Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)
1972-01-24 / nr. 7056
Cerinţe ale invâtâmintului agrozootehnic CURSURILE DE ACUM PREGĂTESC RECOLTA DE LA TOAMNĂ Chipul ţăranului aplecat asupra cărţii de specialitate nu mai constituie, desigur, pentru nimeni o imagine nouă, ci, din contra, una cu totul obişnuită, care se încadrează firesc în ordinea actuală a lucrurilor. Mai ales acum, iarna, după strîngerea recoltei şi încheierea bilanţului anului trecut. Am spune că recolta de la vară nu se pregăteşte numai prin măsurile de reparare a maşinilor, de ameliorare a solului, de selecţionare a seminţelor şi cultivare a roşpdurilor, ci şi prin asimilarea de ttăi cunoştinţe de către ţăranii Cooperatori prin participarea acestora Li invăţămîntul agrozootehnic. Cu atît mai mult cu cit acest invomint are (sau trebuie să aibă) un caracter strict aplicativ, pentru însuşirea unor metode noi de lucru, pentru clarificarea problemelor care s-au ivit în campaniile agricole de anul trecut sau care se cer ivi, previzibil, în vara viitoare, iată de ce abordînd chestiunea învățămîntului agrozootehnic, abordăm de fapt, pe un anumit plan, marea problemă a pregătirii recoltelor viitoare. Şi din această perspectivă, e firesc să ne interesăm in primul rînd de asigurarea participării tuturor ţăranilor cooperatori la cursurile agrozootehnice, nu doar fiindcă aşa glăsuieşte o instrucţiune sau alta, ci fiindcă o asemenea participare,e dictată de însăşi necesitatea realizării practice a unoi perfecţionări şi modernizări continue a lucrărilor din agricultură. Un prim popas îl facem la cooperativa agricolă de producţie din comuna Barcea, judeţul Galaţi, unde discutăm cu tânărul inginer Toader Maxim. Aflăm că aici au fost înfiinţate 4 cercuri de profil (legumicultură, zootehnie, cultură mare şi viticultură), că în zilele următoare se va preda cea de a treia lecţie. După spusele interlocutorului, totul se desfăşoară normal şi am fi înclinaţi să ne însuşim acest punct de vedere dacă spre sfîrşitul convorbirii nu am afla un amănunt... esenţial. La cursuri participă 240 de ţărani cooperatori dintr-un efectiv de 692, ne declară ing. Toader Maxim. Cu alte cuvinte, in cele patru cercuri pe profil sînt cuprinşi doar o treime din cooperatori, in afară rămînînd nu mai puţin de 452 de oameni care muncesc totuşi în aceeaşi cooperativă. Se mai poate vorbi in acest caz, aici, la Barcea, de o adevărată eficienţă a cursurilor agrozootehnice ? Bineînţeles, că nu. De ce unii sunt cuprinşi şi alţii sunt lăsaţi pe afară, nu am reuşit să înţelegem. Argumentul că au ION CHIRIC (Continuare în pag. a 11-a) PERSPECTIVA — ELEMENT AL PREZENTULUI Două evenimente, din multele care apar pe traseul faptelor cotidiene, reţin cu deosebire atenţia pentru observatorul săptăminii trecute. Ceea ce le scoate în relief este, totodată, şi elementul care le apropie, propunîndu-le analizei noastre sub unul şi acelaşi unghi de cercetare. A fost, mai intîi, şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al F.C.R. de marţi, 18 ianuarie, care a analizat şi a aprobat studiul d■ cadru privind amenajarea in perspectivă a rîului Olt, lucrare economică complexă, cu efecte favorabile în numeroase ramuri ale economiei naţionale. Ce anume înseamnă, mai în amănunt această lucrare de mari proporţii am aflat imediat după aceea. Pe scurt, intr-un viitor apropiat Oltul nu va mai fi doar rîul care, aşezat între Piteşti şi Craiova, delimitează simbolic un ţinut de altul; nu va mai fi doar subiectul unor vechi cântece populare, ci va deveni, în egală măsură sursa de inspiraţie a unor ritmuri contemporane, pe măsură ce se va proiecta pe coordonatele viitorului. Amenajarea complexă a rîului Olt, în zona dintre Făgăraş şi Dunăre, va presupune un efort de aceleaşi dimensiuni pentru înălţarea celor 31 de hidrocentrale ce-i vor insoţi cursul apei, făcîndu-l să salte, de-a lungul acestui traseu, din cascadă în cascadă. Localităţi cunoscute de noi şi pînă acum sub denumiri care păreau că le consacraseră definitiv profilul — Rîmnicu-Vîlcea, Govora, Drăgăşani, Slatina, Turnu-Măgurele — vor trebui să-şi adauge în curind şi sensul de centre hidroenergetice. Lucrarea va avea, de asemenea, influenţe binefăcătoare asupra sporirii considerabile a irigaţiilor, potenţialul tehnic irigabil al Oltului fiind de 820 000 hectare ; volumul total al lacurilor de acumulare prevăzute în sectorul Dăeşti— Dunăre va fi de 360 de milioane mc; cascadele de pe Olt vor izbuti să îndepărteze pericolul inundaţiilor periodice de pe aproximativ 65 000 hectare. Şi aşa mai departe. Totul se va realiza, etapă cu etapă, stabilită deja de pe acum, pînă după anul 1980, când proiectele de astăzi vor fi rostite la timpul prezent. Cel de al doilea moment în preajma căruia ne propunem să insistăm este şedinţa de lucru cu preşedinţii comisiilor de elaborare a prognozelor de dezvoltare economico-socială a României, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cadrul dezbaterilor a fost prezentată o informare asupra stadiului de pregătire, organizare şi desfăşurare a lucrărilor de prognoză, argument incontestabil al faptului că comisia centrală de partid şi de stat, constituită nu de mult, in urma hotăririi luate de Comitetul Central al partidului, a intrat in ritmul de lucru impus de obiectivele pe care Ie urmăreşte. „Aceste prognoze vor constitui programul dezvoltării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“ — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideogiei, iar acest adevăr se conturează de la o zi la alta din ce în ce mai convingător. Sarcinile majore care intră în preocupările fireşti ale economiei, ştiinţei şi tehnicii, însuşi procesul lor de evoluţie obiectivă, sunt elementele care impun elaborarea unor direcţii de prospectivă, a unei metodologii adecvate de prospectare şi investigare a viitorului intr-un domeniu sau altul, iar aceste proiecte constituie de drept sfera de atribuţii a comisiilor recent înfiinţate. Se poate spune, deci, că pe masa de lucru a acestor organisme se operează cu întrebări şi răspunsuri ale anilor 2000 şi de mai D. MATALA (Continuare în pag. a 11-a) In întreaga ţară continuă să se desfăşoare acţiuni ale organizaţiilor U.T.C., ale întregului tineret dedicate semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist. Ne-am propus ca în cadrul acestei rubrici sâptămînale să vă informăm pe scurt asupra celor ce au loc de-a lungul fiecărei sâptâmîni. ■ LA CLUBUL UZINEI DE AUTOCAMIOANE din Braşov, cîteva sute de tineri oţelari l-au avut oaspete pe comunistul Arion Crăciun, primtopitor la turnătoria de oţel, unul dintre cei mai vechi muncitori ai colectivului. Omul din mîna căruia au ieşit de-a lungul anilor mii de şarje primul utecist din ţară distins cu Medalia Muncii, le-a vorbit mai tinerilor săi colegi de breaslă despre activitatea celei dintîi brigăzi de tineret din uzină înfiinţată la Oţelărie în primăvara anului 1949, în fruntea căreia a fost atunci ales. ■ LA CLUBUL TINERETULUI din Agnita, judeţul Sibiu, a fost organizată o întîlnire similară. Trei sute de elevi ai liceului teoretic l-au invitat în mijlocul lor pe tovarăşul Ioan Bichiş, vechi militant al mişcării muncitoreşti, care le-a vorbit tinerilor despre lupta uteciştilor în anii ilegalităţii după care participanţii au urmărit un film ilustrînd momente din activitatea revoluţionară a U.T.C. ■ ÎNTILNIRI ALE TINERILOR cu ilegalişti, cu activişti ai comitetelor judeţene de partid şi ale U.T.C., cu membri ai Biroului C.C. al LT.T.C. au mai avut loc la întreprinderea „Mioriţa", la Clubul tineretului şi la clubul „Solidaritatea” din Oradea la Casa de cultură din Timişoara, la Tîrgul Bujor — judeţul Galaţi, Mărăşeşti — judeţul Vrancea, Topliţa — judeţul Harghita, Orşova şi Turnu-Severin — judeţul Mehedinţi, precum şi în comunele Lopătari, Puieşti, Ruşeţu, Cislău, Pietroasele, din judeţul Buzău. ■ LA CRAIOVA, primul secretar al comitetului judeţean de partid le-a vorbit tinerilor despre perspectiva Doljului, în actualul cincinal, precum şi contribuţia pe care sunt datori să şi-o aducă uteciştii la înfăptuirea obiectivelor economice prevăzute. ■ LA GALAŢI ŞI TECUCI s-a declanşat faza pe organizaţii a concursului „Eroi utecişti”. In acelaşi timp, în satele judeţului, colaborarea Comitetuluijudeţean Galaţi al U.T.C. cu întreprinderea judeţeană cinematografică a îmbogăţit conţinutul unui concurs pe aceeaşi fermă definindu-l astfel : „Eroi comunişti oglindiţi în cinematografie“.IN BUCUREŞTI, secretarii comitetelor şi responsabilii comisiilor cu problemele educaţiei politice-ideologice din cadrul organizaţiilor U.T.C. de la Vulcan, Electromagnetica, Tehnomecanica, Fabrica de ventilatoare, Inox, pe de o parte şi reprezentanţii tinerilor de la întreprinderile Tricodava, Aurora, Stofe de mobilă, Tînăra gardă, Tricotajul roşu, Iuta, pe de altă parte, s-au întîlnit în cadrul unui schimb de experienţă cu tema : „Care sunt formele şi metodele cele mai eficiente în desfăşurarea activităţii de educaţie patriotică a tinerilor ?**. IN JUDEŢUL ARAD se află în plină desfăşurare ştafeta „Pe coordonatele tinereţii” pornită simultan din şase localităţi diferite. ■ CUNOAŞTEŢI LEGILE STATULUI ? Ştiţi care vă sînt libertăţile şi obligaţiile constituţionale ? Iată întrebările la care Nicolae Popovici, adjunct al ministrului justiţiei a fost solicitat să răspundă cu ocazia întîlnirii sale cu tinerii de la cooperativa Igiena din Bucureşti. ■ Tn Turneul de la Londra NASTASE PE LOCUL III! • PROBA de simplu bărbaţi din cadrul turneului International de tenis de la Londra a fost cîștigată de americanul Cliff Richey, care l-a învins In finală cu 7—5, 8—7, 7—5, 6—0 pe compatriotul său Clark Graebner. In partida pentru locul trei, jucătorul român Iiie Năstase l-a învins cu 8—1, 8—1 pe australianul Lewis Heod. DIN AGENDA INIŢIATIVELOR EXEMPLARE Cum „se nasc“ bazele sportive • O invitaţie la meditaţie ţi... acţiune adresată secretarilor U.T.C. şi preşedinţilor de asociaţii sportive. • Într-un an de zile, prin munca patriotică a tinerilor — 125 de baze sportive , 30 terenuri de fotbal, 29 de handbal etc... Cam în perioada desprimăvărării, mă aflam cu treburi gazetăreşti în judeţul Galaţi. Cu acel prilej am aflat, la comitetul judeţean U.T.C., despre acţiunea-concurs — de fapt, o întrecere în toată regula — pentru „Cea mai frumoasă bază sportivă de la sate“. La această interesantă întrecere — ce urma să se desfăşoare în cadrul unui regulament — au fost provocate toate organizaţiile U.T.C. din judeţ, cele 56 de asociaţii şi cele 125 de cercuri sportive săteşti. Concursul era dotat cu premii. Fireşte, mai mult simbolice, pentru că, s-a considerat, ciştigl mare este înzestrarea aşezărilor rurale cu minimum de baze sportive unde tinerii să poată practica diferite sporturi. Pe parcursul lunilor am aflat că întrecerea pentru amenajarea celei mai frumoase baze sportive săteşti a fost deosebit de animată, în numeroase comune organizaţiile U.T.C. deschizînd adevărate şantiere ale muncii patriotice in folosul dezvoltării patrimoniului sportiv. O întrecere sportivă din care toţi participanţii au ieşit, pînă la urmă, câştigători. Nici o comună n-a rămas în afara acţiunii. Chiar acolo unde erau construite, amenajate deja terenuri sportive, acestea au suferit modificări cerute de procesul modernizării, înfrumuseţării lor. Nu de alta, dar să se vadă că pe acolo au trecut mîini de gospodari. Comitetul judeţean U.T.C. a pus la dispoziţia tinerilor proiecte-model, executate — tot voluntar — de alţi tineri, de data aceasta de la Institutul de proiectări al judeţului. C.J.E.F.S. Galaţi a asigurat pliante cu o largă varietate de baze sportive. Lupta pentru înfrumuseţarea comunelor şi din acest punct de vedere a stîrnit orgolii şi rivalităţi locale, a mobilizat energii tinereşti care, la VASILE CABULEA (Continuare în pag. a lll-a) CONDIŢIA antrenorului de fotbal în dezbaterea Comitetului F.R.F. în judeţul Harghita sporturile de iarnă sunt la ele acasă. Atleţii universitari s-au întâlnit, în sală, la Cluj. Pele şi Matt Busby despre şansele echipei României în Campionatul European. Meridian sportiv. DUMITRU CHIRIŢA este unul din tinerii cunoscuţi In Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa pentru încrederea ce i se acordă In executarea unor lucrări complexe. Iată-1, surprins de obiectivul aparatului fotografic In timp ce lucra la bobinarea statorului motorului electric de 6 MW. Foto : GH. CUCU Publicăm în pagina II-a un reportaj despre DUMITRU PRICEPUTU Studenţii la doi paşi de examene Despre aceste zile, la Complexul „Regie" nu se pot constata lucruri inedite. Mai domneşte încă o atmosferă de linişte ţinînd de viaţa de fiecare zi a studenţilor înainte de încheierea semestrului. Peisajul se compune din aceiaşi studenţi grăbiţi dimineaţa la cantină şi la cursuri şi... aglomeraţiile la tramvaiul 14. Ziua decurge normal: bibliotecă sau cursuri, masa la cantină, siesta. Seara începe cu întîlnirile din hol, un film la televizor... Totul pare obişnuit. Totuşi, se simte în aer sesiunea. Avind în vedere acest lucru, mi-am propus să surprind în stop-cadru cîteva din ipostazele viitorilor profesori şi specialişti în matematică şi filozofie, vizitindu-i la domiciliul lor din blocul N, Complexul ,.Regie11 întîlnesc pe unul din componenţii camerei S28. Nu-mi trebuie prea mult timp să fac cunoştinţă şi cu ceilalţi: Popescu Ion, Crăciun Ion, Marinică Ion — toţi în anul III la „Matematică". Este seară, cei trei au venit de la masă. I. Popescu studiază la „Astronomie", Marinică lucrează la „Matematică", iar celălalt Ion citeşte „Fotbalul". Zice că după-masă este bine să mai citeşti şi altceva. Venind vorba despre examene, îmi răspund că sesiunea nu pare deosebită, totuşi nu lipsesc emoţiile, mai ales la „Astronomie" „unde cine n-a citit pînă acum, n-are de ce să se prezinte la examen" — zice I. Popescu. Ei mă asigură că au învăţat fiecare curs, timpul rămas pînă la sesiune îl vor folosi pentru sistematizarea materialului iar în sesiune pentru clarificarea unor lucruri care necesită consultaţii cu profesorul. Buna pregătire din timpul anului, activitatea la seminarii îl scuteşte de emoţii pe Cirecu Ion. Toţi trei doresc să obţină rezultate mai bune ca oricînd iar Marinică să treacă cu bine peste parţialul de la „Ecuaţii“ care este „teribil“. Tot ei spun că n-ar fi rău dacă o sală de televizor (fiindcă sunt două) ar fi transformată în sală de lectură, căci este greu pentru Proletari din toate ţările, uniţi-văf iiVm ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7056 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 24 IANUARIE 1972 p ' <:\r„v.. ; -- I - ,:.^y />V" ^ ^ .y*?y ---^-»asgft LUMINILE ARD BINĂ NOAPTEA TIRZIII------- trei studenţi la matematică să lucreze la două mese. La camera 328 anticipăm examene luate. In camera 315 atmosfera este deosebită; cărţile ocupă şi pervazul ferestrei — predomină titluri din literatura universală şi eseurile din colecţia „Univers". Aici am nimerit într-un moment de relaxare. Facem cunoştinţă : Bădiţa Ion şi Ghiţă Mirel, anul II, Facultatea de limba şi literatura română. — Cum întîmpinaţi sesiunea ? — Timpul a trecut şi-n cel ce ne-a mai rămas trebuie să condensăm foarte multă muncă. Mulţi se plîng de timpul „pier-ION DRAGOMIR student (Continuare in pag. a II-a) Noul teatru de stat din Tîrgu Mureș spre cotele finale. • MUNCIM, DAR TREBUIE SA NE ÎNTREBAM ŞI CE ECOU ARE ÎN CONŞTIINŢA OAMENILOR MUNCA NOASTRĂ Scrisoarea unui actor din Petroşani, prin care se deplîngea atitudinea refractară faţă de cultură a unor intelectuali domiciliaţi în localitate, scrisoare publicată de noi în decembrie, n-a rămas, desigur, fără ecouri. Dintre ele le-am ales însă pe acelea care privesc lucrurile într-un chip mai larg, avind astfel calitatea de a face evidentă o anumită gravitate a problemei. Căci nu este vorba de un „caz“ special, cu totul şi cu totul particular şi izolat. La Petroşani (şi nu numai acolo) există teatru, dar nu cu o activitate fructuoasă, deci adevărată, după cum există concerte fără spectatori ş.a.m.d. Cauzele sînt, fireşte, multe şi ele trebuie căutate nu în ultimul rînd şi in calitatea manifestărilor artistice şi în rolul pe care-l au sau nu-l au intelectualii acestui oraş, cadrele didactice în special. Ştim, bineînţeles, că oricine poate fi contrapusă unor astfel de afirmaţii o listă întreagă de acţiuni culturale care, prin numărul lor, să arate că acei răspunzători, la Petroşani, de acest important domeniu nu stau degeaba. Nu ne îndoim. Sensul discuţiei noastre este însă atlul : cum se face că diriguitorii şi organizatorii, animatori autorizaţi şi responsabili ai acestui domeniu merg „înainte“ fără a observa, sesiza dificultăţile, rămineriie în urmă, sau, sesizîndu-le, trec prea uşor peste ele ? De ce nu-şi pun mai direct problema LIPSEI DE ECOU a strădaniilor lor (pe care, repetăm, nici nu ne gîndim să le punem la îndoială) ? Pentru că, iată, şi scrisoarea publicată mai înainte şi cele de mai jos, vorbesc tocmai de acest lucru, de slaba rezonanţă a activităţii lor. Muncim, fără îndoială, dar trebuie să ne întrebăm şi ce ecou are în conştiinţa oamenilor munca noastră ! Tot prin acele părţi, dacă nu cumva chiar şi la Petroşani, există situaţii paradoxale, ciudate, după noi inadmisibile : din lipsa acestei rezonanţe, unele teatre apelează din plin la serviciile orchestrelor de muzică uşoară, introducîndu-le în stagiune ca pe „puncte de atracţie“. Decit o piesă proastă sau prost jucată — mai bine o orchestră de muzică uşoară ! Să fie normal aşa ? Să fi ajuns astfel de teatre în situaţia de a-şi recunoaşte neputinţa in acest mod, care nu le face nici o onoare ? Iată, deci, citeva din considerentele pentru care, cu riscul unor exagerări, noi stăruim să se abordeze cu mai multă seriozitate problemele activităţii artistice din Petroşani şi din alte locuri unde situaţia nu este deosebită. Şi, tot de aceea, publicăm şi vom publica în continuare ecouri, opinii, în jurul acestor chestiuni. PENTRU ÎNCEPUT, CITITI ÎN PAGINA A ll-A DOUA DIN ECOURILE SOSITE LA REDACȚIE.