Scînteia Tineretului, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6985-7010)
1971-11-26 / nr. 7007
IM TER¥ IUI, acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, ziaristului Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 18 noiembrie, pe ziaristul Fausto Fernandez Ponte, editor pentru problemele de politică internaţională al ziarului mexican „Excelsior", căruia i-a acordat un interviu. ÎNTREBARE: în ultimii ani, în mai multe împrejurări, v-aţi referit, domnule preşedinte, la realităţile de pe continentul latino-american. Cum apreciaţi fenomenele politice, economice şi sociale care au loc în prezent pe acest continent ? RĂSPUNS: Aş dori să încep prin a menţiona că în acest secol continentul latino-american a cunoscut o puternică dezvoltare ; după cel de-al doilea război mondial, în cele mai multe ţări din America Latină au avut şi au loc puternice transformări economice şi sociale. Ele se caracterizează — după cunoştinţele mele — prin preocupările tot mai susţinute ale forţelor progresiste şi maselor populare din aceste ţări pentru scuturarea dominaţiei imperialismului american, pentru preluarea in stăpînire proprie a bogăţiilor naţionale, pentru asigurarea în acest fel a condiţiilor necesare dezvoltării independente a popoarelor latinoamericane. Consider că acest proces, care s-a accentuat în ultimii ani, este în primul rînd rezultatul radicalizării maselor populare din aceste ţări, inclusiv a unor largi cercuri ale burgheziei naţionale. Ele sunt, totodată, rezultatul schimbărilor profunde petrecute în viaţa internaţională, al faptului că vechea politică imperialistă de dominaţie nu se mai poate desfăşura cu succes — în fond se poate vorbi de un faliment al acestei politici — că în viaţa internaţională îşi fac loc tot mai mult principiile egalităţii în drepturi intre toate naţiunile, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, se manifestă tot mai pregnant dorinţa popoarelor de a fi stăpîne pe destinele lor. Consider că fenomenele politice şi sociale din America Latină se încadrează în acest proces general, şi — cu toate dificultăţile inerente unui proces revoluţionar, care poate cunoaşte şi unele insuccese cred că tendinţa dominantă este cea care duce spre realizarea tuturor năzuinţelor de progres, de dezvoltare de sine stătătoare a popoarelor din America Latină. Aceasta presupune, desigur, o largă colaborare a tuturor forţelor naţionale care se pronunţă pentru independenţă şi progres social — şi, aş menţiona că experienţa din Chile, din Peru, este foarte edificatoare in acest sens. Desigur, o semnificaţie deosebită are, în această ordine deidei, experienţa socialistă a Cubei, dar nu mă refer in mod special la aceasta, pentru că ea datează mai de mult şi, aşa cum se ştie, exercită o influenţă de seamă asupra întregii dezvoltări în America Latină. Noile fenomene la care m-am referit — din Chile şi Peru — demonstrează că există posibilităţi pentru obţinerea unor schimbări radicale, pentru aşezarea pe baze noi a vieţii statelor de pe continentul latino-american. ÎNTREBARE: Ce interese are România în stabilirea ele relaţii comerciale şi diplomatice cu statele din America Latină ? RĂSPUNS: România — care are astăzi relaţii diplomatice cu 94 de state şi legături economice cu peste 103 de ţări ale lumii — se pronunţă pentru o largă colaborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor de care am vorbit mai înainte. în acest context, noi apreciem că stabilirea relaţiilor diplomatice, economice, ştiinţifice şi culturale cu ţările Americii Latine corespunde atît intereselor României, cit şi intereselor statelor latino—americane de a se dezvolta pe calea independenţei şi a progresului economic-social, slujesc cauzei generale a colaborării şi păcii in lume. Aş mai putea să adaug şi faptul că popoarele din ţările noastre au origine latină, ceea ce favorizează şi mai mult dezvoltarea acestor relaţii ; afinităţile de origine, de limbă nu pot fi decit în folosul colaborării. ÎNTREBARE: Sînteţi dispus să faceţi o călătorie de bunăvoinţă în America Latină ? RĂSPUNS: Am cîteva invitaţii şi mă gindesc să le dau curs într-un viitor cit mai apropiat posibil. Consider că cunoaşterea directă a stărilor de lucruri din celelalte ţări — deci şi din ţările Americii Latine — creează condiţii şi mai bune pentru dezvoltarea colaborării active in toate domeniile de activitate. ÎNTREBARE: Cum vedeţi dumneavoastră orientarea bisericii catolice spre necesităţile sociale ale ţărilor din lumea a treia ? Cum por fi apreciate acţiunile preoţilor catolici tineri care adoptă tot mai mult o serie de poziţii în conformitate cu gîndirea socialistă ? Credeţi că socialiştii şi catolicii pot colabora în mod armonios pentru realizarea de transformări sociale şi politice, inclusiv socialiste, in America Latină ? RĂSPUNS: Nu cunosc prea bine problemele bisericii catolice pentru a mă putea referi la orientările sociale ale acesteia. Totuşi este un fapt că se observă o preocupare tot mai susţinută — mai cu seamă din partea preoţilor catolici tineri — pentru problemele progresului social şi cred că această preocupare este determinata şi de schimbările generale care au loc în lume şi care nu pot să lase indiferent nici un cult — deci nici biserica catolică — dacă nu vrea să rămână izolat. Problemele transformării sociale, ale ridicării bunăstării popoarelor, ale independenţei şi suveranităţii lor se pun astăzi cu o asemenea acuitate, incit nimeni — nici biserica, fie ea catolică, ortodoxă sau de altă natură — nu poate să le nesocotească. După cite cunosc, în ţările din America Latină şi în alte state există chiar grupe destul de puternice de preoţi catolici — şi de alte credinţe — care se preocupă tot mai intens de problemele sociale, se pronunţă pentru colaborare cu forţele progresiste din aceste ţări. De aceea, cred că este posibil să se realizeze o colaborare între forţele catolice şi ale altor culte, care se pronunţă pentru progres social şi independenţă naţională, şi socialişti, comunişti, alte forţe revoluţionare, pentru înfăptuirea unor schimbări profunde în ţările respective. Aş putea spune că realizarea unei asemenea colaborări va uşura mult soluţionarea unor probleme care se pun astăzi în ţările Americii Latine — inclusiv trecerea la organizarea societăţii pe baze noi, socialiste. Daca m-aş referi la experienţa României aş putea spune că la noi cultele religioase — ortodox, catolic, protestant, reformat, mozaic, toate cele 17 culte recunoscute în ţara noastră , au o poziţie constructivă faţă de eforturile pentru dezvoltarea progresistă a ţării şi îşi aduc contribuţia la marile realizări ale poporului, pe calea edificării socialismului. ÎNTREBARE: Aţi subliniat de mai multe ori că este necesar ca principiile socialiste să se adapteze condiţiilor naţionale din fiecare ţară pentru ca sistemul socialist internaţional să se dezvolte cu succes. Nu implică aceasta pericolul ca principiile socialiste să sufere denaturări ? RĂSPUNS: Construcţia orînduirii noi, socialiste, se realizează în condiţii economice, sociale şi istorice deosebite de la o ţară la alta. Pentru a se obţine rezultate cit mai bune în construcţia socialistă trebuie să se ţină întotdeauna seama de aceste condiţii, deoarece numai pornind de la realităţile din fiecare ţară, din fiecare epocă se pot găsi căile cele mai corespunzătoare pentru a progresa pe drumul socialismului. Desigur, sunt principii generale, legi generale, dar ele nu se pot aplica în abstract, ci corespunzător condiţiilor concrete date. Dacă încerci să aplici aceste legi într-un mod general, ca pe nişte şabloane — ca să spun aşa — se pot ivi multe greutăţi. Tocmai adaptarea la condiţiile naţionale garantează înfăptuirea cu succes a principiilor socialiste ; de aceea, nu se poate spune că aplicarea creatoare a legilor generale comportă pericolul denaturării acestora. ÎNTREBARE: Asistăm în ultimul timp la o readaptare a relaţiilor dintre marile puteri. Care credeţi că este rolul Chinei populare în acest proces ? Care este rolul unor ţări ca România şi Mexic în evoluţia relaţiilor internaţionale contemporane ? RĂSPUNS: într-adevăr, sîntem martorii unor mari schimbări in viaţa internaţională, care se referă în general la o reaşezare a relaţiilor dintre state în conformitate cu noile realităţi din lume. Desigur, în acest context, ţările mari au răspunderi şi îndatoriri deosebite. Cred că prezenţa activă a Republicii Populare Chineze la viaţa internaţională, participarea sa la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale vor contribui la promovarea în relaţiile interstatale a principiilor egalităţii şi respectului, la soluţionarea marilor probleme care frămîntă omenirea, in conformitate cu năzuinţele de pace şi progres ale popoarelor. însuşi faptul că în Organizaţia Naţiunilor Unite vor acţiona mai multe ţări socialiste este, după părerea mea, un lucru pozitiv. Desigur, problemele internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor lumii — fie ele mari sau mici. Este datoria fiecărei ţări să acţioneze pentru a se pune capăt vechii politici imperialiste, colonialiste, neocolonialiste, pentru a se stabili relaţii de respect reciproc între toate naţiunile, pentru a se respecta dreptul fiecărui popor de a-şi organiza viaţa aşa cum doreşte. In acest context, cred că ţări ca România şi Mexic — deci ţările mici şi mijlocii — au un cuvînt important de spus. Sper că aceste ţări vor aduce o contribuţie tot mai importantă la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între toate naţiunile lumii, la cauza păcii. ÎNTREBARE: Politica externă şi activitatea diplomatică a statului român apără şi promovează principiile moralităţii şi legalităţii internaţionale. Aplicarea acestor principii ar putea conduce la ceea ce se numeşte „normalizarea situaţiei europene" sau la „adoptarea unor atitudini lucide" în legătură cu realităţile istorice de după război ? În legătură cu aceasta, care este poziţia statului român faţă de actuala situaţie în problema securităţii europene ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, România militează activ pentru promovarea în relaţiile internaţionale a principiilor dreptului şi legalităţii internaţionale ; considerăm că numai aşezînd raporturile dintre state pe baza egalităţii depline în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, pe baza respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî viitorul corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, se poate instaura o eră de colaborare fructuoasă şi pace trainică pe planeta noastră. Aplicarea in viaţă a acestor principii va duce fără îndoială la normalizarea situaţiei din Europa, de pe alte continente, din întreaga lume. In ce priveşte Europa trebuie să menţionez că in ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe calea promovării unei politici mai realiste, a recunoaşterii realităţilor statornicite pe continent după al doilea război mondial şi care presupun respectarea actualelor frontiere, a existenţei independente a tuturor statelor, inclusiv recunoaşterea existenţei celor două state germane — Republica Democrată Germană şi Republica Federală a Germaniei. Tratatul Încheiat între Uniunea Sovietică şi Republica Federală a Germaniei, Tratatul dintre Polonia şi Germania Federală, ca şi acordul intervenit în problema Berlinului Occidental constituie paşi însemnaţi pe calea acestei politici realiste, a consolidării păcii pe continent. Desigur, mai trebuie ca aceste acorduri să fie şi ratificate şi sperăm că aceasta se va realiza cît mai curînd. Apreciez că au fost create premisele pentru a se trece la pregătirea concretă a unei conferinţe general-europene, la care să participe toate ţările de pe continent, precum şi alte state interesate. O astfel de conferinţă trebuie să ducă la aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii de egalitate şi respect, să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre ele, să deschidă calea unei largi colaborări economice, ştiinţifice, culturale. Conferinţa va crea astfel condiţii pentru soluţionarea în continuare şi a altor probleme importante în suspensie din viaţa politică a continentului. Considerăm că o asemenea reglementare a relaţiilor in Europa, înfăptuirea securităţii europene vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Sper că vom ajunge la realizarea conferinţei europene. ÎNTREBARE: Dumneavoastră aţi subliniat în repetate rînduri necesitatea unor relaţii de bună vecinătate între state. Aceasta îmi inspiră următoarea întrebare : care sînt relaţiile României cu ţările vecine, in special cu U.R.S.S. ? RĂSPUNS: România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate intre state şi, în acest spirit, dezvoltă raporturi de largă colaborare cu vecinii săi. Relaţiile României cu Uniunea Sovietică pornesc de la faptul că ţările noastre construiesc orânduirea nouă, socialistă şi comunistă — şi, deci, se bazează pe o profundă comunitate de interese, cît și pe principiile generale ale raporturilor între state, principii despre care am vorbit mai înainte. Cred că este semnificativ pentru amploarea colaborării economice româno-sovietice faptul că peste 25 la sută din volumul total al comerţului exterior al ţării noastre îl reprezintă schimburile cu U.R.S.S. Colaborarea dintre ţările noastre nu se reduce însă numai la schimburile comerciale; ea se dezvoltă şi pe planul cooperării în producţie, al relaţiilor în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii şi artei şi în alte domenii. Relaţiile noastre cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — de asemenea ţări vecine care construiesc socialismul — sunt bune şi cunosc o continuă dezvoltare. Apreciez că există perspective favorabile pentru dezvoltarea in continuare a acestor relaţii — şi România va acţiona consecvent în această direcţie. Considerăm că fiecare stat, preocupîndu-se de dezvoltarea relaţiilor generale, trebuie să pornească de la necesitatea instaurării unor raporturi bune cu vecinii săi. ÎNTREBARE: In ţările occidentale se vorbeşte foarte mult, în acest moment, de o „nouă politică cultur!’/'“ care se aplică in ţara dumneavoastră. Cum definiţi, domnule preşedinte, mijloacele şi scopurile unei asemenea politici ? RĂSPUNS: După cum am mai spus în citeva împrejurări, se pare că in unele ţări occidentale nu se cunoaşte bine situaţia din România. Adevărul este că in ţara noastră nu se poate vorbi de „o nouă politică culturală“, deoarece politica nouă de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, de ridicare a nivelului de cunoaştere al poporului a fost inaugurată o dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii. Ce se poate spune este că această politică —care a adus României succese deosebite în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii — intră acum într-o fază superioară. Dacă pînă în prezent am avut mari rezultate, ca să spun aşa, îndeosebi cantitative, acum ne propunem să obţinem realizări superioare şi din punct de vedere calitativ. In ţara noastră s-a realizat cuprinderea întregului tineret în şcoli, învăţămîntul obligatoriu gratuit de zece ani, ridicarea numărului studenţilor la mia de locuitori la nivelul celor mai dezvoltate ţări din lume. In România s-a asigurat o uriaşă dezvoltare a ştiinţei, care ocupă un loc de prim plan în întreaga viaţă socială, s-a obţinut o puternică înflorire a creaţiei literar-artistice. Acum este necesar să acordăm o deosebită atenţie calităţii, conţinutului învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, să obţinem rezultate mai bune in aprofundarea cunoştinţelor oamenilor muncii în toate domeniile de activitate. Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune însuşirea a tot ceea ce a creat mai bun ştiinţa şi cultura universală, desigur, inclusiv ştiinţa şi cultura noastră, formarea unui om cu un vast orizont de cunoaştere multilaterală. După părerea noastră, nu P°,a,te e°ncepe construcţia socialîsta pe o bază democratică — care presupune participarea maselor largi populare la conducerea societăţii — fără oameni capabili să înţeleagă întregul complex de probleme care le ridică astăzi viaţa socială. Numai aşa oamenii muncii vor putea participa efectiv la conducerea societăţii, deci şi democraţia va fi mai reală, iar succesele în m edificarea noii orînduiri, mai mari. Măsurile adoptate în ultimul timp se referă tocmai la realizarea acestor deziderate Ne propunem, de asemenea, să desfăşurăm o intensă activitate educativă, care să asigure ca principiile de viaţă socialiste să devină bun al întregului popor, al fiecărui cetăţean, să se materializeze in întreaga viaţă a societăţii noastre. Dorim să folosim în acest scop toate mijloacele de care dispunem, începînd cu şcoala, care constituie principalul factor de educaţie. In ţara noastră tineretul se află în şcoală timp de 10—18 ani, şi de aceea punem un mare accent pe dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, pe legarea sa de viaţă, de producţie, pe creşterea rolului său educativ, pentru a asigura astfel ca fiecare tînăr să devină un om temeinic pregătit, cu o conştiinţă socialistă înaintată, participant activ la edificarea orînduirii socialiste şi comuniste. Noi acordăm, de asemenea, o importanţă deosebită creşterii forţei educative a literaturii, teatrului, muzicii, radioului şi televiziunii, presei, pe care le considerăm mijloace deosebit de eficiente în lărgirea orizontului de cunoştinţe şi în elevarea morală a omului, în promovarea ideilor şi principiilor noastre despre lume şi viaţă în masele largi populare. ÎNTREBARE: In legătură cu relaţiile mexicano-române, care credeţi că sunt paşii ce trebuie făcuţi preliminar pentru ca cele două guverne să hotărască stabilirea de relaţii diplomatice ? RĂSPUNS: In ultimii ani au avut loc un şir de contacte între ţările noastre. Un vicepreşedinte al guvernului român şi ministrul de externe român au vizitat Mexicul , au început să se dezvolte relaţiile economice, deşi ele se află încă într-o fază incipientă. După părerea mea, nu există nici un motiv care să împiedice dezvoltarea relaţiilor economice şi stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Mexic. Dacă pornim de la principiile de care am vorbit, de la dorinţa de a contribui la promovarea lor, a înţelegerii şi păcii în lume, atunci cred că guvernele noastre pot colabora, statele noastre pot întreţine relaţii fructuoase. Şi aş putea spune că din aceasta ambele popoare nu ar avea decit de cîştigat. De altfel, între România şi Mexic au existat relaţii diplomatice stabilite încă în 1935 , ele au fost întrerupte în timpul celui de-al doilea război mondial. Sper că într-un viitor nu prea îndepărtat se va ajunge la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre. România doreşte să dezvolte o colaborare multilaterală cu Mexicul, atît pe plan diplomatic, cît şi pe plan economic, ştiinţific, cultural — şi vom acţiona în această direcţie. In încheiere, aş dori să vă rog să transmiteţi poporului mexican un salut cordial, cele mai calde urări de succes pe calea progresului economic şi social, precum şi urări pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare dintre România și Mexic. Peisaj urbanistic modern la Ulan-Bator Şedinţa Comitetului pregătitor al Conferinţei interparlamentare pentru cooperare şi securitate in Europa La Geneva a avut loc şedinţa Comitetului pregătitor al Conferinţei interparlamentare pentru cooperare şi securitate în Europa. Reuniunea, desfăşurată sub preşedinţia deputatului român Mihai Levente, preşedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, membru al Comitetului Executiv al Uniunii, a examinat problemele legate de pregătirea Conferinţei, adoptind măsuri menite să asigure desfăşurarea ei în bune condiţii. SESIUNEA Sesiunea părţilor contractante la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), care se desfăşoară la Geneva, a în Convorbirile lui Cornel Burtică în Hi. Chineză Ministrul comerţului exterior al României, Cornel Burtică, a avut jmp ____ i—, Sian-kuo, ministrul comerţului exterior al R.P. Chineze. In cadrul întîlnirii, desfăşurată într-un spirit prietenesc, au fost abordate probleme ale acordului comercial pe anul viitor. La convorbire a participat Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin. In aceeaşi zi, ministrul român a avut o întîlnire cu Han Sungen, prim-adjunct al ministrului pentru relaţii economice cu străinătatea. Cu acest prilej, au fost discutate aspecte ale stadiului îndeplinirii protocolului privind livrările de instalaţii din R. P. Chineză către România, precum şi modul de colaborare dintre specialiştii chinezi şi români. G.A.T.T, ceput examinarea activităţilor viitoare ale acestui organism. In cuvîntul său, directorul general al GATT, Olivier Long, a prezentat un plan de măsuri pe termen scurt şi pe termen lung, în scopul eliminării restricţiilor din comerţul internaţional. Luînd cuvîntul în şedinţa de joi, şeful delegaţiei române, Mircea Petrescu, ministru consilier, a subliniat că ţara noastră doreşte să aducă o contribuţie constructivă la activităţile GATT, aderarea sa la acest organism înscriindu-se pe linia intensificării participării României la diviziunea internaţională a muncii, a dezvoltărei. TM resCârp social-economic, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. El a arătat în continuare că preocupările exprimate în legătură cu accentuarea tendinţelor protecţionistesunt justificate. Această situaţie conferă GATT o responsabilitate suplimentară în găsirea de soluţii convenabile tuturor ţărilor, pentru depăşirea dificultăţilor prezente şi dezvoltarea schimburilor comerciale internaţionale pe baze echitabile. Miting al prieteniei chino-vietnameze Luînd cuvîntul la mitingul prieteniei chino-vietnameze, organizat în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam, premierul Ciu En-lai a relevat că poporul vietnamez s-a angajat într-o luptă curajoasă împotriva agresorilor americani, obţinînd victorii strălucite. Vietnamul de Nord socialist a adus o contribuţie importantă la cauza revoluţionară antiimperialistă a popoarelor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi înfrînt un popor care luptă pentru salvarea naţională, oricît de puternic ar fi duşmanul. Subliniind însemnătatea rezoluţiei Adunării Generale privind restabilirea drepturilor R. P. Chineze la O.N.U. şi excluderea imediată a reprezentantului clicii elankaisiste, Ciu En-lai a exprimat mulţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezoluţiei tuturor ţărilor prietene care au susţinut rezoluţia. Primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong, a menţionat în cuvîntarea sa că succesele revoluţiei chineze şi crearea Republicii Populare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — reprezintă un eveniment cu o uriaşă semnificaţie, care a transformat China într-un stat socialist cu o industrie modernă şi cu o agricultură dezvoltată. Fam Van Dong a transmis R. p. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tuturor prietenilor Vietnamului, sincerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezistenţă faţă de agresiunea americană, de salvare a naţiunii, de construcţie socialistă. AL ll-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST GERMAN In marea sală „Messehalle“ din Düsseldorf a început joi cel de-al II-lea Congres al Partidului Comunist German. La Congres iau parte 606 delegaţi şi 245 invitaţi, printre care reprezentanţi ai unor organizaţii democratice vest-germane, precum şi delegaţii ale unor partide comuniste şi muncitoreşti. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român participă o delegaţie alcătuită din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C al P.C.R. Congresul a adoptat o rezoluţie de solidaritate cu lupta revendicativă a metalurgiştilor din landul Baden-Würtemberg. La primul punct al ordinii de zi, a luat cuvîntul Kurt Bachman, preşedintele P.C. German, care a prezentat raportul Comitetului director al partidului. Apoi, delegații la Congres l-au ales în unanimitate pe Max Reimann ca președinte de onoare al P. C. German. Lucrările Congresului continuă. La sediul ambasadei S.U.A. din Viena a avut loc joi cea de-a 96-a şedinţă de lucru (cea de-a 4-a din cadrul actualei runde) a convorbirilor sovietoamericane asupra limitării cursei înarmărilor strategice (SALT). Următoarea şedinţă va avea loc marţea viitoare, la ambasada sovietică. • La Moscova a sosit, într-o vizită oficială, vicecancelarul şi ministrul de externe al R.F. a Germaniei, Walter Scheel, în vederea unor convorbiri cu reprezentanţi ai guvernului sovietic, privind colaborarea dintre cele două ţări, anunţă agenţia TASS. • POTRIVIT programului de dezvoltare continuă a sistemelor de telecomunicaţii prin intermediul sateliţilor artificiali ai Pămîntului, în Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul „Molnia-2“. • MINISTRUL comerţului al S.U.A., Maurice Stans, a discutat cu Viktor Fiodorov, ministrul industriei de prelucrare a ţiţeiului şi petrochimiei al U.R.S.S., posibilităţile de dezvoltare a cooperării tehnico-ştiinţifice şi economice în domeniul petrochimiei dintre cele două ţări. Agenţia TASS anunţă că Maurice Stans a continuat joi convorbirile cu ministrul comerţului exterior al U.R.S.S., Nikolai Patalicev. După cum informează agenţia V.N.A., la Hanoi şi Oslo s-a anunţat joi că guvernul R. D. Vietnam şi guvernul Norvegiei au convenit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. • ZILELE ACESTEA, a avut loc la Dresda şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru agricultură. S-au analizat sarcinile care decurg din hotărârile sesiunii a XXV-a a C.A.E.R. în ce priveşte adîncirea şi perfecţionarea in continuare a colaborării şi dezvoltarea integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. în domeniul agriculturii. DELHI 25. — Joi după-amiază, agenţia Press Trust of India relata că, în cursul unui bombardament de artilerie lansat de armata pakistaneză asupra teritoriului indian, cinci persoane au fost ucise, iar alte 28 rănite. RAWALPINDI 25. — Purtători de cuvînt militari pakistanezi au declarat, la 24 noiembrie, că trupe indiene au lansat atacuri în cinci regiuni din Pakistan — informează agenţia Reuter. Armata pakistaneză, au afirmat ei, a respins în ultimele 24 de ore toate atacurile indiene. O.N.U. IN COMITETUL PENTRU PROBLEMELE POLITICE SI DE SECURITATE * In Comitetul pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punctul „Consecinţele sociale şi economice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare şi efectele lor profund Tratativele dintre Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al R.D. Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Cancelaria Federală a R.F. a Germaniei, au fost continuate la 24 noiembrie la Bonn şi au durat pînă în primele ore ale zilei de 25 noiembrie, informează agenţia A.D.N. Secretarul de stat Michael Kohl a plecat joi la Berlin, pe calea aerului. In cursul aceleiaşi zile, el s-a înapoiat la Bonn şi a reluat tratativele cu Egon Bahr. In clădirea Senatului Berlinului occidental au continuat, joi, tratativele dintre Gunter Kohrt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Democrate Germane, şi împuternicitul Berlinului occidental, Ulrich Muller, director senatorial - anunţă Tratativele vor continua luni în capitala R.D. Germane, dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie, această problemă a fost înscrisă de România pe agenda precedentei sesiuni a Adunării Generale, revenind în atenţia O.N.U. ca urmare a unui raport al secretarului general, U Thant, privind consecinţele spiralei înarmărilor. Luînd cuvîntul, reprezentantul României, ambasadorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi oportunitatea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vederea încetării cursei înarmărilor şi realizării unor progrese pe calea dezarmării generale. Procesul identificării celor mai urgente şi mai adecvate măsuri din cadrul vastei problematici a dezarmării, a arătat el, trebuie să pornească de la influenţa pe care o au armele nucleare şi alte arme de distrugere în masă asupra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asupra păcii şi securităţii lumii. Citind date edificatoare din raport privind amploarea inimaginabilă a cheltuielilor militare, reprezentantul român a subliniat că spirala înarmărilor este incompatibilă cu progresul economic, politic şi social normal al naţiunilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea secretarului general U Thant ca problema consecinţelor sociale şi economice ale cursei înarmărilor să se afle în permanenţă în atenţia O.N.U., urmînd a se întocmi, din trei în __„«„an în materie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înarmărilor și a stimula lupta pentru dezarmare generală și totală. GUSTAV HEINEMANN A PRIMIT DELEGAŢIA COMITETULUI ORGANIZAŢIILOR DE TINERET DIN U.R.S.S. Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, a primit delegaţia Comitetului organizaţiilor de tineret din U.R.S.S., care face o vizită in R.F.G., la invitaţia organizaţiei „Tinerii Socialişti”. Delegaţia sovietică de tineret va vizita o serie de mari oraşe din R.F.G. şi va avea întîlniri cu reprezentanţi ai unor organizaţii vestgermane de tineret. lal de arestări în Republica Sud-Africana Un nou val de arestări a fost declanşat în Republica Sud Africană. Zeci de persoane sunt supuse zilnic unor interogatorii brutale. S-au înregistrat o „sinucidere“ (în fapt un asasinat) şi mai multe cazuri de deces ale unor deţinuţi aflaţi in curs de interogare de către poliţie. Un mare proces „de trădare“ este pus la cale la Johannesburg împotriva patrioţilor africani, pentru activităţi considerate „subversive“. Autorităţile rasiste pretind că securitatea citadelei apartheidului ar fi ameninţată de „o vastă conspiraţie comunistă“. Poliţia efectuează percheziţii pe întreg teritoriul ţării, arestînd pe patrioţii africani în virtutea „Actului de suprimare a comunismului“. S-a ajuns la situaţia în care chiar a avea pielea albă nu mai reprezintă o garanţie de imunitate ; orice manifestare care sugerează simpatie pentru soarta populaţiei africane este sancţionată prin metode poliţieneşti barbare. Hotărîrea rasiştilor sud-africani de a înăbuşi orice formă de opoziţie faţă de politica lor este aplicată drastic, principalul instrument al regimului în această direcţie constituindu-l puternica forţă militară a Pretoriei. Bazată, aproape in exclusivitate pe soldaţi şi ofiţeri albi, armata a fost întărită permanent, mai ales în ultimele două decenii, în scopul declarat de a înăbuşi mişcarea de eliberare a populaţiei africane. Alocind 185 009 00« lire sterline „forţelor de apărare“, producând arme şi avioane supersonice sub licenţă străină, purtînd tratative pentru achiziţionarea de crucişătoare şi avioane de recunoaştere, Africa de sud — cu potenţialul militar de care dispune la ora actuală — devine un pericol tot mai grav pentru securitatea celorlalte state de pe continentul african. Opinia publică internaţională a condamnat în nenumărate rinduri ororile apartheidului institutionalizat in Africa de sud. Recent, Comitetul Politic Special al Adunării Generale a O.N.U. a adoptat cu 98 de voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri, un proiect de rezoluţie în care se exprimă profunda indignare şi nelinişte faţă de continuarea şi intensificarea represiunilor la care sunt supuşi oponenţii politicii de apartheid din Republica Sud- Africană. Acelaşi Comitet a dat publicităţii un document care denunţă condamnarea la 5 ani închisoare a unui preot anglican din Johannesburg (care a ajutat familiile unor persoane arestate) şi reclamă efectuarea unei anchete judiciare internaţionale asupra torturării deţinuţilor din închisorile sud-africane. De asemenea, secretariatul Organizaţiei Unităţii Africane denunţă şi condamnă intr-un comunicat „campania de asasinate şi torturi politice dusă in prezent împotriva patrioţilor africani de regimul rasist minoritar din Republica Sud- Africană“. In ţară se intensifică mişcarea populaţiei africane împotriva legislaţiei represive şi pentru eliberarea tuturor persoanelor întemniţate pentru poziţia lor de condamnare a politicii de apartheid. DOINA TOPOR REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa „Scînteii". Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul« Combinatul poligrafic „Casa Scînteii* In Italia continuă să sporească în intensitate valul de demonstraţii studenţeşti îndreptate împotriva închiderii unor localuri universitare. încercarea poliţiei de a înăbuşi o demonstraţie de protest a studenţilor de la Universitatea din Milano a provocat, miercuri, ciocniri între circa o mie de studenţi şi însemnate efective ale poliţiei.