Scînteia Tineretului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 6853-6878)

1971-06-11 / nr. 6862

.,SCÂNTEIA TINERETULUI"pag. 2 |#1: VINERI 11 IUNIE 1971 Primirea directorului general al Oficiului elervan al Naţiunilor Unite — La Consiliul de Stat Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit, în cursul dimineţii de joi, pe di­rectorul general al Oficiului Na­ţiunilor Unite din Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi, care face „ o vizită în ţara noastră, la invitaţia­­Ministerului Afacerilor Externe. — La Ministerul Afacerilor Externe La 10 iunie 1971, Vittorio Wan­­speare Guicciardi, director ge­neral al Oficiului Naţiunilor U­­nite din Geneva, care, la invi­taţia Ministerului Afacerilor Ex­terne, se află într-o vizită în ţara noastră împreună cu soţia, a fost primit de ministrul afa­cerilor externe, Corneliu Mă­­nescu. Cu acest prilej, au fost abordate probleme privind co­laborarea României cu Oficiul european al O.N.U. La primire au participat Nico­­lae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. Ion Dalcu, ambasador, reprezentan­tul permanent al Republicii So­cialiste România pe lingă Ofi­ciul Naţiunilor Unite din Gene­va. Constantin Ene, director în M.A.E. în continuare, ministrul afa­cerilor externe a oferit un de­jun în onoarea oaspeţilor. La dejun au participat Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Ioan Ursu, preşedin­tele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. Angelo Micu­­lescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii şi Apelor, Nicolae Ecobescu, Ion Datcu, şi alte persoane ofi­ciale. Au luat, de asemenea, parte Niccolo Moscate, ambasadorul Italiei la Bucureşti. S. A. Chedid, directorul Centrului de Informa­re al O.N.U. la­ Bucureşti. V. V. Guicciardi a avut, de a­­sem­enea, discuţii la Ministerul Afacerilor Externe, cu Nicolae Ecobescu, pe teme privind acti­vităţile Oficiului european al Naţiunilor Unite. ★ V. V. Guicciardi a făcut joi dimineaţa o vizită la Ministe­rul Invăţămintului, unde a avut o întrevedere cu ministrul Mir­­cea Maliţa. ★ în cursul după-amiezii oaspe­tele a făcut o vizită la Centrul de perfecţionare a cadrelor de conducere din întreprinderi — C.E.P.E.C.A. — de la Otopeni şi la Centrul de Informare al Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite din Bucureşti. Joi după-amiază, tovarăşul Vir­gil Trofin, preşedintele Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a pri­mit pe participanţii la Sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Joi dimineaţa a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Răutu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invita­ţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Aus­tria. La plecare, pe aeroportul in­ternaţional Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Dumitru Popescu,­­membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Andrei Vela, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Dumitru Lazăr, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, Ion Păţan, a primit joi după-amiază, pe senatorul american Abraham Ribk­off, a­­flat într-o vizită particulară în ţara noastră. Delegaţia condusă de minis­trul educaţiei din Danemarca, Helge Larsen, care ne vizitează în prezent ţara, a avut joi o în­trevedere cu ministrul învăţă­­mintului,­­Mircea Maliţa, şi membri ai conducerii ministe­rului, cu care a discutat pro­bleme privind organizarea în­­văţămintului din cele două ţări, precum şi perspectivele de co­laborare în acest domeniu. In ţara noastră a sosit o de­legaţie economică guvernamen­tală din Malayezia, condusă de Abdul Gaff­ar Baba, ministrul dezvoltării naţionale şi rurale din această ţară. Ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială in Canada La invitaţia secretarului de Stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Manescu, va face o vizită oficială in Canada, in­tra 15 si 18 iunie 1971. • Piatra Neamţ: Succinte consideraţii la mijloc de festival • Succesele scenografiei româneşti prezente la Praga•Compe­tiţia adezivilor industriali • Serbări folclorice în jud. Braşov • Cei mai mici şcolari în spectacol • La „Telecinemateca“ — premiere nedorite de nimeni • Azi, meciul cu Iugoslavia în „Cupa Davis“ 11 iVi ’ •­T .... PIATRA NEAMŢ 71 ! PROFIL INCERT La va cînd transmit. Festiva­lul spectacolelor de teatru pentru tineret Şi copii se află exact la jumătatea desfăşurării sale. Ori­ce concluzie nu poate fi, aşadar, decit înjumătăţită. Orice verdict definitiv riscă să se pomenească răsturnat pină la sfirşitul acestei săptămâni teatrale. Sîntem, cel mult, la ora supoziţiilor. Şi totuşi... Şi totuşi, îndrăznesc să afirm încă de pe acum că, după cum o demonstrează unele momente ale Festivalului, teatrul românesc pentru copii este pe un drum bun, de continuare tot mai in­sistentă a unei personalităţi distincte. Mărturie stă admira­bila demonstraţie de vervă, de fantezie, de spontaneitate care este­ spectacolul Harap Alb, în regia Zoei Anghel-Bianca, pre­zentat de Teatrul tineretului din Piatra Neamţ. Mărturie stă deopotrivă nivelul de limpezire a profesionalităţii pe care l-a atins trupa specializată a Tea­trului bucureştean „Ion Crean­gă“ (prezentă aici cu „Pinocchio“ de Raffaello Lavagna), şi mai cu seamă cîţiva dintre tinerii ei actori în frunte cu Alexandrina Halic, cu Daniela Anencov, cu Janine Stavarache. Mai îndrăznesc să afirm insă, tot de pe acum că şi acest festi­val mi-a lăsat deschis un semn de întrebare asupra noţiunii de „Teatru pentru tineret“. Specta­colele văzute pină azi sunt, sub acest raport, contradictorii şi ne­dumeritoare. în ce mă priveşte, continui să cred că mesajul po­litic şi estetic al unei opere pre­cum „Leonce şi Lena“, se apropie incomparabil mai mult de un a­­semenea ideal decit imaginea naiv-literaturizantă asupra tine­retului pe care o propune bună­oară „Prestigioasa Loredaria“ de Anca Bursan şi Gh. Panco. Fără îndoială, simpozionul teo­retic care va începe în dimineaţa zilei de mîine şi ale cărei nu­meroase şi variate comunicări au şi fost­ multiplicate şi puse la dispoziţia participanţilor, va oferi prilejul unor confruntări interesante de opinii in acest timp problematic.­­ SEBASTIAN COSTIN I ......A. IDENTIFICAREA UNEI CĂRŢI RARE Biblioteca documentară de stat „Teleki-Bolyai“ din Tîrgu Mu­reş , instituţie care de 170 de ani adăposteşte un bogat şi va­loros fond de tipărituri, cărţi şi manuscrise — a intrat în pose­sia unei foarte preţioase cărţi, făcînd parte din vechile tipări­turi româneşti, apărute in seco­lul al XVIII-lea. Specialiştii au stabilit că este vorba de „Ceaslo­vul" tipărit la Iaşi, in anul 1777, în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica. Scrisă cu li­tere cirilice, cartea are 348 de foi. Gravurile interioare aparţin celebrului gravor Gavril Stri­­birski. In prezent doar Bibliote­ca universitară din Iaşi mai de­ţine un astfel de vechi ceaslov. CRONICARUL NOSTRU VĂ RECOMANDA... ...Pe Iuri Iarvent în rolul principal al filmului RE­GELE LEAR regizat de Gri­gori Kozintev după bine cu­noscuta piesă a lui Shakes­peare. Este al treilea film realizat de Kozintev după texte „sacre" ale literaturii : DON QUIJOTE și HAM­LET. Ti­m­ema HELLO DOLLY : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20), 100 DE DOLARI PENTRU ŞE­RIF : rulează la Scala (orele 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30), Festival (orele 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 2130), Stadionul Dina­mo (ora 20,15), Grădina Festival (ora 20,15). ŞI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I ASA ? rulează la Capitol (orele 9,15; 11,45), Feroviar (orele 9; 1145; 15; 18; 20,30), Modern (orele 9;­ 11,45; 14,30; 17,15, 20), Grădina Modern (ora 20,30), REGELE LEAR ; rulează la Ca­pitol (orele 14,15; 17, 20). APA CA UN BIVOL NEGRU ! rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13 45; 16,15; 18,15; 20,30), BATALIA DE PE NERETVA ; rulează­ la Grivița (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Aurora (orele 9; 12,30; 16, 19,30), Flamura (orele 9; 12,30; 16; 19 30­), Grădina Aurora (ora 20), FACEREA LUMII ; rulează la Bucegi (orele 15,30; 18; 20,30), Flo­­reasca (orele 15,30; 18,15; 20,30), Grădina Bucegi (ora 20,30), VULPILE ȘI­­ŞORICEII , ru­lează la Timpuri Noi (orele 9—20 15 în continuare). Prof. univ. arh. TRAIAN NI­­ŢESCU despre : QUADRIENALA DIN PRAGA In capitala R.S. Cehoslovace are loc cea de a doua ediţie a „Quadrienalei din Praga“, ma­nifestare la care ţara noastră participă pentru prima oară Ţara noastră va fi reprezen­tată cu lucrări pentru toate cele trei secţiuni ale expoziţiei : na­ţională, tematică („Shakespea­re“) şi arhitectură de teatru. Manifestarea reuneşte sceno­grafi şi tehnicieni de teatru din peste 30 de ţări In cadrul ei, România va prezenta pe o su­prafaţă de aproximativ 250 mp, circa 100 schiţe artistice, teh­nice şi fotografii, selectate din „Trienala de Scenografie“ găz­duită recent de Sala Dalles. Sft va realiza astfel o privire de ansamblu a succeselor scenogra­fiei româneşti din ultimii pa­tru ani. Secţiunea naţională va cu­prinde, in afară de materialul iconografic şi machetele expu­se, elemente scenografice, cos­tume şi recuzită folosite in di­ferite spectacole, în cadrul sec­ţiunii „arhitectură de teatru“ se vor prezenta proiecte, schiţe şi idei care vor releva preocupă­rile actuale ale scenografilor şi arhitecţilor de specialitate. Tot în această perioadă, se vor desfăşura şi lucrările celui de-al II-lea Congres al Organi­zaţiei Internaţionale a Sceno­grafilor şi Tehnicienilor de tea­tru. Delegaţia ţării noastre, com­pusă din arh. sc. Liviu Ciulei — preşedintele Centrului Român, arh. sc. Paul Bortnovski (vice­preşedinte), arh. sc. Traian Ni­­ţescu (secretar general) arh. Petre Pădureţ şi ing. Virgil Pe­­trovici (membri) Va prezenta referate de specialitate în con­textul celor două teme ale Con­gresului : „Teatrul în săli cu destinaţii multiple“ şi „Noile forme de expresie în teatru şi scenografie“. L. P. SĂRBĂTORI FOLCLORICE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV Iulie, august, septembrie, în a­­ceste luni au loc în împrejuri­mile Braşovului numeroase săi­ TEORIA PENIŢEI­ — Şapte lei costă, dom'le, sticla asta de-o litră de ţuică pe care-am băgat-o în buzunar fără să-mi dau seama. Şapte lei ! Ce atîta tevatură pentru şapte lei ! Am greşit — am greşit, că aşa se mai întîmplă la „Autoservire", prea stau toate la vedere, „pe bune". Ştiu eu pe alţii care iau cu chilele — şi încă pre­meditat, fiu ca mine — şi nu-i mai prinde nimeni. Iar eu s-o păţesc numai pentru o sticluţă s-o plătesc de trei ori — că, uite, am bani — ţi lăsaţi-mă-n pace. Uite v-o plătesc şi nici n-o iau, că, dacă vreţi să ştiţi, mie nici nu-mi place băutura. O pun la loc în galantar, na, ca să vedeţi că nu m-au făcut pe mine nici şapte, nici paişpe, nici două’ş’unu de lei. Hai, zău, că mă grăbesc, după masă am şcoală. Ia domn' responsabil banii şi spune-i vinzătoarei să nu mai ducă atîta muncă de educaţie cu mine, că s-a adunat lumea ca la urs... Ia uite, dom’le, aţi che­mat şi miliţia ! Tov, locotenent, zău dacă oamenii ăştia sunt se­rioşi , să vă pună ei pe drumuri pentru şapte lei !•„ Nu mă lua de mină că merg singur. Poţi să-mi faci proces verbal, poţi să-mi dai ce amendă vrei, poţi să mă şi­nchizi, dar eu tot o să zic că n-aveţi dreptate : de ce să faceţi atîta tevatură pentru nişte pirliţi de şapte lei ? ! — Ce nu-mi place mie în toată treaba asta, zice după aceea locotenentul filozofînd, este că băieţaşul ăsta de 16 ani — pe care-l trimisei cu maşina la sector, anume ca să-l ridice pă­rinţii dintr-un loc mai, hm, neplăcut — nu e un şmecher. Adică, pricepeţi dumneavoastră, el nu se preface cînd zice că pentru o tentativă de furt de şapte lei nu merită să ne sesi­zăm. El chiar crede asta, e convins că furtul e furt numai dacă e vorba de ceva mai acătării. înţelegeţi, pentru el, nu gestul contează, ci valoarea obiectului furat. De-aia zic că nu-mi place cazul ăsta , că, poate n-o să mă credeţi, dar tocmai dintre „ne­vinovaţi" de ăştia se întîmplă de se-aleg infractorii ăia de care se tot miră lumea zicînd : Ce-i lipsea, dom'le, de s-a apucat să fure, că avea părinţi cumsecade şi mergea bine cu şcoala şi nu era nici derbedeu .... Că de-aia le-am şi spus, la sector, la o-ntîlnire cu părinţii şi cadrele didactice . Tovarăşe, cînd îl vezi pe-ăl mic că îşi însuşeşte un arşic sau o peniţă de la un tovarăş de joacă sau un coleg, nu-i trece cu vederea : arată-i că a comis o infracţiune. Iar dacă fapta se repetă, nu-l ierta , arde-l ca la carte, că dacă nu faci aşa, tot dumneata vii peste cîţiva ani la mine la sector şi-ncepi să plîngi . Nu se poate să fi furat, tovarăşe locotenent, că era copil cuminte, pun mîna-n foc pentru el... Aşa le-am spus, da' am impresia că nu i-am convins pentru că un tată chiar mi-a şi zis că fac... teo­ria peniţei, că privesc lucrurile prea rigid, prea profesional. Auzi, rigid !... Parcă n-aşi fi şi eu tată... PETRE DRAGU­ PRINTRE COLINELE VERZI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18; 20,15), O FLOARE ŞI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Luceafărul (o­­rele 9; 12,30; 16; 19,30), Excelsior (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Mioriţa (orele 9; 12 30; 16; 19,30), Grădina Doina (ora 20), Tomis (orele 9; 12,30; 16), Grădina Tomis (ora 20). DA­I ÎNAINTE COWBOY : ru­lează la Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), București (orele 8 30; 11; 13,30; 16; 18.30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Grădina Capitol (ora 20,15), Arenele Romane (ora 20), Favorit (orele 9 15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30). Z : rulează la Moșilor (orele 15,30; 18; 20,30). ELEFANTUL SLOWLY : rulea­ză la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). BUTCH CASSIDY ȘI SUNDAN­CE KID : rulează la Lumina (­­rei( 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). CLANUL SICILIENILOR : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). , DOMICILIUL CONJUGAL : ru­lează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Arta (orele 15,30; 18), Grădina Bu­zeşti (ora 20,30), Grădina Arta (ora 20,15). CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la Dacia (orele 8,45—20 în continuare). PREŢUL PUTERII : rulează la Unirea (orele 15,30; 18, 20,15), Grădina Unirea (ora 20,15). SERATA : rulează la Lira (o­­rele 15,30, 18), Grădina Lira (ora 20,15).­­ HAIDUCII LUI ŞAPTECAI ; ZESTREA DOMNIŢEI RALU : ru­lează la Munca (orele 15, 19). MIHAI VITEAZUL : rulează la Cosmos (orele 15, 19). CAZUL C.L. : rulează la Fla­căra (orele 15,30; 18, 20,15). 100 DE CARABINE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20). EU, FRANCISC SKORINA : ru­lează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). SUNETUL MUZICII : rulează la Giulești (orele 15,30; 19), Vol­ga (orele 9,30; 12,45; 16,15; 19,45), Grădina Herăstrău (ora 20,15). PE COMETA : rulează la Pa­cea (orele 36; 18, 20). TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA : rulează la Crîngași (orele 15,30; 18, 20,15). VAGABONDUL : rulează la Popular (orele 10; 15,30, 19). LOS TARANTOS : rulează la Vitán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (ora 20,15). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: ru­lează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). CRONOMETRUL : rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). B.D. INTRĂ ÎN ACŢIUNE : ru­lează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). VINERI, 11 IUNIE 1971 Teatrul de Operetă : SE MĂ­RITĂ FETELE — ora 19,30 ; Tea­trul National ,,I. L. Caragiale“ (Sala Studio) : SA NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (Schitu Măgureanu) : D-ALE CARNAVALULUI — ora 20 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (la Grădina Boema) : LA GRĂ­DINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; Teatrul Giuleşti (la Parcul He­răstrău) : GEAMANDURA — ora 20 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Str. Academiei) : DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA — ora 17 ; Tea­trul „Ion Vasilescu“ : REVISTA LA VOLAN — ora 19,30 ; (la Parcul Herăstrău) : FLOARE DE bători folclorice. Iată cîteva din­tre acestea. In 4 iulie, în satul turistic Şir­­nea are loc sărbătoarea „Măsu­ra laptelui“ ; 18 iulie — oraşul Săcele găzduieşte „Tîrgul fecio­rilor“; 29 iulie la Fundata — „Nedeia munţilor“; 15 august, la Predeal, „Ecoul înălţimilor“; 29 august, la Făgăraş, „Cununa“; 19 septembrie, la Rupea, „Car­navalul cetăţii“; 28 septembrie, la Bran, „Răvăşitul oilor“. Ex­cursioniştii, amatorii de inedit care participă la aceste sărbă­tori tradiţionale sunt răsplătiţi cu minunate spectacole folclo­rice, care mai păstrează încă sa­voarea inegalabilă a autentici­tății. ADINA VELEA ŞURUBURILE BAT ÎN RETRAGERE Şuruburile şi sudura consti­tuie astăzi principalele şi cele mai uzuale moduri de îmbinare a corpurilor metalice. Numai că în ambele cazuri este nevoie de o manoperă destul de mare şi de un consum suplimentar de mate­rial. Pe de altă parte, dacă ne referim la sudură, nu putem tre­ce cu vederea că operaţia în sine necesită aparate şi instalaţii des­tul de complicate. Dar dacă vrem să asamblăm corpuri din ieftin sau material plastic cu altele din metal ? Avem de-a face în acest caz cu operaţii destul de dificile, uneori practic imposibile. Aşa se explică valul de cercetări meni­te să găsească adezivi de tot felul, destinaţi lipirii unei game cit mai mari de produse. Ultimii ani au angajat în această com­petiţie a căutărilor tot mai multe ţări. Aşa au apărut ade­zivii pentru piele sau lemn, me­tal sau sticlă etc. De curind încă un asemenea produs s-a înscris în cataloagele de specialitate. Este vorba de preparatul japonez „Aron-Alp­ha“, fabricat în Europa de fir­ma elvețiană „Panacol A.G.“, sub denumirea de Cianolit. Spre deo­sebire de adezivii clasici, acesta are un caracter universal, fiind destinat lipirii corpurilor de ori­ce fel. Deşi tehnologia propriu­­zisă de asamblare se efectuează la temperatura camerei, nu este totuşi necesară nici o prelucra­re prealabilă a suprafeţelor. Una din problemele ce se ridică la obţinerea adezivilor moderni constă în proprietatea lor de a putea fi întrebuinţaţi la monta­jul în serie pe bandă. Pentru a­­ceasta trebuie ca timpul de li­pire să fie extrem de mic, de or­dinul secundelor. Se are, tot­odată, în vedere rezistenţa le­găturii dintre corpuri în medii umede sau cu temperatură ridi­cată. Toate acestea înseamnă de fapt o creştere a productivităţii şi o reducere în acelaşi timp a preţului de cost. Calculele întoc­mite pe baza experienţelor arată că folosirea adezivilor moderni în locul asamblărilor cu şuru­buri, reduce de 5 ori preţul de cost al operaţiei, iar înlocuirea metodelor obişnuite de lipire a­­duce o scădere a investiţiilor de 10 ori. V. IOAN T£iSCîî«EMAT£.CA CONFRUNTĂRI ŞI EXIGENŢE Hotărît lucru, din fosta TE­­LECINEMATECA, care într-o vreme ne aduna in jurul micu­lui ecran in fiecare miercuri seara, nu a mai rămas decit genericul. De multe, foarte mul­te săptămîni, asistăm la un cor­tegiu de filme in care, de la melodrama cea mai desuetă la comedia lipsită de gust, drumul deloc glorios al acestei emisiuni nu a mai cunoscut excepţii. La început s-a renunţat, în modul cel mai discret posibil, la acei oameni de specialitate care de bine de rău prefaţau filmele, apoi, pe nebăgate in seamă, s-a ajuns la situaţia de azi. Ultima emisiune, miercuri 9 iunie a.c. a fost o rhustră a lip­sei de respect faţă de ţinuta iniţială a emisiunii. Filmul lui Henri Koster, Desirée, producte Century Fox, cu Marlon Brandt­ şi Merle O­­berohi în rolurile principale, pune în discuţie gu­stu­l selec­ţionerilor. Desirée se înscrie în linia fil­melor făcute special pentru pensionari sau văduve plictisite. De mult nu ne-a mai fost dat să asistăm la o intrigă atit de subțire, cusută cu cea mai albă dintre ate, la un dialog atit de artificios, de un retorism supă­rător, capabil să adoarmă pe cel mai zelos cineast. Marion Brando, în rolul lui Napoleon, se achită cu profe­­sionalitate de partitura cu totul ingrată care îi e pusă la dis­poziţie. De altfel, din tot fil­mul, doar jocul acestui ferme­cător actor reţine atenţia. Poate că sîntem nedrepţi, dar ne-am săturat de siropurile de tranda­firi şi parfumurile de muşeţel stătut servite sub recomandarea de­ culmea ironiei, premieră pe ţară. Desigur, bănuim că la mijloc sunt şi unele, plauzibile, motive, dar de aici şi pină la situaţia actuală este un drum destul de lung, am spune chiar drumul de la bine la rău. Telecinemateca a fost o emisiune urmărită cu Interes şi ar fi păcat ca un bun cîştigat cu atîta trudă, în Cîţiva ani, să se piardă cu atîta uşu­rinţă. I în sfîrşit, am vrea să fim bine înţeleşi, nu dorim imposibilul, cunoaştem şi noi, în parte, di­ficultăţile pe care le întimpină cei care alcătuiesc această emi­siune dar nu înţelegem aban­donarea oricăror exigenţe şi a oricărui discernămint. ŞTEFAN STOIAN Sub îndrumarea învăţătoarei DOINA VĂTĂŞELU, cei mai mici elevi — clasa 1 D — Şcoala generală nr. 156 — Bucureşti, au oferit, ieri, pă­rinţilor, cadrelor didactice un frumos program artistic ocazionat de „serbarea abe­cedarului“. Foto : A. PRUNDEANU • UN CEC IN ALB... Ion Stanică (18 ani) din Se­­leasca (Olt) credea că a desco­perit o metodă nouă de a trai fără să muncească. In cîteva săptămîni, profitînd şi de neatenţia unor funcţionari, el a izbutit să scoată de la uni­tăţile C.E.C. din raza muni­cipiului Piteşti aproape 4 000 de Iei, pe baza unui carnet falsificat. Prins în flagrant la sesizarea unui casier vigi­lent, infractorul şi-a asigurat de pe acum un „cec" în alb a cărui valoare, în ani de detenţiune, o va stabili in­stanţa de judecată. • •• PRACTICA FATALĂ... Elevii şcolii profesionale de pe lingă întreprinderea Me­talurgică Aiud se află în sta­giul de practică. Dar, se pare, cei responsabili cu îndruma­rea şi supravegherea practi­canţilor nu se prea omorau cu firea întru îndeplinirea a­­cestor atribuţii. Aşa se face că, mai in fiecare zi, elevii semnau condica de prezenţă nu la întreprindere ci... pe malul Mureşului, la scăldat. In asemenea împrejurări şi-a aflat sfirşitul elevul Viorel Georgescu (10 ani), care s'a înecat în apele rîului tn timp ce... făcea practică în uzină. fS li • •• HOŢUL I)E CAI... In secolul automobilului mai există, totuşi, oameni care încearcă să trăiască de pe urma furtului de cai. Am re­ţinut doar unul dintre cele cîteva cazuri petrecute în ul­tima vreme. Este vorba de Iosif Papp (26 ani) din Valea lui Mihai (Bihor), un geambaş tînăr dar hotărît să facă ave­re cu orice preţ. El obişnuia să „aranjeze“ şi să vînda caii furaţi de alţii sad de el însuşi, ori să prezinte drept sănătoase animale bolnave. In aproape doi ani el a co-­­ mercializat, astfel, peste 30 de­­ cai, veniturile ilicite obţinute­­ pe această cale depăşind 50 000 lei. • LOZURI FARA NO­ROC... La cooperativa de con­sum din comuna Şirna (Pra­hova) s-a comis o spargere, în urma căreia au dispărut bani, o serie de mărfuri si­­lozuri în plic. Cercetările lu­crătorilor de miliţie, ajutaţi de elevii şcolii din localitate, au dus la descoperirea rapidă a obiectelor furate — într-un tufiş din marginea satului — precum şi a autorilor faptei. Nicolae Gheorghe (18 ani), fără ocupaţie, abia ieşit din institutul de reeducare şi Sandu Nicolae (20 ani), tot pierde vară, au constatat astfel că toate lozurile erau necişli­­gătoare, ba mai mult, că de pe urma acestor lozuri îşi vor pierde, pentru o vreme, liber­tatea. Redactorul paginii IOAN VOICU CACTUS — ora 20 ; Circul Globus : ARENA PRIMĂVERII — ora 19,30; Ansamblul „Rapso­dia română“ : LA IZVOARE DE FrrUMUSEŢE — ora 18,30. VINERI, 11 IUNIE 1971 • 14,30 Tenis de cîmp : Româ­nia (Ion Ţiriac, Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Ivanovici, Zeliko Franulovici) în cadrul semifina­lelor zonei europene a „Cupei Davis“. Primele două meciuri de simplu (Transmisiune directă de la Arena Progresul). In pauză , reportajul „10 minute cu maes­trul emerit al sportului, Emilian Cristea“ a 18,50 Lumea copiilor, în emisiunea de azi veţi urmări pe colegii voştri desenînd... pe trotuar într-o veritabilă întrece­re a imaginaţiei • 19,10 Tragerea Loto * 19,20 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară. Sport • 20,10 Reflector • 20,25 Pano­ramic ştiinţific. Caleidoscop • 21,10 Film artistic : „Oglinda cu două feţe“ — o producţie a studiourilor franceze, în rolurile principale : Michéle Morgan şi Bourvil­o 22,45 Filmul documen­tar „Imagini din Londra“. Co­mentariul Catinca Ralea • 23,00 Telejurnalul de noapte. Centenarul Nicolae Iorga Sesiune ştiinţifică comemorativă Sub auspiciile Academiei Re­publicii Socialiste România şi Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, joi a avut loc la Bucureşti, sesiunea ştiinţifică co­memorativă, organizată cu pri­lejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Au­­ participat academicieni, profesori universitari,­­cercetă­tori, alţi oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi membri din ţară ai familiei lui Nicolae Iorga şi fiicele şi nepoatele sale, sosite cu acest prilej din Italia şi Argentina. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei. In continuare, au vorbit prof. Mihai Berza, prof. Dimitrie Păcurariu, prof. Constantin Cio­­praga, prof. arh. Grigore Io­­nescu şi prof. Dumitru Macrea. In încheierea lucrărilor sesiu­nii, a luat cuvîntul prof. univ. Miron Constantinescu, preşedin­tele Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice care, prin prisma învăţăturii marxist-leni­niste, a analizat concepţiile fi­lozofice ale lui Nicolae Iorga a­­supra dezvoltării istoriei. Vorbi­torul a relevat faptul că savan­tul român a prezentat istoria poporului nostru în strînsă co­nexiune cu aceea a popoarelor învecinate, îndeosebi a celor din sud-estul Europei. Totodată, vor­bitorul a arătat că opera mare­lui savant nu poate fi interpre­tată decit încadrind-o în epoca in care a trăit şi şi-a desfăşurat prodigioasa sa activitate, a ana­lizat meandrele activităţii poli­tice în decursul vremii a lui Nicolae Iorga, insistînd asupra poziţiei sale militante împotriva primejdiei hitleriste care ame­ninţa pacea şi libertatea popoa­relor. Tovarăşul Miron Constanti­nescu a scos în evidenţă necesi­tatea continuării cercetării lu­crărilor marelui istoric, reco­­mandînd în acest sens Institutu­lui de istorie din Bucureşti crea­rea unui colectiv interdisciplinar de studiu sistematic a operei lui Nicolae Iorga. (Agerpres) Primirea delegaţiei de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română Joi dimineaţa, tovarăşul Pom­­piliu Macovei, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă, a primit delegaţia de ac­tivişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română (A.P.S.R.), con­dusă de tovarăşul V. P. Kuidi­­kin, prim-vicepreşedinte al A­­sociaţiei „Znanie“, membru in conducerea centrală a A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită in schimb de experienţă în ţara noastră. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au participat to­varăşii Mihai Roşiariu, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S.. şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent V. I. Drozden­­ko, ambasadorul U.R.S.S. la București.­­* In aceeași zi, delegația a pă­răsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie. SPORT • SPORT România Iugoslavia in „Cupa Davis“ Azi începe la Bucureşti, pe terenul central din Parcul spor­tiv „Progresul", unul dintre cele mai importante şi mult aştep­tate meciuri din actuala ediţie a „Cupei Davis“ , partida România-Iugoslavia. Cele două echipe s-au înfruntat ş­i anul trecut la Maribor, victoria revenind atunci­ cu 3—2, tenisirieni­­lor iugoslavi. Ieri, în Holul hotelului Lido, în prezenţa arbitrului austriac Otto Heidrich, a avut loc tragerea la sorţi a partidelor din prima zi. Sorţii au decis ca derbyul meciului, Ilie Năstase- Zeliko Franulovici, să se joace chiar azi. Cei doi redutabili tenismeni s-au întîlnit anul­ acesta de două ori — pe terenuri acoperite, în S.U.A. — împărţindu-şi victoriile. Ilie Năstase acuză, în continuare, o stare gripală, însoţită de temperatură. Să sperăm că azi se va prezentă în plenitudinea forţelor­ Meciul va începe la ora 14,30. Partida a doua, de simplu, aduce faţă în faţă pe veteranul Ion ţiriac şi Bora Iovanovici. Sîmbătă se va juca partida de dublu (de la ora 15,30), iar duminică (de la ora 14,30) se vor disputa ultimele două me­ciuri de simplu : Franuiloviei-Țiriac, și Iovanovici-Nastase. Dată fiind importanța reuniunii, organizatorii au sporit ca­pacitatea tribunelor de la ,.Progresul s cr­ifică 700 de locuri. DERBY-UL A DURAT DOAR 22 DE MINUTE ! Ca niciodată, terenul Tinere­tului a fost luat cu asalt ieri după amiază de cîteva mii de iubitori ai handbalului, cu toată căldura toridă şi capacitatea mult prea mică a tribunelor. Jocul dintre Universitatea Bucureşti şi Universitatea Timi­şoara a fost aşteptat cu un in­teres dublat de situaţia celor două echipe, de onoarea pe care ele o aveau de apărat, mai pre­sus de miza celor două puncte. Timişorencele — campioanele de anul trecut — ajunse acum, cu mare greutate, pe locul se­cund al clasamentului, doreau victoria pentru a arăta că, deşi speranţele lor la titlu sunt mi­nime, ele au totuşi cea mai ri­dicată valoare dintre toate team­­urile noastre divizionare. Ace­laşi lucru il doreau insă şi ele­vele antrenorului emerit C. Po­pescu, instalate autoritar pe po­ziţia de lider. Partida a fost însă de natură să infirme aşteptările bucureştencelor, care au evoluat sub posibilităţile lor. Primele minute de joc au consemnat cîteva faze de mare spectacol create de cele două ,,combatan­te", scorul alternind de ambele părţi. Totul a durat însă numai pină în minutul 22 cînd timişo­rencele obţin un avans substan­ţial de 4 puncte : 10—6. Repriza a doua a evidențiat cîteva în­cercări ale bucureştencelor de a egala, dar in final victoria avea să revină tot campioanelor de anul trecut, cu rezultatul de 15—13. Pe urmele unui semnal s. O. S. Intr-un raid-anchetă publicat în ziarul nostru în legătură cu neuniformitatea şi inconsecvenţa introducerii gimnasticii în cîte­va şcoli şi licee din Capitală — intitulat „S.O.S. Gimnastica zilni­că“ — relatam, între altele, şi despre situaţia întîlnită la Li­ceul „Dumitru Petrescu“ din sec­torul VIII. Iată că la scurt inter­val, urmare criticilor ziarului, am avut plăcuta revelaţie de a constata, la acelaşi liceu, o si­tuaţie radical schimbată în bine. Ieri, de pildă, între orele 15,10— 15,20 un grup masiv de circa 300 de elevi ai claselor V—VII exe­cutau complexele de exerciţii. Mai mult decît atît, elevii au executat aceste exerciţii pe fon­dul unui amuzant cîntec de 3 strofe şi un refren, special com­pus de profesoara de educaţie fi­zică. Un element în plus, deci, care contribuie la angrenarea elevilor la această îndeletnicire plăcută. „Critica ziarului a avut rol stimulator — ne relata profe­soara de educaţie fizică LAURA CAFRIŢA. De altfel, atunci cînd ea a fost formulată, toate pregă­tirile erau făcute pentru a se în­cepe gimnastica zilnică. Semnalul dv. ne-a impulsionat startul“. Bucuroși de a avea ocazia unor astfel de constatări, ne propunem să mai reînnoim­i vizita la Liceul „Dumitru Petrescu“. Sperăm ca strofele cîntecului să nu fie ui­tate prea repede... VIOREL RABA FOTBAL’ Balcaniada echipelor de tineret A fost stabilit programul de desfăşurare a partidelor din ca­drul „Cupei Balcanice“ la fotbal rezervată echipelor de tineret. După cum am mai anunţat, la această competiţie participă se­lecţionatele Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei şi României. Iată datele la care va juca re­prezentativa ţări noastre : 5 iu­lie — cu Bulgaria ; 7 iulie — Cu Iugoslavia ; 9 iulie — cu Grecia; 11 iulie — cu Albania. Toate meciurile se vor disputa la Atena. ★ In şedinţa ţinută aseară d­in care au fost judecate actele de indisciplină comise în ultima e­­tapă de campionat “, com­i­sia de disciplină a F.R.F. a dat dovadă de clemenţă : 3 din cei 4 fotba­lişti eliminaţi de pe teren au fost „achitaţi“. Este vorba de Pop (Rapid), Ghirca (Farul) şi Columban (Petrolul Videle) . Grozea (Petrolul Ploieşti) a fost suspendat o etapă.

Next