Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-25 / nr. 7006
,"SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 VIZITA DE PRIETENIE IN TARA NOASTRĂ A PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITO. S-A ÎNCHEIAT Toastul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi in România se apropie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră , suntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. In acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele , atit cu ţările socialiste cit şi cu celelalte ţări. Suntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi în realizarea securităţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem interesaţi în întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor, care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întâlniri şi convorbiri pe care le-am avut şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întilniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biedici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru . Ie doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor ! In sănătatea dumneavoastră! Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile.. Mulţumesc, prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rind, aceea a situaţieidin această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume, la asigurarea securităţii europene şi a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom infăptui! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decît ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat în aceşti ani în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o organizaţie universală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte universalizarea organizaţiei ; deci şi structura internaţională s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, un program plin; am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin în îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai în ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi în ce priveşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş ; vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră în această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre ! Toastul tovarăşului IOSIP BROZ TITO In vizită la Întreprinderea „Industria linii“ (Urmare din pag. I) populaţiei : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare, cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie întîmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare al noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare a contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general. In cincinalul trecut volumul producţiei a crescut cu 68 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,1 la sută. In ultimii ani, „Electromotor“ Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 Kw. Numai în două zile uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realilizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă cu acest prilej spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori. In timpul vizitei, prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund prieteneşte urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă în actualul plan cincinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Industria linii“, veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei. In secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată in funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate,a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze apoi o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată în producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea „ lume“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“, a Fabricii ■ de încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mânuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste, şi căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarăşiii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string manile. Oamenii îşi manifestă sentimentele de profundul internaţionalism de care sunt animaţi, exprimîndu-şi totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor“, unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării, întilnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum sublinia în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întilniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de ION MARGINEANU MIRCEA S. IONESCU Foto : ANGHEL PASAT PETRE DUMITRESCU încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave (Urmare din pag. I) sadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al Preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. Plecarea spre patrie a preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi , care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara. Oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele in funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21:30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu-Tito“, • „Ceauşescu- P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito, şi ceilalţi conducători de partid şi de stat Iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români, înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptindu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma- nent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Iso Njegovan, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti. în aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducători de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dind o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. ★