Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-26 / nr. 7007

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice din Timişoara ELOCVENTĂ EXPRESIE A PREOCUPĂRII PARTIDULUI PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLII SUPERIOARE Joi dupâ-amiaza, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vi­zită de lucru la Facultatea de mecanică a In­stitutului Politehnic „Traian Vuia" din Timi­şoara. Secretarul general al Partidului a fost înso­ţit de tovarăşii Mih­ai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean­ Timiş al P.C.R., şi Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetu­lui judeţean Timiş al P.C.Rt., de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Prezent* secretarului general al partidului în mijlocul studen­ţilor şi cadrelor didactice uni­versitare din Timişoara consti­tuie o nouă şi elocventă expre­sie a grijii şi preţuirii statornice de care se bucură din partea conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, învăţămîntul supe­rior din ţara noastră, căruia îi revine un rol tot mai important în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te în patria noastră. Asemeni altor centre univer­sitare din ţară, şi în Timişoara învăţămîntul superior a cunoscut importante înnoiri, atît sub as­pectul bazei sale materiale, cît şi al conţinutului. Noile pavili­oane de învăţămînt puse la dis­poziţia studenţilor, laboratoarele didactice şi de cercetare, mo­dernele instalaţii, utilaje şi apa­rate ştiinţifice cu care au fost dotate cele patru institute de în­­văţămînt superior din localitate au determinat o şi mai pronun­ţată conturare a Timişoarei ca una din cele mai dezvoltate şi moderne dintre cetăţile univer­sitare ale României socialiste. Cei aproximativ 14 000 de studenţi ti­mişoreni au început actualul an de învăţămînt într-un climat de puternică efervescenţă creatoare, generat de măsurile propuse de secretarul general al partidului pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative, în vederea unei mai strînse legături a învăţămîntului cu producţia, activitatea de cer­cetare, cu viaţa. Programul Parti­dului Comunist Român adoptat de Plenara Comitetului Central din noiembrie 1971 a întrunit a­­deziunea entuziastă a tineretului studios, a întregului corp didactic din învăţămîntul superior timişo­rean, care, asemeni tuturor oame­nilor muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — acţionează neabătut pentru traducerea lui în viaţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu soseşte la facultatea de mecani­că a Institutului Politehnic. Este întâmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institu­tului, de cadre didactice şi un mare număr de studenţi. De pretutindeni răsună ovaţii şi urale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Studente Îmbrăcate în costume naţionale oferă buchete de flori. Gazdele îşi exprimă astfel bucuria de a avea în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidu­lui şi statului. Această şcoală politehnică ro­mânească a împlinit recent 50 de ani de existenţă, acum o jumă­tate de veac, tînăra şcoală de in­gineri din Timişoara a făcut pri­mii paşi cu numai 89 de studenţi, 15 cadre didactice şi două secţii de specializare. Institutul de as­tăzi are cinci facultăţi — meca­nică, electrotehnică, construcţii, chimie industrială, mecanică agri­colă — cu 23 de secţii, şi cu un număr de aproape 6 000 de stu­denţi şi 530 cadre didactice. Este semnificativ de arătat că, pînă în anul 1944, vechea şcoală politeh­nică timişoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenţilor actualului in­stitut într-un singur an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că, în ultimii ani, au luat fiinţă noi secţii de mare importanţă pentru economia na­ţională : calculatoare, căi ferate, drumuri şi poduri, îmbunătăţiri funciare, electrotehnică aplicată şi arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultăţii de mecanică, ridicat de curînd. Aici a fost organizată o expoziţie de lucrări ştiinţifice , realizată de cadre didactice şi studenţi în colaborare cu diferite întreprinderi industriale din ţară , intitulată „Cercetarea ştiinţifi­că în slujba producţiei“. Se exemplifică unele colaborări pe bază de contracte şi convenţii cu Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa, Uzinele mecanice din Timişoara, Uzinele de strunguri din Arad, Complexul hidroener­getic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, Uzinele chimice de la Săvineşti, în urma cărora, cadrele didactice, studenţii şi specialiştii din producţie şi-au adus o con­tribuţie comună la rezolvarea unor probleme curente ale uni­tăţilor productive, la promovarea noului în producţie, la ridicarea nivelului tehnic de dotare a în­treprinderilor. Se arată că în Institut au fost încheiate peste 150 de contracte cu diferite uni­tăţi productive în vederea reali­zării unor noi maşini şi utilaje cu performanţe ridicate, acordării de asistenţă tehnică pentru îm­bunătăţirea unor produse, creşte­rii productivităţii muncii şi redu­cerii preţului de cost. Numai ca­drele didactice ale Facultăţii de mecanică au încheiat anul acesta 41 de asemenea contracte cu în­treprinderi aparţinînd Ministeru­lui Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energiei Electrice şi din alte ramuri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 8,3 milioane lei. Se evidenţiază contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor timişo­reni la construcţia unor impor­tante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice şi energetice, pentru sudura automată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să ia contact direct cu activităţile de cercetare din laboratoarele didactice şi ştiinţi­fice ale Facultăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidrau­lice îşi desfăşurau activitatea la acea oră studenţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice. In discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de te­matica cercetării la care lucrea­ză, de rezultatele obţinute şi îl felicită pe el şi pe colegii lui p­­entru rezultatele obţinute. In­aboratorul de sudură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucră­rile practice ale unor studenţi din anul V, care utilizează cu price­pere un procedeu modern de su­dură cu arc electric. Secretarul general al partidului recomandă conducerii Institutului să ia mă­suri pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnicii înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu In alte laboratoare ale catedrei de tehnologia construc­ţiilor de maşini prilejuieşte un dialog viu între secretarul gene­ral al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colabo­rare în rezolvarea unor proble­me curente ale procesului tehno­­logic din unele întreprinderi de specialitate din Timişoara, Arad, Reşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele didactice, se­cretarul general al partidului a­­rată că este necesar ca Politehni­ca timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mijloace proprii, prin munca profesorilor şi studenţilor, prototipuri de ma­şini şi utilaje pe care să le pro­ducă apoi în serie în întreprinde­rile Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă sa­tisfacţia de a avea ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi subliniază hotărîrea cadrelor di­dactice, a studenţilor din colecti­vul pe care îl conduce de a trans­pune în viaţă recomandările fă­cute de secretarul general al par­tidului. In laboratorul de prelucrări neconvenţionale, dotat în între­gime cu aparate şi utilaje pro­iectate de cadrele didactice şi studenţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă un pro­cedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu succes. Este vorba de prelucrarea meta­lelor dure din oţeluri superioare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secţiei de tehnologia construcţiei de maşini, înfăţişează secretarului general al (Continuare in pag. a Ill-a) . Tovarăşul Nicolas Ceauşescu se interesează îndeaproape de condiţiile de studiu şi dar ale stu­denţilor, dînd preţioase indicaţii privnd îmbunătăţirea activităţii generale a învăţămîntului superior COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de prietenie a tovarăşului Iosip Broz Tito în Republica Socialistă România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Repu­blicii Socialiste Federative Iu­goslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej Municipiul Timi­şoara, întreprinderile industri­ale „Electromotor“ şi „Industria Linii" şi s-au întreţinut priete­neşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprin­deri. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — ex­presie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româ­­no-iugoslave. în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au par­ticipat . Din partea română, tovară­şii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Iiie Ver­­deţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniş­tri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iu­­goslavă de colaborare economi­că, Cornelia Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., minis­trul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., con­silier la C.C. al P.C.R., Vasile Sandra, ambasadorul Republi­cii Socialiste România in R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tova­răşii : Gemal Biedici, preşedin­tele Consiliului Executiv Fe­deral al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dra­­goslav Markovici, preşedintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, pre­şedintele în funcţiune al Biro­ului Executiv al Prezidiului U­­niunii Comuniştilor din Iu­goslavia, Mirko Tepavaţ, secre­tarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iu­goslave în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, am­basadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Re­publica Socialistă România, Marko Vrhaneţ, şeful ad-inte­­rim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, con­silierul preşedintelui republicii (Continuare in pag. a 11-a) ANUL XXVII, SERIA II Nr. 7007 4 PAGINI —30 BANI VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 Interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, MIM­IMUŞESCU, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior" PAG. A IV-A FIECARE UTECIST - FRU PRODUCŢIE, MODEL ÎN COMPORTARE! Tinerii Uzinei „Crivita Roşie" (utilaj chimic) din Capitala au hotărit să preia iniţiativa celor de la „Electroputere“ Craiova iari după-amiază ne-a vizitat la redacţie un grup de tineri — MARIN COMAN, DUMITRU SURIANU, CONSTANTIN VLAD, EMIL NEAGU şi GHEORGHE RIZEA — membri ai biroului or­ganizaţiei U. T. C, fruntaşi în producţie din secţia scularie a Uzinei „Crivita Roşie", pen­tru a ne informa că organizaţia lor a ho­­tărît să îmbrăţişeze iniţiativa tinerilor de la „Electroputere" Craiova. Cu acest prilej, tinerii ROMULUS LAL (Continuare in pag. a 111-a) BILANŢ RODNIC AL ACTIVITĂŢII TINERILOR Acum, când campania agricolă şi lucrările de cimp sunt pe­­sfâr­şite, o privire retrospectivă scoa­te în evidenţă volumul enorm de muncă depus de lucrătorii o­­goarelor pentru rstrîngerea la timp şi fără pierderi a rodului ■bogat al primei toamne din ac­tualul cincinal. Devenită tradiţională în activi­tatea Uniunii Tineretului Comu­nist, munca patriotică a tinere­tului desfăşurată în sprijinul u­­nităţilor din agricultură a consti­tuit şi în acest an obiectul unei preocupări deosebite din partea organelor şi organizaţiilor U.T.C. Peste 12 milioane de tineri mun­citori, elevi, studenţi, funcţio­nari, cu aproape­ 800 000 mai mulţi decât în anul trecut, au participat, in această toamnă, la strânsul recoltei în I.A.S., în coo­perativele agricole de producţie. Un aport deosebit l-au adus şi în acest an elevii din liceele de cultură generală, licee agri­cole, din şcoli profesionale pre­cum şi studenţii facultăţilor de agricultură şi din institutele pe­dagogice. In total, aproape 800 000 de elevi şi studenţi au lucrat anul acesta in campania de toamnă. Organizaţi în brigăzi şi formaţiuni de muncă, tinerii au executat o gamă largă de lu­crări, constituind pentru multe unităţi agricole un ajutor deo­sebit în strîngerea recoltei. Un bilanţ succint : ei au recoltat porumb de pe 126 960 ha, car­tofi de pe 22 385 ha, sfeclă de zahăr de pe 4 302 ha, floarea soarelui de pe 3 327 ha. In gră­dinile de legume, tinerii au re­coltat peste 75 000 tone de pro­duse iar în depozitele I.L.F. au sortat şi însilozat aproape 70 000 tone de cartofi. In podgorii şi livezi s-au cules peste 51 000 tone struguri şi aproape 10 000 tone fructe. S-au încărcat şi transportat aproape 100 000 tone de diverse produse agricole. Ac­ţiunea întreprinsă de către ti­neri în ajutorarea unităţilor din Agricultură la strîngerea recoltei a avut şi o eficienţă economică deosebită, obţinîndu-se pe an­­samblul lucrărilor efectuate a­­proape 100 milioane lei. Sumele obţinute au fost puse la dispo­ziţia unităţilor de învăţămînt pentru dotarea atelierelor şco­lare, acoperindu-se totodată chel­tuielile de cazare şi hrană. Am vrea să facem menţiunea că aproape toate comitetele ju­deţene U.T.C. şi îndeosebi cele din Argeş, Bihor, Buzău, Timiş, Olt, Sibiu, Teleorman, Dolj, Constanţa au acordat o atenţie deosebită organizării muncii, au conlucrat bine cu ceilalţi factori, în special cu inspectoratele ge­nerale şcolare şi au intervenit operativ în eliminarea neajun­surilor semnalate. Aşa, de exemplu, Comitetul judeţean Prahova al U.T.C. a or­ganizat in I.A.S. Valea Călugă­rească, la Pucheni şi Movila Vulpii tabere permanente cu e­­levi, coordonate de comanda­mente şi îndrumate de activişti U.T.C. In aceste unităţi aproape jumătate din recolta culturilor de toamnă a fost strînsă de că­tre ei. De asemenea, consiliul A. S. şi rectoratul de la Institu­tul agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti au organizat in opt ILIE LEPADAT, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C. (Continuare in pag. a 111-a) Combustibilul­timp de MIHAI STOIAN După opinia renumitului psiholog care ne-a vizitat recent fara, Jean Piaget, ACŢIUNEA reprezintă elementul prepon­derent In naşterea şi dezvoltarea inteligenţei. Aşadar, „ju­nii” pe care-i vedem... tăind frunză la clini, au şi mai re­duse şanse de a atinge un anumit prag — ceva mai re­marcabil — al inteligenţei. Trist e că aceştia, de obicei, se cred extrem de „deştepţi", confundînd cele cîteva „şme­cherii* deprinse într-o existenţă nu întotdeauna clară, acti­vă, cu INTELIGENŢA însăşi. Dar inteligenţa se măsoară prin rezultatele ei concrete. Şi poţi oare spune, cu mina pe ini­mă, c-ai fost... inteligent fiindcă astăzi — de pildă — ai tras „la fii* la şcoală sau la facultate, sau fiindcă fi-ai cheltuit o jumătate de zi la un coniac şi-o cafea „de vor­bă* ? Singura cale de cunoaştere, de lărgire a cunoştinţe­lor, deci de şlefuire a inteligenţei, a întregii personalităţi, rămîne ACŢIUNEA POZITIVA. La orice vîrstă, dar parcă mai ales la tinereţe, starea de inactivitate echivalează cu blocarea­­ nemiloasă a largilor drumuri către realităţile vieţii, o oprire în loc, anormală, într-un proces firesc, de­ cunoaştere şi formare. Justificări se găsesc destule, cînd vrei să „zaci" : unii invocă faptul că nu pot face ceea ce le-ar place să facă (însă n-au făcut încă nimic, ca să ştie „pe viu* ce le place şi ce nu, cu-ade­­vărat) ; alţii zic că au o existenţă... monotonă (de fapt e chiar monotonia inactivităţii lor) ; alţii invocă singurătatea (acelaşi „proces" , fără o înscriere deplină în viaţa socială, în muncă, în învăţătură, greu să nu te simţi singur, un izolat, de vreme ce toţi ceilalţi, imensa majoritate, nu-s ca tine şi nu, trăiesc ca tine); alţii vorbesc despre un soi de plictiseală amestecată cu oboseală (ori invers, tot aia este !) — şi aici (Continuare in pag. a ll-a)

Next