Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-26 / nr. 7007

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. 1) pentru probleme de politici externă, Giuro Vukolici, direc­tor în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Mu­rat Agovici, consilier in Secre­tariatul Federal pentru Aface­rile Externe. In cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere recipro­că, cei doi preşedinţi au efec­tuat un schimb de păreri pri­vind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării din­tre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actua­le ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experi­enţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socia­lismului. * I Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au eviden­ţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno­­iugoslavă, întemeiată pe legă­turile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi­­progres social, cunoaşte as­tăzi, în condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire con­tinuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioa­da care a trecut de la întîlni­­rea de la Brdo - Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colabora­rea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republi­ca Socialistă Federativă Iugos­lavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comunişti­lor din Iugoslavia s-a amplifi­cat şi s-a îmbogăţit în Conţi­nut , au devenit tot mai inten­se şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, or­ganelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare e­­locventă a deplinei egalităţi in drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încre­dere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute re­zultate importante în domenii­le politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transpor­turilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi e­cotro­piei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De ase­menea, s-au înregistrat progre­se însemnate în dezvoltarea co­laborării directe intre organi­zaţii de masă şi obşteşti, intre organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au re­comandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cu­noaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o de­osebit de înaltă apreciere re­zultatelor obţinute în dezvolta­rea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care in anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975­­, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Conven­ţiei privind înfiinţarea Consor­ţiului bancar romăno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico­­ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dez­voltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satis­facţie pentru faptul că lucrări­le de construire în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă a­­preciere­­ activităţii muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare o­­biectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi — care are o mare însemnă­tate pentru economiile naţiona­le ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să par­ticipe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheie­rii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil conti­nuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări in legătură cu folosirea complexă pe mai de­parte a potenţialului hidroener­getic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pi­na în prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolo­site pentru intensificarea, îm­bogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deose­bit importanţa promovării în continuare a relaţiilor econo­mice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări, Comisia mixtă româno-iugos­­lavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pină in prezent in acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colabo­rării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii pri­me şi altele Cei doi preşedinţi au evi­denţiat, de asemenea, necesi- t tatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, teh­nice şi culturale, dintre orga­nele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofun­deze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au in­dicat să se întreprindă noi mă­suri pentru intensificarea re­laţiilor în zona de frontieră, acordînd o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regi­unii Porţilor de Fier. II In cursul schimbului de pă­reri privind situaţia interna­ţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţi­ilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind pro­blemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în co­municatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, e­­galităţii în drepturi, avantaju­lui reciproc, neamestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu cele­lalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a proble­melor internaţionale, la conso­lidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că în situaţia inter­naţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialis­mului, democraţiei şi păcii, nă­zuinţele popoarelor şi tarilor pentru pastrarea şi întărirea in­dependenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţă­rile în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţele­gere şi colaborare internaţiona­lă bazată pe egalitate in drep­turi, lupta împotriva imperia­lismului, colonialismului, neo­­colonialismului, politicii de a­­gresiune, de dominaţie şi a­­mestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensi­ficat contactele directe şi schim­burile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor inter­naţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale ac­tuale, pentru dezvoltarea con­tinuă a colaborării intre state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor ac­tuale din lume reclamă partici­parea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea colaborării interna­ţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţe­legere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi invio­labilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii terito­riale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensa­bilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au expri­mat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R. P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a si­tuaţiei din Europa. La a­­ceasta contribuie acordul rea­lizat asupra Berlinului oc­cidental, tratativele dintre R. D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, im­portanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi de­pline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pre­gătiri mai intense, în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi colaborare euro­peană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S. U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cu­ mai putind şi fără condiţii la consultări mul­tilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor con­crete în legătură cu convo­carea Conferinţei, convinse că această conferinţă va con­tribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi co­laborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea în Europa sunt indivizibile, salutind şi spri­jinind tendinţele pozitive ac­tuale de dezvoltare a raportu­rilor in Balcani, cele două părţi consideră că întărirea in con­tinuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilate­rale, la nivel guvernamental şi neguvernamental, a înţelegerii, încrederii şi respectului reci­proc între toate statele din Bal­cani — la care România şi Iu­goslavia, prin activitatea şi po­litica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea rela­ţiilor, a prieteniei, bunei veci­nătăţi şi colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafir­mat deplina solidaritate şi spri­jinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a ce­lorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indo­china, este necesară retragerea neintîrziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe te­ritoriul Vietnamului de sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o so­luţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoare­lor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în fapte puncte ale Guvernu­lui Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezinntă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Con­siliului de Securitate din 22 no­iembrie 1997 constituie o bază reală pentru reglementarea po­litică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Ori­entul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema pales­tiniană, în conformitate cu do­rinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu în­grijorare că încordarea relaţii­lor dintre India şi Pakistan, in­clusiv problema refugiaţilor, re­prezintă o sursă de pericol pen­tru pace Ele îşi exprimă spe­ranţa că va fi găsită o soluţie paşnică, de natură să ducă la ta zona, in interesul pacii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eli­berare naţională, propăşire eco­nomică a ţărilor în curs de dez­voltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare în cursul convorbirilor, pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa co­munităţii internaţionale şi că re­zultatele de pina acum ale ne­gocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale in acest domeniu, care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoare­lor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, in­clusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii ar­melor atomice,­ încetarea pro­ducţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora tre­buie să li se acorde o importan­ţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru inter­zicerea totală a armelor bacte­riologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt : Îngheţarea şi reduce­rea bugetelor militare ale tutu­ror statelor ; renunţarea la e­­fectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; inter­zicerea creării de noi baze mi­litare şi a amplasării de noi ar­me nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străi­ne, retragerea trupelor în inte­riorul graniţelor naţionale, crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii, des­fiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tutu­ror statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţări­lor în curs de dezvoltare, redu­cerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvol­tate constituie o cerinţă esen­ţială a păcii şi progresului ge­neral. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezulta­tele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au re­levat im­portan­ţa »­»lei de-a IlI-a sesiuni a Conferinţei Na­ţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvol­tare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii economice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea a ţăriie avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiuni­lor Unite ca instrument impor­tant şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. și, în primul rînd, repu­nerea Republicii Populare Chi­neze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezen­tant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însem­nătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa interna­ţională contemporană. In acelaşi timp, ele consideră că este ne­cesară realizarea deplinei uni­versalităţi a O.N.U. prin primi-­­ rea celor două state germane,­­ R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi în­deplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O. N. U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine o con­stituie participarea activă a tu­turor statelor membre la solu­ţionarea problemelor vieţii in­ternaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asu­pra problemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, Nicolai Ceauşescu, şi preşedintele Uni­unii Comuniştilor din Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, au efec­tuat un schimb de păreri pri­vind relaţiile dintre Partidu Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia Dînd o înaltă apreciere dezvol­tării rodnice a colaborării tovă­răşeşti, a prieteniei şi solidari­tăţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărî­­tor al dezvoltării trainice a re­laţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat ho­tărîrea celor două partide de a proceda şi în viitor, în spiri­tul prieteniei şi respectului re­ciproc, la schimburi de păreri la studierea reciprocă a experi­socialiste, precum şi pentru sti­mularea dezvoltării în continu­are a colaborării dintre organi­zaţiile de partid locale, institu­tele ştiinţifice şi altele, în numele Partidului Comu­nist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, secretarul­­general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia s-au pro­nunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncito­reşti, pe baza principiilor inde­pendenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi în­crederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism- leninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dez­voltarea unei colaborării fruc­tuoase şi edificarea unităţii parti­delor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribu­ţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, po­poarele de pe toate continentele în lupta pentru progres şi de­mocraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare econo­mică, socială, progresistă, pre­cum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea proble­melor de bază ale vieţii interna­ţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugo­slavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de ega­litate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, so­cialiste, democratice, de elibe­rare, cu toate forţele antiimpe­­rialiste. Cele două partide işi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor in lupta împotriva imperialis­mului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, demo­craţie şi progres social. ★ Evidenţiind cu satisfacţie bi­lanţul bogat al rezultatelor ob­ţinute în dezvoltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimbu­rile de informaţii şi de păreri intre reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei şi colaborării multi­laterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismu­lui şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 Tovarăşul IOSIP BROZ TITO a trimis tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, următoarea telegramă : Părăsind ţara dumneavoastră ospitalieră, doresc încă o dată, în numele colaboratorilor mei şi în numele meu per­sonal, să mulţumesc în modul cel mai sincer pentru ospi­talitatea cordială şi primirea extrem de caldă. Impresiile pe care le ducem cu noi din Timişoara ne vor rămîne mult timp în amintire. Doresc şi cu acest prilej să exprim marea satisfacţie pentru reîntîlnirea noastră şi discuţiile utile pe care le-am purtat. Sunt convins că aceasta va constitui un stimulent pu­ternic pentru întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele şi ţările noastre. Vă urez, Dumneavoastră, Guvernului, Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român şi poporului Republicii Socialiste România noi succese în munca creatoare şi în construirea socialismului. A sosit in Capitală ministrul industriei grele al R. P. Bulga­ria, Hristo Panaiotov. In timpul şederii în ţara noastră, oaspe­tele va avea convorbiri cu mem­bri ai conducerii unor ministere privind posibilităţile de colabo­rare şi cooperare în domeniul industriilor energetice, metalur­gice, chimice, hîrtiei şi celulozei. Delegaţia guvernamentală ro­mână, condusă de Florian Dă­nălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul transporturilor şi teleco­municaţiilor, s-a înapoiat, joi seara, din Republica Guineea, unde a participat la festivităţile de la Conakry, prilejuite de aniversarea victoriei poporului guineez asupra agresiunii impe­rialiste din 22 noiembrie 1970. In Judeţul Botoşani Întreprinderile industriale au îndeplinit cu 13 zile mai devreme planul pe primele 11 luni ale anului . Zilnic, pe şantierul de muncă patriotică din Bacău, deschis pentru con­strucţia autostrăzii de trafic greu, muncesc peste 400 de tineri brigadieri. In final ei vor executa lucrări in valoare de 9­00­­0(!) lei • Concursul profesional „Stăpîn pe volan“ a antrenat peste 1800 de tineri din judeţul Bacău. La faza județeană care a avut loc în municipiul Gh. Gheorghiu-Dej s-au clasat pentru faza finală tinerii Mihai Jigău, Constantin Iculi şi Constantin Făcăoaru . In cadru! „Lunii preparatelor culinare“ la unitatea „Gospodina“ şi cofetăria „Trandafirul“ din Sibiu au fost organizate expoziţii cu vînzare­a „Cea mai bună propunere de economisire a metalului“ — acţiune iniţiată de tinerii de la U.F.R.M.A. Botoşani , a înre­gistrat până în prezent 30 de propuneri care aduc o economie antecalculată în valoare de 26 000 lei . Peste 42 000 de elevi din judeţul Suceava au participat la lucrările din campania de toam­nă realizînd economii în valoare de 1 300 000 lei. In acest an tine­rii din judeţ au obţinut 10 000 000 lei la lucrările nefinanţate . In cinci localităţi ale judeţului Sălaj au fost organizate acţiuni model de înmînare a carnetului de membru al U.T.C. . Casa de modă din Constanţa a prezentat zilele trecute o gală a celor mai noi modele vestimentare pentru iarnă, pentru mult aşteptatul re­velion . „De la învăţăturile lui Neagoe Basarab la temeiurile educaţiei tineretului de astăzi“ a fost tema întîlnirii tinerilor din Piteşti cu publicistul Dan Zamfirescu . Peste 600 de elevi ai Grupului şcolar de petrol din Cîmpina s-au întîlnit cu Ion Tö­mesen, secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C. într-un dialog despre „Tradiţiile revoluţionare ale tineretului din România“ . A doua temă din cadrul ciclului „Crepusculul zeilor", deschis la Universitatea populară a sectorului VI din Capitală s-a intitulat „Somnul raţiunii naşte tabu-uri, totemuri" . Cu prilejul aniver­sării a 75 de ani de la înfiinţarea coloniei­ de pictură din Baia Mare, în sala Muzeului judeţean s-a deschis expoziţia „Prezenţe artistice la Baia Mare 1896—1971“ . In sala „Astra“ din Sibiu a avut loc festivitatea consacrată aniversării împlinirii a 175 de ani de la naşterea luptătorului iluminist Stephan Ludwig Roth, prilej cu care au vorbit prof. dr. docent Carol Göllner, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice al R.S.R., şi prof. Cornel Lungu . Arhivele statului din Craiova găzduiesc expoziţia „25 de ani de la alegerile democratice din Romănia" . Concursul de creaţie iniţiat la Timişoara este intitulat „Spre o mai bună orien­tare ideologică şi politică în arta amatoare“.­­De la coresponden­ţii noştri : Maria Jugănariu, Viorel Furtună, Aurel Cring, Dan Florescu, Ioan Huga, Gheorghe Hsac, B. Vasiie, Carmen Aldea, T. Ion, Steilan Gherghescu, S. Aurel, C. Rădulescu, Ioan Victor Vasiu). Ecouri după România-Ţara Galilor Agenţiile internaţionale de presă transmit ample comentarii pe marginea meciului de fotbal România-Ţara Galilor disputat la Bucureşti în cadrul campio­natului european interţări (grupa I). Trimisul agenţiei Reuter sub­liniază în comentariul său per­formanţa fotbaliştilor români, care, într-un meci capital pentru calificare, au invins cu 2-0 formaţia Ţării Gali­lor, alăturîndu-se astfel ce­lorlalte şase echipe: Anglia, Italia, Belgia, Iugoslavia, R. F. a Germaniei şi U. R. S. S. calificate in sferturile de finală ale competiţiei. „Echipa Româ­niei, notează ziaristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape ştiinţifică. După numai 9 minute de la în­ceperea jocului, ea s-a aflat în avantaj prin golul înscris de Lupescu. O manevră strălucită an­im­a­te extremul lor Ianescu în minutul 74 s-a încheiat cu un alt gol înscris de căpitanul for-­­ maţiei, Mircea Lucescu". In cronica sa, comentatorul agenţiei United Press scrie : „Fotbaliştii români au ciştigat cu 2-0 meciul cu Ţara Galilor, dar ei au avut ocazia să înscrie mai multe goluri. Portarul Millington, cel mai bun jucător al galizilor, a intervenit însă prompt la multe situaţii peri­culoase. Cei mai buni jucători români au fost Lupescu, Lu­cescu, Iordănescu şi Dobrin". Agenţia Associated Press transmite un articol in care se arată că echipa română a fost superioară din punct de vedere tactic şi tehnic adversarei sale, iar victoria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndo­ielii. „Este adevărat că selecţionata Ţării Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut suc­ces în faţa puternicei reprezen­tative a României“ , se spune in încheierea comentariului. Agenţia France Presse men­ţionează succesul fotbaliştilor români care au reuşit să se ca­lifice pentru sferturile de finală ale campionatului european in­­tr-o grupă unde evoluase redu­tabila selecţionată a Ceho­slovaciei. Agenţia italiană de ştiri ANSA transmite o cronica in care se evidenţiază faptul că echipa României a terminat pe primul loc in grupa I datorită ultime­lor două victorii şi a jocului bun practicat in această fază a competiţiei. In cele şase me­ciuri, românii au primit numai două goluri şi au marcat 11, în­­timp ce adversarii lo­r direcţi, fotbaliştii cehoslovaci,­ au în­­scris tot 11 goluri, primind însă 4. • IN CADRUL „16-miior“ de finală ale turneului internaţio­nal de tenis de la Buenos Ai­res, ultimul concurs pentru „Marele premiu — Fiti“, jucă­torul român Iiie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 8—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider în clasamentul „Marelui premiu — Fiui“, l-a întîlnit pe argenti­­neanul Ricardo Aubone­ pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală.­­ Fiorin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat, in 27 de mutări, cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). « TURNEUL Internaţional masculin de handbal de la Tu­nis s-a încheiat cu victoria e­­chipei Iugoslaviei (B), care in meciul decisiv a întrecut la li­mită cu 10—9 selecţionata se­cundă a României. în cel de-al doilea joc al ultimei etape, re­prezentativa Tunisiei a dispus cu 14—10 de echipa secundă a Spaniei. Iată clasamentul final al com­petiţiei : 1. Iugoslavia (B) — 9 puncte; 2. România (B) — 7 Combustibilul­timp (Urmare din pag. 1) pot cita experienţe stricte, ştiinţifice, în care se demonstrea­ză, pe temeiul măsurătorilor, că organismul, individul con­sumă infinit mai mult stînd decit acţionînd (cel puțin din punct de vedere psihic), la anii la care orice organism dispune de inepuizabile resurse de energie, neconsumarea lor la vreme duce la devierea acestora în direcţii mai puţin obişnuite, îl abate pe individ de la drumul cel drept, acţiu­nile mai „atractive" dar fără finalitate încep să capete o pondere nepotrivită : dansul, jocurile de noroc, băutura etc., treptat, treptat, îl atrag pe tînăr mai mult decit învăţătura, decit un spectacol adecvat, decit o excursie... Accentul ero­nat cade acum pe preocupări care, în nici un caz, nu pot îmbogăţi substanţial fondul unei personalităţi în formare : excesul de aventuri sentimentale, plăcerea de a-i şoca pe cei din jur prin manifestări neaşteptate (aşa-zise... tinereşti), ieşite din comun. Savantul Hans Selye scrie : „Toate fiinţele trebuie să ac­ţioneze sau să moară", referindu-se, indiscutabil, la „marea lecţie" pe care­ o reprezintă Natura. Setea de acţiune, de activitate, diferă nu numai de la specie la specie, de la moment la moment, ci şi de la individ la individ. Îmbătrî­­nirea încetineşte oricum necesităţile de activitate ale omu­lui, acestea însă cresc — atenţie ! — atunci cînd corpul şi mintea se dezvoltă şi înfloresc în contextul vîrstelor tinere, viguroase. Absenţa acţiunii secretă, pe căi ascunse, indife­renţă faţă de mediul înconjurător, faţă de _ Celălalt, stimu­lează stări nedorite, cum ar fi neliniştea, chiar depresiunea, preocupările secundare capătă subit importanţă, şi astfel îi întîlnim — într-un bar, într-o sală de jocuri mecanice — pe acei tineri cu mişcări de ceară (pînă la... proba contra­rie, a pumnului lansat la cel mai mărunt incident), indivizi de regulă blazaţi, leneşi, apatici, chinuindu-se, pur şi sim­plu, să-şi consume într-un fel timpul (cit mai steril !). Verificarea capacităţilor reale, fie fizice (pînă şi puterea... pumnului), fie intelectuale (puterea... minţii) se face numai şi numai în acţiunea pozitivă pe care o întreprinzi, căci este de-a dreptul de neadmis ca în plin avînt general, cînd evoluţia tehnicii şi a ştiinţei a mărit considerabil atractivi­­tatea oricărui domeniu de muncă, să risipeşti combustibilul­­timp, să-l transformi într-un „toxic" al propriei personali­tăţi. VINERI, 2« NOIEMBRIE 1»71 SPARTACUS (film panoramic — ambele serii rulează la Patria (orele 10; 16; 20). NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 5;5,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Sala Pala­tului (orele 17,15;­­20,15), Luceafă­rul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21) Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Fero­viar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 1130; 13,45; 16; 18,15; 20,30). OLIVER : rulează la Modem (o­­rele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20). Gala filmului Albanez — ECOUL DE PE COASTĂ (ora 20). PIAŢA ROŞIE : rulează la Bu­­zeşti (orele 16; 19,15). ANNA CELOR O MIE DE ZILE rulează la Scala (orele 9­,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIM­BO . rulează la Timpuri Noi (o­­rele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45* 20,15 în continuare). CASTANELE SlNT BUNE . ru­lează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în conti­nuare) , Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS : ru­lează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pa­cea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la Bucegi (orele 15.45; 18; 20.15). B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE ÎN ALER­TĂ : rulează la Munca (orele 15,15; 19). AEROPORTUL: rulează la Popu­lar (orele 16, 19). TICK, TICK, TICK ; rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA • rulează la Flo­­reasca (orele 15,30; 18; 20,30). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). EVOCĂRI • rulează la Unirea (orele 9; 15). TUNELUL : rulează la Volga (orele 9; 15). COLUMNA : rulează la Drumul Sării (orele 9; 15). STRĂZILE AU AMINTIRI : ru­lează la Arta (orele 9; 15). SUBTERANUL : rulează la Mio­riţa (orele 9; 15). FRAȚII : rulează la Viitorul (orele 9, 15). ASEDIUL : rulează la Progresul (orele 9; 15). HELLO, DOLLY ! : rulează la Hahova (orele 15,30; 19). VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 36; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Laromet (orele 12; 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). CERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). NICHOLAS NICKLEBY : (orele 10, 12; 14,15), LA STRADA (orele 16; 18,45), SHERLOCK JUNIOR ȘI GENERALUL (ora 21), rulează la Cinemateca — Union. VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : PRINŢESA CIRCULUI — ora 19,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale« (Sala Comedia) FANNY — ora 20 ; (Sala Studio) PĂRINŢII TERI­BILI — ora 20 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Stu­dio) ; GAIŢELE — ora 20; Tea­trul de Comedie ; INTERESUL GENERAL — ora 20* Teatrul „C. Tănase» (Sala Savoy) : BUMBIRI­­CA — ora 39,30; (Cal. Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Tea­trul ,,Ion Vasilescu“ : MINI-JAZ CU MAXI-HAZ — ora 19,30; Tea­trul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : LEONCE ȘI LENA — ora 20; (Sala Studio) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul Giulești * FREDDY — ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia Română“ ; CONCERT DE MUZI­CĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ — ora 39,30; Circul ,,Globus“ : PARADA RÎSULUI — ora 19,30. VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 18,00 Deschiderea emisiunii. Că­minul. OD 8 contra OS 2, 38,50 Lumea copiilor. Povestea bătrînu­­lui cedru; 19,10 Tragerea Loto; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurna­lul de seară* 20,00 Cronica politi­că internă de Eugen Mândrie; 20,15 Intermezzo muzical cu or­chestra Valenţiu Grigorescu. So­list Ion Ulmeanu, 20,25 Film ar­tistic : Nemurire. O producţie a studiourilor Albania Nouă, 3970; 22,05 Panoramic ştiinţific. Noutăţi ştiinţifice din lumea întreagă prezentate de Andrei Bacalu şi Dumitru Cucu. 22,35 Telejurnalul de noapte. VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 MERIDIAN • LA MOSCOVA a început turneul internaţional de şah „Memorialul Alehin“, la care participă 18 mari maeştri şi maeştri internaţionali, printre care actualul campion mondial Boris Spasski, foştii campioni ^Ra?lAtfS?.laSoM este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat între Petrosian şi Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, într-o variantă a apărării slave, a obţinut vic­toria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Olafsson l-a învins in numai 21 de mutări pe Tal, iar america­nul Byrne a ciştigat la Balaşov. puncte! 3 Tunisia — 5 puncte ! 4. Spania (B) — 3 puncte. © AFLATA In turneu in U.R.S.S., echipa de polo pe apă Rapid Bucureşti a susţinut la Leningrad două partide amicale in compania formaţiei locale Harnica, din prima d­ivizie a campionatului unional. In pri­mul meci, poloiștii români au cedat cu 7—10 (1—3 ; 1—2 ; 3- 2; 2—3). In cea de-a doua întâlnire, ei și-au luat revanșa, terminînd învingători cu scorul de 9—7 (2—1 ; 0—2 ; 3—2 ; 4—2). Cel mai bun jucător român a fost Ion Miu, care a înscris opt goluri in cele două partide dis­putate.

Next