Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-26 / nr. 7007

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN MIJLOCUL STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE DIN TIMIŞOARA (Urmare din pag. I) partidului rezultatele obţinute la cercetarea ştiinţifică efectuată în colaborare cu specialişti ai Uzinelor „Oţelul Roşu“. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă intensificarea activităţii de cercetare prin adîncirea şi diversificarea continuă a relaţiilor cu producţia, participarea directă a studenţilor la realizarea unor teme ştiinţifice din cele mai apropiate de nevoile economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea conlucrării cadrelor didactice cu specialiştii din întreprinderile productive pentru asimilarea în ţara noastră a unor utilaje noi necesare procesului de fabricaţie ale unor întreprinderi. De asemenea, în vederea realizării unor oțeluri cu caracteristici tehnice superioare se recomandă intensificarea colaborării cu unele întreprinderi mai mici, care dispun de cuptoare speciale, profilate în fabricarea oțelurilor bogat aliate. Aceste cîteva laboratoare didactice şi de cercetare vizitate fac o impresie bună tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului este informat că în Institutul politehnic timişorean funcţionează 94 asemenea laboratoare, modern utilaje, în care se desfăşoară o intensă activitate de pregătire a viitorilor ingineri, un centru de calcul şi un centru de învăţămînt programat, echipate cu calculatoare şi aparate de concepţie şi construcţie proprii. Se arată că, recent, a început construcţia unui mare „atelier-şcoală“ pentru studenţi, proiectat de cadrele didactice ale Institutului, urmînd a fi realizat prin munca entuziastă a miilor de studenţi timişoreni şi cadre didactice. După vizitarea unor amfiteatre şi săli de cursuri ale noului pavilion de învăţămînt al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la o consfătuire de lucru cu colectivele de conducere ale celor patru institute de învăţămînt superior din Timişoara, cu secretarii comitetelor de partid din aceste institute, membrii Consiliului profesoral al Facultăţii de mecanică, membrii Senatului universitar al Institutului politehnic, reprezentanţi ai Asociaţiilor studenţeşti din facultăţile timişorene. Participă, de asemenea, tovarăşul Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In numele cadrelor didactice universitare şi al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului politehnic, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu mulţumiri pentru cinstea de a le fi oaspete, pentru indicaţiile şi recomandările date şi cu acest prilej, în vederea îmbunătăţirii activităţii generale în învăţămîntul superior timişorean; el a exprimat, totodată, conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, recunoştinţă pentru grija ce o acordă condiţiilor de viaţă, de cercetare şi învăţămînt ale cadrelor didactice şi studenţilor. Aceleaşi sentimente de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru exprimă, în numele cadrelor didactice şi studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Pius Brînzeu, rectorul Institutului de medicină, prof. dr. Eugen Pop, secretarul Comitetului de partid al Centrului universitar Timişoara, prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul Institutului agronomic, prof. univ. Petre Stanciu, rectorul Universităţii timişorene, şi studentul Liviu Cotarga din anul III al Facultăţii de chimie industrială. Ei îl informează pe secretarul general despre preocupările colectivelor de conducere ale institutelor pe care le reprezintă, în vederea unei mai bune organizări a învăţămîntului timişorean, pe baza hotărârilor C.C. al P.C.R. şi a Legii învăţămîntului, îmbunătăţirii continue a procesului instructiv-educativ din facultăţi, pentru legarea strînsă a învăţămîntului de cercetare, de practică, pentru formarea viitoarelor detaşamente de specialişti cu o temeinică pregătire profesională şi o înaltă conştiinţă politică, cetăţenească. Vorbitorii au arătat că actualul an de învăţămînt marchează noi paşi pe calea perfecţionării activităţii didactice şi ştiinţifice, a procesului de educaţie a studenţimii în spirit revoluţionar, comunist, al înaltei responsabilităţi pentru progresul României socialiste. Se arată că, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, cadrele didactice, studenţii au în centrul preocupărilor Mi-a făcut o deosebită plăcere să vizitez Facultatea de Mecanică din cadrul Politehnicii. Mi-au făcut o impresie bună laboratoarele pe care le-am vizitat. De altfel, Politehnica din Timişoara are un renume bun, atît în ce priveşte activitatea legată de procesul de învăţămînt, cît şi în ceea ce priveşte cercetarea şi legarea mai strînsă a învăţămîntului de producţie. Sînt bucuros că, în cadrul acestei scurte vizite, am putut să mă întilnesc cu conducerile Universităţii şi institutelor de învăţămînt superior din Timişoara, cu studenţi, cu activul de partid. Şi mai cu seamă, mi-a făcut o deosebită plăcere să ascult cele relatate aici de toţi tovarăşii care au luat cuvîntul, referitor la faptul că măsurile privind mai buna organizare a învăţămîntului nostru pe baza hotărîrilor Comitetului Central şi a Legii invăţămîntului dau rezultate bune. Sigur, sîntem numai la început Dar şi din ce aţi relatat dumneavoastră şi din ceea ce cunosc din alte centre universitare, se pare că am pornit pe un drum mai bun pentru înfăptuirea directivelor Comitetului Central privind învăţămîntul. In fond, nu este vorba de ceva nou, ci este vorba de a acţiona mai consecvent in aplicarea Legii învăţămîntului şi directivelor Comitetului Central, deoarece, deşi s-au stabilit măsuri pentru legarea învăţămîntului de producţie, de cercetare, nu am reuşit să obţinem rezultatele pe care le aşteptam. Desigur, procesul de învăţămînt trebuie perfecţionat continuu, trebuie ţinut seama că în această epocă a uriaşei revoluţii tehnico-ştiinţifice este necesar să ne preocupăm permanent de ridicarea nivelului general al învăţămîntului, de dezvoltarea cercetării ştiinţifice, de o strînsă legătură cu producţia, pentru că numai aşa vom putea ţine pasul cu noile cuceriri, numai aşa învăţămîntul noitor înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le revin pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Sunt evidenţiate, totodată, şi unele neajunsuri din activitatea procesului instructiv-educativ din latru, oamenii de ştiinţă, cercetătorii noştri vor putea să-şi îndeplinească menirea lor. Am ascultat pe cîţiva tovarăşi care au relatat despre unele realizări şi preocupări în domeniul cercetării ştiinţifice, despre dorinţa lor ca aceste realizări să fie cît mai rapid puse în producţie. Este o dorinţă bună şi sper că se va şi realiza intr-un timp mai scurt decit a fost stabilit. Sunt, de asemenea, rezultate bune şi pe linia întăririi disciplinei, a activităţii politicoeducative despre care s-a vorbit, de asemenea, aici. Toate acestea sînt lucruri care vor contribui la înfăptuirea programului de măsuri elaborat de Comitetul Central al partidului, program în cadrul căruia învăţămîntul — deci şi învăţămîntul superior — ocupă locul central, pentru că, pînă la urmă, el constituie baza formării educaţiei tineretului, a cetăţenilor patriei noastre. Aş dori să ridic o singură problemă, care nu se referă neapărat numai la Timişoara, ci reprezintă un fenomen care se pare că este mai general, şi anume o prea mare fluctuaţie în organizarea unor catedre şi a unor cursuri, unde se produc prea mari schimbări. Este clar că aceasta produce tulburări în organizarea învăţămintului şi în buna lui desfăşurare. De aceea, eu aş ruga şi pe tovarăşii din Timişoara să aibă în vedere această stare de lucruri, ţinînd seama şi de drepturile pe care le au senatele şi consiliile universitare în elaborarea programelor. In primul rînd, ne gîndim ca numărul de catedre şi poate chiar şi de cursuri să se stabilească prin lege — nu pentru a restrînge autonomia senatelor şi consiliilor universitare, ci din dorinţa de a da o mai mare stabilitate procesului de învăţămînt. S-a ajuns, în prezent, la o fărîmiţare a investiţiilor, la un mare număr de catedre şi chiar la uncultăţi, făcîndu-se propuneri concrete pentru înlăturarea lor. Vorbitorii exprimă hotărârea cadrelor didactice, ale studenţilor timişoreni — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — de a face totul pentru ca Timişoara universitară să se afirme cu şi mai multă vigoare ca important centru de pregătire a cadrelor necesare economiei şi culturii patriei noastre. La sfîrşitul consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, număr mare de cursuri. Pun această problemă care este în studiu, întrucît aici este o consfătuire de lucru, iar dumneavoastră aveţi un rol important în elaborarea programelor şi deci în stabilirea şi a numărului de catedre şi a cursurilor. Trebuie să avem în vedere acest fapt pentru că, pînă la urmă, legarea învăţămîntului de cercetare şi de producţie trebuie să ducă la consolidarea şi la o mai mare stabilitate în învăţămîntul nostru., In ce priveşte Centrul de Cercetări tehnice din Timişoara, el se dezvoltă puternic , văd că are un program de investiţii şi de construcţii destul de mare. Noi am dori ca realizarea tuturor acestora să se facă într-un timp cît mai scurt, dar cu o contribuţie mai însemnată din partea profesorilor şi studenţilor. Este foarte bună iniţiativa studenţilor şi Consiliului Asociaţiei de a se ocupa de renovarea clubului, de a lucra la el. Am văzut şi în alte ţări preocuparea studenţilor de a-şi construi singuri o serie de obiective. Deci, aceasta nu este ceva specific românesc, ba chiar aş putea spune că sîntem puţin rămaşi în urmă. De aceea, trebuie să acordăm mai mare atenţie realizării unor construcţii universitare cu participarea celor aproape 14 000 studenţi din Timişoara. Este nu numai o problemă de educaţie, dar şi o necesitate pentru a le realiza la timp şi pentru a putea să asigurăm, în felul acesta, dezvoltarea întregului proces de învăţămînt şi educativ. In încheiere, doresc să menţionez încă o dată că am impresii bune despre cele văzute şi auzite aici. Doresc să adresez felicitări cadrelor dadactice şi studenţilor pentru rezultatele pe care le-au obţinut în munca lor, să le urez succese în întreaga activitate de invăţămînt, de cercetare şi de legare a învăţămîntului şi a cercetării de producţie, ca şi în munca educativă. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprecierile făcute la adresa învăţămîntului superior timişorean, preţioasele indicaţii date au fost primite de cei prezenţi cu deosebită satisfacţie, participanţii la întîlnirea de lucru făcînd o călduroasă manifestare de preţuire şi stimă secretarului general al partidului nostru. In numele corpului didactic, al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton adresează din nou tovarăşului Ceauşescu calde mulţumiri pentru vizita făcută, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă învăţămîntului superior, slujitorilor lui. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare a institutului : „Am rămas plăcut impresionat de atmosfera de muncă din Institutul politehnic „Traian Vuia" din Timişoara. Expoziţia şi laboratoarele vizitate reflectă existenţa unei bune orientări a activităţii didactice şi a cercetării ştiinţifice spre nevoile majore ale economiei. Urez conducerii Institutului Politehnic, organizaţiei de partid şi Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, întregului corp didactic şi studenţilor, noi şi noi succese în misiunea nobilă de formare şi educare a noilor generaţii de ingineri cu înaltă calificare, cetăţeni devotaţi patriei socialiste, profund ataşaţi politicii Partidului Comunist Român“. Gazdele oferă apoi tovarăşului Nicolae Ceauşescu un album cuprinzînd imagini ale dezvoltării învăţămîntului tehnic timişorean. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat cu acelaşi entuziasm de cadrele didactice, de studenţi, care ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, pentru patria noastră — Republica Socialistă România. ION MARGINEANU VICTOR MUREŞAN Cuvîntul lo Nicolae Ceauşescu VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 REUŞITA ORICĂREI ACŢIUNI PRESUPUNE Participarea activă. : : Practic vorbind, fiecare organizaţie U.T.C. dispune de o gamă variată de posibilităţi de manifestare, de un cîmp larg de acţiune, puţind întreprinde un şir nelimitat de activităţi orientate toate în direcţia îmbunătăţirii muncii politico-ideologice, ridicării continue a nivelului conştiinţei socialiste a tinerilor. Şi dacă, principial privind lucrurile, valabilitatea acestui deziderat este incontestabilă, în realitate modalităţile de transpunere în practică diferă, organizaţiile acţionind potrivit condiţiilor concrete specifice, selecţionînd acea categorie de manifestări care se dovedesc a fi mai adecvate membrilor săi, gradului lor de pregătire politico-ideologică, nevoilor lor cultural-educative. In ce măsură organizaţia U.T.C. valorifică inepozabila gamă de posibilităţi de care dispune, la care dintre acestea apelează şi de ce anume, care sunt modalităţile de realizare practică a acestor posibilităţi, care este calea străbătută de la propunere la concretizare, ne-am propus să discutăm folosind experienţa organizaţiei U.T.C. de la Fabrica de tricotaje din Suceava. Primul aspect pe care ni l-am propus spre elucidare a fost acela al mobilurilor pentru care organizaţia, comitetul U.T.C., apelează la una sau alta dintre aceste posibilităţi a căror gamă, după cum aminteam, este nelimitată. De ce comitetele se opresc şi organizează anume acţiuni şi nu altele ? Organizaţia U.T.C., schimbul B Confecţii de la Fabrica de tricotaje este formată din tinere muncitoare venite în majoritate din mediul rural, aflate la primul lor contact cu fabrica, recent ieşite, de pe băncile şcolii, care s-au calificat sau urmează să se califice la locul de muncă. Pornind de la această stare de fapt, comitetul U.T.C., reţinind propunerea făcută în adunarea generală de dezbateri de către una dintre muncitoarele uteciste, a organizat un simpozion cu tema : Ce înseamnă fabrica pentru fiecare tînăr. Aşa cum ne explica secretara organizaţiei, Rafila Barna, simpozionul era menit să demonstreze gradul înalt de responsabilitate ce revine fiecărui tînăr muncitor o dată intrat pe porţile fabricii, săi ajute şi să netezească procesul integrării acestor tinere în colectivul fabricii. Categoric, educaţia în spirit muncitoresc, acţiunile iniţiate pentru formarea la tineri a acelor trăsături moral-politice ce trebuie să caracterizeze pe muncitorul societăţii socialiste contemporane, este o sarcină de primă importanţă a organizaţiei şi iniţiativa amintită a comitetului U.T.C. trebuie apreciată ca atare. Dar, tot atît de categoric trebuie să subliniem că, educaţia muncitorească, proces îndelungat, variat şi complex nu se poate rezuma la un simpozion cu o temă, e drept bine aleasă, ca cea de mai sus. Acestuia trebuiau să i se adauge încă şi încă alte asemenea manifestări care, toate la un loc, să creeze premisele necesare şi obligatorii îmbunătăţirii muncii politico-ideologice, perfecţionării sale. De ce comitetul U.T.C. s-a oprit aici ? Pentru că in faţa unor motive aparent temeinice unii fac naveta, lucrează la bandă, fetele au un nivel politico-ideologic modest, întreprinderea e nouă, timpul a fost scurt etc. etc. — comitetul U.T.C. s-a limitat la acţiuni singulare, rupte din contextul întregului proces educaţional. Dar, ţinînd seama de acelaşi specific, să mergem mai departe oprindu-ne asupra unei alte acţiuni. La propunerea utecistei Maria Rotaru, făcută tot în adunarea generală de dezbateri, a fost organizată o întilnire cu un profesor pe tema : Ştiinţă şi religie. Deci un profesor de specialitate a conferenţiat pe tema dată aducând dovezi şi argumente timp de două ceasuri. De ce s-a făcut această propunere? De ce comitetul a considerat-o valoroasă şi a trecut la aplicarea ei ? Pentru că, aşa cum ni se spune, pentru edificarea tinerelor, pentru formarea unei concepţii marxist-leniniste despre lume şi viaţă, erau necesare limpeziri, clarificări. Cu atît mai mult cu cit, dat fiind mediul din care provin, dat fiind nivelul politico-ideologic, aşa cum spuneam, oarecum modest, unele tinere muncitoare se mai află sub influenţa ideilor mistico-religioase, întrebarea care se pune, ca şi în cazul de mai sus, este în ce măsură un profesor, oricit de dotat ar fi şi oricît de convingător a vorbit, a reuşit în cele numai două ceasuri să spulbere aceste rămăşiţe ale misticismului care necesită, o gamă întreagă de manifestări pentru a duce la reuşită. Nu era firesc ca această acţiune, luată în sine, lăudabilă, să fie integrată unui şir întreg de manifestări pentru a avea eficienţă ? Să continuăm totuşi enumerarea noastră, pentru ca imaginea să sest mai completă şi mai aproape de realitate. Tinerele membre ale organizaţiei au avut o întîlnire cu primul secretar al comitetului municipal al U.T.C., în care li s-a vorbit despre sarcinile actuale ale membrilor organizaţiei revoluţionare de tineret, despre rolul acesteia în societatea contemporană, despre necesitatea îmbunătăţirii muncii politico- Ideologice în lumina documentelor de partid, a expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu. S-au făcut referiri concrete la tinerii din municipiul Suceava, din Fabrica de tricotaje. Să notăm că, aşa cum s-a întâmplat şi în celelalte două cazuri, este vorba tot de o conferinţă sau expunere, de o acţiune bună în sine, de o Iniţiativă ce trebuie, şi a fost, apreciată. Dar care a rămas, ca şi celelalte, tot un exemplu singular. După cum se vede, conştiincios, comitetul U.T.C. a realizat cite o sarcină de la fiecare capitol al programului de activităţi. A ţinut seama de propunerile făcute de tineri în adunarea generală, a trecut la realizarea lor practică. In timpul relativ scurt care a trecut de la adunările generale de dezbateri au fost organizate cîteva acţiuni bune, acoperind, într-un fel, întreaga arie de manifestare a activităţii. Fiecare acţiune în parte răspunde unor cerinţe, este bine gîndită. Ceea ce se poate reproşa este lipsa de continuitate a acestor acţiuni, monotonia lor, reducerea la un singur gen de activităţi — expunerile, neintegrarea lor din punct de vedere concepţional într-un sistem educaţional complex şi unitar. Comitetul U.T.C. a recurs la calea cea mai uşoară, adunînd pe tineri într-o sală, invitînd pe cineva să vorbească. Nu i-a determinat pe tineri să acţioneze ei înşişi, să contribuie efectiv la realizarea acestor manifestări cu forţe proprii. Modalitate ce impunea participarea activă, conştientă. Modalitate soldată în majoritatea cazurilor cu un grad de eficienţă maximă, încheiem aici discuţia noastră subliniind încă o dată discrepanţa dintre posibilităţile de acţiune existente, dintre cerinţele majore impuse de sarcinile generale ale organizaţiei U.T.C. în etapa actuală şi cele ale specificului celei de la Fabrica de tricotaje din Suceava. Cauza acestei discrepanţe ? Căutarea şi găsirea unor cauze aşa-zis obiective în faţa cărora comitetul U.T.C., în loc să se mobilizeze activ, a cedat cu prea multă uşurinţă, folosirea parţială a largilor posibilităţi existente, recurgerea la acţiuni a căror organizare cere mai puţin efort. Rezultatele unui asemenea mod de a acţiona nu puteau fi nici ele decit parţiale. AL. DOBRE Imagine de la Uzina de strunguri din Arad Foto : P. T1NJALA FIECARE UTECIST - FRUNTAŞ ÎN PRODUCŢIE, MODEL ÎN COMPORTARE! (Urmare din pag. 1) griviţeni ne-au declarat : „Uzina noastră este purtătoarea unor vechi şi cunoscute tradiţii revoluţionare ; comuniştii de aici şi-au vărsat sângele în 1933 pentru cauza clasei muncitoare, pentru libertatea poporului. Noi sîntem continuatorii acestor tradiţii de muncă şi demnitate, de intransigenţă revoluţionară faţă de tot ce este învechit şi străin eticii noastre socialiste. De aceea dorim să urmăm îndemnul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a dovedi, prin munca şi viaţa noastră, prin întreaga comportare, prin patriotismul şi pasiunea noastră muncitorească, hotărirea fermă de a urma pilda comuniştilor, de a ne forma şi educa în spiritul revoluţionar, ca demni urmaşi ai muncitorilor comunişti care au dat numele şi renumele uzinei noastre, de a fi valoroşi constructori ai societăţii socialiste şi comuniste. Credem că iniţiativa în care ne angajăm este un cadru optim pentru a ne afirma cu toate puterile noastre atît în producţie cît şi în întreaga comportare". Tinerii noştri oaspeţi ne-au prezentat totodată un plan complex de activităţi menite să asigure o cît mai eficientă aplicare a iniţiativei. In legătură cu acest program, cu modul în care organizaţia U.T.C. din secţia sculărie a Uzinei „Griviţa roşie" va acţiona pentru aducerea tuturor tinerilor la nivelul celor mai buni, pentru antrenarea tuturor tinerilor într-un climat de autoperfecţionare, de autoeducare, vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru. Bilanţ rodnic (Urmare din pag. I) I.A.S. tabere cu peste 2 700 de studenţi care au executat lucrări in valoare de peste 1,2 milioane lei. Acum, cind campania agricolă se apropie de sfîrşit şi cind rezultatele se cunosc, merită a se evidenţia aportul tuturor unităţilor şcolare, al cadrelor didactice care, mai bine ca în anii trecuţi, au îndrumat munca elevilor şi studenţilor. De asemenea, trebuie spus că multe unităţi agricole au făcut eforturi în asigurarea condiţiilor de cazare, hrană, au acordat îndrumare tehnică la locurile de muncă. Din păcate însă activitatea de muncă patriotică în această toamnă a scos în evidenţă şi o serie de deficienţe. S-au înregistrat destul de frecvente cazuri cind unităţile economice nu au respectat obligaţiile stipulate în minutele Încheiate cu unităţile de învăţămînt, iar pe parcursul acţiunii au renunţat la forţa de muncă solicitată din slabă preocupare pentru asigurarea condiţiilor de cazare, transport şi de asistenţă tehnică. Unele I.A.S. din judeţele Mehedinţi, Tulcea, Constanţa au repartizat elevi la unele ferme departe de centrul de comună care nu dispuneau de condiţii de cazare şi de pregătirea hranei Chiar în ceea ce priveşte evaluarea cantitativă şi valorică, a lucrărilor efectuate de către tineri din lipsa evidenţierii zilnice a volumului de muncă, ducînd în final numai la acoperirea cheltuielilor de masă s-au ivit anomalii. In unele unităţi la evaluarea muncii prestate s-au folosit haremuri pentru alte categorii de lucrări decit cele executate în realitate, iar aproape toate cooperativele agricole de producţie nu au achitat valoarea normelor convenţionale realizate ca urmare a muncii prestate de către tineri. Deficienţele cele mai serioase cu repercusiuni negative în desfăşurarea generală a activităţii au fost legate de modul defectuos de organizare şi asigurare a mijloacelor de transport. Nu s-au respectat orele stabilite pentru aducerea şi ducerea tinerilor la locurile de muncă, iar la unele mijloace de transport, neasigurîndu-se condiţiile de siguranţă, au provocat accidente, aşa cum au fost in judeţele Dîmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman. De asemenea, dată fiind dispersarea mare a punctelor de lucru şi distanţele mari faţă de centrele de comună şi oraşe, nu s-au asigurat în totalitate medicamentele şi asistenţa sanitară necesare pentru preîntîmpinarea îmbolnăvirilor. Unele comitete judeţene, municipale şi orăşeneşti U.T.C. au acţionat cu întîrziere în organizarea activităţii cu elevii in campania de toamnă, neasigurîndu-se din timp controlul unităţilor agricole, încheierea contractelor de muncă, nu s-a efectuat peste tot un control operativ la toate punctele de lucru din partea aparatului salariat pentru a se depista şi înlătura deficienţele existente. La unele puncte de lucru, unde a fost concentrat un număr mare de elevi, nu s-a respectat indicaţia dată de conducerea organizaţiei de a se repartiza activişti care să răspundă o perioadă mai mare de timp. în unele locuri s-a mers mai mult pe linia aducerii din afară a forţei de muncă, neglijindu-se tinerii existenţi in sate şi comune. Asemenea lipsuri s-au semnalat mai frecvent în judeţele Iaşi, Harghita, Ialomiţa, Satu Mare, Ilfov, Tulcea. Preluînd experienţa bună acumulată în acest an, considerăm că pe viitor se impune o preocupare mai mare din partea tuturor factorilor pentru creşterea eficienţei educative şi economice a acestei importante acţiuni.