Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)
1971-06-10 / nr. 6861
„SCeNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE WW3WBMWMKWB—mdltfHlllIWiiiHVPHWi'l'IWilliHI 11' CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN R. P. CHINEZĂ COMUNICAT COMUN ROMÂNO - CHINEZ (Urmare din pag. 1) dului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Siennien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinezi, ministru al relațiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerţului exterior, Cian I tai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere in ministerele interesate. Partea română a informat partea chineză despre realizările obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, ştiinţei şi culturii, a perfecţionării organizării şiconducerii vieţii sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificaţia şi necesitatea marii revoluţii culturale proletare, iniţiată şi condusă personal de tovarăşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţinute în această revoluţie. De asemenea, ea a informat despre construcţia socialismului în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfăşurarea continuă a procesului luptă — critică — transformare, pentru transpunerea multilaterală in practică a liniei de a promova revoluţia, de a stimula munca, producţia şi pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate internaţională a victoriei luptei revoluţionare a poporului chinez, sub conducerea Partidului Comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală in destinele poporului chinez, şi totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind considerabil potenţialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profunde transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut succese strălucite în opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzind în acestea o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului in lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale şi ti urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul revoluţionar de luptă al poporului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperialiste, obţinînd astfel victorii însemnate în lupta pentru apărarea independenţei naţionale şi a suveranităţii ţării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o politică independentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvoltat, prin munca sa harnică, economia intr-un ritm accelerat şi a dobîndit în felul acesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie culturală proletară, îndeplinindu-şi îndatoririle intternaţionaliste, sprijină cu fermitate, ca şi pînă acum, lupta dreaptă apoporului român pentru apaBj^ independenţei naţion^^B suveranităţii de stat, spi^^ra cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că poporul român şi poporul chinez şi-au manifestat întotdeauna simpatia unul faţă de altul, s-au sprijinit reciproc şi au închegat o profundă prietenie militantă în lupta comună împotriva imperialismului şi reacţtunii, împotriva politicii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au relevat cu satisfacţie că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, au sporit întîlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cunoscut o întărire şi lărgire îrsemnată colaborarea româno-chineză în domeniile politic, economic, cultural şi în alte domenii Relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt bazate pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, respectului reciproc şi a neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a largi relaţiile de colaborare în diferite domenii. Partea română a exprimat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze vii mulţumiri din partea poporului român pentru solidaritatea tovărăşească şi prietenească manifestată prin ajutorul material preţios acordat, în mod gratuit, în legătură cu calamităţile naturale din primăvara anului 1970. Partea chineză a exprimat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi poporul român le-au acordat poporului chinez în lupta sa revoluţionară şi în opera de construire a socialismuluiAmbele părţi consideră că evoluţia situaţiei internaţionale actuale este tot mai favorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabilă imperialismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au arătat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoarele din întreaga lume împotriva imperialismului american. In deplin acord, părţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroicele popoare vietnamez, cambodgian şi laoţian, în războiul lor de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele au constatat cu bucurie că, după conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, unindu-se strîns şi coordonîndu-şi eforturile, popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos au devenit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi felicită cu căldură cele trei popoare din Indochina pentru marile victorii dobîndite în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale. Ele felicită cu căldură poporul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianuk, şi a Frontului Unit Naţional din Cambodgia, în lupta dreaptă împotriva imperialismului american şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon ; ele salută cu căldură marea victorie obţinută pe şoseaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvata pe baza soluţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei în opt puncte prezerntate de Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de SudDe asemenea, ele consideră că problema laoţiană trebuie soluţionată de poporul laoţian însuşi, în conformitate cu propunerile în cinci puncte privind rezolvarea politică, prezentate de Partidul Neo Lao Haks.at..la 6 martie 1970. Celedouă părţi sprijină cu fermitate poziţia solemnă, cuprinsă în declaraţia în cifrei puncte, făcută la 23 martie 1970, de prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia. Trupele agresoare ale Statelor Unite ale Americii şi ale sateliţilor lor trebuie să fie retrase complet din Indochina şi să fie respectat dreptul popoarelor vietnamez, laoţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indochina vor învinge în mod sigur, iar imperialiştii americani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor japonez, coreean şi din alte ţări ale Asiei împotriva reînvierii militarismului japonez de către reacţiunea americano-japoneză. Părţile sprijină cu fermitate lupta dreaptă a eroicului popor coreean contra agresiunii imperialismului american şi pentru unificarea paşnică a patriei. Cele două părţi şi-au reafirmat solidaritatea şi sprijinul hotărît cu lupta popoarelor, din Asia, Africa şi America Latină împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională şi menţinerea independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cubanez împotriva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului american, pentru apărarea, independenţei şi suveranităţii naţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei naţionale, pentru progres social. Ele se pronunţă pentru rezolvarea problemei populaţiei palestiniene în conformitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solidare cu lupta popoarelor din diferite ţări pentru retragerea tuturor trupelor străine de pe teritoriul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cele două părţi au subliniat că imperialismul întreprinde agresiuni, promovează o politică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în treburile interne ale altor state. Aceasta constituie sursa încordării situaţiei internaţionale. Atîta vreme cit mai există imperialismul, continuă să existe pericolul unui nou război mondial. De aceea, popoarele lumii trebuie să fie vigilente şipregătite. Cele două părţi consideră că prin lupta popoarelor se pot obţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, în ultimii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se unesc şi se împotrivesc politicii imperialiste de forţă, îşi apără interesele naţionale, independenţa şi suveranitatea. Aceasta constituie o componentă importantă a luptei ce se desfăşoară în prezent împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, indiferent de regimul lor social, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reciproce, al neamestecului reciproc în treburile interne, al egalităţii şi avantajului reciproc, al coexistenţei paşnice. Partea română a informat despre activitatea desfăşurată de România în vederea realizării securităţii în Europa, pentru a se preveni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a exprimat sprijinul său faţă de această activitate a României şi a afirmat că pentru menţinerea păcii şi securităţii, popoarele din Europa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împotriva imperialismului, a politicii de dominaţie şi dictat ; trebuie ca popoarele şi ţările europene, mari sau mici, să depună eforturi comune, să întreprindă măsuri concrete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţionale nu poate fi concepută astăzi fără participarea Republicii Populare Chineze. Tendinţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capitaliste pentru normalizarea re- NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România Pekin, 9 iunie 1971 laţiilor cu Republica Populară Chineză corespund cauzei colaborării între state cu orînduiri sociale diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu inalienabil al Republicii Populare Chineze. Partea română reafirmă şi cu acest prilej sprijinul său hotărît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Republicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor Unite, în Consiliul de Securitate şi în alte organisme internaţionale. Cele două părţi au constatat cu bucurie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ultimii ani. Ambele părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de prietenie în Republica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puternică a prieteniei militante şi a unităţii revoluţionare dintre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central, al Partidului Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chineze invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. Partea chineză a acceptat cu plăcere această invitaţie, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. CIU EN-LAI membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze (Urmare din pag. 1) escortă de onoare de la frontiera ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii fi uralele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceaufescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, membrii delegaţiei române coboară scara avionului. Ei sunt intîmpinaţi cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, tovarăşul Kim Ir Sen, împreună cu soţia sa, Kim Soug E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, înconjoară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegaţiei este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei, În timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegaţiei române, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unităţile de infanterie, aviaţie şi marină care alcătuiesc garda de onoare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi români sunt salutaţi de personalităţile coreene venite în întâmpinarea delegaţiei române : Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jong Gin, O Jin U, membri ai comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Wam Un, preşedintele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kang Jong Săp, ambasadorul Republicii Democrate Populare Coreene la Bucureşti, membri ai Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de stat şi obşteşti, generali. Pe aeroport erau, de asemenea, prezenţi Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phenian, membru al delegaţiei de partid şi guvernamentale române, şi membri ai ambasadei. Sînt prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phenian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc defilarea gărzii de onoare. In încheierea ceremoniei, conducătorii de partid, şi de Stat ai celor două ţări rostesc scurte cuvîntări. In male puternice, se înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri, urările în limbile coreeană şi română „Huan Yang“ — „bun venit“, „Josan Romania cinsan manse“ — „Trăiască prietenia romăno-coreeană“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei române şi personalităţile oficiale coreene, părăsesc aeroportul, indreptîndu-se spre oraş. Primul popas are loc la intrarea în Phenian, în piaţa Ianmotdong, „Piaţa nufărului“, înconjurată de parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicoale Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de urarea „Bine aţi venit soli ai prieteniei poporului, român“. Mulţimea aflată aici înconjoară cu căldură pe oaspeţii români. Tinere în costume naţionale coreene oferă trandafiri roşii tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţiilor lor, membrilor delegaţiei române. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat apoi oraşul într-o maşină deschisă. O grandioasă şi impresionantă sărbătoare populară întîmpină pe înalţii oaspeţi români de-a lungul întregului drum străbătut. Maşinile parcurg arterele principale ale oraşului în mijlocul uralelor care nu mai contenesc. Sute de mii de locuitori flutură steguleţe româneşti şi coreene, agită buchete de trandafiri roşii, eşarfe de mătase, lansează în văzduh sute de baloane viu colorate. Din loc în loc, se află orchestre populare, coruri de bărbaţi şi femei. Cîntecele coreene alternează cu melodii româneşti. Grupuri folclorice interpretează frumoase dansuri populare : „Dansul coşuleţelor cu flori“, al evantaielor, „dansul cu tamburine şi tobe“, „damul suveicii“. La trecerea peste Canalul Botongang, în intimpinărea oaspeţilor au venit purtătorii de drapel ai tuturor unităţilor de pionieri din oraş. Maşinile se opresc. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc raportul prezentat de un băiat şi o fată, purtători ai cravatei roşii. In această atmosferă sărbătorească, sînt străbătute bulevardele Ryong-Hing şi Ual-Hiang. In depărtare se zăreşte binecunoscuta statuie „Cian-Li-Ma“, un adevărat simbol al cutezanţei şi izbînzii dăltuit în bronz. „Cian-LiMa“ — calul înaripat din străvechea legendă coreeană — poate trece dintr-un salt, fără să fie de nimic împiedicat, peste ape şi munţi; el poartă, avîntîndu-se spre înălţimi, un grup statuar înfăţişînd un muncitor şi o ţărancă. Este acesta un simbol al mersului înainte al Coreei spre socialism şi comunism, al forţei şi energiei descătuşate a maselor populare cărora partidul, orînduirea socialistă le-au conferit noi valenţe şi noi dimenisuni. „Cian-Li-Ma“ este astăzi şi numele unei largi mişcări emulative de masă, care a reliefat măsura hărniciei şi talentului creator al poporului coreean. Aceeaşi imagine a statuii, alături de cifra 6, poate fi văzută pe clădirile înalte ale orăşulu, mărturie a hotărârii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii coreene de a înfăptui în terionul cel mai scurt obiectivele prevăzute în actualul plan de şase ani. De-a lungul traseului pot fi văzuţi numeroşi muncitori şi muncitoare, îmbrăcaţi în haine de lucru, care au venit să aducă oaspeţilor din România salutul colectivelor de muncă din acest puternic centru economic, unde 30 la sută din producţia industrială a ţării este concentrată în cele peste 500 de fabrici şi uzine existente. Drumul spre monumentul „Cian-Li-Ma care domină oraşul de pe una din înălţimile sale, colina Mansude, este străjuit de numeroase blocuri moderne. Ele alcătuiesc o reprezentativă poartă de intrare a capitalei reclădite din temelii, după agresiunea imperialistă americană din anii 1950—1953, în urma căreia mai rămăsese intactă doar o singură clădire a Phenianului. Fațadele blocurilor sînt împodobite cu drapelele celor două țări, cu mari panouri pe care se află înscrise, în limb1 SOSIREA LA PHENIAN JOI 10 IUNIE 1977 CEREMONIA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN (Urmare din pag. 1)mitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri şi experţi. Erau prezenţi, din partea chineză, Huan Jun-Sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşa Lin Ciamei, soţia vicepremierului Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciuulai şi-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres) PLECAREA DIN PEKIN (Urmare din pag. 1) pitoreşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române, îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Ciu En- Hai işi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Jun-Sen, membru al Biroului Politic al CC. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Cian-Ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al orașului Sanhai, Iao Wen-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreşedinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chirtez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tsopen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncţi ai şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C- Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei relaţii externe a C.C. al BIL. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea , secretar al Comitetului Municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pin-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi serti- mente de paldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R. P. Chineză. mimi. ." ’ iubiri DE LA BORDUL AVIONULUI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, au trimis tovarăşului MAO TZEDUN, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez, tovarăşului LIN BIAO, vicepreşedintele C.C. al P. C. Chinez, şi tovarăşului CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, următoarea telegramă : Părăsind teritoriul Republicii Populare Chineze, adresăm încă o dată calde mulţumiri pentru sentimentele prieteneşti şi ospitalitatea desăvîrşită cu care am fost primiţi pretutindeni, în cursul vizitei noastre în marea dumneavoastră ţară. Ne exprimăm convingerea că vizita făcută, convorbirile rodnice pe care le-am purtat împreună vor întări şi mai mult prietenia şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, în interesul popoarelor român şi chinez, al întăririi forţelor socialismului şi păcii în lume. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumneavoastră, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Chineză urarea tovărăşească de a obţine noi şi mari succese în construcţia socialistă, nn întărirea şi înflorirea continuă a patriei.