posibilitate, să­ nu fie scăpat nici un'apiărturt pentru reali­­zarea u­iui sistem-cu.adevărat, efjciejjt de indiguge a asaltu- j­u lui apeLor. , • ... . ., -•• Conducătorii». *de partid se despart de . gazde şi părăsesc­­oraşul hotărit.­.să se apere cu orice preţ. Către Galaţi se zboară peste o imensă întin­dere .de.-iapă murdară,, clipo­­cindă. .Avem­­in priviri -aceee.si imagine pe care- am' întîlnit-o ’ cu numai citeva 'zile în urmă pe văile Mur­eşului, Someşului, Tirnavelor. . Parcă ,pe. aceste­­pămînturi s-ar fi'transformat în.realitate . povestea.. .biblică , a. potopului. Cit poţi . «cuprinde cu ochiul — spre 'sud, spre nord, ori în­cotro ai b­ăta -—intrvezi .altc.e­­va-dgctt.jape, isr, Pfiri. ape. pete ■ verzi­, ind­icînd­ vîrfuri . de co­­p­aci,­sate părăsite, șosele care se pierd parca în abisuri, căi ferate sparte ..-și tîrîte de vii- . tori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădenî zace cufundată în mocirlă. Este ' lo­cul­ de întîlnire­­ a­­Si­retului cu Dunărea. Nerhai­­avînd loc în Dunăre,' Siretul a rupt digurile'şi , a­ născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz, sau cea­ de pe Argeș, aducă­toare de lumină. Ci o masă­'de apă pustiitoare ce a pricinuit •mari daune economiei.. Apare apoi oraşul... Galaţiul se înfăţişează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Com­­jţiffiitul t siderurgic. esj£ dova-^ (jkij.cpițg, a tsfâei onji^Cui, a a/’'' toipiit#fiicier-’l­ii, îp?-fața for* țdlopstni'aturii. v y BS’. Estgdgra 17. ^î.fsjțjjterul ate­­• visea^jj pe $â$țpnul .8jp cartierul Tigiina. în prezența' ă mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor . de fjartid’ și de sist.-tovarășul " Nicolae'' (ÎesuSescu este intim-* pinat de Cornel Onescu, mi­nistrul ^afacerilor^ intefrie, şi', de Constantin Dăscă­lescu, prim-secretar al. Comitetului ^idcteah Galaţi al P.C.tt, Q t ■ primă •’ veste îmbucurătoare t ' cotele Dunării au scăzut azi cui' 3rcm.', 'iar cu­ cîteVsf ore m­­ai devreme," calea"...fera­tă Galaţi—Tecuci, a fost re­­«tt*tăr'ÎTăff*hlui.* Im­perimit de. . puhoaie, oraşu­l--rezistă'' eroic, spărgind breşe în zidul ostil al forţelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii şi mii de localnici, cu „P.C.R.—Ceauşescu“ au ieşit in întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat. Observăm, ca majoritatea sînt femei, e­­levi și,.pionieri, . ........ •’ Este și firesc , bărbaţii se află la muncă,, in întreprinderi 'sau pe digul de peste 8 km lungi­­me '^-cvscs.-ridicii în. parte*, .de 'cst*â' oraşulu­i pehtruvpreveni­­rea, vlifiirijor '.maxime ce sunt •anunțat­e „in. zUele zBrjpățstâte, Portul Galaţi. Pe­ punţi ri­dicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid şi de s­tat urcă, la bordul unui Vast de pasageri cu care' co­boară ,pe',firul Dunării,­de-a­­lungul digului, aflat,­­ în­­plină construcţie, în :drep­ ttil.captie­­rului "Naval- se profilează' si­lueta masivă a mineralierului de 13 300 tone aflat în con-I strucție, se văd noile dane­ si instalații de lansare- pentru ■ viitoare­­ nave de -^20 000 tone aflate în­ proiect. '.Dipcolo de ' macaralele şantierului, se pro­filează halele, lamilierului de tablă ,subțire, cartierele de lo­­cuinţe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia ape­­lor. Tovarăşul Nic­olae Ceauşescu dă indicaţii'în legă­tură­­ cu urgentarea, lucrărilor la digul de apărare, unde sîr..j concentrate imense .'capacităţi tehnice si' umane sub : un coi - I mandament de.-ânaltă ,calificaţ­ie. Mii de'mii - muncitori şi [ cofăţeni ai oraşului, sprijiniţi de .militari ai forţelor noastre ' ann'ate lucrează, zi şi noapte pe­­ şantierul, acestui .dig.. 1 000 de studenţi s-au oferit să mun­cească- Voluntar la­ ridicarea' ii zidului împotrivă ascuns in masa apelor Dunării.­­Sunt impresionante pildei s­pre solidaritate muncitorească ce se dau şi aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră ţară, în afară d­e ofranda in munca tenace a ce­tăţenilor pentru apărarea avu­ţiei obşteşti de atacul dezlăn­ţuit ...de­ ape, salariaţii Combi­natului siderurgic­ Galaţi con­­tribuie:­cif. aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor cala­mitate,­­p­recum şi cu impor­tante­­ cantităţi de materiale de construcţie, cu echipe de spe­cialişti....Contribuţia băneasca a Salariaţilor din toate _între­ Princi|0Jgj|i instituțiile jude­­țuîtfl ^j^icâ. după calcule pruvJSSttitivS1 a suma de 47­ mi*■ Jtoan«ilqtKlinportante caMitafi *' dfl.«cftoarejjiumeroase animale, pfăcum.“'şi însemnate sume de bani sunt date în contul sinis­traţilor de către unităţile de Stat şi cooperatiste din agri­cultură,­ de către familiile ţă­răneşti. Sînt" valori destinate să aco- Pere pierderile înregistrate pînă acîtm­ în acest judeţ, eva­luate " provizoriu la cifra",­de 43 740 000 lei. Toţi locuitorii municipiului şi ai judeţului sint ferm hotă­­riţi să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamităţi, precum şi pentru lichidarea efectelor inundaţii­lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu cei­lalţi conducători de partid şi de stat, părăseşte, la orele în­serării, oraşul­­Galaţi. Elicop­terul zboară un timp de-a lun­gul malului românesc al Pru­tului, ale cărui ape au prici­nuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului şi a Ialomiţei, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafeţe agricole, a­­fectind atit ogoare cu grîu în­verzit, cit şi ferme zoo­tehnice, întreprinderi ale in­dustriei alimentare, construcţii ale unităţilor de stat şi coo­peratiste, livezi şi păduri. Pri­virea distinge zone din care apele au început să se retra­gă, dar pagubele lăsate de inundaţii pe aceste cimpii mă­noase sunt inestimabile. „Mă­noasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra Inserării, dind î di­­rifeisiunea. pagubeior pe care intemperiile le-au­ produs în in&ăsugrinarul. țării. Sînt răni | Jpe.fe£ji nftftftB* 'po­porul nostru trebuie să le tă­­măduiască prin munca dîrză, neostenită, strins unit în jurul partidului nostru, al condu­cerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român —cîrmaciul încercat al Româ­niei socialiste. : T 13 "3 ~ Ci" Ca şi în celelalte sijgete a­­fectate de inundaţii, şi aici­ vi­zita operativă de lucru între­prinsă­ de tovarăşul în­colae Ceauşescu şi ceilalţi ,-condu­cători de partid şi de stat a constituit pentru cetăţenii din judeţele­ Brăila şi Galaţi,..un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriootică , pentru preîntîmpinarea şi li- J chidarea efectelor inunci lor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihii­le naturii şi de manifestare a solidarităţii, socialiste, cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre şi fermitate grele­le încercări prin care trece pa­tria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI PAUL DIACONESCU Foto : A. PASAT K. CRISTESCU le Insula Mare a Brăilei —pămînt smuls apelor de oameni şi apărat acum cu îndârjire de furia lor dezlănţuită, în vizită , prin secţiile Uzinei „Progresul“. “' Pe vast'-vizitînd portul Galaţi. O parte din cei 7 000 de sala­riaţi ai Uzinei,,Progresul“ au făcut o călduroasă primire tovară­şului ,Nicolae Ceauşescu, con­ducătorilor de partid,şi de stat. SIMBATĂ 23 MAI 1970

Next