Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)

1971-11-26 / nr. 7007

IM TER¥ IUI, acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 18 noiembrie, pe ziaristul Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexi­can „Excelsior", căruia i-a acordat un interviu. ÎNTREBARE: în ultimii ani, în mai multe împrejurări, v-aţi referit, domnule pre­şedinte, la realităţile de pe continentul latino-a­­merican. Cum apreciaţi fenomenele politice, eco­nomice şi sociale care au loc în prezent pe acest continent ? RĂSPUNS: Aş dori să încep prin a men­ţiona că în acest secol conti­nentul latino-american a cu­noscut o puternică dezvoltare ; după cel de-al doilea război mondial, în cele mai m­u­lte ţări din America Latină au avut şi au loc puternice transformări economice şi sociale. Ele se caracterizează — după cunoştinţele mele — prin pre­ocupările tot mai susţinute ale forţelor progresiste şi maselor populare din aceste ţări pentru scuturarea dominaţiei imperia­lismului american, pentru pre­luarea in stăpînire proprie a bogăţiilor naţionale, pentru a­­sigurarea în acest fel a condi­ţiilor necesare dezvoltării inde­pendente a popoarelor latino­­americane. Consider că acest proces, care s-a accentuat­­ în ultimii ani, este în primul rînd rezultatul radicalizării maselor populare din aceste ţări, inclu­­siv a unor largi cercuri ale burgheziei naţionale. Ele sunt, totodată, rezultatul schimbărilor profunde petrecute în viaţa in­ternaţională, al faptului că ve­chea politică imperialistă de do­minaţie nu se mai poate desfă­şura cu succes — în fond se poa­te vorbi de un faliment al a­­cestei politici — că în viaţa in­ternaţională îşi fac loc tot mai mult principiile egalităţii în drepturi intre toate naţiunile, respectului independenţei şi su­veranităţii naţionale, neameste­cului în treburile interne, se manifestă tot mai pregnant do­rinţa popoarelor de a fi stăpîne pe destinele lor. Consider că fenomenele poli­tice şi sociale din America Lati­nă se încadrează în acest pro­ces general, şi — cu toate difi­cultăţile inerente unui proces revoluţionar, care poate cu­noaşte şi unele insuccese cred că tendinţa dominantă este cea care duce spre realizarea tuturor năzuinţelor de progres, de dezvoltare de sine stătătoare a popoarelor din America Lati­nă. Aceasta presupune, desigur, o largă colaborare a tuturor for­ţelor naţionale care se pro­nunţă pentru independenţă şi progres social — şi, aş men­ţiona că experienţa din Chile, din Peru, este foarte edifica­toare in acest sens. Desigur, o semnificaţie deosebită are, în a­­ceastă ordine de­­idei, experienţa socialistă a Cubei, dar nu mă refer in mod special la aceasta, pentru că ea datează mai de mult şi, aşa cum se ştie, exer­cită o influenţă de seamă asu­pra întregii dezvoltări în Ame­rica Latină. Noile fenomene la care m-am referit — din Chile şi Peru — demonstrează că exi­stă posibilităţi pentru obţinerea unor schimbări radicale, pentru aşezarea pe baze noi a vieţii statelor de pe continentul la­tino-american. ÎNTREBARE: Ce interese are Româ­nia în stabilirea ele rela­ţii comerciale şi diploma­tice cu statele din Ame­rica Latină ? RĂSPUNS: România — care are astăzi re­laţii diplomatice cu 94 de state şi legături economice cu peste 103 de ţări ale lumii — se pro­nunţă pentru o largă colaborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor de care am vorbit mai înainte. în acest context, noi apreciem că stabilirea rela­ţiilor diplomatice, economice, ştiinţifice şi culturale cu ţările Americii Latine corespunde atît intereselor României, cit şi intereselor statelor lati­no—americane de a se dez­volta pe calea independenţei şi a progresului economic-social, slujesc cauzei generale a cola­borării şi păcii in lume. Aş mai putea să adaug şi fap­tul că popoarele din ţările noa­stre au origine latină, ceea c­e favorizează şi mai mult dezvol­tarea acestor relaţii ; afinităţile de origine, de limbă nu pot fi decit în folosul colaborării. ÎNTREBARE: Sînteţi dispus să faceţi o călătorie de bunăvoin­ţă în America Latină ? RĂSPUNS: Am cîteva invitaţii şi mă gin­­desc să le dau curs într-un vii­tor cit mai apropiat posibil. Consider că cunoaşterea directă a stărilor de lucruri din cele­lalte ţări — deci şi din ţările Americii Latine — creează con­diţii şi mai bune pentru dez­voltarea colaborării active in toate domeniile de activitate. ÎNTREBARE: Cum vedeţi dumnea­voastră orientarea bise­ricii catolice spre necesi­tăţile sociale ale ţărilor din lumea a treia ? Cum por fi apreciate acţiuni­le preoţilor catolici ti­neri care adoptă tot mai mult o serie de poziţii în conformitate cu gîndirea socialistă ? Credeţi că so­cialiştii şi catolicii pot colabora în mod armo­nios pentru realizarea de transformări sociale şi politice, inclusiv socia­liste, in America Latină ? RĂSPUNS: Nu cunosc prea bine proble­mele bisericii catolice pentru a mă putea referi la orientările sociale ale acesteia. Totuşi este un fapt că se observă o preocu­pare tot mai susţinută — mai cu seamă din partea preoţilor catolici tineri — pentru proble­mele progresului social şi cred că această preocupare este determinata şi de schimbările generale care au loc în lume şi care nu pot să lase indiferent nici un cult — deci nici biserica catolică — dacă nu vrea să ră­mână izolat. Problemele tran­sformării sociale, ale ridicării bunăstării popoarelor, ale inde­pendenţei şi suveranităţii lor se pun astăzi cu o asemenea a­­cuitate, incit nimeni — nici bi­serica, fie ea catolică, ortodoxă sau de altă natură — nu poate să le nesocotească. După cite cunosc, în ţările din America Latină şi în alte state există chiar grupe destul de puternice de preoţi catolici — şi de alte credinţe — care se preocupă tot mai intens de problemele so­ciale, se pronunţă pentru cola­borare cu forţele progresiste din aceste ţări. De aceea, cred că este posibil să se realizeze o co­laborare între forţele catolice şi ale altor culte, care se pro­nunţă pentru progres social şi independenţă naţională, şi so­cialişti, comunişti, alte forţe re­voluţionare, pentru înfăptuirea unor schimbări profunde în ţă­rile respective. Aş putea spu­ne că realizarea unei ase­menea colaborări va uşura mult soluţionarea unor pro­bleme care se pun astăzi în ţările Americii Latine — inclu­siv trecerea la organizarea societăţii pe baze noi, socia­liste. Daca m-aş referi la ex­perienţa României aş putea spu­ne că la noi cultele religioase — ortodox, catolic, protestant, reformat, mozaic, toate cele 17 culte recunoscute în ţara noa­stră , au o poziţie constructivă faţă de eforturile pentru dez­voltarea progresistă a ţării şi îşi aduc contribuţia la marile realizări ale poporului, pe­ calea edificării socialismului. ÎNTREBARE: Aţi subliniat de mai multe ori că este necesar ca principiile socialiste să se adapteze condiţiilor naţionale din fiecare ţară pentru ca sistemul socialist internaţional să se dezvolte cu succes. Nu implică aceasta pericolul ca principiile socialiste să sufere denaturări ? RĂSPUNS: Construcţia orînduirii noi, so­cialiste, se realizează în condi­ţii economice, sociale şi istorice deosebite de la o ţară la alta. Pentru a se obţine rezultate cit mai bune în construcţia socia­listă trebuie să se ţină întot­deauna seama de aceste condi­ţii, deoarece numai pornind de la realităţile din fiecare ţară, din fiecare epocă se pot găsi căile cele mai corespunzătoare pentru a progresa pe drumul socialismului. Desigur, sunt principii generale, legi ge­nerale, dar ele nu se pot a­­plica în abstract, ci cores­punzător condiţiilor concre­te date. Dacă încerci să a­­plici aceste legi într-un mod general, ca pe nişte şabloane — ca să spun aşa — se pot ivi multe greutăţi. Tocmai adapta­rea la condiţiile naţionale ga­rantează înfăptuirea cu succes a principiilor socialiste ; de aceea, nu se poate spune că a­­plicarea creatoare a legilor ge­nerale comportă pericolul de­naturării acestora. ÎNTREBARE: Asistăm în ultimul timp la o readaptare a rela­ţiilor dintre marile pu­teri. Care credeţi că este rolul Chinei populare în acest proces ? Care este rolul unor ţări ca Româ­nia şi Mexic în evoluţia relaţiilor internaţionale contemporane ? RĂSPUNS: într-adevăr, sîntem martorii unor mari schimbări in viaţa internaţională, care se referă în general la o reaşezare a relaţii­lor dintre state în conformitate cu noile realităţi din lume. De­sigur, în acest context, ţările mari au răspunderi şi îndatoriri deosebite. Cred că prezenţa activă a Republicii Populare Chineze la viaţa internaţională, partici­parea sa la activitatea Organi­zaţiei Naţiunilor Unite şi a ce­lorlalte organisme internaţiona­le vor contribui la promovarea în relaţiile interstatale a principiilor egalităţii şi respec­tului, la soluţionarea marilor probleme care frămîntă ome­nirea, in conformitate cu nă­zuinţele de pace şi progres ale popoarelor. însuşi faptul că în Organizaţia Naţiunilor Unite vor­­ acţiona mai multe ţări socialiste este, du­pă părerea mea, un lu­cru pozitiv. Desigur, problemele interna­ţionale nu pot fi soluţionate de­cit cu participarea tuturor sta­telor lumii — fie ele mari sau mici. Este datoria fiecărei ţări să acţioneze pentru a se pune capăt vechii politici imperia­liste, colonialiste, neocolonia­­liste, pentru a se stabili relaţii de respect reciproc între toate naţiunile, pentru a se respecta dreptul fiecărui popor de a-şi organiza viaţa aşa cum doreşte. In acest context, cred că ţări ca România şi Mexic — deci ţă­rile mici şi mijlocii — au un cuvînt important de spus. Sper că aceste ţări vor aduce o con­tribuţie tot mai importantă la dezvoltarea relaţiilor de cola­borare între toate naţiunile lu­mii, la cauza păcii. ÎNTREBARE: Politica externă şi acti­vitatea diplomatică a sta­tului român apără şi pro­movează principiile mo­ralităţii şi legalităţii in­ternaţionale. Aplicarea a­­cestor principii ar putea conduce la ceea ce se nu­meşte „normalizarea si­tuaţiei europene" sau la „adoptarea unor atitudini lucide" în legătură cu realităţile istorice de după război ? În legătură cu a­­ceasta, care este poziţia statului român faţă de actuala situaţie în pro­blema securităţii euro­pene ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, România mili­tează­ activ pentru promovarea în relaţiile internaţionale a principiilor dreptului şi legali­tăţii internaţionale ; considerăm că numai aşezînd raporturile dintre state pe baza egalităţii depline în drepturi, a respectu­lui independenţei şi suveranită­ţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, pe baza respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî viitorul corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, se poate instaura o eră de colaborare fructuoasă şi pace trainică pe planeta noastră. A­­plicarea in viaţă a acestor prin­cipii va duce fără îndoială la normalizarea situaţiei din Euro­pa, de pe alte continente, din întreaga lume. In ce priveşte Europa trebuie să menţionez că in ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe calea promovării unei politici mai realiste, a recunoaşterii rea­lităţilor statornicite pe con­tinent după al doilea război mondial şi care presupun res­pectarea actualelor frontiere, a existenţei independente a tutu­ror statelor, inclusiv recunoa­şterea existenţei celor două sta­te germane — Republica Demo­crată Germană şi Republica Fe­derală a Germaniei. Tratatul Încheiat între Uniunea Sovieti­că şi Republica Federală a Ger­maniei, Tratatul dintre Polonia şi Germania Federală, ca şi a­­cordul intervenit în problema Berlinului Occidental constituie paşi însemnaţi pe calea acestei politici realiste, a consolidării păcii pe continent. Desigur, mai trebuie ca aceste acorduri să fie şi ratificate şi sperăm că aceasta se va realiza cît mai curînd. Apreciez că au fost create premisele pentru a se trece la pregătirea concretă a unei con­ferinţe general-europene, la care să participe toate ţările de pe continent, precum şi alte state interesate. O astfel de conferin­­­­ţă trebuie să ducă la aşezarea relaţiilor dintre statele europe­ne pe principii de egalitate şi respect, să excludă folosirea for­ţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre ele, să des­chidă calea unei largi colaborări economice, ştiinţifice, culturale. Conferinţa va crea astfel condi­ţii pentru soluţionarea în con­tinuare şi a altor probleme im­portante în suspensie din viaţa politică a continentului. Consi­derăm că o asemenea reglemen­tare a relaţiilor in Europa, în­făptuirea securităţii europene vor exercita o influenţă puter­nică asupra întregii vieţi inter­naţionale. Sper că vom ajunge la realizarea conferinţei euro­pene. ÎNTREBARE: Dumneavoastră aţi sub­liniat în repetate rînduri necesitatea unor relaţii de bună vecinătate între state. Aceasta îmi inspiră următoarea întrebare : care sînt relaţiile Româ­niei cu ţările vecine, in special cu U.R.S.S. ? RĂSPUNS: România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate intre state şi, în a­­cest spirit, dezvoltă raporturi de largă colaborare cu vecinii săi. Relaţiile României cu Uniu­nea Sovietică pornesc de la fap­tul că ţările noastre construiesc orânduirea nouă, socialistă şi co­munistă — şi, deci, se bazează pe o profundă comunitate de interese, cît și pe principiile ge­nerale ale­ raporturilor între state, principii despre care am vorbit mai înainte. Cred că este semnificativ pen­tru amploarea colaborării eco­nomice româno-sovietice faptul că peste 25 la sută din volumul total al comerţului exterior al ţării noastre îl reprezintă schim­burile cu U.R.S.S. Colaborarea dintre ţările noastre nu se re­duce însă numai la schimburile comerciale; ea se dezvoltă şi pe planul cooperării în pro­ducţie, al relaţiilor în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii şi ar­tei şi în alte domenii. Relaţiile noastre cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — de ase­menea ţări vecine care con­struiesc socialismul — sunt bune şi cunosc o continuă dezvoltare. Apreciez că există perspective favorabile pentru dezvoltarea in continuare a acestor relaţii — şi România va acţiona consecvent în această direcţie. Considerăm că fiecare stat, preocupîndu-se de dezvoltarea relaţiilor generale, trebuie să pornească de la necesitatea in­staurării unor raporturi bune cu vecinii săi. ÎNTREBARE: In ţările occidentale se vorbeşte foarte mult, în acest moment, de o „nouă politică cultur!’/'“ care se aplică in ţara dumnea­voastră. Cum definiţi, domnule preşedinte, mij­loacele şi scopurile unei asemenea politici ? RĂSPUNS: După cum am mai spus în citeva împrejurări, se pare că in unele ţări occidentale nu se cunoaşte bine situaţia din Româ­nia. Adevărul este că in ţara noastră nu se poate vorbi de „o nouă politică culturală“, de­oarece politica nouă de dezvol­tare a ştiinţei şi culturii, de ri­dicare a nivelului de cunoaştere al poporului a fost inaugurată o dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii. Ce se poate spune este că această politică —­­care a adus României succese deosebite în dezvoltarea învăţă­­mîntului, ştiinţei şi culturii — intră acum într-o fază supe­rioară. Dacă pînă în prezent am avut mari rezultate, ca să spun aşa, îndeosebi cantitative, acum ne propunem să obţinem reali­zări superioare şi din punct de vedere calitativ. In ţara noa­stră s-a realizat cuprinde­rea întregului tineret în şcoli, învăţămîntul obligato­riu gratuit de zece ani, ridica­rea numărului studenţilor la mia de locuitori la nivelul celor mai dezvoltate ţări din lume. In România s-a asigurat o uriaşă dezvoltare a ştiinţei, care ocu­pă un loc de prim plan în în­treaga viaţă socială, s-a obţi­nut o puternică înflorire a crea­ţiei literar-artistice. Acum este necesar să acordăm o deosebită atenţie calităţii, conţinutului învăţămîntului, ştiinţei şi cultu­rii, să obţinem rezultate mai bune in aprofundarea cunoştin­ţelor oamenilor muncii în toate domeniile de activitate. Con­struirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupu­ne însuşirea a tot ceea ce a creat mai bun ştiinţa şi cultu­ra­ universală, desigur, inclusiv ştiinţa şi cultura noastră, for­marea unui om cu un vast ori­zont de cunoaştere multilate­rală. După părerea noastră, nu P°,a,te e°ncepe construcţia so­­cialîsta pe o bază democratică — care presupune participarea maselor largi populare la con­ducerea societăţii — fără oa­meni capabili să înţeleagă în­tregul complex de probleme care le ridică astăzi viaţa socia­lă. Numai aşa oamenii muncii vor putea participa efectiv la conducerea societăţii, deci şi de­mocraţia va fi mai reală, iar succesele în m edificarea noii o­­rînduiri, mai mari. Măsurile a­­doptate în­ ultimul timp se re­feră tocmai la realizarea acestor deziderate Ne propunem, de asemenea, să desfăşurăm o intensă activi­tate educativă, care să asigure ca principiile de viaţă socialiste să devină bun al întregului po­por, al fiecărui cetăţean, să se materializeze in întreaga viaţă a societăţii noastre. Dorim să folosim în acest scop toate mijloacele de care dispunem, începînd cu şcoala, care constituie principalul fac­tor de educaţie. In ţara noastră tineretul se află în şcoală timp de 10—18 ani, şi de aceea punem un mare accent pe dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntu­­lui, pe legarea sa de viaţă, de producţie, pe creşterea rolului său educativ, pentru a asigura astfel ca fiecare tînăr să devină un om temeinic pregătit, cu o conştiinţă socialistă înaintată, participant activ la edificarea orînduirii socialiste şi comu­niste. Noi acordăm, de asemenea, o importanţă deosebită creşterii forţei educative a literaturii, teatrului, muzicii, r­adioului şi televiziunii, presei, pe care le considerăm mijloace deosebit de eficiente în lărgirea orizontului de cunoştinţe şi în elevarea morală a omului, în promo­varea ideilor şi principiilor noastre despre lume şi viaţă în masele largi populare. ÎNTREBARE: In legătură cu relaţiile mexicano-române, care credeţi că sunt paşii ce trebuie făcuţi preliminar pentru ca cele două gu­verne să hotărască stabi­lirea de relaţii diplo­matice ? RĂSPUNS:­­ In ultimii ani au avut loc un şir de contacte între ţările noa­stre. Un vicepreşedinte al gu­vernului român şi ministrul de externe român au vizitat Mexi­cul , au început să se dezvolte relaţiile economice, deşi ele se află încă într-o fază incipientă. După părerea mea, nu există nici un motiv care să împiedice dezvoltarea relaţiilor economice şi stabilirea relaţiilor diploma­tice dintre România şi Mexic. Dacă pornim de la principiile de care am vorbit, de la dorinţa de a contribui la promovarea lor, a înţelegerii şi păcii în lume, atunci cred că guvernele noa­stre pot colabora, statele noastre pot întreţine relaţii fructuoase. Şi aş putea spune că din aceasta ambele popoare nu ar avea de­cit de cîştigat. De altfel, între România şi Mexic au existat re­laţii diplomatice stabilite încă în 1935 , ele au fost întrerupte în timpul celui de-al doilea război mondial. Sper că într-un viitor nu prea îndepărtat se va ajunge la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre ţările noa­stre. România doreşte să dez­volte o colaborare multilatera­lă cu Mexicul, atît pe plan di­plomatic, cît şi pe plan econo­mic, ştiinţific, cultural — şi vom acţiona în această direcţie. In încheiere, aş dori să vă rog să transmiteţi poporului mexican un salut cordial, cele mai calde urări de succes pe calea progresului economic şi social, precum şi urări pentru dezvoltarea raporturilor de co­laborare dintre România și Mexic. Peisaj urbanistic modern la Ulan-Bator Şedinţa Comitetului pregătitor al Conferinţei interparlamentare pentru cooperare şi securitate in Europa La Geneva a avut loc şedinţa Comitetului pregătitor al Con­ferinţei interparlamentare pen­tru cooperare şi securitate în Europa. Reuniunea, desfăşurată sub preşedinţia deputatului ro­mân Mihai Levente, preşedin­tele Grupului român al Uniunii interparlamentare, membru al Comitetului Executiv al Uniu­nii, a examinat problemele le­gate de pregătirea Conferinţei, adoptind măsuri menite să asi­gure desfăşurarea ei în bune condiţii. SESIUNEA Sesiunea părţilor contractan­te la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), care se desfăşoară la Geneva, a în­ Convorbirile lui Cornel Burtică în Hi. Chineză Ministrul comerţului exterior al României, Cornel Burtică, a avut jm­p ____ i—, Sian-kuo, ministrul comerţului exterior al R.P. Chineze. In ca­drul întîlnirii, desfăşurată în­tr-un spirit prietenesc, au fost abordate probleme ale acordului comercial pe anul viitor. La con­vorbire a participat Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin. In aceeaşi zi, ministrul­ român a avut o întîlnire cu Han Sun­­gen, prim-adjunct al ministrului pentru relaţii economice cu străinătatea. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte ale stadiu­lui îndeplinirii protocolului pri­vind livrările de instalaţii din R. P. Chineză către România, precum şi modul de colaborare dintre specialiştii chinezi şi români. G.A.T.T,­ ceput examinarea activităţilor viitoare ale acestui organism. In cuvîntul său, directorul ge­neral al GATT, Olivier Long, a prezentat un plan de măsuri pe termen scurt şi pe termen lung, în scopul eliminării re­stricţiilor din comerţul interna­ţional. Luînd cuvîntul în şedinţa de joi, şeful delegaţiei române, Mircea Petrescu, ministru con­silier, a subliniat că ţara noas­tră doreşte să aducă o contri­buţie constructivă la activită­ţile GATT, aderarea sa la a­­cest organism înscriindu-se pe linia intensificării participării României la diviziunea inter­naţională a muncii, a dezvoltă­rei. TM resCârp social-economic, pe baza prin­cipiilor independenţei şi suve­ranităţii naţionale, deplinei e­­galităţi în drepturi, neameste­cului în treburile interne şi a­­vantajului reciproc. El a arătat în continuare că preocupările exprimate în legătură cu accen­tuarea tendinţelor protecţionis­­te­­sunt justificate. Această si­tuaţie conferă GATT o respon­sabilitate suplimentară în găsi­rea de soluţii convenabile tu­turor ţărilor, pentru depăşirea dificultăţilor prezente şi dez­voltarea schimburilor comer­ciale internaţionale pe baze e­­chitabile. Miting al prieteniei chino-vietnameze Luînd cuvîntul la mitingul prieteniei chino-vietnameze, orga­nizat în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, premierul Ciu En-lai a relevat că poporul vietnamez s-a angajat într-o luptă curajoasă împotriva agresorilor americani, obţinînd victorii strălucite. Viet­namul de Nord socialist a adus o contribuţie importantă la cauza revoluţionară antiimpe­­rialistă a popoarelor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi înfrînt un popor care luptă pentru salvarea naţională, oricît de­ puternic ar fi duşmanul. Subliniind însemnătatea rezolu­ţiei Adunării Generale privind re­stabilirea drepturilor R. P. Chi­neze la O.N.U. şi excluderea ime­diată a reprezentantului clicii elankaisiste, Ciu En-lai a expri­mat mulţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezoluţiei­ tuturor ţărilor prietene care au susţinut rezolu­ţia. Primul ministru al R. D. Viet­nam, Fam Van Dong, a menţio­nat în cuvîntarea sa că succesele revoluţiei chineze şi crearea Re­publicii Populare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — reprezintă un eveniment cu o uriaşă semnifica­ţie, care a transformat China în­tr-un stat socialist cu o industrie modernă şi cu o agricultură dez­voltată. Fam Van Dong a transmis R. p. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tuturor prietenilor Vietnamului, sincerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezistenţă faţă de agre­siunea americană, de salvare a naţiunii, de construcţie socialistă. AL ll-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST GERMAN In marea sală „Messehalle“ din Düsseldorf a început joi cel de-al II-lea Congres al Partidu­lui Comunist German. La Con­gres iau parte 606 delegaţi şi 245 invitaţi, printre care repre­zentanţi ai unor organizaţii de­mocratice vest-germane, precum şi delegaţii ale unor partide co­muniste şi muncitoreşti. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român par­ticipă o delegaţie alcătuită din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant­­ al C.C al P.C.R. Congresul a adoptat o rezolu­ţie de solidaritate cu lupta re­vendicativă a metalurgiştilor din landul Baden-Würtemberg. La primul punct al ordinii de zi, a luat cuvîntul Kurt Bach­man, preşedintele P.C. German, care a prezentat raportul Comi­tetului director a­l partidului. Apoi, delegații la Congres l-au ales în unanimitate pe Max Rei­­mann ca președinte de onoare al P. C. German. Lucrările Congresului conti­nuă. La sediul ambasadei S.U.A. din Viena a avut loc joi cea de-a 96-a şedinţă de lucru (cea de-a 4-a din cadrul actualei runde) a convorbirilor sovieto­­americane asupra limitării cursei înarmărilor strategice (SALT). Următoarea şedinţă va avea loc marţea viitoare, la amba­sada sovietică. • La Moscova a sosit, într-o vizi­tă oficială, vicecancelarul şi mi­nistrul de externe al R.F. a Ger­maniei, Walter Scheel, în vederea unor convorbiri cu reprezentanţi ai guvernului sovietic, privind colaborarea dintre cele două ţări, anunţă agenţia TASS. • POTRIVIT programului de dezvoltare continuă a sisteme­lor de telecomunicaţii prin in­termediul sateliţilor artificiali ai Pămîntului, în Uniunea So­vietică a fost lansat satelitul „Molnia-2“. • MINISTRUL comerţului al S.U.A., Maurice Stans, a discu­tat cu Viktor Fiodorov, minis­trul industriei de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei al U.R.S.S., posibilităţile de dez­voltare a cooperării tehnico-şti­­inţifice şi economice în dome­niul petrochimiei dintre cele două ţări. Agenţia TASS anunţă că Maurice Stans a continuat joi convorbirile cu ministrul comer­ţului exterior al U.R.S.S., Niko­lai Patalicev. După cum informează agen­ţia V.N.A., la Hanoi şi Oslo s-a anunţat joi că guvernul R. D. Vietnam şi guvernul Norvegiei au convenit să stabilească re­laţii diplomatice la nivel de ambasadă. • ZILELE ACESTEA, a avut loc la Dresda şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru agricultură. S-au analizat sarcinile care decurg din hotărârile sesiunii a XXV-a a C.A.E.R. în ce pri­veşte adîncirea şi perfecţiona­rea in continuare a colaborării şi dezvoltarea integrării eco­nomice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. în dome­niul agriculturii. DELHI 25. — Joi după-amia­­ză, agenţia Press Trust of In­dia relata că, în cursul unui bombardament de artilerie lan­sat de armata pakistaneză asu­pra teritoriului indian, cinci persoane au fost ucise, iar alte 28 rănite. RAWALPINDI 25. — Purtă­tori de cuvînt militari pakista­nezi au declarat, la 24 noiem­brie, că trupe indiene au lan­sat atacuri în cinci regiuni din Pakistan — informează agenţia Reuter. Armata pakistaneză, au afirmat ei, a respins în ultime­le 24 de ore toate atacurile in­diene. O.N.U. IN COMITETUL PENTRU PROBLEMELE POLITICE SI DE SECURITATE * In Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adu­nării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul „Conse­cinţele sociale şi economice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare şi efectele lor profund Tratativele dintre Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, se­cretar de stat la Cancelaria Federală a R.F. a Germa­niei, au fost continuate la 24 noiembrie la Bonn şi au durat pînă în primele ore ale zilei de 25 noiembrie, informează agenţia A.D.N. Secretarul de stat Michael Kohl a plecat joi la Berlin, pe calea aerului. In cursul aceleiaşi zile, el s-a înapoiat la Bonn şi a reluat tratati­vele cu Egon Bahr. In clădirea Senatului Ber­linului occidental au conti­nuat, joi, tratativele dintre Gunter Kohrt, secretar de stat în Ministerul Afaceri­lor Externe al Republicii Democrate Germane, şi îm­puternicitul Berlinului oc­cidental, Ulrich Muller, di­rector senatorial - anunţă Tratativele vor continua luni în capitala R.D. Ger­mane, dăunătoare asupra păcii şi secu­rităţii în lume“. După cum se ştie, această problemă a fost în­scrisă de România pe agenda pre­cedentei sesiuni a Adunării Ge­nerale, revenind în atenţia O.N.U. ca urmare a unui raport al se­cretarului general, U Thant, pri­vind consecinţele spiralei înarmă­rilor. Luînd cuvîntul, reprezentantul României, ambasadorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi o­­portunitatea într­eprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vederea încetării cursei înarmărilor şi realizării u­­nor progrese pe calea dezarmării generale. Procesul identificării celor mai urgente şi mai adecva­te măsuri din cadrul vastei pro­blematici a dezarmării, a arătat el, trebuie să pornească de la in­fluenţa pe care o au armele nu­cleare şi alte arme de distrugere în masă asupra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asupra pă­cii şi securităţii lumii. Citind date edificatoare din raport pri­vind amploarea inimaginabilă a cheltuielilor militare, reprezentan­tul român a subliniat că spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi so­cial normal al naţiunilor. In încheiere, vorbitorul a spri­jinit propunerea secretarului ge­neral U Thant ca problema con­secinţelor sociale şi economice ale cursei înarmărilor să se afle în permanenţă în atenţia O.N.U., urmînd a se întocmi, din trei în __„«„an în materie, spre a facilita înţelegerea completă a e­­fectelor cursei înarmărilor și a stimula lupta pentru dezarmare generală și totală. GUSTAV HEINEMANN A PRIMIT DELEGAŢIA COMITETULUI ORGANIZAŢIILOR DE TINERET DIN U.R.S.S. Gustav Heinemann, pre­şedintele Republicii Fede­rale a Germaniei, a primit delegaţia Comitetului orga­nizaţiilor de tineret din U.R.S.S., care face o vizită in R.F.G., la invitaţia orga­nizaţiei „Tinerii Socialişti”. Delegaţia sovietică de ti­neret va vizita o serie de mari oraşe din R.F.G. şi va avea întîlniri cu reprezen­tanţi ai unor organizaţii vest­­germane de tineret. lal de arestări în Republica Sud-Africana U­n nou val de a­­restări a fost de­clanşat în Repu­blica Sud Afri­cană. Zeci de persoane sunt supuse zilnic unor interogatorii brutale. S-au înregistrat o „sinucide­re“ (în fapt un asasinat) şi mai multe cazuri de deces ale unor deţinuţi aflaţi in curs de interogare de către poliţie. Un mare proces „de trădare“ este pus la cale la Johannesburg împotriva pa­trioţilor africani, pentru ac­tivităţi considerate „subver­sive“. Autorităţile rasiste pretind că securitatea cita­delei apartheidului ar fi a­­meninţată de „o vastă cons­piraţie comunistă“. Poliţia e­­­fectuează percheziţii pe în­treg teritoriul ţării, arestînd pe patrioţii africani în vir­tutea „Actului de suprimare a comunismului“. S-a ajuns la situaţia în care chiar a avea pielea albă nu mai re­prezintă o garanţie de imu­nitate ; orice manifestare care sugerează simpatie pen­tru soarta populaţiei africane este sancţionată prin metode poliţieneşti barbare. Hotărî­­rea rasiştilor sud-africani de a înăbuşi orice formă de o­­poziţie faţă de politica lor este aplicată drastic, princi­palul instrument al regimu­lui în această direcţie consti­­tuindu-l puternica forţă mi­litară a Pretoriei. Bazată, a­­proape in exclusivitate pe soldaţi şi ofiţeri albi, armata a fost întărită permanent, mai ales în ultimele două decenii, în scopul declarat de a înă­buşi mişcarea de eliberare a populaţiei africane. Alocind 185 009 00« lire sterline „for­ţelor de apărare“, producând arme şi avioane supersonice sub licenţă străină, purtînd tratative pentru achiziţio­narea de crucişătoare şi a­­vioane de recunoaştere, A­­frica de sud — cu potenţia­lul militar de care dispune la ora actuală — devine un pericol tot mai grav pentru securitatea celorlalte state de pe continentul african. Opinia publică internaţio­nală a condamnat în nenu­mărate rinduri ororile apart­heidului institutionalizat in Africa de sud. Recent, Co­mitetul Politic Special al A­­dunării Generale a O.N.U. a adoptat cu 98 de voturi pen­tru, 1 contra şi 2 abţineri, un proiect de rezoluţie în care se exprimă profunda indig­nare şi nelinişte faţă de con­tinuarea şi intensificarea re­presiunilor la care sunt su­puşi oponenţii politicii de a­­partheid din Republica Sud- Africană. Acelaşi Comitet a dat publicităţii un document care denunţă condamnarea la 5 ani închisoare a unui preot anglican din Johannes­burg (care a ajutat familiile unor persoane arestate) şi reclamă efectuarea unei an­chete judiciare internaţionale asupra torturării deţinuţilor din închisorile sud-africane. De asemenea, secretariatul Organizaţiei Unităţii Africane denunţă şi condamnă intr-un comunicat „campania de asa­sinate şi torturi politice dusă in prezent împotriva patrioţi­lor africani de regimul rasist minoritar din Republica Sud- Africană“. In ţară se intensifică miş­carea popu­laţiei africane îm­potriva legislaţiei represive şi pentru eliberarea tuturor persoanelor întemniţate pen­tru poziţia lor de condamna­re a politicii de apartheid. DOINA TOPOR REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa „Scînteii". Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul« Combinatul poligrafic „Casa Scînteii* In Italia continuă să spo­rească în intensitate valul de demonstraţii studenţeşti îndreptate împotriva închi­derii unor localuri universi­tare. încercarea poliţiei de a înăbuşi o demonstraţie de protest a studenţilor de la Universitatea din Milano a provocat, miercuri, ciocniri între circa o mie de studenţi şi însemnate efective ale po­liţiei.

Next