Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-27 / nr. 7008
I SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Rădulescu, a primit vineri la amiază pe V. Kalambarov, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru Aprovizionarea Tehnico- Materială, preşedintele părţii sovietice in Comisia românosovietică de colaborare tehnicoştiinţifică. Tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a primit în ziua de 26 noiembrie delegaţia Comitetului Federal de Planificare Socială al R.S.F. Iugoslavia, condusă de Vladimir Pejovski, director general adjunct, care a efectuat un schimb de experienţă cu privire la metodele de planificare din cele două ţări. La invitaţia ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Regatului Maroc, dr. Abdellatif Filali, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România, între 3 şi 7, decembrie 1971. Intre 23 şi 26 noiembrie 1971 a avut loc, la Bucureşti, sesiunea a douăzeci şi şasea a Comisiei romăno-sovietice de colaborare tehnico-ştiinţifică. Sesiunea a examinat modul de îndeplinire a tematicii de colaborare tehnico-ştiinţifică adoptată la sesiunea a douăzeci şi cincea şi a convenit tematica de colaborare pe perioada următoare. Potrivit celor prevăzute in protocolul încheiat cu această ocazie, cele două părţi îşi vor transmite documentaţii tehnice şi îşi vor delega specialişti pentru cunoaşterea reciprocă a realizărilor tehnicoştiinţifice şi a experienţei în producţie, în special în domeniile : construcţiilor de maşini, industriei chimice, industriei de extracţie, energiei electrice, industriei metalurgice ş.a. CRONICA U. T. C. Vineri dimineaţa a părăsit Capitala Mihai Diaconu, activist al Comitetului executiv al U.A.S.R., care va participa la seminarul internaţional pe tema „Lupta împotriva analfabetismului — sarcină importantă pentru consolidarea independenţei naţionale şi progres social11, organizat la Aden, între 29 noiembrie—5 decembrie a.c. La plecare, pe aeroportul Otopeni a fost condus de Dan Mihai Bîrliba, secretar al Consiliului U.A.S.R., de activiști ai Comitetului executiv al U.A.S.R. 11 ramuri (Urmare din pag. 1) Bătrinul îmi arată casa. E mindru că fiecare din cei 11 feciori ai săi au contribuit cu ceva la frumuseţea casei sale de acum. „I-am învăţat pe copiii mei, ne spune bătrînul, să fie harnici, cinstiţi să se străduiască mereu să facă mimai fapte bune, să slujească ţara şi să nu se mulţumească cu puţin, mereu să fie nemulţumiţi de ei înşişi l-am învăţat să-şi trăiască viaţa din plin şi să se bucure de viaţii, dar bucuria să o caute în felul cum îşi fac datoria faţă de marea familie „ poporul“. Bătrîna este înconjurată de cei 11 şi de o puzderie de nepoţi. Nu ştiu dacă am mai văzut vreodată o femeie I atit de fericită. Ochii ei şi-au schimbat culoarea. Mă apro- pii de ea, dar am sentimen- j tul că aduc un vînt din a- | fără spre bucuria ei de acum. I „Nu a fost uşor, îmi spune. Să creşti 11 copii şi să mun- j ceşti zi de zi la cîmp nu este deloc uşor. Dar fiecare om are o datorie mare şi deosebit de grea în viaţa asta. Datoria mea a fost să-i cresc pe toţi cu aceeaşi dragoste, să-i fac oameni drepţi şi cinstiţi. Am reuşit. Aici au şi ei un mare merit. Fiindcă au muncit şi au învăţat mereu. Jumătate de zi la şcoală, cealaltă jumătate cu vitele la cîmp, dar cu cartea în mină.“ Cei 10, veniţi la nunta de aur a părinţilor şi la nunta celui mai mic, de pe alte meleaguri, din Bîrlad, Focşani, Brăila sau Galaţi, stau roată şi se privesc ascultind parcă timpul devenirii lor. Toţi au absolvit cel puţin şcoala medie, deşi au fost 11 în casă. Dintre ei 7 sînt cadre didactice ■ Maricica, Jurist, Georgeta, Crizantema, Valeria, Mircea şi Laurenţiu. Am convingerea că cei şapte sînt nişte educatori desăvîrşiţi şi atunci cînd ei intră cu catalogul în casă toţi copiii îi privesc cu nesfîrşită dragoste, cu o mare bucurie. Dumitru, şi Miliţa Talaşman şi cei 11 copii ai lor intr-o zi însorită de toamnă au trăit un eveniment unic. Al lor fiind, în aceeaşi măsură şi al nostru. Nu au fost pur şi simplu două nunţi — a părinţilor şi a feciorului mai mic — ci şi sărbătorirea hărniciei, cinstei, pasiunii pentru învăţătură, a datoriei împlinite faţă de familie şi societate. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Mîine etapa a XI-a, o etapă al cărei „cap de afiş» este deţinut de partida de la Cluj dintre „U“ — o echipă care, sub comanda antrenorului Onisie, şi-a regăsit ambiţia şi veleităţile — şi U.T.A., care nu mai are nevoie de consiteraţii asupra formei şi regularităţii. Antrenorii Onisie şi Dumitrescu vor trimite mîine în teren cele mai bune formaţii pe care le pot prezenta în momentul de faţă... Cititorilor care ne-au întrebat ce se întimplă cu portarul Gornea, sîntem in măsură să le răspundem că fostul goal-keeper al echipei naţionale şi-a (re) manifestat dorinţa de a părăsi Aradul. El intenţionează, se pare, să plece la Petrolul. • Clubul Politehnica Iaşi întîrhpină serioase dificultăţi în organizarea meciului de mâine cu Steaua, ieşenii au informat Federaţia de aceste dificultăţi, deşi secretarul general-adjunct al acesteia, Ion Alexandrescu, a negat acest lucru. Se ştie, echipa bucureşteană este privită cu ochi ostili la Iaşi de la povestea aia urîtă cu N. Cursaru in rolul personajului principal. „Duşmănia“ dintre Politehnica şi Steaua a fost amplificată recent de aşa-zisul „caz Iordache“. • Rapidiștii s-au pegătit asiduu in perioada de întrerupere a campionatului. Ei sunt hotărâți să părăsească periferia clasamentului să se mute mai ,un centru". „Trebuie să câștigăm neapărat meciul cu fiul, ne spunea deunăzi Ene Daniel. Victoria noastră este absolut necesară pentru... moralul lui Sandu Boc, care se căsătoreşte săptămîna viitoare !“ Jiul a venit, la Bucureşti fără Libardi, căpitanul şi coordonatorul ei de joc, care continuă să fie indisponibil (a fost supus, ca şi Dumitrache, unei operaţii de apendicită). Tricoul cu numărul 8, va fi încredinţat talentatului juventist Mulţescu. • Toţi tehnicienii noştri sunt unanimi în a aprecia că cea mai slabă echipă din divizia A este... Petrolul. Clasamentul îi contrazice, e adevărat, dar şi noi suntem tentaţi să le dăm dreptate. Fotbalul se joacă, însă, pe puncte şi Petrolul a reuşit să adune TO. Cum, nici Ilie Oană nu prea ştie. Cert este că apreciatul antrenor Ploieştean şi-a dat seama că trupa nu-i merge şi a renunţat la tinerii pe care-i promovase cu atîta curaj. Mîine, în meciul cu Universitatea Craiova, nu vor juca Cozarec, Dobre, Ţaporea şi ilarapu. Vor juca Juhasz, Groşea, Dineuţă. P.S. Am primit, în sfîrşit, o veste bună de la Dan Coe, din Belgia. După ce a marcat nu mai puţin de patru autogoluri — lucru care l-a făcut pe portarul lui Anvers să declare : „Cînd ajunge mingea la Dan, tremură carnea pe mine» — exrapidistul a transformat o lovitură de la 11 m. Anvers a învins cu 1—0, iar ziarele au scris a doua zi : ,,In sfîrșit, Dan a marcat un gol și pentru Anvers". Un eminent pedagog al gustului public 90 de ani de la George Oprescu Cu merite egale în critica de artă şi în cercetarea istoriografică, George Oprescu, a fost în primul rînd, un pedagog. Sunt cri■ tici afirmaţi o dată cu el în perioada interbelică, la care găsim uneori analize mai pătrunzătoare şi mai subtile (mai ales cele referitoare la fenomenul artistic modern), sunt istorici de artă care, comparativ cu cercetările sale au epuizat în profunzime obiectul investigaţiei. Dar, fără îndoială, nici unul nu a avut perspectiva sa largă, capacitatea sa de sinteză, forţa şi vocaţia de a umple un gol imens în cultura epocii, şi anume acela al culturii artistice. începând din 1904 (anul dobîndirii licenţei în litere), pînă în ultimii ani ai vieţii, numai cu rare intermitenţe a părăsit catedra, fie că a fost vorba de modestele catedre ale liceelor din Giurgiu şiTurnu-Măgurele, fie că a fost vorba de catedrele universităţilor din Cluj, Bucureşti, sau aceea a Institutului de arta plastică „N. Grigorescu“. In tot ceea ce a întreprins în afara activităţii didactice propriu-zise, simţim pedagogul. Intre anii 1925—1930 a fost secretar al Comisiei Internaţionale de cooperaţie a intelectualilor a Ligii Naţiunilor de la Geneva. Aici, a cunoscut şi a conlucrat cu personalităţi ca : A. Einstein, P. Langevin, E. Curie, H. Bergson, P. Valéry ş.a. In această calitate a avut posibilitatea să facă cunoscute peste hotare inestimabile valori artistice ale poporului nostru. S-a mai remarcat cu competenţa care-l caracteriza şi în domeniul unei alte activităţi de educaţie artistică, activitatea muzeală. m -'ganizator în anii puterii populare al pinacotecii de artă universală a Muzeului ele artă, ori mai tirziu ca preşedinte al Comisiei naţionale a muzeelor. Ar trebui să mai amintim activitatea sa de colecţion:^^^H lecţia sa reunind valori româneşti (Petraşcu, Iset, ghrdy, Steriadi, Ghiaţă), şi alemiei universale (în special desenele postrenascentiste) a pus bazele actualului Muzeu de artă al Academiei R.S. România. Opera lui George Oprescu însumează peste o sută de volume și peste două sute de studii de specialitate (în afara cronicilor publicate consecvent în presa epocii). Am remarcă în special lucrările de sinteză ca : ,,Pictura românească in sec. al XIX-lea“ (1937)- „Grafica românească în sec. al XlX-lea“ (1942—1945) sau cele patru volume ale „Manualului de istoria artei“ (1943—1946) tipărit în mai multe ediţii, care, au că- litatea unei riguroase informaţii şi a unei judicioase sistematizări a vastului material la care se referă, constituie excelente instrumente de informare a publicului larg. Din opera sa atît de bogată s-ar mai cuveni citate monografiile închinate unor prestigioşi artişti afirmaţi în perioada naşterea lui (1881-1969) interbelică, dar mai ales monografia de mari dimensiuni „Nicolae Grigorescu“ (1961), lucrările „Sculptura românească statuară“ (1954), „Bisericile-cetăţi ale saşilor din Ardeal (1956), „Vart du paysait roumain“ (1937) ca şi lucrarea consacrată lui „Géricault“ (1927). In schiţa inevitabil succintă a unei atît de bogate şi semnificative biografii nu se poate trece cu vederea activitatea sa de iniţiator şi coordonator al unor publicaţii ca : „Analecta“ (1943—1947) şi „Studii şi cercetări de istoria artei“, revistă a Institutului de istoria artei a Academiei R. S. România, al cărui director a fost încă din 1949. Preţuirea unanimă in ţară i-a adus în 1938 titlul de membru corespondent al Academiei, iar în 1949 titlul de academician, iar pe plan extern calitatea de membru corespondent al Institutului Franţei, al Societăţii pentru istoria artei franceze, al Academiei din Madrid, şi în sfîrşit, de preşedinte de Onoare al Comisiei naţionale române a Asociaţiei internaţionale a criticilor de artă (A.I.C.A.). Fără îndoială, preţuirea acestei personalităţi marcante a culturii româneşti de către generaţii de studenţi pe care i-a format, dintre care mulţi au devenit colaboratorii săi de mai tirziu, i se adaugă preţuirea întregului popor pentru opera sa de elevată pedagogie spirituală. C. R. CONSTANTINESCU • • • • • In satul Tela se joacă tenis de cimp ! ..Şi tenisul poate deveni sport de masă ! In retier din care, peste mări şi ţâri, la Buenos Aires, Hie Năstase di una din cele mai superbe bătălii din strălucita sa carieră spoctivă, publicăm aceste însemnări de reporter ca pe un omagiu adus Vedetei cu putere de exemplu şi, totodată, spiritelor entuziaste care ştiu să-şi aleagă exemplele de urmat. Am poposit la Ţela, un sat din apropierea Săvîrşinului, de pe Valea Mureşului, într-una din zilele cînd, la mii de kilometri depărtare, Ţiriac şi Năstase adăugau tenisului românesc noi nestemate. Poate de aceea impresiile mele au fost deosebite, poate de aceea le-am comparat şi circumscris permanent „bătăliei“ de la Charlotte pentru cucerirea Salatierei de argint. Da, priveam la băieţii aceştia inimoşi, copii de ţărani dintr-un sat oarecare, cum balotau elegant cu rachetele pe terenul roşu şi peste imaginea reală se suprapunea aceea a flăcăilor din echipa reprezentativă care impuneau atît de prestigios numele României — pentru a cita oară ! — comentatorilor şi iubitorilor sportului alb din întreaga lume. Dialogul se prinde repede : — A mai jucat vreodată careva dintr-ai tăi tenis de cîmp. Ionel Crișanu — m~am adresat unuia dintre protagoniștii partidei al cărui uimit spectator fusesem. —• Nu. Nici măcar nu știau că există sportul ăsta. — Dar tu, Stela Nistor, ând ai aflat de tenis ? — Am aflat mai de mult. Dar de văzut l-am văzut acum un an, cînd am început să facem terenul. Răspunsuri identice sau aproape am primit de la toţi cei 16 tenismeni care au apărut la Tela şi care zilnic îşi trec unul altuia rachetele (doar şase au deocamdată în dotare) pentru a se perfecţiona în conducerea mingii albe. „Microbul“ a prins repede. La mai puțin de doi ani de cînd o rachetă a fost apucată prima dată în mină, numărul amatorilor a crescut la 50. La o atît de rapidă popularitate a tenisului de cîmp nu visaseră nici măcar cei doi pasionaţi profesori, Traian Stoenescu şi Sabin Ardeleanu, unul de matematică celălalt de ştiinţele naturii, care în primăvara trecută avuseseră fericita idee de a încerca o încetăţenire a acestui frumos sport. „Nu aveam nici teren, nici echipament, nimic, doar dorinţa, dragostea de a auzi şi aici, la Tela, vibraţiile rachetelor — ne spune antrenorul de Start în proba masculină de 100 metri plat din cadrul cupei tineretului la sate, Ediţia 1971 Foto : P. TÎNJALA azi, Stoenescu. De experienţă ca antrenori nici pomeneală, iar ca jucători... Am avut, orice s-ar spune, mare curaj de ne-am apucat de treaba asta, mai ales că încercările anterioare de a face o echipă de fotbal sau volei dăduseră greş. Ceea ce ne-a ambiţionat mai tare au fost succesele pe care cele două mari rachete ale noastre le obţineau pe toate terenurile lumii. Demonstraţia că avem talent la tenis, că poate fi valorificat la modul suprem, era făcută. Am considerat că e de datoria fiecărui pasionat să pună umărul, acolo unde se află, la atragerea unui număr cît mai mare de practicanţi din rîndul cărora să se recruteze continuatorii renumelui de azi“. Şi cei doi profesori au trecut la fapte. Folosind materiale locale, munca entuziastă a elevilor, documentaţia din cărţile de specialitate, au îmbogăţit, în scurt timp, baza sportivă a şcolii cu un frumos teren de tenis. De la Comitetul judeţean Arad al U.T.C. şi C.J.E.F.S., unde la început au fost priviţi cu oarecare neîncredere (tenis de cîmp la Ţelar !) li s-a pus totuşi la dispoziţie un minimum de materiale sportive : cîteva rachete, cîteva mingi, ceva echipament adecvat. A urmat perioada cea mai grea: ceasuri după ceasuri, zile după zile, luni de antrenament, cînd băieţii şi fetele trebuiau să înveţe alfabetul, de la a ţine racheta în mină şi pînă laa servi şi prelua. Apoi , etapa selecţionării celor mai talentaţi, a „posibililor“ de modelat. Primele concursuri, însă, nu au fost deloc încurajatoare. DIN AGENDA INIŢIATIVELOR EXEMPLARE Oricum, lipsa de experienţă îşi spunea răspicat cuvîntul. Au existat şi momente de cumpănă. „Să mai continuăm oare ? Nu cumva au ■dreptate cei care ne spun că nu-i de noi sportul ăsta ?“ Dar de la radio, din presă noi veşti de peste mări şi ţări le aduceau încurajări din partea lui Năstase şi Ţiriac — prin impresionantele lor succese pe care le obţineau ■— şi uite-aşa, un băiat reuşea cite un hack-hand perfect şi „curajul“ revenea la loc. S-au conturat, încet-încet, elementele de bază, „primele rachete“, ale echipei : Ionel Crişan, Stela Nistor, Traian Mateiaş, Cornel Neaga, Lucica Heleborg. Anul 1971 — an de succese. La campionatul iraţional de copii, faza pe judeţ, primele trei locuri sunt ocupate de tenismenii din Ţela. La Cluj, la etapa finală a campionatului naţional de juniori, pe foile de arbitraj erau trecuţi şi jucătorii din Ţela, cîştigători ai etapei judeţene. In fiecare zi la Tela antrenamentele continuă , înfrigurat. Inimoşii au prins şi mai mare curaj după confruntările oficiale în faţa publicului străin. Acum se pregătesc din vreme participările viitoare, unde vizează... trofee, victorii. Aşadar, o demonstraţie a fost făcută convingător, în felul ei, şi în satul de pe Valea Mureşului. Am consemnat-o îndeplinind totodată dorinţa autorilor ei ca, pe calea care ne stă la îndemână, Ţiriac şi Năstase să afle că au fost şi sunt modele pentru 16 tenismeni tineri, că au urmaşi de nădejde care le vor prelua cu cinste „serviciile“! Aşadar, prin iniţiativa lor, sportivii din satul Ţelă au adresat pasionaţilor de tenis din întreaga ţară un tineresc : Flag ! Cine răspunde ? OCTAVI AN MILEA • • UN ANIMATOR AL VIEŢII SPORTIVE A SATULUI • RUGBISTUL VIE UI..V1. li VIA AN Intîmplător, nu demult, mă aflam la Iaşi cind aveau loc întrecerile finale ale asociaţiilor sportive din judeţ. Nici nu ştiu exact în cadrul cărei competiţii se desfăşurau pasionatele întreceri. M-au captivat prin expresia lor tinerească, prin pasiunea şi ardoarea cu care-şi disputau sportivii săteni şansele pentru titlurile de campioni ai judeţului, prin spiritul de înaltă sportivitate în care înţelegeau să lupte pentru întîietate. Dar ceea ce m-a frapat mai mult a fost fapta pe care am aflat-o acolo, şi anume, cu acest prilej, sportivii asociaţiei din comuna Prisăcani au ocupat locul întîi cu o performanţă demnă de invidiat : şapte medalii de aur, opt de argint şi un număr destul de însemnat de menţiuni. Sigur că faptul n-a putut trece neobservat şi din pură curiozitate reportericească am vrut să-i cunosc mai de-aproape, cum s-ar zice la ei acasă, pe autorii acestor performanţe absolut spectaculoase. — La noi, pasiunea pentru sport — ne spune primarul Mihai Gafiţa — este veche. Tineretul nostru ştie să-şi petreacă timpul liber in mod plăcut şi util, intr-adevăr , la căminul cultural în cadrul echipei de dansuri sau a celei de teatru, la brigada artistică dar, mai ales, pe terenurile de sport. Din iniţiativa organizaţiei U.T.C. din comună, cu sprijinul nostru, al Consiliului popular, al C.A.P., tinerii noştri cooperatori, prin muncă patriotică, au amenajat un teren de fotbal, unul de volei, altul de handbal, o pistă de atletism, una de popice, o sală de sport în care de obicei se practică ţrinta sau, cum li se spune altfel, luptele. Sîntem îndemnaţi să aflăm cite ceva din viaţa asociaţiei sportive. Terenul se lasă repede investigat. — Asociaţia noastră — ne spune cooperatorul Constantin Musteaţă, preşedintele asociaţiei sportive din Prisăcani şi component al echipei de lupte — a luat fiinţă acum câţiva ani şi numără acum peste 200 de membri. Tinerii de-aici, din Prisăcani, practică fotbalul, voleiul, handbalul, atletismul şi luptele. Datorită condiţiilor de care dispunem — terenurile pe care le vedeţi, plus dotarea materială asigurată din fondurile cooperativei din procentul care ni se cuvine şi din cotizaţii — rezultatele obţinute sunt şi ele meritorii. Sunt tineri ca Geta Trifan, Ion Gafiţa — secretarul organizaţiei U.T.C. — Petre Irimie şi mulţi alţii care au obţinut succese, rezultate bune şi pe terenurile cooperativei, dar şi pe terenurile de sport. Echipa noastră de lupte a participat la faza finală pe ţară. Faptul că de acolo nu ne-am întors cu nici o medalie nu ne-a descurajat ci, din contră, ne-am pus cu şi mai multă rivnă şi ambiţie pe pregătire. Pregătire tehnică, fizică şi, bineînţeles, tactică. Vrem ca din comuna noastră să ajungă şi un campion naţional. Avem ambiţia asta. Vizităm bazele sportive. Intr-o parte a terenului de fotbal ,,o grămadă“ de tineri îmbrăcaţi în echipament sportiv ascultau cu atenţie sfaturile antrenorului. — Echipa de fotbal ? am întrebat eu aşa, intr-o doară, deşi, eram sigur că aşa era. — Nu, îmi spune preşedintele asociaţiei, este echipa de rugbi de care am uitat să amintesc. Da noi rugbi-ul a pătruns şi se joacă cu pasiune. — Cine îi iniţiază pe tineri în tainele acestui sport ? — însuşi preşedintele cooperativei agricole de producţie, tovarăşul inginer Nicolae Balcan ! Surprinşi de veste, ne apropiem de antrenorul echipei, de preşedintele C.A.P., de sportivul de mare performanță care a fost Nicolae Balcan, de inginerul agronom... — Nicolae Balcan, aici ?— Da ! Și faptul nu trebuie să vă mire. Am fost ani la rînd component al echipei de rugbi „Politehnica“ Iași, iar mai apoi antrenorul acesteia. Sportul m-a plimbat prin aproape în I treaga Europă prilejuindu-mi j multe satisfacţii, dar dragostea i pentru pămînt a fost mult. mai j mare. Am îmbrăţişat profesiujnea de inginer agronom pentru I care a trebuit să mă pregătesc ani la rînd. Acum, după cum aţi aflat, conduc treburile cooperativei agricole din comună dar „divorţul“ meu de sport n-a fost total după cum vedeţi. Sunt de doi ani aici, în mijlocul acestor oameni, in mijlocul acestor tineri şitrebuie să vă mărturisesc că mă simt foarte bine. Entuziasmul lor în muncă, dragostea lor pentru sport m-au cîştigat. Comitetul organizaţiei U.T.C. se dovedeşte receptiv la pasiunile sportive ale tinerilor, întreprinde şi organizează tot timpul întreceri, competiţii. In general pot să vă spun că sportul le-a intrat în singe nu numai tinerilor, ci tuturor oamenilor din comună. Dacă anul acesta sportivii din Prisăcani au obţinut succese la atletism, volei, lupte vă încredinţez că nu va trece mult timp pînă cînd iţe va duce vestea şi despre rugbiştii de aici. Vreau să spun că cunosc bine oamenii, aceiaşi cu care lucrez zi de zi şi pe tarlalele cooperativei şi pe terenul de sport şi ştiu ce pot şi cît pot, cînd e la mijloc pasiunea, dăruirea, ambiţia şi orgoliul local TAXASE SILVESTRE 99 DE REFERATE Academia de Studii Economice din Bucureşti este gazda secţiei a VIX-a de comunicări ştiinţifice ale studenţilor din toată ţara pe teme alese din domeniul economiei politice, ciberneticii, calculului şi economiei de ramură. Pentru ieri şi astăzi a fost programată prezentarea a 99 de expuneri precum şi mai bine de zece ore de discuţii în plen ale participanţilor studenţi in ultimii ani ai facultăţilor , alături de profesori, asistenţi şi lectori care le-au fost conducători ştiinţifici. Se detaşază, prin adaptabilitatea lor lucrările : „Rolul factorului industrial in sporirea eficienţei muncii sociale în ţara noastră“, autori I. Bucur şi V. Mihai, studenţi în anul III la Facultatea de economie politică din cadrul A.S.L. Bucureşti, „Cointeresarea materială personală a ţărănimii cooperatiste“, autori Florea Aniţei şi Al. Oprea de la aceeaşi facultate, „Participarea României la circuitul economic mondial“, autori Al. Cioarnă, I. Rotaru şi I. Scopercea, studenţi la Facultatea de studii economice din cadrul Universităţii Timişoara. „Modelul matematic şi folosirea lui în economia politică“, autori Gh. Boldeanu de la Facultatea de economie politică din cadrul A.S.E. Bucureşti. „Pregătirea intelectualităţii tehnice-componentă a politicii reproducţiei lărgite a forţei de muncă calificate“ autori I. Manole, O. Moldoveanu şi St. Muşăroiu. „Teorii cu privire la echilibrul economic şi monetar", autori V. Coste de la Facultatea de studii economice din Iaşi, „Concepte cibernetice folosite în conducerea întreprinderilor“ autori C. Negru şi O. Cristuţu, de la Facultatea de cibernetică economică Bucureşti, „Folosirea balanţei legăturilor dintre ramuri şi planificarea investiţiilor“, autor N. Scurtu, de la Facultatea de studii economice din Craiova, ş.a. (G. F.). TELEGRAMĂ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tuturor comuniştilor şi al întregului nostru popor, vă transmitem dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist din Canada şi prin dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi clasei muncitoare canadiene un cald salut frăţesc şi urări de succes în traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului, în activitatea partidului dv. consacrată aspiraţiilor de pace, democraţie şi socialism ale oamenilor muncii canadieni, luptei împotriva imperialismului, pentru înţelegere şi colaborare internaţională. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile tovărăşeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Canada se vor dezvolta şi în viitor, pe baza principiilor marxism-leninismului, internaţionalismului proletar, ale independenţei, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, în interesul întăririi prieteniei dintre partidele şi popoarele noastre, al cauzei generale a păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN In mai multe secţii ale Uzinelor de tractoare din Braşov au intrat in u, dal piesele care vor compune tractorul cu nr. 300 OoO. Ziua cind va ieşi din probi acest tractor coincide cu împlinirea ? 25 de ani de la fabricaţia primului tractor românesc • Tinerii din municipiul Cluj şi-au depăşit angajamentele şi prevederile la capitolul muncă patriotică, realizînd 3 200 000 Iei la lucrări nefinanţate • In acest an tinerii din oraşul Vulcan au trimis oţelăriilor peste 550 de tone de metale vechi . Cel mai bun şofer din judeţul Buzău a fost declarat Matei Nicolae de la Autobaza Itm. Sărat, cîştigător al concursului profesional „Stăpîn pe volan“ • Deschis în municipiul Bacău, „Clubul actualităţilor pentru tineret“ a găzduit dezbaterea „Implicaţiile politice ale integrării profesionale a tinerilor“, cu invitaţi din întreprinderi, şcoli, cadre U.T.C., conducători din întreprinderi • IIn cadrul acţiunii „Săptămina cărţii social-politice pentru tineret“, la Petroşani a fost organizat un „Magazin social-politic“. Cu acest prilej a fost inaugurată expoziţia „Tineretul şi cartea social-politică“, s-au audiat expunerile „Elementele definitorii ale etapei făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, „Dezvoltarea mineritului în Valea Jiului în etapa actuală“ etc. 40 de tineri, secretari ai organizaţiilor U.T.C., activişti din Sighetul Marmaţiei au plecat, prin B.T.T., intr-un schimb de experienţă în judeţele Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sibiu şi Cluj . La Sibiu s-a deschis expoziţia de monede şi medalii comemorative „Vasile Coman“ “ Mihai Mocanu este autorul expoziţiei de metalo plastie deschisă în oraşul Cîmpina . In cadrul manifestărilor închinate sărbătoririi 2. 120 de ani la înfiinţarea Fabricii de pîine „Steagul roşu» din Capitală, tinerii s-au întîlnit cu muncitori vîrstnici, vechi militanţi ai mişcării comuniste din ţara noastră . „Timpuri glorioase de aduceri aminte« este tema simpozionului prezentat în organizaţiile U.T.C. din judeţul Bacău. In 6 organizaţii a avut loc procesul cinematografic „Pasul hotărîtor« . Originala expoziţie „Jocuri de culoare« de la clubul „Siderurgistul“ din Hunedoara prezintă peste 250 de tablouri realizate de cei 30 de membri ai cercului de artă plastică . Peste 2 000 de tineri din judeţul Botoşani şi-au exprimat dorinţa să participe la concursul „Să cunoaştem legile ţării« care se va desfăşura în perioada 1 decembrie a.c.—1 martie 1972 (De la corespondenţii noştri : Aurel Crîng, Maria Jugănariu, Gheorghe Lisac, Stelian Gherghescu, Ioan Vlad, Ștefan Bîrlea, Ionel Andraşoni, Corneliu Fociuc, Gh. Voicu, Corvin Alexe, Ion Tomescu, Dan Florescu). SÂMBĂTA 27 NOIEMBRIE 1971 SIMBATA. 27 NOIEMBRIE 1971 NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Luceafă rul (oreje 9- 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21) Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 1130; 13,45; 16; 18,15; 20,30), OLIVER : rulează la Patria (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Modern (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20), PIAŢA ROŞIE : rulează la Buzeşti (orele 16; 19,15). ANIA CELOR O MIE DE ZILE : rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 9,30- 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIMBO : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45; 20,15 în continuare). CASTANELE SUNT BUNE : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15 - 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în continuare) , Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA: rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,35; 20,30), Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : rulează la Bucegi (orele 15,45; 18; 20,15). BRIGADA DIVERSE IN ALERTĂ : rulează la Unirea (orele 15,30; 18; 20,15) B.D. INTRA IN ACTIUNE . BRIGADA DIVERSE IN ALEHTA : rulează la Munca (orele 15,15; 19). AEROPORTUL: rulează la Popular (orele 16, 19). SCOATE-ŢI PALARIA CIND SĂRUŢI : rulează la Arta (orele 15,30; 18; 20,30). TICK, TICK, TICK : rulează la Cringaşi (orele 15,30; 18; 20,15). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Moşilor (orele 10, 16; 14,30). N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA : rulează la Fioreasca (orele 15,30; 18; 20.30). SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17.45, 20). HELLO, DOLLY ! : rulează la Rahova (orele 15,30; 19). VOI SARI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30- 16; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Laromet (orele 12- 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). TERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). NICHOLAS NICKELEBY : (orele 10, 12; 14,15). NAVIGATORUL (orele 16,30; 18,45), rulează la cinemateca — Union. SIMBĂTA, 27 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) CAMERA DE ALĂTURI — ora 20 ; (Sala Studio) : CINE EŞTI TU ? — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; ŞI EU AM FOST IN ARCADIA — ora 19,30; (Sala Studio) : VIZIUNI FLAMANDE — ora 20; Teatrul de Comedie : INTERESUL GENERAL — ora 20 • Teatrul Evreiesc ; PE PLACUL TUTUROR — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Satov) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : MINI- JAZ CU MAXI-HAZ — ora 19.30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulancara“ (Schitu Măgureanu) : PLAY STRINDBERG — ora 20; (Sala Studio) : POVESTIRI DIN PĂDUREA VIENEZĂ — ora 20 ; Studioul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE — ora 20; Teatrul Giuleşti : GEAMANDURA — ora 19.30; (la Sala Palatului) : COMEDIE CU OLTENI ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LEGENDA ŞI DOR — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : PARADA RISULUI — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : COMOARA DIN INSULA PIRATILOR — ora 16. DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 191 Teatrul de Operetă : PAGANY — ora 10; SE MĂRITA FETEL — ora 19,30; Teatrul Națion. „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) CUI I-E FRICĂ DE VIRGINI. WOOLF? — ora 10,30- COAN. CHIRIȚA — ora 15,30; SURORIL BOGA — ora 20;. (Sala Studio) SA NU-ȚI FACI PHAVAi.IE O SCARĂ — ora 10,30; MOaRtk. ITT rpTR»»-*- --ni' are. 15,31 PRIMA ZI DE LIBERTATE — or 20; Teatrul „C. I. Nottara“ (E d. Magheru) : ADIO CHARLIE — or 10; BUNA SEARA: DOMNUL WILDE — ora 19,30;Sala studio: SUS PE ACOPERIS IN SAC - ora 10,30; GAIŢELE — ora 1( Teatrul de Comedie : CHERANTOINE — ora 10,30; NICNIC - ora 15,30; OPINIA PUBLICĂ - ora 20; Teatrul Evreiesc : DIBUI — ora 11; DOUA NUNŢI ŞI UI DIVORŢ — ora 19,30- Teatrul ,,C Tănase (Sala Savoy) ; BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) VOX BOEMA — ora 19,30; Teatre „Ion Vasilescu“ . CÎND REVOLVERELE TAC — ora 10 şi 19,30 (la Sala Palatului) : PARADISUL REVISTEI — ora 16 şi 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra (Schitu Măgureanu) ; D-AL CARNAVALULUI — ora 10.30 LEONCE ŞI LENA — ora 15; ZIARIŞTII — ora 20; (sala Studio) DOMNIŞOARA DE BELLE-ISL — ora 10,30 şi 20; IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 15; Studiul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFII SECTORULUI SUFLETE — or 20; Teatrul Giuleşti GILCEVIL DIN CHIOGGIA — ora 19.30: COMEDIE CU OLTENI — ora 10 Ansamblul „Rapsodia Romia- LEGENDA ŞI DOR — ora 19 31 Circul „Globus“ : PARADA RISULUI — ora 16 şi 19.30: Tc?'At „Ion Creangă" : POVESTE NETERMINATĂ —ora 10; PINOC CHIO — ora 10. SIMBĂTA, 27 NOIEMBRIE 1371 16.15 Deschiderii emisiunii. 19.00 Bună seara fete ! Bună seară, băieţi !; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 desen; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Săptămîna internaţională; 20,15 Tele-enciclopedia; 21,00 Film serial „Invadatorii« (II); 21,50 Teledivertismerut. Dicţionar muzical-distractiv — Litera ,.G.. Ediţie specială de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu. Cu : Miluţă Gheorghiu Al. Giugaru, N. Gordescu, Elvira Godeanu," Nineta Gusti Ion Popescu-Copo, Emil Gavriş, Valeria Gagialov, Monica Ghiuţă, Aurel Giurumia, Gîgă, Ruxandra Ghiaţă, Gabriel Gheorghiu, Dan Gherasim, Aurel Giroveanu, Juliette Grecu, Tudor Gheorghe George Gershwin* 22:50 Telejurnalul de noapte. Sport: 23:05 Un cîntec de demult. Seară de romanţe cu Doina Badea, Ileana Sărăroiu, Nicolae Niţescu. Conducerea muzicală Nicuşor Predescu. Emisiune de Dumitru Cihodaru şi Virgil Comşa. DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 1971. PROGRAMUL I 3.15 Gimnastica, pentru toţi; 8,30 „Cravatele roşii“ 10,00 Viaţa satului; 11,10 Să înţelegem muzica — ciclu de iniţiere muzicală; 12,00 De strajă patriei; 12,30 Emisiune în limba maghiară ; 14.00 Sport. Fotbal : Rapid — Jiul Petroşani (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. Box: Polonia — R.F.G. înregistrare de la Wroclaw; 16.00 Postmeridian; 17.10 Film serial pentru tineret: Planeta giganţilor; 18.00 Cântare patriei — concurs coral interjudeţean; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reportajul săptămînii. Un drum. Uzina de autocamioane din Braşov la jumătate de veac de existenţă* 20,20 Film artistic . Căpitanul Fracasse; 22,05 Microrevista — Constanţa; 22,35 Telejurnalul de noapte; 22,45 Duminica sportivă. PROGRAMUL II 20,00 Spectacol de balet TV.; 20,50 Săptămîna culturală bucureşteană; 21,05 Buletin de ştiri; 21,10 Vă invităm la Muzeul literaturii române; 21,30 Intermezzo muzical cu orchestra Gherase Puică; 21,45 Noutăţi ştiinţifice şi tehnice din lumea întreagă; 21.55 Film serial ; Invadatorii (i) — reluare.