Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-26 / nr. 7007
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. 1) pentru probleme de politici externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier in Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor internaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. * I Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională românoiugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şiprogres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii societăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo - Kranj din 3—4 noiembrie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a amplificat şi s-a îmbogăţit în Conţinut , au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii partidelor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi in drepturi a două ţări socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi ecotropiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe intre organizaţii de masă şi obşteşti, intre organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obţinute în dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care in anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depăşindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar romăno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnicoştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi — care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în acest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări in legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute pina în prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării în continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări, Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pină in prezent in acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt: petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime şi altele Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesi- t tatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acordînd o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. II In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că în situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi tarilor pentru pastrarea şi întărirea independenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate in drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, politicii de agresiune, de dominaţie şi amestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării intre state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R. P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R. D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense, în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S. U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cu mai putind şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea Conferinţei, convinse că această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea în Europa sunt indivizibile, salutind şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor in Balcani, cele două părţi consideră că întărirea in continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental, a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc între toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării în Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neintîrziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în fapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezinntă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1997 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema palestiniană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu îngrijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică, de natură să ducă la ta zona, in interesul pacii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare în cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii internaţionale şi că rezultatele de pina acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale in acest domeniu, care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt : Îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor ; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străine, retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale, crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii, desfiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanţa »»lei de-a IlI-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii economice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea a ţăriie avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. și, în primul rînd, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contemporană. In acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primi- rea celor două state germane, R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O. N. U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaţionale şi de interes comun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolai Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidu Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărîrea celor două partide de a proceda şi în viitor, în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri la studierea reciprocă a experisocialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi altele, în numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretarulgeneral al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism- leninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborării fructuoase şi edificarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pentru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii internaţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide işi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor in lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. ★ Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de păreri intre reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 Tovarăşul IOSIP BROZ TITO a trimis tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, următoarea telegramă : Părăsind ţara dumneavoastră ospitalieră, doresc încă o dată, în numele colaboratorilor mei şi în numele meu personal, să mulţumesc în modul cel mai sincer pentru ospitalitatea cordială şi primirea extrem de caldă. Impresiile pe care le ducem cu noi din Timişoara ne vor rămîne mult timp în amintire. Doresc şi cu acest prilej să exprim marea satisfacţie pentru reîntîlnirea noastră şi discuţiile utile pe care le-am purtat. Sunt convins că aceasta va constitui un stimulent puternic pentru întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele şi ţările noastre. Vă urez, Dumneavoastră, Guvernului, Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi poporului Republicii Socialiste România noi succese în munca creatoare şi în construirea socialismului. A sosit in Capitală ministrul industriei grele al R. P. Bulgaria, Hristo Panaiotov. In timpul şederii în ţara noastră, oaspetele va avea convorbiri cu membri ai conducerii unor ministere privind posibilităţile de colaborare şi cooperare în domeniul industriilor energetice, metalurgice, chimice, hîrtiei şi celulozei. Delegaţia guvernamentală română, condusă de Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor, s-a înapoiat, joi seara, din Republica Guineea, unde a participat la festivităţile de la Conakry, prilejuite de aniversarea victoriei poporului guineez asupra agresiunii imperialiste din 22 noiembrie 1970. In Judeţul Botoşani Întreprinderile industriale au îndeplinit cu 13 zile mai devreme planul pe primele 11 luni ale anului . Zilnic, pe şantierul de muncă patriotică din Bacău, deschis pentru construcţia autostrăzii de trafic greu, muncesc peste 400 de tineri brigadieri. In final ei vor executa lucrări in valoare de 9000(!) lei • Concursul profesional „Stăpîn pe volan“ a antrenat peste 1800 de tineri din judeţul Bacău. La faza județeană care a avut loc în municipiul Gh. Gheorghiu-Dej s-au clasat pentru faza finală tinerii Mihai Jigău, Constantin Iculi şi Constantin Făcăoaru . In cadru! „Lunii preparatelor culinare“ la unitatea „Gospodina“ şi cofetăria „Trandafirul“ din Sibiu au fost organizate expoziţii cu vînzarea „Cea mai bună propunere de economisire a metalului“ — acţiune iniţiată de tinerii de la U.F.R.M.A. Botoşani , a înregistrat până în prezent 30 de propuneri care aduc o economie antecalculată în valoare de 26 000 lei . Peste 42 000 de elevi din judeţul Suceava au participat la lucrările din campania de toamnă realizînd economii în valoare de 1 300 000 lei. In acest an tinerii din judeţ au obţinut 10 000 000 lei la lucrările nefinanţate . In cinci localităţi ale judeţului Sălaj au fost organizate acţiuni model de înmînare a carnetului de membru al U.T.C. . Casa de modă din Constanţa a prezentat zilele trecute o gală a celor mai noi modele vestimentare pentru iarnă, pentru mult aşteptatul revelion . „De la învăţăturile lui Neagoe Basarab la temeiurile educaţiei tineretului de astăzi“ a fost tema întîlnirii tinerilor din Piteşti cu publicistul Dan Zamfirescu . Peste 600 de elevi ai Grupului şcolar de petrol din Cîmpina s-au întîlnit cu Ion Tömesen, secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C. într-un dialog despre „Tradiţiile revoluţionare ale tineretului din România“ . A doua temă din cadrul ciclului „Crepusculul zeilor", deschis la Universitatea populară a sectorului VI din Capitală s-a intitulat „Somnul raţiunii naşte tabu-uri, totemuri" . Cu prilejul aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea coloniei de pictură din Baia Mare, în sala Muzeului judeţean s-a deschis expoziţia „Prezenţe artistice la Baia Mare 1896—1971“ . In sala „Astra“ din Sibiu a avut loc festivitatea consacrată aniversării împlinirii a 175 de ani de la naşterea luptătorului iluminist Stephan Ludwig Roth, prilej cu care au vorbit prof. dr. docent Carol Göllner, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice al R.S.R., şi prof. Cornel Lungu . Arhivele statului din Craiova găzduiesc expoziţia „25 de ani de la alegerile democratice din Romănia" . Concursul de creaţie iniţiat la Timişoara este intitulat „Spre o mai bună orientare ideologică şi politică în arta amatoare“.De la corespondenţii noştri : Maria Jugănariu, Viorel Furtună, Aurel Cring, Dan Florescu, Ioan Huga, Gheorghe Hsac, B. Vasiie, Carmen Aldea, T. Ion, Steilan Gherghescu, S. Aurel, C. Rădulescu, Ioan Victor Vasiu). Ecouri după România-Ţara Galilor Agenţiile internaţionale de presă transmit ample comentarii pe marginea meciului de fotbal România-Ţara Galilor disputat la Bucureşti în cadrul campionatului european interţări (grupa I). Trimisul agenţiei Reuter subliniază în comentariul său performanţa fotbaliştilor români, care, într-un meci capital pentru calificare, au invins cu 2-0 formaţia Ţării Galilor, alăturîndu-se astfel celorlalte şase echipe: Anglia, Italia, Belgia, Iugoslavia, R. F. a Germaniei şi U. R. S. S. calificate in sferturile de finală ale competiţiei. „Echipa României, notează ziaristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape ştiinţifică. După numai 9 minute de la începerea jocului, ea s-a aflat în avantaj prin golul înscris de Lupescu. O manevră strălucită animate extremul lor Ianescu în minutul 74 s-a încheiat cu un alt gol înscris de căpitanul for- maţiei, Mircea Lucescu". In cronica sa, comentatorul agenţiei United Press scrie : „Fotbaliştii români au ciştigat cu 2-0 meciul cu Ţara Galilor, dar ei au avut ocazia să înscrie mai multe goluri. Portarul Millington, cel mai bun jucător al galizilor, a intervenit însă prompt la multe situaţii periculoase. Cei mai buni jucători români au fost Lupescu, Lucescu, Iordănescu şi Dobrin". Agenţia Associated Press transmite un articol in care se arată că echipa română a fost superioară din punct de vedere tactic şi tehnic adversarei sale, iar victoria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. „Este adevărat că selecţionata Ţării Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut succes în faţa puternicei reprezentative a României“ , se spune in încheierea comentariului. Agenţia France Presse menţionează succesul fotbaliştilor români care au reuşit să se califice pentru sferturile de finală ale campionatului european intr-o grupă unde evoluase redutabila selecţionată a Cehoslovaciei. Agenţia italiană de ştiri ANSA transmite o cronica in care se evidenţiază faptul că echipa României a terminat pe primul loc in grupa I datorită ultimelor două victorii şi a jocului bun practicat in această fază a competiţiei. In cele şase meciuri, românii au primit numai două goluri şi au marcat 11, întimp ce adversarii lor direcţi, fotbaliştii cehoslovaci, au înscris tot 11 goluri, primind însă 4. • IN CADRUL „16-miior“ de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu — Fiti“, jucătorul român Iiie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 8—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider în clasamentul „Marelui premiu — Fiui“, l-a întîlnit pe argentineanul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Ilie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. Fiorin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat, in 27 de mutări, cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). « TURNEUL Internaţional masculin de handbal de la Tunis s-a încheiat cu victoria echipei Iugoslaviei (B), care in meciul decisiv a întrecut la limită cu 10—9 selecţionata secundă a României. în cel de-al doilea joc al ultimei etape, reprezentativa Tunisiei a dispus cu 14—10 de echipa secundă a Spaniei. Iată clasamentul final al competiţiei : 1. Iugoslavia (B) — 9 puncte; 2. România (B) — 7 Combustibilultimp (Urmare din pag. 1) pot cita experienţe stricte, ştiinţifice, în care se demonstrează, pe temeiul măsurătorilor, că organismul, individul consumă infinit mai mult stînd decit acţionînd (cel puțin din punct de vedere psihic), la anii la care orice organism dispune de inepuizabile resurse de energie, neconsumarea lor la vreme duce la devierea acestora în direcţii mai puţin obişnuite, îl abate pe individ de la drumul cel drept, acţiunile mai „atractive" dar fără finalitate încep să capete o pondere nepotrivită : dansul, jocurile de noroc, băutura etc., treptat, treptat, îl atrag pe tînăr mai mult decit învăţătura, decit un spectacol adecvat, decit o excursie... Accentul eronat cade acum pe preocupări care, în nici un caz, nu pot îmbogăţi substanţial fondul unei personalităţi în formare : excesul de aventuri sentimentale, plăcerea de a-i şoca pe cei din jur prin manifestări neaşteptate (aşa-zise... tinereşti), ieşite din comun. Savantul Hans Selye scrie : „Toate fiinţele trebuie să acţioneze sau să moară", referindu-se, indiscutabil, la „marea lecţie" pe care o reprezintă Natura. Setea de acţiune, de activitate, diferă nu numai de la specie la specie, de la moment la moment, ci şi de la individ la individ. Îmbătrînirea încetineşte oricum necesităţile de activitate ale omului, acestea însă cresc — atenţie ! — atunci cînd corpul şi mintea se dezvoltă şi înfloresc în contextul vîrstelor tinere, viguroase. Absenţa acţiunii secretă, pe căi ascunse, indiferenţă faţă de mediul înconjurător, faţă de _ Celălalt, stimulează stări nedorite, cum ar fi neliniştea, chiar depresiunea, preocupările secundare capătă subit importanţă, şi astfel îi întîlnim — într-un bar, într-o sală de jocuri mecanice — pe acei tineri cu mişcări de ceară (pînă la... proba contrarie, a pumnului lansat la cel mai mărunt incident), indivizi de regulă blazaţi, leneşi, apatici, chinuindu-se, pur şi simplu, să-şi consume într-un fel timpul (cit mai steril !). Verificarea capacităţilor reale, fie fizice (pînă şi puterea... pumnului), fie intelectuale (puterea... minţii) se face numai şi numai în acţiunea pozitivă pe care o întreprinzi, căci este de-a dreptul de neadmis ca în plin avînt general, cînd evoluţia tehnicii şi a ştiinţei a mărit considerabil atractivitatea oricărui domeniu de muncă, să risipeşti combustibilultimp, să-l transformi într-un „toxic" al propriei personalităţi. VINERI, 2« NOIEMBRIE 1»71 SPARTACUS (film panoramic — ambele serii rulează la Patria (orele 10; 16; 20). NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 5;5,45; 18; 20,15). SALTUL : rulează la Sala Palatului (orele 17,15;20,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). MIHAIL STROGOFF : rulează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16- 18,30; 21) Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). UN AMANET CIUDAT : rulează la Doina (orele 1130; 13,45; 16; 18,15; 20,30). OLIVER : rulează la Modem (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Capitol (orele 10; 13,30; 16,45; 20). Gala filmului Albanez — ECOUL DE PE COASTĂ (ora 20). PIAŢA ROŞIE : rulează la Buzeşti (orele 16; 19,15). ANNA CELOR O MIE DE ZILE rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). POVESTIRILE PITICULUI BIMBO . rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare ; Program de filme documentare orele 18,45* 20,15 în continuare). CASTANELE SlNT BUNE . rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). MIHAI VITEAZUL : rulează la Moșilor (orele 15, 19). MARELE PREMIU : rulează la Lumina (orele 9,30—19,30 în continuare) , Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Melodia (orele 9; 12,30; 16; 19,30). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Giulesti (orele 15,30; 18). FLOAREA DE CACTUS : rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15; 20,30). ASTEPTAREA : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). STEAUA DE TINICHEA : rulează la Bucegi (orele 15.45; 18; 20.15). B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE ÎN ALERTĂ : rulează la Munca (orele 15,15; 19). AEROPORTUL: rulează la Popular (orele 16, 19). TICK, TICK, TICK ; rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15). N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA • rulează la Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30). SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). EVOCĂRI • rulează la Unirea (orele 9; 15). TUNELUL : rulează la Volga (orele 9; 15). COLUMNA : rulează la Drumul Sării (orele 9; 15). STRĂZILE AU AMINTIRI : rulează la Arta (orele 9; 15). SUBTERANUL : rulează la Mioriţa (orele 9; 15). FRAȚII : rulează la Viitorul (orele 9, 15). ASEDIUL : rulează la Progresul (orele 9; 15). HELLO, DOLLY ! : rulează la Hahova (orele 15,30; 19). VOI SĂRI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15), Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 36; 18,15; 20,30). FACEREA LUMII : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR : rulează la Vitan (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Laromet (orele 12; 15,30; 18,30). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : rulează la Lira (orele 15,30; 19). CERMEN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). NICHOLAS NICKLEBY : (orele 10, 12; 14,15), LA STRADA (orele 16; 18,45), SHERLOCK JUNIOR ȘI GENERALUL (ora 21), rulează la Cinemateca — Union. VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 Teatrul de Operetă : PRINŢESA CIRCULUI — ora 19,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale« (Sala Comedia) FANNY — ora 20 ; (Sala Studio) PĂRINŢII TERIBILI — ora 20 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) ; OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Studio) ; GAIŢELE — ora 20; Teatrul de Comedie ; INTERESUL GENERAL — ora 20* Teatrul „C. Tănase» (Sala Savoy) : BUMBIRICA — ora 39,30; (Cal. Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul ,,Ion Vasilescu“ : MINI-JAZ CU MAXI-HAZ — ora 19,30; Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : LEONCE ȘI LENA — ora 20; (Sala Studio) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul Giulești * FREDDY — ora 19,30; Ansamblul „Rapsodia Română“ ; CONCERT DE MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ — ora 39,30; Circul ,,Globus“ : PARADA RÎSULUI — ora 19,30. VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 18,00 Deschiderea emisiunii. Căminul. OD 8 contra OS 2, 38,50 Lumea copiilor. Povestea bătrînului cedru; 19,10 Tragerea Loto; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară* 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie; 20,15 Intermezzo muzical cu orchestra Valenţiu Grigorescu. Solist Ion Ulmeanu, 20,25 Film artistic : Nemurire. O producţie a studiourilor Albania Nouă, 3970; 22,05 Panoramic ştiinţific. Noutăţi ştiinţifice din lumea întreagă prezentate de Andrei Bacalu şi Dumitru Cucu. 22,35 Telejurnalul de noapte. VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 MERIDIAN • LA MOSCOVA a început turneul internaţional de şah „Memorialul Alehin“, la care participă 18 mari maeştri şi maeştri internaţionali, printre care actualul campion mondial Boris Spasski, foştii campioni ^Ra?lAtfS?.laSoM este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat între Petrosian şi Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, într-o variantă a apărării slave, a obţinut victoria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Olafsson l-a învins in numai 21 de mutări pe Tal, iar americanul Byrne a ciştigat la Balaşov. puncte! 3 Tunisia — 5 puncte ! 4. Spania (B) — 3 puncte. © AFLATA In turneu in U.R.S.S., echipa de polo pe apă Rapid Bucureşti a susţinut la Leningrad două partide amicale in compania formaţiei locale Harnica, din prima divizie a campionatului unional. In primul meci, poloiștii români au cedat cu 7—10 (1—3 ; 1—2 ; 3- 2; 2—3). In cea de-a doua întâlnire, ei și-au luat revanșa, terminînd învingători cu scorul de 9—7 (2—1 ; 0—2 ; 3—2 ; 4—2). Cel mai bun jucător român a fost Ion Miu, care a înscris opt goluri in cele două partide disputate.