Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-17 / nr. 7050

,SC`NTEIA TINERETULUI" pag. 3 Ce au intilnit, ieri, reporterii ziarului nostru PE TRASEELE ACTIVITĂŢII SPORTIVE DE MASĂ Duminică - zi plină pentru amatorii sportului cu patine In ciuda faptului că iama s-a zgîrcit în acest an, drămuind zăpada doar pe cîteva spinări de munţi, ea nu e un sezon mort pentru amatorii de sport. Sporturile de sală adună mii de tineri în cluburile întreprinderi­lor, în căminele culturale de la sate, transformate în acest ano­timp în adevărate locuri de dispute şi antrenament, pentru cei ce se încumetă să-şi încerce întîietatea, talentul şi îndemîna­­rea în diferite competiţii sportive. Un raia întreprins, duminică, în cîteva localităţi din judeţ ne-a convins de modul în care tinerii ştiu să umple timpul li­ber, să folosească spaţiile exis­tente. în clubul din Tigmandru, 50 de tineri din localitate şi sa­tul de reşedinţă Nadeş au orga­nizat o întîlnire neoficială la şah şi tenis de masă, de fapt ul­tima confruntare înaintea fazei comunale a „Cupei tineretului la sate“ la probele amintite. Şa­­histul Tiberiu Raţ, cel care în anul trecut la amintita compe­tiţie a ocupat locul 3 pe judeţ era la ora vizitei noastre la ega­litate de piese cu Nicolae Serob, un alt pretendent la primele loccuri de comună. Tenismenul Gheorghe Bugulea, asistat de Ion Baed­in, Ion Deleanu se în­trecea la fileu cu Andrei Gross. — Cele 7 jocuri de şah, cele două mese de ping-pong — re­lata tovarăşul Gheorghe Mun­­teanu, directorul căminului cul­tural — sunt mereu la dispozi­ţia tinerilor. Vrem ca anul a­­cesta să obţinem rezultate mai bune ca în anul trecut. De fapt şi interesul lor e mai mare. Situaţii similare — deci as­pecte pozitive — am întîlnit în cluburile de la Eremitul, Batoş şi Ceauşu de Cîmpie, Băla, Gurghiu, Sărmăşti, Hodoşa, Sîn­­tinele în care se pregăteau în vederea aceleiaşi competiţii peste 200 tineri cooperatori din loca­lităţile amintite. La Reghin, Lu­duş, Sovata, sute de tineri, elevi şi muncitori, făceau primul con­tact cu gheaţa pe patinoarele a­­menajate de ei înşişi încă din toamnă. Cele mai populate, însă, au fost patinoarele din Tg. Mu­reş. La baza nautică Weekend cele peste 30 de cabine aparţi­nătoare cluburilor sportive şi în­treprinderilor şi-au găsit pentru prima dată în acest an utilitatea în timpul iernii. Ele s-au trans­format în vestiare pentru tine­rii amatori ai sportului cu pa­tine. Imensul patinoar natural creat sub îngrijirea Asociaţiei sportive „Lemnarul“ întrunea, duminică la ora 11, după afir­maţiile cunoscătorilor, peste 1 500 patinatori. Pe profesorul Car­ol László, îndrumătorul U.T.C. la Liceul de Arte, l-am întîlnit, sîmbătă seara, la ora 21.00 cu un grup de elevi trebăluind pe „cel mai frumos teren de hochei“ pe care se va desfășura, săptămîna vii­toare, Olimpiada de iarnă a ele­vilor, faza municipală, la pati­naj. Duminică, echipa liceului a făcut antrenament. Pe gheața din jurul mantinelei făceau pi­ruete cei care încă nu au dobîn­­dit „dreptul“ de a reprezenta şcoala în competiţia respectivă. Patinoarul din parcul sportiv „23 August“, duminică şi-a des­chis şi el pentru prima dată por­ţile în acest an. Pînă la ora 12, ora de închidere a primei serii s-au vîndut mai mult de 200 de bilete. Tovarăşul Iosif Baka, coordonatorul bazei sportive „Mureşul“ ne-a asigurat că în cele 2 serii următoare de la 14—17 şi 18—21 vor mai evo­lua circa 500 de amatori. Dacă putem afirma că pentru amato­rii neorganizaţi ai sportului cu patine, duminică a fost o zi plină, au lipsit acţiunile organi­zate de organizaţiile U.T.C. şi asociaţiile sportive. Am primit asigurarea de la activiştii în do­meniul sportului ai Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., că ele vor predomina duminica vii­toare. Să sperăm că gheaţa şi... bunele intenţii se vor menţine pînă atunci. MIRCEA BORDA întrecerile Cupei tineretului de la sate au... îngheţat? Deşi gerul s-a instalat cu străş­nicie în judeţul Timiş zăpada continuă să fie lipsă la apel. Se pare că prezenţa ei ar rezolva multe. Parcurgînd însă lista Competiţiilor incluse în cadrul „Cupei tineretului de la sate“, apar şi probe care nu au nici în clin, nici în mînecă cu ză­pada sau gheaţa. Dincolo de o­­pinii cu caracter general „mi­nuţios“ şi „argumentat" elabo­rate, vom consemna cîteva apar­­ţinînd unor posibili şi virtuali beneficiari. Ion Răvăşilă, secre­tarul comitetului U.T.C. de la S.M.A. Biled, în discuţie e vor­ba, bineînţeles, despre întrece­rile din cadrul competiţiei a­­mintite. „La noi nici în comună nu au început. Am auzit că a­­bia acum o să începem cu or­ganizarea“. Dar ar putea face mai mult cei 850 de tineri din comună ? După un dialog de 5 minute aflăm că există în ca­drul Şcolii profesionale toate condiţiile pentru amenajarea unui patinoar dar „nimănui nu i-a trecut prin cap o asemenea idee, cu atît mai mult să ceară o asemenea aprobare de la con­ducerea şcolii“. La Buziaş, ne informează Ion Olaru, mem­bru în comitetul comunal U.T.C., s-a făcut ceva. La şah au fost ...7 concurenţi în cadrul I.A.S., iar la tenis de masă elevii de la li­ceu... se antrenează intens. Cît priveşte trînta este invocată ab­senţa antrenorilor pentru acest sport. „Aţi anelat la cunoştin­ţele profesorilor de educaţie fi­zică din şcoală care printre alte examene, în perioada studenţiei, l-au promovat şi pe acela de lupte ?“ Răspuns : „Păi, nimeni nu ne-a sugerat această posibi­litate“. Continuăm discuţiile pe aceeaşi temă cu tehnicianul Vic­tor Popa, secretarul comitetului U.T.C. de la I.A.S. Gearmata, cu Iosif Fu­lop, secretarul U.T.C. de la S.M.A. Gătaia. Aceleaşi in­variabile răspunsuri de parcă de fiecare dată cineva, de sus, ar trebui să vină să le amenajeze terenul şi să le organizeze com­petiţii, să facă mobilizarea etc. Nu punem la îndoială strădania Comitetului judeţean Timiş al U.T.C., în organizarea şi desfă­şurarea acţiunilor sportive de masă din perioada iernii. Ne permitem însă să ne îndoim de calitatea acestei strădanii cu a­­tît mai mult cu cît ea nu e o­­rientată spre aspectele practice ale problemei. Dovada : posibili­tăţile existente reieşite din chiar discuţiile pe care le-am con­semnat şi nici o iniţiativă pal­pabilă... ION OANCEA Meciul Spasski — Fischer în mai multe... ipoteze ŞANSELE LUI FISCHER Campionatul open de şah al S.U.A. oferă unui reporter in­teresat de desfăşurarea viito­rului meci pentru titlul mon­dial, dintre Spasski şi Fischer, o şansă unică de a înregistra o sumedenie de declaraţii, pă­reri, presupuneri şi, în fine, pariuri şi „sentinţe“ ale supor­terilor ! Aceasta deoarece la openul din 1971, de exemplu, au participat 400 de jucători (spre deosebire de 14—18 cîţi joacă în turneele obişnuite). La Ventura, în apropiere de Los Angeles, am avut ocazia să discut cu toţi marii maeştri a­­mericani... (Cu excepţia lui Fischer) şi cu omul care este în mare măsură „vinovat“ de succesele extraordinare din ultima vreme ale campionului american , preşedintele fede­raţiei, Edmondson. Rind pe rind, Byrne, Reshevski, Kavalek Benkö .Lombardy, Evans mi-au demonstrat că acum Fischer e mai puternic ca oricîi­d : ei au subliniat faptul că jocul său e aproape lipsit de greşeli, au evidenţiat cit de greu de su­portat este pentru adversarii săi viitori şocul psihologic al ultimilor sale rezultate. Reshevski, cunoscut drept cel mai aspru critic­­ al lui Fischer a spus că „in ciuda unei lupte strînse Fischer va ciştiga şi meciul cu Spasski şi va deveni campion mondial" . Ed. Edmondson, omul din um­bră, managerul şi sfătuitorul lui Bobby, afişa un calm en­glezesc, arătindu-se sigur pe forţele singurului jucător din lume care pune în pericol­­ su­premaţia şahistă a sovieticilor, care datează din 1948. Recu­­noscînd meritele deosebite ale lui Spasski, care este, indiscu­tabil, un mare jucător, _ Ed­mondson pronostica victoria a­­proape certă a lui Fischer... In sfirsit, marele maestru australian (născut la New York) Browne, s-a arătat cel mai ca­tegoric, subliniind că : „dacă Fischer îşi va impune stilul în prima jumătate a meciului, a­­cesta va fi fără istoric înche­­indu-se cu victoria sa la 4—45 puncte diferenţă !". Trebuie spus că în Statele Unite, succe­sele ieşite din comun repurta­te de Fischer în ultima vre­me, au creat o emulaţie şahistă extraordinară. Dacă înainte se putea spune că popularitatea sa era mai mare în Europa sau în America de sud decît chiar în Statele Unite, acum Fischer este, fără îndoială, unul din cei mai cunoscuţi şi preţuiţi sportivi americani. Lucrul a­­cesta l-am putut constata cu prilejul simultanelor şi confe­rinţelor date la Los Angeles, San Francisco, Minneapolis, Chicago şi New York. Peste tot m-a surprins optimismul fără rezerve al interlocutorilor mei care nu-şi puneau decit problema scorului pe care-l va realiza Bobby . La San Fran­cisco, de exemplu, în camera­­muzeu, în care au jucat Mor­phy, Lasker şi Capablanca, toate zidurile erau pline de partid°­­le şi date biografice ale lui Fischer, pe care copii de 10—■ 12 ani le ştiau pe dinafară... La Chicago, am aflat că şan­sele sunt cotate la pariuri în jur de 8—2 în favoarea lui Fischer ! Singurul argument pe care-1 aduc „scepticii“ — cei care dau o cotă de 6—4 în fa­voarea lui Fischer — este sco­rul direct al celor doi jucă­tori favorabil, pînă în prezent, lui Spasski. Se speră, însă, că într-un meci de 24 de partide, Bobby va izbuti să se impună în ciuda tuturor dificultăţilor. Şeful rubricii de şah a marelui cotidian „New York Times“, A. Horowitz, a declarat : „Fis­cher nu poate rata această şan­să unică pentru realizarea că­reia a luptat atîţia ani". Fap­tul că Fischer este, în general, destul de taciturn şi nu prea dă declaraţii, a mărit conside­rabil tensiunea şi interesul în jurul acestui meci extraordinar. Televiziunea americană a reali­zat un serial şahist cu Fischer, dar în acest serial Bobby pre­zintă... personalităţi marcante ale şahulului, comentîndu-le stilul de joc, ideile şi contri­buţia lor la dezvoltarea şahu­lui. Despre el şi şansele lui — nimic ! De aceea, e foarte in­teresantă scurta declaraţie pe care mi-a făcut-o Bobby a­­tunci cînd ne-am întîlnit la New York : „Meciul va fi pro­babil cel mai greu şi cel mai echilibrat dar voi face totul ca să cîştig FLORIN GHEORGHIU Intr-un articol publicat de că­tre ziarul nostru în luna decem­brie arătam că în municipiul Deva pregătirile pentru întîmpi­­narea sezonului sportiv de iarnă au fost făcute pînă în cele mai mici detalii. „Se aşteaptă doar îngheţul şi zăpada pentru a in­tra în funcţiune patinoarele, pîr­­tiile de schi şi de săniuş", afirma profesorul Corneliu Călăraşu, şeful comisiei sport de la Comi­tetul municipal al U.T.C. Zăpa­da încă nu a căzut, dar gerul e straşnic. Pentru amenajarea pa­tinoarelor pregătite încă din toamnă nu sunt necesare eforturi deosebite, e nevoie doar să fie turnată apa fi oglinda de gheaţă apare imediat. Ceea ce în multe locuri s-a fi realizat. Duminică dimineaţa­­la stadionul de sub Dealul Cetăţii era mare anima­ţie. Zeci de copii fi tineri au inaugurat noul patinoar amena­jat prin grija C.J.E.F.S. şi a Co­mitetului municipal al U.T.C., pe 2 terenuri de handbal. După­­amiază, aici, a fost organizat un carnaval pe gheaţă. Lăsarea în­tunericului nu l-a stînjenit pen­tru că o dată cu patinoarul a fost amenajată şi o instalaţie de nocturnă. Aşadar, nu putem de­cit să-i felicităm pe organizatori care şi-au respectat una din pro­misiunile făcute. Dar să vizităm şi alte puncte ale oraşului, unde la această oră trebuiau să existe patinoare. In curtea Liceului „Decebal", bitu­­minizată în întregime, nu exista decît o mică porţiune de gheaţă, undeva într-un colţ. Se vede că a existat intenţia de a amenaja un patinoar, dar ea nu a fost dusă pînă la capăt. In sfirşit, ultimul popas îl fa­cem la Ştrandul tineretului. In toamnă, la Comitetul municipal al U.T.C. ni se spusese că în ca­drul acestei baze sportive va fi amenajat unul dintre cele mai mari şi mai bune patinoare ale oraşului, dotat cu o instalaţie specială pentru nivelarea supra­feţei gheţii şi cu o gheretă în care frigul poate fi atenuat... cu o ceaşcă de ceai cald. Vizitînd ştrandul constatăm, însă, că ni­mic din toate aceste promisiuni nu s-au realizat. Intîlnim cîţiva copii şi tineri care se zbenguiau prin bazinele goale, care-ţi spun cit de mult ar vrea să patineze. Le-am înţeles necazul pentru că stadionul se află în cealaltă mar­gine a oraşului şi se ajunge greu pînă acolo. AL. BALGRADEAN Promisiunile n-au fost îndeplinite integral Vacanţa fotba­liştilor s-a termi­nat. De săptămîna trecută, jucăto­rii celor 16 diviziona­re A au îmbrăcat, din nou, echipa­mentul sportiv şi au reînceput — fie în săli, fie pe sta­dioane — antre­namentele în ve­derea sezonului de primăvară. In rindurile ce urmează vă vom prezenta, un rezu­mat, o „agendă a pregătirilor“, pre­cum şi, acolo unde este cazul, noută­ţile intervenite în loturile echipelor. U.T.A. Solicitat de F.R.F. pentru a prelua postul de antrenor al repre­zentativei olimpi­ce, Nicolae Du­­mitrescu a refuzat propunerea, moti­­vînd, la Bucureşti, cu scutiri şi certi­ficate medicale, că este bolnav şi nu-şi poate asuma duble eforturi şi obligaţii. El a ră­mas mai departe credincios numai U.T.A.-ei, cu care a început pregăti­rile la Arad, pre­gătiri pe care le va continua de azi la Băile Hercula­ne. Este posibil ca textiliştii să între­prindă, în prima jumătate a lunii februarie, un tur­neu de trei jocuri in Algeria sau Grecia. Portarul Gornea a primit d­ezlegare penttru F.C. Galaţi, echipa la cîrma căreia a venit, după cum se ştie, Constantin Teaşcă. S. C. BACAU, tînărul şi “m inimo­sul antrenor al băcăoanilor, Con­stantin Rădulescu, a refuzat, la rîn­­du-i, propunerea federaţiei de a merge pentru 30 de zile în Olanda, in schimb de ex­perienţă. C. Rădu­lescu a explicat ca nu poate părăsi e­­chipa în perioada, atît de importan­tă, a pregătiri­lor precompetiţio­­nale. Fotbaliştii băcăuani, inclusiv Ghiţă care a re­venit la sentimen­te ceva mai bune, se vor antrena 10 zile în staţiunea Slănic - Moldova, după care vor ple­ca, pe 31 ianuarie, într-un turneu în Liban. „U“ CLUJ. Stu­denţii clujeni se pregătesc „la do­miciliu“ în vede­rea campionatu­lui şi... a sesiunii de examene. F. C. ARGEŞ, înaintea plecării­­în Iran — unde va efectua un turneu de trei jocuri — piteştenii vor fi pentru două săp­­tămini oaspeţii ca­banei Voina, si­tuată la 20 km de Sud. A fost lă­sat acasă Dumitriu III. Fratele mai mic al lui Niki Dumitriu şi-a cerut dezlegarea, a obţi­­nut-o şi va pleca la Cluj, la „U“, a­­colo unde l-a che­mat Onisie, antre­norul care-l apre­ciază se pare mai muit decit Valen­tin Stănescu. DINAMO­ .Săptă­mîna trecută, la primul antrena­ment condus de Nicuşor, s-a petre­cut un caz puţin obişnuit : Dumi­trache a leşinat, acuzînd o stare de indispoziţie. Me­dicul­ echipei, Cion­tea, l-a scutit de distanţă de ora­şul Cîmpulung- Muscel. STEAGUL ro­şu. Proca şi ele­vii săi vor urca, mîine, în Poiana Braşov, la cabana Ghiocelul. In sinul echipei a fost de curînd cooptat Pa­vlovich.. STEAUA. Cum se ştie, steliştii au traversat oceanul, plecînd într-un lung turneu în ţă­rile Americii Cen­trale şi Americii va pleca, probabil, azi la Băile Felix pentru tratament, A.S.A. TG. MU­REŞ. Antrenamen­tele au fost relua­te pe 10 ianuarie, după ce în preala­bil jucătorii au fost supuşi unui riguros control me­dical. Echipa lui Bene va pleca, tot ce-i posibil, pe 15 februarie, în Un­garia, într-un tur­neu de 4—5 jocuri JIUL. Echipa se antrenează, în a­­ceste zile, la Băile Herculane, de un­de va pleca în Re­publica Democra­tă Germană. FARUL. De as­tăzi se află la Bus­efort pe Dumitra­che pentru trei zile. Lotul dina­­movist a plecat ieri, la Braşov, unde va face, timp de două săptă­­mîni, antrenamen­te pentru îmbună­tăţirea pregătirii fizice generale. RAPID. Giuleş­­tenii s-au reîntîl­­nit, miercuri, la vizita medicală. Răducanu acuză o dublă întindere la piciorul drept, mo­tiv pentru care el­­ern, pentru două săptămâni. In fe­bruarie, clubul con­­stănţean intenţio­nează să organize­ze, în sală, un turneu de mini­­fotbal, la care a invitat să partici­pe alte trei divi­zionare A (F. C. Argeş,­­ Rapid şi Steagul roşu), UNIV. CRAIO­VA. Echipa se a­­flă momentan la Băile Herculane. Martinovici şi Bît­­lan au fost cedaţi divizionarei B E­­lectroputere care are o situaţie di­ficilă în clasa­ment. POLITEHNICA. La Iaşi — pregă­tiri pentru pleca­rea în Liban. Data „decolării“ — 7 februarie. PETROLUL. Ilie Oană a dat, marţi, startul pregătiri­lor. Echipa s-a de­plasat la Sinaia, unde-şi va conti­­­­nua -­­antrenamen­tele timp de 10 zile. CRIŞUL. Antre­norul Coidum şi medicul echipei, Frînculescu, şi-au prezentat demisii­le. Noul antre­nor al echipei este, acum, Ladis­­lau Vlad. Crişul se antrenează la Băile Felix, staţiu­ne situată în ime­diata apropiere a oraşului Oradea. De remarcat ca jucătorul Kun I, suspendat pe doi ani de clubul Po­litehnica , Timişoa­ra, şi-a manifestat dorinţa de a reve­ni la echipa care l-a crescut şi afir­mat. C. F. R. CLUJ. Timp de 14 zile, feroviarii clujeni vor fi oaspeţii com­plexului Cumpătul din Sinaia. Funda­şul central Niţă a plecat la Bucureşti, la Sportul studen­ţesc. D.V. Ce e nou, la această oră, la cele 16 divizionare A ? titan, un prooa­re cu m. plat i imagine­ae ia ţa­za pe municipiul Bucureşti a întrecerii atleţilor juniori MERIDIAN «MERIDIAN«MERIDIAN • „Cupa Angliei“ la fotbal a programat partidele din turul trei. Echipa Tottenham Hotspur, viitoarea adversară a formației U.T. Arad în „Cupa U.E.F.A.“, a jucat pe teren propriu cu e­­chipa Carlisle, care activează in liga secundă a campionatului. Partida s-a încheiat cu un sur­prinzător rezultat de egalitate . 1—1. FRAZIER — VICTORIE PRIN K.O. TEHNIC Campionul mondial de box la categoria grea, Joe Frazier, și-a păstrat titlul, învingîndu-1 prin K.O. tehnic, în repriza a 4-a, pe salangerul său Terry Daniels, singurul pe care managerii lui Frazier îl acceptaseră dintre nu­meroşii candidaţi. Cei 9 000 de spectatori prezenţi în jurul ringului unei săli din New Orleans au asistat la un meci violent şi foarte scurt : de­ţinătorul titlului şi-a expediat de patru ori la podea adversa­rul. Înainte ca arbitrul să-l tri­mită pe acesta în colţul său, o­­prind lupta. Învingătorul lui Cassius Clay, care de la succe­sul său în „meciul secolului“, consumat cu 10 luni in urmă, nu a mai evoluat într-o gală ofi­cială, şi-a confirmat cunoscutele sale calităţi : lovituri puternice, rezistenţă, deplasări rapide în ring. Comentatorii subliniază totuşi că Terry Daniels a luptat cu mult curaj in acest meci, in care suporta handicapul unei greu­tăţi de aproape 11 kg (Frazier — 97,750 kg ; Daniels — 86,900 kg). • Turneul internaţional de şah de la Hastings s-a încheiat cu victoria marilor maeştri so­vietici, Viktor Korcinoi şi Ana­toli Karpov, care au totalizat cite 11 puncte din 15 posibile. Ciociirea (România) cu 8,5 puncte s-a clasat pe locul 11. BEATRIX SCHUBA — DIN NOU CAMPIOANA A EUROPEI Campionatele europene de pa­tinaj artistic s-au încheiat la Göteborg cu disputarea probei individuale feminine. Conform pronosticurilor, victoria și titlul de campioană europeană au re­venit sportivei austriece Beatrix Schuba cu 2 708,6 puncte. Pe locul secund s-a clasat Rita Tra­­panese (Italia) — 2 596,4 puncte, iar locul trei a fost ocupat de Sonja Morgenstern (R.D. Ger­mană) — 2 584,5 puncte. Au ur­mat in clasament : Zsuzsa Al­­massy (Ungaria), Christine Er­­rath (R.D. Germană), Charlotte Walter (Elveţia). HOCHEI PE GHEAŢA REFLECŢII LA MANTINELĂ Sunt citeva sporturi care nu se bucură de adeziune în rindul publicului larg. Sporturi care se zbat, oarecum neputincioase, în anonimat şi lucrează cu... pierderi planificate ! Printre a­­ceste sporturi aflate în afara sferei de interes şi pasiune a spectatorilor se numără şi ho­cheiul pe gheaţă... Sîmbătă seara am fost la pa­tinoar. Impresiile culese, acolo, în jurul mantinelei, nu sunt de­loc plăcute şi încurajatoare. Am găsit tribunele goale, reci şi li­niştite ca un sat din care oa­menii au fost evacuaţi. Numărul celor care vin azi la hochei, care au rămas fideli acestui joc, este redus şi se „subţiază“ pe zi ce trece. Este dezolant să constaţi că numărul jucătorilor cu crosa în mină este aproximativ egal cu cel al spectatorilor ! Este de­zolant, trist, dar adevărat... Explicaţia acestei stări de lu­cruri nu este prea greu de găsit. Nivelul meciurilor de campio­nat şi, în consecinţă, al campio­natului în general, este foarte scăzut, de o calitate vecină cu limitele precarului. In grupa A joacă patru echipe, zice-se cele mai puternice, dar două dintre ele (Avintul Miercurea Ciuc şi Agronomia Cluj) sunt... figuran­te, neputind emite pretenţii — cu toată strădania şi bunăvoinţa lor — in faţa celor „două mari“! Dinamo şi­ Steaua. Politica de concentrare a celor mai buni jucători ,la cluburile din Bucu­reşti nu a avut — şi nici nu putea să aibă, credem noi — efectul scontat. Dinamo şi Steaua s-au fortificat, e drept, dar au făcut-o în detrimentul echipelor din provincie. Campio­natul şi-a pierdut, astfel, atri­butele echilibrului şi atractivi­­tăţii. Priviţi clasamentul grupei A ! Priviţi-l şi veţi înţelege situaţia actuală a hocheiului nostru. Două echipe luptă pentru titlul de campioană, alte două le ţin de unit şi le ajută să-şi rotun­jească golaverajul ! Sîmbătă seara am fost la patinoar. Bi­ciuiţi de un ger aspru, am ur­mărit două meciuri în care Steaua şi Dinamo s-au jucat cu partenerele lor ca şoarecele cu pisica, cîștigînd la scoruri con­fortabile, care fac inutil orice comentariu pe marginea desfă­șurării lor : STEAUA — AVÎN­­TUL MIERCUREA CIUC 7—2 (4—0, 2—0, 1—2) și DINAMO — AGRONOMIA CLUJ 8—3 (3—0, 3—2, 2—1). CLASAMENT : 1. STEAUA 12 pct. (47—10) ; 2. DINAMO 12 pct. (47—12) ; 3. AVINTUL 2 pct. (16—52) ; 4. AGRONOMIA 2 pct. (17—53). VIOREL VOICULESCU LUNI 17 IANUARIE 1972 Universitatea Bucureşti in sferturile De fapt handbalistele noastre erau ca şi calificate încă din partida tur pe care, la 6 ianua­rie, la Holon, o câştigaseră ca­tegoric în faţa campioanei Is­raelului, Macabi Hărăzim, cu 29—14. Simbătă seara, in sala Fioreasca, ele netrebuind decit să îndeplinească o singură for­malitate. De altfel, studentele au dominat partida retur de la un capăt la altul, invingind in final, la o mare diferență de puncte : 29—8 (13—3). Echipa oaspete a fost o pradă prea ușoară pentru experimentatele Aneta Schram­­ko, Simona Arghir, Doina Furcoi et comp. Sportivele oaspete practicau un handbal static, mo­dest ca valoare tehnică şi ori­entare tactică. Urmărindu-le e­­voluţia m-am gîndit că sînt incă la abecedarul acestui sport şi că echipa Macabi Hărăzim nu etalează virtuţi mai elevate de­cît o echipă de liceene din Di­vizia noastră şcolară. Tocmai de aceea ni s-a părut cu atît mai slabă, mai neconvingătoare evo­luţia campioanei noastre. Dar iată cîteva aprecieri ale antre­norului echipei naţionale prof. Gabriel Zugrăvescu, a cărui au­toritate şi competenţă nu pot fi puse la îndoială : „Judecind fie­care echipă prin prisma valorii, mai slab mi se pare că a jucat Universitatea. De ce ? Au greşit enorm de mult şi uneori penibil. Oaspetele atîta au ştiut, atita au făcut. Pe cînd dacă studentele ar fi jucat cum ştiu şi ar fi dat tot ce pot, scorul ar fi luat pro­porţii. Nu înţeleg, apoi, de ce au jucat atît de crispat in faţa unei echipe slabe. Doar Lidia Scor­­ţescu a jucat ceva mai degajat în prima repriză. Avînd în ve­dere că de azi, la Timişoara, în­cepe un turneu greu, m-aş fi aşteptat la... „argumente“ mai serioase din partea unei campi­oane. Nu le era frică de rezul­tat, ca în meciurile cu echipe puternice din R.D. Germani, Iugoslavia, Ungaria etc., deci ar fi putut face demonstraţie. In cea de a doua repriză au jucat ceva mai avansat în apărare, au interceptat mai multe mingi şi au valorificat mai mult pe con­traatac, marcînd lejer“. C. V. Debutul slab al echipei Steaua în turneul din America de Sud Echipa de fotbal Steaua Bucu­reşti şi-a început turneul în A­­merica de Sud, jucînd la Lima cu formaţia locală Defensor, clasată pe locul trei în campio­natul peruan. Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 2—0 (1—0) prin golurile înscrise de Stucchi (min. 6 din lovitură de la 11 m) şi A. Gonzalez (min. 47). In acest meci, Steaua a ali­niat următoarea formaţie : Hai­­du,­­ Sătmăreanu, Smaran­­dache, Negrea, Cristache, Vigu, Naom, Pantea, Tătaru, Năstase, Marcu.

Next