Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-27 / nr. 7008

I SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădulescu, a primit vineri la amiază pe V. Kalambarov, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. pentru Aprovizionarea Tehnico- Materială, preşedintele părţii sovietice in Comisia româno­­sovietică de colaborare tehnico­­ştiinţifică. Tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a primit în ziua de 26 noiembrie delegaţia Co­mitetului Federal de Planificare Socială al R.S.F. Iugoslavia, con­dusă de Vladimir Pejovski, di­rector general adjunct, care a efectuat un schimb de expe­rienţă cu privire la metodele de planificare din cele două ţări. La invitaţia ministrului afaceri­lor externe, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Re­gatului Maroc, dr. Abdellatif Fi­­lali, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în­tre 3 şi 7, decembrie 1971. Intre 23 şi 26 noiembrie 1971 a avut loc, la Bucureşti, sesiu­nea a douăzeci şi şasea a Co­misiei romăno-sovietice de cola­borare tehnico-ştiinţifică. Sesiunea a examinat modul de îndeplinire a tematicii de colaborare tehnico-ştiinţifică a­­doptată la sesiunea a douăzeci şi cincea şi a convenit tematica­ de colaborare pe perioada ur­mătoare. Potrivit celor prevă­zute in protocolul încheiat cu această ocazie, cele două părţi îşi vor transmite documentaţii tehnice şi îşi vor delega specia­lişti pentru cunoaşterea reci­procă a realizărilor tehnico­­ştiinţifice şi a experienţei în producţie, în special în dome­niile : construcţiilor de maşini, industriei chimice, industriei de extracţie, energiei electrice, in­dustriei metalurgice ş.a. CRONICA U. T. C. Vineri dimineaţa a pără­sit Capitala Mihai Diaconu, activist al Comitetului exe­cutiv al U.A.S.R., care va participa la seminarul in­ternaţional pe tema „Lupta împotriva analfabetismului — sarcină importantă pen­tru consolidarea indepen­denţei naţionale şi progres social11, organizat la Aden, între 29 noiembrie—5 de­cembrie a.c. La plecare, pe aeroportul Otopeni a fost condus de Dan Mihai Bîr­­liba, secretar al Consiliului U.A.S.R., de activiști ai Comitetului executiv al U.A.S.R. 11 ramuri (Urmare din pag. 1) Bătrinul îmi arată casa. E mindru că fiecare din cei 11 feciori ai săi au contribuit cu ceva la frumuseţea casei sale de acum. „I-am învăţat pe copiii mei, ne spune bă­­trînul, să fie harnici, cinstiţi să se străduiască mereu să facă mimai fapte bune, să slujească ţara şi să nu se mulţumească cu puţin, me­reu să fie nemulţumiţi de ei înşişi l-am învăţat să-şi tră­iască viaţa din plin şi să se bucure de viaţii, dar bucuria să o caute în felul cum îşi fac datoria faţă de marea fa­milie „ poporul“. Bătrîna este înconjurată de­­ cei 11 şi de o puzderie­­ de nepoţi. Nu ştiu dacă am­­ mai văzut vreodată o femeie I atit de fericită. Ochii ei şi-au­­ schimbat culoarea. Mă apro-­­ pii de ea, dar am sentimen- j tul că aduc un vînt din a- | fără spre bucuria ei de acum. I „Nu a fost uşor, îmi spune. Să creşti 11 copii şi să mun- j ceşti zi de zi la cîmp nu este deloc uşor. Dar fiecare om are o datorie mare şi deosebit de grea în viaţa asta. Datoria mea a fost să-i cresc pe toţi cu aceeaşi dra­goste, să-i fac oameni drepţi şi cinstiţi. Am reuşit. Aici au şi ei un mare merit. Fiindcă au muncit şi au învăţat me­reu. Jumătate de zi la şcoală, cealaltă jumătate cu vitele la cîmp, dar cu cartea în mină.“ Cei 10, veniţi la nunta de aur a părinţilor şi la nunta celui mai mic, de pe alte me­leaguri, din Bîrlad, Focşani, Brăila sau Galaţi, stau roată şi se privesc ascultind parcă timpul devenirii lor. Toţi au absolvit cel puţin şcoala me­die, deşi au fost 11 în casă. Dintre ei 7 sînt cadre didac­tice ■ Maricica, Jurist, Geor­­geta, Crizantema, Valeria, Mircea şi Laurenţiu. Am con­vingerea că cei şapte sînt nişte educatori desăvîrşiţi şi atunci cînd ei intră cu cata­logul în casă toţi copiii îi privesc cu nesfîrşită dragoste, cu o mare bucurie. Dumitru, şi Miliţa Talaş­­man şi cei 11 copii ai lor in­tr-o zi însorită de toamnă au trăit un eveniment unic. Al lor fiind, în aceeaşi măsură şi al nostru. Nu au fost pur şi simplu două nunţi — a pă­rinţilor şi a feciorului mai mic — ci şi sărbătorirea hăr­niciei, cinstei, pasiunii pentru învăţătură, a datoriei împli­nite faţă de familie şi socie­tate. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Mîine etapa a XI-a, o etapă al cărei „cap de afiş» este deţinut de partida de la Cluj dintre „U“ — o echipă care, sub comanda antrenorului Onisie, şi-a regăsit ambiţia şi veleităţile — şi U.T.A., care nu mai are nevoie de consi­­­teraţii asupra formei şi regulari­tăţii. Antrenorii Onisie şi Dumi­­trescu vor trimite mîine în teren cele mai bune formaţii pe care le pot prezenta în momentul de faţă... Cititorilor care ne-au în­trebat ce se întimplă cu portarul Gornea, sîntem in măsură să le răspundem că fostul goal-keeper al echipei naţionale şi-a (re) ma­nifestat dorinţa de a părăsi Ara­dul. El intenţionează, se pare, să plece la Petrolul. • Clubul Politehnica Iaşi în­­tîrhpină serioase dificultăţi în or­ganizarea meciului de mâine cu Steaua, ieşenii au informat Fede­raţia de aceste dificultăţi, deşi secretarul general-adjunct al a­­cesteia, Ion Alexandrescu, a ne­gat acest lucru. Se ştie, echipa bucureşteană este privită cu ochi ostili la Iaşi de la povestea aia urîtă cu N. Cursaru in rolul per­­sonajului principal. „Duşmănia“ dintre Politehnica şi Steaua a fost amplificată recent de aşa-zi­­sul „caz Iordache“. • Rapidiștii s-au pegătit asiduu in perioada de întrerupere a cam­pionatului. Ei sunt hotărâți să pă­­răsească periferia clasamentului să se mute mai ,un centru". „Trebuie să câștigăm neapărat meciul cu fiul, ne spunea de­­unăzi Ene Daniel. Victoria noas­tră este absolut necesară pentru... moralul lui Sandu Boc, care se căsătoreşte săptămîna viitoare !“ Jiul a venit, la Bucureşti fără Libardi, căpitanul şi coordonato­rul ei de joc, care continuă să fie indisponibil (a fost supus, ca şi Dumitrache, unei operaţii de a­­pendicită). Tricoul cu numărul 8, va fi încredinţat talentatului ju­­ventist Mulţescu. • Toţi tehnicienii noştri sunt unanimi în a aprecia că cea mai slabă echipă din divizia A este... Petrolul. Clasamentul îi contrazi­ce, e adevărat, dar şi noi suntem­ tentaţi să le dăm dreptate. Fot­balul se joacă, însă, pe puncte şi Petrolul a reuşit să adune TO. Cum, nici Ilie Oană nu prea ştie. Cert este că apreciatul antrenor Ploieştean şi-a dat seama că tru­­pa nu-i merge şi a renunţat la tinerii pe care-i promovase cu atîta curaj. Mîine, în meciul cu Universitatea Craiova, nu vor juca Cozarec, Dobre, Ţaporea şi ilarapu. Vor juca Juhasz, Groşea, Dineuţă. P.S. Am primit, în sfîrşit, o veste bună de la Dan Coe, din Belgia. După ce a marcat nu mai puţin de patru autogoluri — lu­­cru care l-a făcut pe portarul lui Anvers să declare : „Cînd ajunge mingea la Dan, tremură carnea pe mine» —­ exrapidistul a trans­format o lovitură de la 11 m. An­vers a învins cu 1—0, iar ziarele au scris a doua zi : ,,In sfîrșit, Dan a marcat un gol și pentru Anvers". Un eminent pedagog al gustului public 90 de ani de la George Oprescu Cu merite egale în critica de artă şi în cercetarea istoriografi­­că, George Oprescu, a fost în pri­mul rînd, un pedagog. Sunt cri­­■ tici afirmaţi o dată cu el în pe­rioada interbelică, la care găsim uneori analize mai pătrunzătoare şi mai subtile (mai ales cele re­feritoare la fenomenul artistic modern), sunt istorici de artă care, comparativ cu cercetările sale au epuizat în profunzime obiectul investigaţiei. Dar, fără îndoială, nici unul nu a avut perspectiva sa largă, capacitatea sa de sinteză, forţa şi vocaţia de a umple un gol imens în cultura epocii, şi anume acela al cultu­rii artistice. începând din 1904 (anul dobîndirii licenţei în litere), pînă în ultimii ani ai vieţii, nu­mai cu rare intermitenţe a pără­sit catedra, fie că a fost vorba de modestele catedre ale liceelor din Giurgiu şi­­Turnu-Măgurele, fie că a fost vorba de catedrele universităţilor din Cluj, Bucu­reşti, sau aceea a Institutului de arta plastică „N. Grigorescu“. In tot ceea ce a întreprins în afara activităţii didactice propriu-zise, simţim pedagogul. Intre anii 1925—1930 a fost secretar al Comisiei Internaţionale de coo­peraţie a intelectualilor a Ligii Naţiunilor de la Geneva. Aici, a cunoscut şi a conlucrat cu perso­nalităţi ca : A. Einstein, P. Lan­­gevin, E. Curie, H. Bergson, P. Valéry ş.a. In această calitate a avut posibilitatea să facă cunos­cute peste hotare inestimabile valori artistice ale poporului nos­tru. S-a mai remarcat cu compe­tenţa care-l caracteriza şi în do­meniul unei alte activităţi de educaţie artistică, activitatea mu­zeală. m -'­ganizator în anii pu­terii populare al pinacotecii de artă universală a Muzeului ele artă, ori mai tirziu ca preşedinte al Comisiei naţionale a muzeelor. Ar trebui să mai amintim activitatea sa de colecţion:^^^H lecţia sa reunind valori româneşti (Petraşcu, Iset, g­hr­­dy, Steriadi, Ghiaţă), şi alemiei universale (în special desenele postrenascentiste) a pus bazele actualului Muzeu de artă al Academiei R.S. România. Opera lui George Oprescu însumează peste o sută de volume și peste două sute de studii de speciali­tate (în afara cronicilor publica­te consecvent în presa epocii). Am remarcă în special lucrările de sinteză ca : ,,Pictura româ­nească in sec. al XIX-lea“ (1937)-­ „Grafica românească în sec. al XlX-lea“ (1942—1945) sau cele­­ patru volume ale „Manualului de istoria artei“ (1943—­1946) tipărit în mai multe ediţii, care, au că-­ litatea unei riguroase informaţii şi a unei judicioase sistematizări a vastului material la­ care se­­ referă, constituie excelente in­strumente de informare a publi­cului larg. Din opera sa atît de­­ bogată s-ar mai cuveni citate monografiile închinate unor pres­tigioşi artişti afirmaţi în perioada­ naşterea lui (1881-1969) interbelică, dar mai ales mono­grafia de mari dimensiuni „Nico­lae Grigorescu“ (1961), lucrările „Sculptura românească statuară“ (1954), „Bisericile-cetăţi ale saşi­lor din Ardeal (1956), „Vart du paysait roumain“ (1937) ca şi lu­crarea consacrată lui „Géricault“ (1927). In schiţa inevitabil succintă a unei atît de bogate şi semnificative biografii nu se poate trece cu vederea activita­tea sa de iniţiator şi coordonator al unor publicaţii ca : „Analecta“ (1943—1947) şi „Studii şi cerce­tări de istoria artei“, revistă a Institutului de istoria artei a Academiei R. S. România, al că­rui director a fost încă din 1949. Preţuirea unanimă in ţară i-a adus în 1938 titlul de membru corespondent al Academiei, iar în 1949 titlul de academician, iar pe plan extern calitatea de membru corespondent al Institu­tului Franţei, al Societăţii pen­tru istoria artei franceze, al Aca­demiei din Madrid, şi în sfîrşit, de preşedinte de Onoare al Co­misiei naţionale române a Aso­ciaţiei internaţionale a criticilor de artă (A.I.C.A.). Fără îndoială, preţuirea acestei personalităţi marcante a culturii româneşti de către generaţii de studenţi pe care i-a format, dintre care mulţi au devenit colaboratorii săi de mai tirziu, i se adaugă preţuirea întregului popor pentru opera sa de elevată pedagogie spirituală. C. R. CONSTANTINESCU • • • • • In satul Tela se joacă tenis de cimp ! ..Şi tenisul poate deveni sport de masă ! In retier d­in care, peste mări şi ţâri, la Buenos Aires, Hie Năstase di una din cele mai superbe bătălii din strălucita sa carieră spoc­tivă, publicăm aceste însemnări de reporter ca pe un omagiu adus Vede­tei cu putere de exemplu şi, totodată, spiritelor entuziaste care ştiu să-şi aleagă exem­plele de urmat. Am poposit la Ţela, un sat din apropierea Săvîrşinu­­lui, de pe Valea Mureşului, într-una din zilele cînd, la mii de kilometri depărtare, Ţiriac şi Năstase adăugau te­nisului românesc noi neste­mate. Poate de aceea impre­siile mele au fost deosebite, poate de aceea le-am compa­rat şi circumscris permanent „bătăliei“ de la Charlotte pentru cucerirea Salatierei de argint. Da, priveam la băieţii aceştia inimoşi, copii de ţărani dintr-un sat oare­care, cum balotau elegant cu rachetele pe terenul roşu şi peste imaginea reală se su­prapunea aceea a flăcăilor din echipa reprezentativă care impuneau atît de pres­tigios numele României — pentru a cita oară ! — comen­tatorilor şi iubitorilor spor­tului alb din întreaga lume. Dialogul se prinde repede : — A mai jucat vreodată­­ careva dintr-ai tăi tenis de cîmp. Ionel Crișanu — m~am adresat unuia dintre protago­niștii partidei al cărui uimit spectator fusesem. —• Nu. Nici măcar nu știau că există sportul ăsta. — Dar tu, Stela Nistor, ând ai aflat de tenis ? — Am aflat mai de mult. Dar de văzut l-am văzut acum un an, cînd am început să facem terenul. Răspunsuri identice sau a­­proape am primit de la toţi cei 16 tenismeni care au a­­părut la Tela şi care zilnic îşi trec unul altuia rachetele (doar şase au deocamdată în dotare) pentru a se perfec­ţiona în conducerea mingii albe. „Microbul“ a prins re­pede. La mai puțin de doi ani de cînd o rachetă a fost apucată prima dată în mină, numărul amatorilor a crescut la 50. La o atît de rapidă popularitate a tenisului de cîmp nu visaseră nici măcar cei doi pasionaţi profesori, Traian Stoenescu şi Sabin Ardeleanu, unul de matema­tică celălalt de ştiinţele na­turii, care în primăvara tre­cută avuseseră fericita idee de a încerca o încetăţenire a acestui frumos sport. „Nu aveam nici teren, nici echi­pament, nimic, doar dorinţa, dragostea de a auzi şi aici, la Tela, vibraţiile rachetelor — ne spune antrenorul de Start în proba masculină de 100 metri plat din ca­drul cupei tineretului la sate, Ediţia 1971 Foto : P. TÎNJALA azi, Stoenescu. De experienţă ca antrenori nici pomeneală, iar ca jucători... Am avut, orice s-ar spune, mare curaj de ne-am apucat de treaba asta, mai ales că încercările anterioare de a face o echipă de fotbal sau volei dăduseră greş. Ceea ce ne-a ambiţionat mai tare au fost succesele pe care cele două mari rachete ale noastre le obţineau pe toate terenurile lumii. De­monstraţia că avem talent la tenis, că poate fi valorificat la modul suprem, era făcută. Am considerat că e de dato­ria fiecărui pasionat să pună umărul, acolo unde se află, la atragerea unui număr cît mai mare de practicanţi din rîndul cărora să se recruteze continuatorii renumelui de azi“. Şi cei doi profesori au trecut la fapte. Folosind ma­teriale locale, munca entu­ziastă a elevilor, documenta­ţia din cărţile de specialitate, au îmbogăţit, în scurt timp, baza sportivă a şcolii cu un frumos teren de tenis. De la Comitetul judeţean Arad al U.T.C. şi C.J.E.F.S., unde la început au fost priviţi cu oarecare neîncredere (tenis de cîmp la Ţela­r !)­ li s-a pus totuşi la dispoziţie un minimum de materiale spor­tive : cîteva rachete, cîteva mingi, ceva echipament adec­vat. A urmat perioada cea mai grea: ceasuri după cea­suri, zile după zile, luni de antrenament, cînd băieţii şi fetele trebuiau să înveţe al­fabetul, de la a ţine racheta în mină şi pînă la­­a servi şi prelua. Apoi , etapa selecţio­nării celor mai talentaţi, a „posibililor“ de modelat. Primele concursuri, însă, nu au fost deloc încurajatoare. DIN AGENDA INIŢIATIVELOR EXEMPLARE Oricum, lipsa de experienţă îşi spunea răspicat cuvîntul. Au existat şi momente de cumpănă.­ „Să mai conti­nuăm oare ? Nu cumva au ■dreptate cei care ne spun că nu-i de noi sportul ăsta ?“ Dar de la radio, din presă noi veşti de peste mări şi ţări le aduceau încurajări din partea lui Năstase şi Ţiriac — prin impresionantele­­ lor succese pe care le obţineau ■— şi uite-aşa, un băiat reuşea cite un hack-hand perfect şi „curajul“ revenea la loc. S-au conturat, încet-încet, elemen­tele de bază, „primele ra­chete“, ale echipei : Ionel Crişan, Stela Nistor, Traian Mateiaş, Cornel Neaga, Lu­­cica Heleborg. Anul 1971 — an de succese. La campio­natul iraţional de copii, faza pe judeţ, primele trei locuri sunt ocupate de tenismenii din Ţela. La Cluj, la etapa finală a campionatului naţio­nal de juniori, pe foile de arbitraj erau trecuţi şi jucă­torii din Ţela, cîştigători ai etapei judeţene. In fiecare zi la Tela antre­namentele continuă , înfrigu­rat. Inimoşii au prins şi mai mare curaj după confruntă­rile oficiale în faţa publicului străin. Acum se pregătesc din vreme participările viitoare, unde vizează... trofee, vic­torii. Aşadar, o demonstraţie a fost făcută convingător, în felul ei, şi în satul de pe Va­lea Mureşului. Am consem­nat-o îndeplinind totodată do­rinţa autorilor ei ca, pe calea care ne stă la îndemână, Ţi­riac şi Năstase să afle că au fost şi sunt modele pentru 16 tenismeni tineri, că au urmaşi de nădejde care le vor prelua cu cinste „serviciile“! Aşadar, prin iniţiativa lor, sportivii din satul Ţelă au a­­d­resat pasionaţilor de tenis din întreaga ţară un tineresc : Flag ! Cine răspunde ? OCT­A­VI AN MILEA • • UN ANIMATOR AL VIEŢII SPORTIVE A SATULUI • RUGBISTUL VIE UI..V1­. li VIA AN Intîmplător, nu demult, mă aflam la Iaşi cind­ aveau loc în­trecerile­­ finale ale asociaţiilor sportive din judeţ. Nici nu ştiu exact în cadrul cărei competiţii se desfăşurau pasionatele între­ceri. M-au captivat prin expre­sia lor tinerească, prin pasiunea şi ardoarea cu care-şi disputau sportivii săteni şansele pentru titlurile de campioni ai jude­ţului, prin spiritul de înaltă sportivitate în care înţelegeau să lupte pentru întîietate. Dar ceea ce m-a frapat mai mult a fost fapta pe care am aflat-o acolo, şi anume, cu acest prilej, sportivii asociaţiei din comuna Prisăcani au ocupat locul întîi cu o performanţă demnă de in­vidiat : şapte medalii de aur, opt de argint şi un număr destul de însemnat de menţiuni. Sigur că faptul n-a putut trece neobservat şi din pură curiozi­tate reportericească am vrut să-i cunosc mai de-aproape, cum s-ar zice la ei acasă, pe autorii acestor performanţe absolut spectaculoase. — La noi, pasiunea pentru sport — ne spune primarul Mi­hai Gafiţa — este veche. Tine­retul nostru ştie să-şi petreacă timpul liber in mod plăcut şi util, intr-adevăr , la căminul cultural în cadrul echipei de dansuri sau a celei de teatru, la brigada artistică dar, mai ales, pe terenurile de sport. Din iniţiativa organizaţiei U.T.C. din comună, cu sprijinul nostru, al Consiliului popular, al C.A.P., tinerii noştri cooperatori, prin muncă patriotică, au amenajat un teren de fotbal, unul de volei, altul de handbal, o pistă de atletism, una de popice, o sală de sport în care de obicei se practică ţrinta sau, cum li se spune altfel, luptele. Sîntem îndemnaţi să aflăm cite ceva din viaţa asociaţiei sportive. Terenul se lasă repede investigat. — Asociaţia noastră — ne spune cooperatorul Constantin Musteaţă, preşedintele asocia­ţiei sportive din Prisăcani şi component al echipei de lupte — a luat fiinţă acum câţiva ani şi numără acum peste 200 de membri. Tinerii de-aici, din Prisăcani, practică fotbalul, vo­leiul, handbalul, atletismul şi luptele. Datorită condiţiilor de care dispunem — terenurile pe care le vedeţi, plus dotarea ma­terială asigurată din fondurile cooperativei din procentul care ni se cuvine şi­ din cotizaţii — rezultatele obţinute sunt şi ele meritorii. Sunt tineri ca Geta Trifan, Ion Gafiţa — secretarul organizaţiei U.T.C. — Petre Irimie şi mulţi alţii care au ob­ţinut succese, rezultate bune şi pe terenurile cooperativei, dar şi pe terenurile de sport. Echipa noastră de lupte a participat la faza finală pe ţară. Faptul că de acolo nu ne-am întors cu nici o medalie nu ne-a descu­rajat ci, din contră, ne-am pus cu şi mai multă rivnă şi ambi­ţie pe pregătire. Pregătire teh­nică, fizică şi, bineînţeles, tac­tică. Vrem ca din comuna noas­tră să ajungă şi un campion naţional. Avem ambiţia asta. Vizităm bazele sportive. In­tr-o parte a terenului de fotbal ,,o grămadă“ de tineri îmbrăcaţi în echipament sportiv ascultau cu atenţie sfaturile antrenoru­lui.­­ — Echipa de fotbal ? am în­trebat eu aşa, intr-o doară, deşi, eram sigur că aşa era. — Nu, îmi spune preşedintele asociaţiei, este echipa de rugbi de care am uitat să­­ amintesc. Da noi rugbi-ul a pătruns şi se joacă cu pasiune. — Cine îi iniţiază pe tineri în tainele acestui sport ? — însuşi preşedintele coope­rativei agricole de producţie, to­varăşul inginer Nicolae Balcan ! Surprinşi de veste, ne apro­piem de antrenorul echipei, de preşedintele C.A.P., de sporti­vul de mare performanță care a fost Nicolae Balcan, de ingi­nerul agronom... — Nicolae Balcan, aici ?­­— Da ! Și faptul nu trebuie să vă mire. Am fost ani la rînd component al echipei de rugbi „Politehnica“ Iași, iar mai apoi antrenorul acesteia. Sportul m-a plimbat prin aproape în­ I treaga Europă prilejuindu-mi j multe satisfacţii, dar dragostea i pentru pămînt a fost mult. mai j mare. Am îmbrăţişat profesiu­­j­nea de inginer agronom pentru I care a trebuit să mă pregătesc ani la rînd. Acum, după cum aţi aflat, conduc treburile cooperativei agricole din co­mună dar „divorţul“ meu de sport n-a fost total după cum vedeţi. Sunt de doi ani aici, în mijlocul acestor oameni, in mijlocul acestor tineri şi­­trebuie să vă măr­turisesc că mă simt foarte bine. Entuziasmul lor în muncă, dragostea lor pentru sport m-au cîştigat. Comitetul organizaţiei U.T.C. se dovedeşte receptiv la pa­siunile sportive ale tinerilor, întreprinde şi organizează tot timpul întreceri, competiţii. In general pot să vă spun că sportul le-a intrat în singe nu numai tinerilor, ci tu­turor oamenilor din comună. Dacă anul acesta sportivii din Prisăcani au obţinut succese la atletism, volei, lupte vă încre­dinţez că nu va trece mult timp pînă cînd iţe­ va duce vestea şi despre rugbiştii de aici. Vreau să spun că cunosc bine oamenii, aceiaşi cu care lucrez zi de zi şi pe tarlalele cooperativei şi pe terenul de sport şi ştiu ce pot şi cît pot, cînd e la mijloc pa­siunea, dăruirea, ambiţia şi or­goliul local TAXASE SILVESTRE 99 DE REFERATE Academia de Studii Economi­ce din Bucureşti este gazda secţiei a VIX-a de comunicări ştiinţifice ale studenţilor din toată ţara pe teme alese din domeniul economiei politice, ciberneticii, calculului şi eco­nomiei de ramură. Pentru ieri şi astăzi a fost programată prezentarea a 99 de expuneri precum şi mai bine de zece ore de discuţii în plen ale partici­panţilor studenţi in ultimii ani ai facultăţilor , alături de profesori, asistenţi şi lectori care le-au fost conducători ştiinţifici. Se detaşază, prin a­­daptabilitatea lor lucrările : „Rolul factorului industrial in sporirea eficienţei muncii so­ciale în ţara noastră“, autori I. Bucur şi V. Mihai, studenţi în anul III la Facultatea de e­­cono­mie politică din cadrul A.S.L. Bucureşti, „Cointeresa­rea materială personală a ţără­nimii cooperatiste“, autori Flo­­rea Aniţei şi Al. Oprea de la aceeaşi facultate, „Participa­rea României la circuitul eco­nomic mondial“, autori Al. Cioarnă, I. Rotaru şi I. Scoper­­cea, studenţi la Facultatea de studii economice din cadrul Universităţii Timişoara. „Mo­delul matematic şi folosirea lui în economia politică“, autori Gh. Boldeanu de la Facultatea de economie politică din cadrul A.S.E. Bucureşti. „Pregătirea intelectualităţii tehnice-compo­­nentă a politicii reproducţiei lărgite a forţei de muncă cali­ficate“ autori I. Manole, O. Moldoveanu şi St. Muşăroiu. „Teorii cu privire la echilibrul economic şi monetar", autori V. Coste de la Facultatea de studii economice din Iaşi, „Concepte cibernetice folosite în conducerea întreprinderilor“ autori C. Negru şi O. Cristuţu, de la Facultatea de cibernetică economică Bucureşti, „Folosi­rea balanţei legăturilor dintre ramuri şi planificarea investi­ţiilor“, autor N. Scurtu, de la Facultatea de studii economice din Craiova, ş.a. (G. F.). TELEGRAMĂ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tuturor comuniştilor şi al întregului nostru popor, vă­ trans­mitem dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist din Canada şi prin dumneavoastră, tu­turor comuniştilor şi clasei muncitoare canadiene un cald salut frăţesc şi urări de succes în traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului, în activitatea partidului dv. consacrată aspiraţiilor de pace, democraţie şi socialism ale oamenilor muncii cana­dieni, luptei împotriva imperialismului, pentru înţelegere şi colaborare internaţională. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile tovă­răşeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Canada se vor dezvolta şi în viitor, pe baza principiilor marxism-leninismului, internaţionalismului proletar, ale inde­pendenţei, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, în interesul întăririi prieteniei dintre partidele şi po­poarele noastre, al cauzei generale a păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In mai multe secţii ale Uzinelor de tractoare din Braşov au in­trat­ in u, dal piesele care vor compune tractorul cu nr. 300 OoO. Ziua cind va ieşi din probi acest tractor coincide cu împlinirea ? 25 de ani de la fabricaţia primului tractor românesc • Tinerii din municipiul Cluj şi-au depăşit angajamentele şi prevederile la capitolul muncă patriotică, realizînd 3 200 000 Iei la lucrări nefi­nanţate • In acest an tinerii din oraşul Vulcan au trimis oţelă­­riilor peste 550 de tone de metale vechi . Cel mai bun şofer din judeţul Buzău a fost declarat Matei Nicolae de la Autobaza Itm. Sărat, cîştigător al concursului profesional „Stăpîn pe volan“ • Deschis în municipiul Bacău, „Clubul actualităţilor pentru tine­ret“ a găzduit dezbaterea „Implicaţiile politice ale integrării pro­fesionale a tinerilor“, cu invitaţi din întreprinderi, şcoli, cadre U.T.C., conducători din întreprinderi • IIn cadrul acţiunii „Săp­­tămina cărţii social-politice pentru tineret“, la Petroşani­ a fost organizat un „Magazin social-politic“. Cu acest prilej a fost inau­gurată expoziţia „Tineretul şi cartea social-politică“, s-au audiat expunerile „Elementele definitorii ale etapei făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, „Dezvoltarea mineritului în Va­lea Jiului în etapa actuală“ etc.­­ 40 de tineri, secretari ai orga­nizaţiilor U.T.C., activişti din Sighetul Marmaţiei au plecat, prin B.T.T., intr-un schimb de experienţă în judeţele Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sibiu şi Cluj . La Sibiu s-a deschis ex­poziţia de monede şi medalii comemorative „Vasile Coman“ “ Mihai Mocanu este autorul expozi­ţiei de metalo­ plastie deschisă în oraşul Cîmpina . In cadrul manifestărilor închinate sărbătoririi 2. 120 de ani la înfiinţarea Fabricii de pîine „Steagul roşu» din Capitală, tinerii s-au întîlnit cu muncitori vîrstnici, vechi militanţi ai mişcării comuniste din ţara noastră . „Timpuri glorioase de aduceri aminte« este tema simpozionului prezentat în organiza­ţiile U.T.C. din judeţul Bacău. In 6 organizaţii a avut loc procesul cinematografic „Pasul hotărîtor« . Originala expoziţie „Jocuri de culoare« de la clubul „Siderurgistul“ din Hunedoara prezintă peste 250 de tablouri realizate de cei 30 de membri ai cercului de artă plastică . Peste 2 000 de tineri din judeţul Botoşani şi-au exprimat dorinţa să participe la concursul „Să cunoaştem legile ţării« care se va desfăşura în perioada 1 decembrie a.c.—1 martie 1972 (De la corespondenţii noştri : Aurel Crîng, Maria Jugănariu, Gheorghe Lisac, Stelian Gherghescu, Ioan Vlad, Ștefan Bîrlea, Ionel Andra­­şoni, Corneliu Fociuc, Gh. Voicu, Corvin Alexe, Ion Tomescu, Dan Florescu). SÂMBĂTA 27 NOIEMBRIE 1971 SIMBATA. 27 NOIEMBRIE 1971 NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Luceafă­­ rul (oreje 9- 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21) Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Fero­viar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 1130; 13,45; 16; 18,15; 20,30), OLIVER : rulează la Patria (o­­rele 9,30; 13; 16,30; 20), Modern (o­­rele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20), PIAŢA ROŞIE : rulează la Bu­­zeşti (orele 16; 19,15). ANIA CELOR O MIE DE ZILE : rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 9,30- 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIM­BO : rulează la Timpuri Noi (o­­rele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45; 20,15 în continuare). CASTANELE SUNT BUNE : ru­lează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15 - 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în conti­nuare) , Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA: rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS : ru­lează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,35; 20,30), Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pa­cea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la Bucegi (orele 15,45; 18; 20,15). BRIGADA DIVERSE IN ALER­TĂ : ru­lează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15) B.D. INTRA IN ACTIUNE . BRIGADA DIVERSE IN AL­EH­­TA : rulează la Munca (orele 15,15; 19). AEROPORTUL: rulează la Popu­lar (orele 16, 19). SCOATE-ŢI PALARIA CIND SĂRUŢI : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,30). TICK, TICK, TICK : rulează la Cringaşi (orele 15,30; 18; 20,15). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Moşilor (orele 10, 16; 14,30). N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA : rulează la Fio­­reasca (orele 15,30; 18; 20.30). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17.45, 20). HELLO, DOLLY ! : rulează la Rahova (orele 15,30; 19). VOI SARI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30- 16; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Laromet (orele 12- 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). TERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). NICHOLAS NICKELEBY : (orele 10, 12; 14,15). NAVIGATORUL (orele 16,30; 18,45), rulează la cine­­mateca — Union. SIMBĂTA, 27 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) CAMERA DE ALĂTURI — ora 20 ; (Sala Stu­dio) : CINE EŞTI TU ? — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; ŞI EU AM FOST IN ARCADIA — ora 19,30; (Sala Stu­dio) : VIZIUNI FLAMANDE — ora 20; Teatrul de Comedie : IN­TERESUL GENERAL — ora 20 • Teatrul Evreiesc ; PE PLACUL TUTUROR — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Satov) : BIM­­BIRICA — ora 19,30; (Cal. Victo­riei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : MINI- JAZ CU MAXI-HAZ — ora 19.30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulancara“ (Schitu Măgureanu) : PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) : POVESTIRI DIN PĂDU­REA VIENEZĂ — ora 20 ; Stu­dioul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE — ora 20; Teatrul Giuleşti : GEA­MANDURA — ora 19.30; (la Sala Palatului) : COMEDIE CU OL­TENI ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LEGENDA ŞI DOR — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : PARADA RISULUI — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : COMOARA DIN INSULA PIRA­TILOR — ora 16. DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 191 Teatrul de Operetă : PAGANY — ora 10; SE MĂRITA FETEL — ora 19,30; Teatrul Națion. „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) CUI I-E FRICĂ DE VIRGINI. WOOLF? — ora 10,30- COAN. CHIRIȚA — ora 15,30; SURORIL BOGA — ora 20;. (Sala Studio) SA NU-ȚI FACI PHAVAi.IE O SCARĂ — ora 10,30; MOaRtk. ITT rpTR»»-*- --ni' are. 15,31 PRIMA ZI DE LIBERTATE — or 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (E­ d. Magheru) : ADIO CHARLIE — or 10; BUNA SEARA: DOMNUL WILDE — ora 19,30;­­Sala studio: SUS PE ACOPERIS IN SAC - ora 10,30; GAIŢELE — ora 1( Teatrul de Comedie : CHER­AN­TOINE — ora 10,30; NICNIC - ora 15,30; OPINIA PUBLICĂ - ora 20; Teatrul Evreiesc : DIBUI — ora 11; DOUA NUNŢI ŞI UI DIVORŢ — ora 19,30- Teatrul ,,C Tănase­ (Sala Savoy) ; BIMBIRI­CA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) VOX BOEMA — ora 19,30; Teatre „Ion Vasilescu“ . CÎND REVOL­VERELE TAC — ora 10 şi 19,30 (la Sala Palatului) : PARADISUL REVISTEI — ora 16 şi 19,30; Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra (Schitu Măgureanu) ; D-AL CARNAVALULUI — ora 10.30 LEONCE ŞI LENA — ora 15; ZIA­RIŞTII — ora 20; (sala Studio) DOMNIŞOARA DE BELLE-ISL — ora 10,30 şi 20; IUBIRE PEN­TRU IUBIRE — ora 15; Studiul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFII SECTORULUI SUFLETE — or 20; Teatrul Giuleşti GILCEVIL DIN CHIOGGIA — ora 19.30: CO­MEDIE CU OLTENI — ora 10 Ansamblul „Rapsodia Romia- LEGENDA ŞI DOR — ora 19 3­1 Circul „Globus“ : PARADA RI­SULUI — ora 16 şi 19.30: Tc?'At „Ion Creangă" : POVESTE NE­TERMINATĂ —­ora 10; PINOC CHIO — ora 10. SIMBĂTA, 27 NOIEMBRIE 1371 16.15 Deschiderii emisiunii. 19.00 Bună seara fete ! Bună seară, bă­ieţi !; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de­sen; 19,30 Telejurnalul de sea­ră; 20,00 Săptămîna internaţiona­lă; 20,15 Tele-enciclopedia; 21,00 Film serial „Invadatorii« (II); 21,50 Teledivertismerut. Dicţionar muzical-distractiv — Litera ,.G­.. Ediţie specială de Angel Grigo­­riu şi Romeo Iorgulescu. Cu : Miluţă Gheorghiu Al. Giugaru, N. Gordescu, Elvira Godeanu," Ni­­neta Gusti Ion Popescu-Copo, Emil Gavriş, Valeria Gagialov, Monica Ghiuţă, Aurel Giurumia, Gîgă, Ruxandra Ghiaţă, Gabriel Gheorghiu, Dan Gherasim, Aurel Giroveanu, Juliette Grecu, Tudor Gheorghe George Gershwin* 22:50 Telejurnalul de noapte. Sport: 23:05 Un cîntec de demult. Seară de romanţe cu Doina Badea, Ilea­na Sărăroiu, Nicolae Niţescu. Conducerea muzicală Nicuşor Pre­­descu. Emisiune de Dumitru Ci­­hodaru şi Virgil Comşa. DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 1971. PROGRAMUL I 3.15 Gimnastica, pentru toţi; 8,30 „Cravatele roşii“ 10,00 Viaţa satu­lui; 11,10 Să înţelegem muzica — ciclu de iniţiere muzicală; 12,00 De strajă patriei; 12,30 Emisiune în limba maghiară ; 14.00 Sport. Fotbal : Rapid — Jiul Petroşani (Divizia A). Transmisiune directă de la­­ Stadionul Republicii. Box: Polonia — R.F.G. înregistrare de la Wroclaw; 16.00 Postmeridian; 17.10 Film serial pentru tineret: Planeta giganţilor; 18.00 Cântare patriei — concurs coral interju­­deţean; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reportajul săptămînii. Un drum. Uzina de autocamioane din Braşov la jumătate de veac de existenţă* 20,20 Film artistic . Căpitanul Fracasse; 22,05 Micro­­revista — Constanţa; 22,35 Tele­jurnalul de noapte; 22,45 Dumini­ca sportivă. PROGR­AMUL II 20,00 Spectacol de balet TV.; 20,50 Săptămîna culturală bucureş­teană; 21,05 Buletin de ştiri; 21,10 Vă invităm la Muzeul literaturii române; 21,30 Intermezzo muzical cu orchestra Gherase Puică; 21,45 Noutăţi ştiinţifice şi tehnice din lumea întreagă; 21.55 Film serial ; Invadatorii (i) — reluare.

Next