Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-15 / nr. 7049

PENTRU O EUROPĂ A PĂCII, SECURITĂŢII ŞI COOPERĂRII • Declaraţia reuniunii consultative a reprezen­tanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene BRUXELLES 14 (Agerpres).­­ După cum s-a mai anunţat, in capitala belgiană s-a desfă­şurat, timp de trei zile, o re­uniune consultativă a reprezen­tanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, consacrată securităţii şi cooperării pe con­tinent. La sfârşitul lucrărilor a fost adoptată o declaraţie în care se arată că „reprezentanţii unor curente sociale şi politice, ai unor organizaţii, ca şi diver­se personalităţi de convingeri politice, ideologice şi religioase diferite din 27 de ţări ale Euro­pei au decis ţinerea la Bruxelles, între 2 şi 5 iunie 1972, a unei a­­dunări a reprezentanţilor opi­niei publice pentru securitate şi cooperare europeană“. Subliniind că „începe să se realizeze speranţa intr-un pro­ces de destindere reală pe conti­nentul nostru, iar relaţiile de pace, bună vecinătate ,şi coexis­tenţă paşnică între state,­ fără deosebire de sistemele sociale şi politice, pot fi stabilite definitiv în Europa“, declaraţia relevă : „Guverne şi oameni de stat din Europa caută soluţia acestor probleme pe calea pregătirii şi convocării unei conferinţe a sta­telor asupra securităţii şi coo­perării europene. Salutăm aceas­tă iniţiativă importantă. Ne pro­nunţăm pentru ca această con­ferinţă să aibă loc cât mai cu­rând posibil, pe baza respectării, de către toate statele, a inde­pendenţei, suveranităţii, egalită­ţii tuturor ţărilor, a neameste­cului în treburile interne, a in­­tegrităţii teritoriale şi a drep­tului popoarelor de a dispune de ele însele“. Adunarea noastră, se arată mai departe în declaraţie, ar pu­tea căuta mijloacele de realiza­re a securităţii şi păcii în Euro­pa, studia modalitatea cooperă­rii în toate domeniile — politic, economic, ştiinţific şi cultural — bazîndu-se pe autoritatea mora­lă a opiniei publice. Adunarea noastră va permite, respectind întrutotul convingerile fiecă­ruia, confruntarea unor puncte de vedere, căutarea soluţiilor practice, acceptabile pentru toţi, asupra problemelor în suspen­sie. Adunarea noastră trebuie să se înscrie într-o vastă mişcare a opiniei publice, cu scopul creă­rii unui climat de încredere, în­ţelegere şi colaborare recipro­că, şi, aceasta într-un cadru de­mocratic, pe baza respectării drepturilor fundamentale. Nu se poate spera în succesul efortur­­rilor întreprinse de guverne pe calea reglementării paşnice a problemei europene, fără o re­înnoire a încrederii. Fireşte, mai rămîn obstacole de învins. Opi­nia publică şi conducătorii po­litici sunt chemaţi să acţioneze în propria lor sferă de compe­tenţă şi responsabilitate căci securitatea şi cooperarea nu se instaurează decit prin conver­genţa eforturilor tuturor. Caracterul cu totul nou al adunării noastre din iunie trebuie să fie determinat de deschiderea ei, comple­tă şi permanentă, pe picior de egalitate, pentru toate forţe­le sociale şi politice care se pronunţă în favoarea destinde­rii şi cooperării în Europa. Ne adresăm tuturor acestor forţe, fie că sunt sau nu la putere, să vină să lucreze împreună la de­finirea programului, la­ stabili­rea procedurii şi la desfăşurarea adunării din iunie 1972. „Ne a­­dresăm bărbaţilor, femeilor, ti­nerilor, tuturor celor care apar­ţin de partide politice,­­ organi­zaţiilor sindicale şi sociale, bi­sericilor, membrilor parlamen­telor, cercurilor economice, sa­vanţilor, ca şi reprezentanţilor lumii culturii, ziariştilor, în sfîr­­şit tuturor celor care vor să ac­ţioneze pentru un viitor mai bun şi paşnic al Europei, pentru o Europă a păcii, în securitate şi cooperare“. • REPREZENTANŢI AI CENTRALEI SINDICALE , a celor 280 000 de mineri din Marea Britanie — Uniunea minerilor britanici — întru­niţi joi după amiază într-o şedinţă specială, au respins propunerea Consiliului Na­ţional al Cărbunelui (N.C.B.) cu privire la recurgerea la o procedură de arbitraj în vederea soluţionării conflic­tului de muncă. După cum a declarat un purtător de cuvînt al sindicatelor mine­rilor, „vremea arbitrajului a trecut; minerii doresc sa­tisfacerea revendicărilor lor privind îmbunătăţirea condi­ţiilor de viaţă şi de muncă“. El a adăugat că durata gre­vei va depinde în viitor de atitudinea pe care o va a­­dopta Consiliul Naţional al Cărbunelui. In cadrul aceleiaşi reuni­uni, liderii sindicali ai mi­nerilor grevişti au pus la punct anumite amănunte ale tacticii desfăşurării grevei, intenţionînd, pentru împiedi­carea aprovizionării cu căr­buni, să extindă la nivelul Întregi ţări pichetele de grevă. Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh DACCA 14 (Agerpres). — După întoarcerea sa la Dacca, Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Ban­gla Desh, asumîndu-şi func­ţia de prim-ministru. Preşedin­te al Bang­la Desh-ului a fost învestit Abu Sayeed Choud­­hury. MIRII ANULUI II: rulează la Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21). SA CUMPĂRAM O MAȘINA DE POMPIERI : rulează la Doina (orele 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30), LIVADA DIN STEPA : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15), LOVE STORY : rulează la Pa­tria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21); Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16 la orele 20 Gala filmului cu­banez ODISEEA GENERALULUI JOSE); Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18 15; 20 30). B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE: rulează la victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15; Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30). HUGO ŞI JOSEFINA : rulează la Timpuri Noi (orele 9—18,30 în continuare. La orele 20,15 pro­gram de desene animate). DECOLAREA : rulează la Mun­ca (orele 16; 18, 20), Giulesti (ore­le 15,30; 17,45; 20). CEA MAI FRUMOASA SOTIE : rulează la Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Central (orele 915; 11,30; 13­15; 16; 1815; 20,30). PĂDUREA DE MESTECENI : rulează la Viitorul (orele 16; 18, 20). TRENUL : rulează la Excelsior (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20), Mioriţa (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20). WATERLOO : rulează la Grivi­­ţa (orele 9; 12; 16; 19,30), Volga (orele 9,30; 12,30; 16; 19,15), Fla­mura (orele 9; 12,30; 16; 19,30). SORGUL ROSU : rulează la Progresul (orele 15,30; 16; 20,15). 12 OAMENI FURIOSI : rulează la Bucegi (orele 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). POVESTE SINGEROASA : ru­lează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30). OLIVER : rulează la Buzești (orele 15,30; 19). NICI UN OM PENTRU CAMP DETRICH : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45 ; 20). ANNA CELOR 1 000 DE ZILE : rulează la Floreasca (orele 15,30; 19). Arta (orele 15,30; 19,15). CASTANELE SUNT BUNE : ru­lează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20). STEAUA DE TINICHEA : ru­lează la Lumina (orele 9—21 In continuare), Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20;15). DUEL STRANIU : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). FLOAREA DE CACTUS : rulea­ză la Unirea (orele 15,30; 18, 20), Popular (orele 10; 15,30; 18; 20,15). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA, CINC SĂRUȚI: rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15). MARELE PREMIU : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 19). FLOAREA SOARELUI : rulea­ză la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). TICK-TICK-TICK : rulează la Rahova (orele 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). RITMURI SPANIOLE : rulează la Moşilor (orele 15,30; 17,45; 20). ARTICOLUL 420 : rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). SIMBATA, 15 IANUARIE 1972 Opera Română : BAL MASCAT — ora 19,30; Teatrul de Operetă : CONTELE DE LUXEMBURG — ora 15 şi 19,30; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (Sala Comedia) : TACHE, IANKE ŞI CADIR — ora 20; (Sala Studio) : JOCUL DE-A VACANŢA — ora 20; Teatrul ,,C. I. Nottara« (Sala Magheru) : FINTINA BLANDUZIEI — ora 19,30; (Sala Studio) : SCHIMBUL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra« (Schitu Măgureanu) : ZIARIŞTII — ora 20; (Sala Stu­dio) : MINCINOSUL — ora 20; Teatrul de Comedie : DISPARI­ŢIA LUI GALY GAY — ora 20; Teatrul Mic : BALUL ABSOL­VENŢILOR (premieră) — ora 19,30; Teatrul Giuleşti : MĂSURĂ PENTRU MĂSURA — ora 19,30; Teatrul „­ Tănase” (Sala Sa­voy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : GROAPA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FLOAREA DE CACTUS — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : CARAGIALE, O SOACRĂ ȘI... ALŢII — ora 9,30 ; PINOCCHIO — ora 16; Teatrul „Ţăndărică” (Cal. Victoriei : BU ALI — ora 17; (Str. Academiei) : CARTEA CU APOLODOR — ora 17; Stu­dioul „Casandra“ al I.A.T.C. : ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE ora 20 ; , Rapsodia Română : LE­GENDĂ ŞI DOR — ora 19,30; Tea­trul Evreiesc : DOUĂ NUNŢI ŞI UN DIVORŢ — ora 19,30; Circul „Globus” : ’72 CIRC ’72 — orele 10, 16 şi 19,30. DUMINICA, 16 IANUARIE 1972 Opera Română : SPĂRGĂTO­RUL DE NUCI — ora 11; DON PASQUALE — ora 19,30; Teatrul de Operetă • SE MĂRITA FETE­LE — ora 10,30; SINGE VIENEZ — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : COANA CHIRIŢA — ora 10,30; CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF? — ora 15,30; CAMERA DE ALĂTURI — ora 20; (Sala Studio) : MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 10,30; SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARĂ — ora 15,30; PRIMA ZI DE LIBER­TATE — ora 20; Teatrul „C. I. Nottara« (Sala Magheru) : ADIO CHARLIE —­­­ra 10; BUNĂ SEA­RA, DOMNULE WILDE — ora 15,30; ŞI EU AM FOST IN AR­CADIA — ora 19,30; (Sala Stu­dio) : O LUNA LA ŢARĂ — ora 10,30; SUS PE ACOPERIŞ... IN SAC — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (Schit Măgu­reanu) : PLAY STRINDBERG — ora 10; D-ALE CARNAVALULUI — ora 15; LEONCE ŞI LENA — ora 20; (Sala Studio) : TRANS­PLANTAREA INIMII NECUNOS­CUTE — ora 10; DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE — ora 15; IU­BIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul de Comedie : INTERESUL GENERAL — ora 10,30; CHER ANTOINE — ora 20; Teatrul Mic : ANTIGONA — ora 10,30; BALUL ABSOLVENTILOR — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Cal. Victoriei) : GROAPA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : SICILIANA — ora 10;­ INTR-UN CEAS BUN — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“ : PINOC­CHIO — ora 10; CINCI SAPTA­­MINI IN BALCON —­ ora 16; Teatrul „Ţăndărică” (Cal. Victo­riei) : ELEFANTELUL CURIOS — ora 11; (Str. Academiei) : PUN­GUŢA CU DOI BANI — ora 11; Studioul „Casandra” al I.A.T.C. : TREI CRAI ; CÎNTICELE COMI­CE — ora 10,30 şi 15,30; ACT VE­NEŢIAN ora 20; Ansamblul „Rapsodia Română“ : LEGENDĂ ŞI DOR — ora 19,30; Teatrul Evreiesc : ADAM ŞI EVA — ora 11; PE PLACUL TUTUROR — ora 16 şi 19,30; Circul „Globus” : ’72 CIRC ’72 — ora 10, 16 şi 19,30. SIMBATA, 15 IANUARIE 1972 16,30 Emisiune în limba germa­nă. 18,15 Ritm, tinereţe, dans. 19,00 Rîul ramul... (versuri). 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri :­­ „Aventurile lui Bobo”. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Săptămînă internaţională. 20,10 Tele-enciclopedia. 20,50 Film se­rial : „Invadatorii” (IX). 21,40 Me­dalion Mihaela Mihai. 22,05 Tele­jurnalul de noapte. 2215 Campio­natele Europene de patinaj ar­tistic . Proba individuală femini­nă. Transmisiune de la Göteborg. 23,20 Seară de romanţe cu Ioana Radu. DUMINICĂ 16 IANUARIE 1972 PROGRAMUL I 8,15 Gimnastica pentru toţi. 8,30 Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satu­lui. 11,10 Să înţelegem muzica. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Emi­siune în limba maghiară. 14,00 Postmeridian. 16,00 Film serial pentru tineret : PLANETA GI­GANŢILOR. 16,50 Publicitate. 16,55 Campionatele europene de patinaj artistic — demonstraţiile laureaţilor — transmisiune direc­tă de la Göteborg. 19,00 Vetre fol­clorice : Mehedinţi. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportajul săptămînii. 20 20 Film artistic : Bancnota de un milion de lire sterline. 21,50 Alo, Sofia, aici Bucureşti ! 22,50 Tele­jurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,00 Festival Mozart. 20,35 Bu­letin de ştiri. 20,40 Săptămînă culturală bucureşteană. 21,45 Noutăţi ştiinţifice şi tehnice din lumea întreagă. 21,55 Film serial: INVADATORII (VII) reluare. Conferinţa asupra Vietnamului Declaraţiile reprezentanţilor delegaţiilor G.R.P. şi R.D. Vietnam PARIS 14 (Agerpres). — Re­prezentanţii delegaţiilor Gu­vernului Revoluţionar Provi­zoriu, al Republicii Vietnamu­lui de Sud şi Republicii Demo­crate Vietnam la Conferinţa cvadripartită în problemele Vietnamului, au organizat o conferinţă de presă. Reprezentantul G.R.P., Li Van San, a declarat că în Viet­namul de sud, Statele Unite şi agenţii lor saigonezi au trecut la realizarea planului de stră­mutare forţată a locuitorilor din două provincii septentrio­nale. Peste un milion de oa­meni, a precizat el, urmează să fie duşi în lagăre de con­centrare. Pentru accelerarea acestei operaţiuni, Pentagonul intenţionează să creeze un „pod aerian“ şi să supună bombar­damentelor satele din care vor fi strămutaţi locuitorii. „După amploarea şi mijloa­cele cu care se realizează a­­ceastă evacuare forţată, a sub­liniat vorbitorul, ea reprezin­tă o crimă de genocid“. La rîndul său, reprezentantul delegaţiei R. D. Vietnam, Nguyen Than Le, a prezentat ziariştilor fotografii ale per­soanelor civile, îndeosebi fe­mei şi copii, victime ale ulti­melor bombardamente masive ale aviaţiei americane asupra R. D. Vietnam. In perioada 26—30 decembrie 1971, aviaţia americană a efec­tuat 1 000 de raiduri bombar­­dînd peste o sută de puncte populate din R. D. Vietnam, a declarat Nguyen Than Le. ORIENTUL APROPIAT Trupe israeliene au pătruns in Liban BEIRUT 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Beirut a declarat că trupe israe­liene au pătruns, în noaptea de joi spre vineri, în satul libanez Kafra, situat la 9 kilometri de frontieră — relatează agenţia United Press International. El a menţionat că, înainte de retra­gerea lor, soldaţii israelieni au aruncat în aer trei clădiri. Acesta este cel de-al doilea atac lansat în această săptămînă de către trupele israeliene îm­potriva unor localităţi din su­dul Libanului. TEL AVIV 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Tel Aviv a anunţat că o unitate a armatei israeliene a trecut, în noaptea de joi spre vineri, frontiera libaneză şi a efectuat un raid împotriva sa­tului Kafra, — relatează agen­ţiile Reuter şi France Presse. El a afirmat că raidul a fost efec­tuat ca „răspuns la atacurile cu rachete lansate de fedainii sta­ţionaţi de cealaltă parte a fron­tierei“. După lovitura de stat din Ghana ACCRA 14 (Agerpres). — Lo­­cotenent-colonelul I. K. Acham­­pong, care a condus lovitura de stat din Ghana, a anunţat, la postul de radio Accra, formarea unui organism numit Comitetul Executiv al Consiliului redeş­teptării naţionale — organismul care a preluat conducerea ţării. Din Comitetul Executiv fac par­te şapte membri — şase militari, între care locotenent-colonelul I. K. Achampong şi un civil. I. K. Achampong a anunţat, de asemenea, că în fruntea celor şapte regiuni ale ţării au fost numiţi ofiţeri ai forţelor ar­mate. Pe de altă parte, agenţiile Reuter, Associated Press şi France Presse informează că, în urma loviturii de stat, în Ghana a fost suspendată constituţia şi au fost interzise toate formaţiu­nile politice, între care Partidul progresului al fostului premier Kofi Rusia. Toţi miniştrii fostu­lui cabinet au fost demişi din funcţii. Armata a primit ordin să asigure protejarea bunurilor publice. Totodată, s-a cerut ser­viciilor administrative, întreprin­derilor industriale şi comerciale să-şi desfăşoare în mod normal activitatea. Fotografiile transmise de sonda spaţială „Mariner-9“, plasată pe o orbită de satelit artificial al planetei Marte, dezvăluie as­pecte inedite şi surprinzătoare ale suprafeţei enigmaticei „Pla­nete roşii". Pe măsură ce stratul de praf se dispersează, supra­faţa planetei Marte începe să apară aproape în toate fotogra­fiile ca o blană de leopard — cu detalii care nu apăruseră în imaginile transmise anterior de sondele spaţiale americane precedente de tipul „Mariner“. Nu se cunoaşte exact explicaţia variaţiei coloristice a acestor pete. Sunt însă identificabile principalele forme de relief — vîrfurile munţilor, versanţii acestora, depresiuni, cratere etc. S.U.A. — în cursul recente­lor incidente rasiale de la Baton Rouge, poliţia a in­tervenit cu brutalitate îm­potriva tinerilor de culoare. Ambasadorul român la Moscova primit de N. V. Podgornîi • LA 14 IANUARIE, ambasa­dorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Socialiste Ro­mânia în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit la Kremlin de N.V. Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., în legă­tură cu apropiata sa plecare de­finitivă în patrie. • LA BURSELE DE DEVI­ZE din ţările occidentale s-au remarcat, în ultimele zile, noi presiuni asupra dolarului american. Acestea scăzuseră în ultima perioadă, datorită realinierii cursurilor mone­tare hotărîtă cu prilejul reu­niunii de la Washington a miniştrilor de finanţe din ţă­rile membre ale „Clubului ce­lor zece”. Moneda americană a înregistrat pierderi pronun­ţate faţă de majoritatea ce­lorlalte monede, unele dintre noile cursuri coborînd deja sub parităţile stabilite la Washington. De pildă, un do­lar a fost schimbat joi, pen­tru 3,223 guldeni olandezi, ceea ce reprezintă o scădere de 0,81 la sută faţă de rata de schimb. Moneda americană a pierdut teren, de asemenea, în faţa francului belgian (pa­ritatea stabilită a fost sub cursul oficial, de 44,505 franci pentru un dolar) şi a mărcii vest-germane. In legătură cu această din urmă monedă, se apreciază că speculațiile de la bursă n-au făcut altceva decît să releve impresia cercu­rilor financiare că marca se află In continuare, subeva­luată. cest început de an se defineşte prin a­­firmarea energi­că, largă, în mul­tiple forme, a nă­zuinţei popoarelor de a asigura un curs pozitiv, paşnic evenimentelor de pe a­­rena internaţională, de a im­pune un sistem de relaţii care să excludă folosirea forţei şi să garanteze fiecărei naţiuni posi­bilitatea unei dezvoltări libere, pe măsura aspiraţiilor sale. E­­voluţia pe care o cunoaşte con­tinentul european, procesul de destindere pe care îl înregis­trează, proces în continuă apro­fundare, reflectă o nouă reali­tate, provenită dintr-un raport de forţe favorabil cauzei păcii, înţelegerii între popoare, pro­gresului social. Deplasările care s-au produs in Europa trebuie examinate în contextul schimbă­rii raportului de forţe, întăririi continue a influenţei pe care o exercită ideile conlucrării paş­nice a popoarelor suverane, egale în drepturi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „suntem­ martorii unor profunde transfor­mări în viaţa internaţională, ai creşterii tot mai puternice a forţelor care se pronunţă pen­tru instaurarea în relaţiile din­tre state a principiilor deplinei egalităţi, a respectului indepen­denţei­ şi suveranităţii naţionale, pentru renunţarea la forţă sau la ameninţarea cu forţa în rezol­varea problemelor litigioase“. Faptul că aceste principii se im­pun pe plan internaţional dove­deşte că ele corespund unor ne­cesităţi obiective. De altfel, fenomenul acesta nu trebuie plasat doar în spaţiul european. Pe arena mondială s-au produs în anii din urmă schimbări profunde exprimate mai ales în faptul că poziţia hegemonică a S.U.A. în lumea capitalistă a primit grele lovi­turi — atît pe plan politic cit şi economic, că aliaţii săi tradi­ţionali refuză să mai urmeze docili Washingtonul, fiind pre­ocupaţi de propriile lor interese, că a crescut rolul şi influenţa ţărilor mijlocii şi mici , care reprezintă majoritatea covîrşi­­toare a statelor lumii. Prima jumătate a lui ianuarie a consemnat intensificarea efor­turilor menite să ducă la înfăp­tuirea securităţii europene. Nu mai este vorba doar de dezba­terea ideii securităţii pe conti­nentul nostru. In privinţa a­­ceasta există un consens cvasi­unanim certificat atît de dis­cursurile personalităţilor guver­namentale, cit şi de textele ofi­ciale, chiar dacă, uneori, mai există deosebiri de nuanţe, şi nu numai de nuanţe. Intr-o Eu­ropă care mai cunoaşte încă blocuri militare antagoniste, trupe străine pe teritoriul altor ţări, baze militare situate în a­­fara frontierelor naţionale, în această Europă se amplifică cu­rentul favorabil destinderii şi bunei vecinătăţi. Elementul esen­ţial în actuala evoluţie îl repre­zintă convingerea larg răspîndită că a sosit momentul să se treacă la faza CONCRETĂ a pregătirii unei conferinţe general-euro­­pene, că există condiţii ca a­ceastă conferinţă să aibă loc chiar în acest an. Paşii pozitivi înregistraţi în 1971, amploarea contactelor dintre diferitele state, tratatele dintre U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei, Polonia şi R.F. a Germaniei, acordul cvadripartit asupra Berlinului occidental, în­ţelegerile dintre cele două state germane ca şi dintre R. D. Ger­mană şi Senatul Berlinului oc­cidental, au ameliorat atmosfera de pe continent, au creat pre­mise favorabile pentru accele­rarea ritmului pregătirilor în ve­derea conferinţei europene. Maurice Schumann, în interviul pe care l-a acordat ziarului „Die Welt“, se pronunţa împo­triva tergiversărilor. Ministrul de externe al Franţei afirma : „Gu­vernul francez este de părere — mă repet intenţionat — că şefii de misiuni ai ţărilor interesate ar trebui să pornească fără în­­tîrziere la Helsinki, lucrările de pregătire a conferinţei“. La Helsinki, ministrul de externe finlandez sublinia, marţi, că Fin­landa poate organiza în termen scurt o reuniune pregătitoare în vederea unei conferinţe asupra securităţii europene, negocierile cu guvernele interesate în a­­ceastă privinţă continuind. In tradiţionalul discurs al tronului, regele Suediei constata că evolu­ţia recentă de pe continent „a făcut să crească speranţele unei destinderi statornice în Europa, pregătirile pentru convocarea u­­nei conferinţe europene asupra securităţii şi cooperării intrînd de acum într-o fază mai activă“. Preşedintele Austriei, Franz Jo­nas, a relevat că în Europa e­­forturile pentru destindere au făcut un mare pas înainte şi că în istoria postbelică a continen­tului nostru a început un nou capitol. Progresele obţinute în direcţia conferinţei de securitate euro­peană sunt inseparabile de efor­turile consecvente pe care ţările socialiste le-au depus şi le de­pun pentru transformarea Euro­pei într-un continent al păcii şi bunei înţelegeri. O activitate neobosită în sprijinul securităţii europene desfăşoară România so­cialistă, animată de profunda convingere că edificiul înţelege­rii între popoarele continentului trebuie să fie opera tuturor state­lor europene — indiferent dacă sînt mari, mijlocii sau mici. To­varăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „trăind în Europa şi avînd încă proaspătă în memorie ex­perienţa tristă a celor două răz­boaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internaţio­nală înfăptuirii securităţii euro­pene, organizării unei confe­rinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică intre toate popoarele acestui continent“. La reuniunea de la Bruxelles a reprezentanţilor opiniei publi­ce din ţări europene — reuniune semnificativă pentru larga ade­ziune la ideea securităţii pe con­tinent, pentru amploarea forţelor politice şi sociale ce o sprijină — delegaţia română a reafirmat poziţia activă, constructivă a Ro­mâniei in problemele securităţii şi cooperării europene. Delegaţia noastră s-a pronunţat în favoa­rea iniţiativei de a convoca şi pregăti o adunare generală a re­prezentanţilor opiniei publice eu­ropene, concepută ca un forum larg, reprezentativ, deschis tu­turor forţelor dornice să-şi adu­că contribuţia la realizarea nobi­lelor idealuri ale păcii şi înţele­gerii între popoarele Europei. Este concludent pentru starea de spirit care domneşte, în prezent, pe continent, că paralel cu acti­vitatea desfăşurată de factorii guvernamentali, opinia publică acţionează viguros pentru a grăbi realizarea u­nei reale securităţi europene. „Adunarea noastră — se arată în Declaraţia Comi­tetului de iniţiativă de la Bru­xelles — trebuie să se înscrie în­­tr-o vastă mişcare a opiniei pu­blice, cu scopul creării unui cli­mat de încredere, înţelegere şi colaborare reciprocă“. informaţie laconică venită din îndepăr­tata Kenye a sem­nalat cititorilor în­ceperea lucrărilor miniere la zăcămîn­­tul de plumb de la Kinangoni. Ştirea aceasta care a parcurs mii de kilometri de la Nairobi la Bucureşti, are o semnificaţie deo­sebită : zăcămîntul de la Kinan­goni a fost pus în valoare graţie cooperării cu specialiştii români, care cercetînd o zonă prin care trecuseră, fără rezultate, tehnicie­nii diferitelor companii străine, au scos la iveală o importantă bogăţie a subsolului kenyan. Festivitatea din acel colţ al A­­fricii este concludentă nu numai pentru preţuirea acordată spe­cialiştilor trimişi de România so­cialistă, ci şi pentru lărgirea con­tinuă a legăturilor dintre ţara noastră şi ţările în curs de dez­voltare, ţări care dobîndind in­dependenţa sunt angajate intr-un vast efort de înlăturare a moşte­nirii lăsate de trecutul colonial. Prezenţa preşedintelui Jomo Ke­­nyatta la această festivitate re­levă importanţa acordată rapor­turilor de colaborare cu ţara noastră. Cele 7 zile ale săptămînii pe care o încheiem ne-au oferit noi mărturii ale prezenţei internaţio­nale a partidului şi statului nos­tru. Vizita delegaţiei Partidului Socialist Popular din Danemarca, primirea oaspeţilor danezi de că­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat relaţiile de priete­nie existente între P.C.R. şi Par­tidul Socialist Popular din Da­nemarca, dorinţa de dezvoltare a acestora, corespunzător interese­lor reciproce, cauzei înţelegerii, securităţii şi colaborării interna­ţionale. Comunicatul comun dat publicităţii relevă marea însem­nătate pe care o are, pentru asi­gurarea păcii în Europa, în lu­mea contemporană, înfăptuirea unui eficient sistem de securitate care să ducă la destindere, la îmbunătăţirea raporturilor de co­laborare dintre state, la lichida­­rea forţei şi ameninţării cu for­ţa, ca mijloc de soluţionare a problemelor litigioase. Din cronica săptăminii con­semnăm: prezenţa unei delegaţii a C.C. al P.C.R. la Congresul P.C. Libanez şi convorbirile a­­cestei delegaţii la Damasc, cu reprezentanţi ai Partidului Baas; includerea României în rindul membrilor Consiliului reprezen­tanţilor G.A.T.T. ; începerea — la Budapesta — a întîlnirii de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guver­namentală româno-ungară de co­laborare economică; semnarea unui protocol comercial româno­­cipriot care prevede o majorare a schimburilor reciproce cu 20 la sută faţă de anul precedent. S­emicentenarul Par­tidului Comunist din Chile ca şi al treilea Congres al P.C. Libanez — e­­venimente ce apar­ţin acestei săptămîni — au rele­vat rolul de deosebită însemnă­tate pe care comuniştii îl au în viaţa popoarelor lor, creşterea prestigiului şi influenţei lor. La încheierea manifestărilor semi­centenarului, Comisia politică a C.C. al P.C. din Chile a dat pu­blicităţii o declaraţie în care a subliniat faptul că „participarea largă a maselor populare la fes­tivităţi a constituit o veritabilă mărturie a autorităţii de care se bucură Partidul Comunist din Chile, a sprijinului acordat de oamenii muncii chilieni guver­nului Unităţii Populare care în­făptuieşte transformări sociale şi economice în ţară“. Din Uru­guay — ţară care, recent, a cu­noscut o înfruntare electorală cu o miză deosebită — ne-au par­venit ilustrări semnificative ale creşterii forţei comuniştilor. In­tr-un interviu al primului secre­tar al P.C. din Uruguay, Aris­­mendi, se subliniază că în ulti­mul deceniu rîndurile partidului au sporit de patru ori, iar 78 la sută din membrii săi sunt munci­tori. O caracteristică a partidului — definitorie pentru legăturile sale cu noile generaţii dornice de adinei prefaceri înnoitoare — o constituie faptul că jumătate din membri au între 18 şi 30 ani. P.C. din Uruguay este forţa con­ducătoare în „Frente Amplio“ care reprezintă o verigă de sea­mă în procesele revoluţionare ce au loc în America Latină d­intre informaţiile pe care agenţiile de­­ presă ni le-au trans­­f­mis în aceste zile de ianuarie n-au lipsit, fireşte, cele din „zonele fierbinţi“. Conflictul din Indochina rămîne în conti­nuare o sursă de îngrijorare. So­luţionarea sa este posibilă numai prin încetarea intervenţiei S.U.A. şi prin retragerea totală, imedia­tă şi necondiţionată a trupelor a­­mericane şi ale „aliaţilor“ lor. Din nefericire, exigenţele realis­mului sunt ignorate în continuare la Washington, unde se mizează pe o falimentară „vietnamizare”. Eşecurile pe care strategii ame­ricani le suferă ilustrează impasul unei politici care încearcă să ig­noreze datele fundamentale ale p­roblemei. Victoriile patrioţilor acţieni — dintre care amintim cucerirea bazei Long Cheng, cartier general al protejaţilor C.I.A. — faptul că lupte intense se dau în apropiere de Saigon şi că în Cambodgia invaziile mercenarilor saigonezi se dove­desc falimentare sunt concludente pentru o evoluţie care dezminte iluziile americane. Terra cunoaşte în continuare şi alte zone în care se acumu­lează sursele de tensiune. In Orientul Apropiat s-au semnalat incursiuni ale trupelor Israelului pe teritoriul libanez. Din întrea­ga desfăşurare a evenimentelor — pretutindeni, în lume — se vădeşte, însă, că folosirea forţei nu poate duce la reglementarea diferendelor între state, că nu­mai pe calea dificilă dar eficien­tă a tratativelor se poate ajunge la soluţionări în conformitate cu interesele reale ale popoarelor. Disputa anglo-malteză a intrat într-o fază decisivă. Este remar­cabilă hotărîrea micului stat insular de a-şi apăra drepturile suverane, pentru a dispune de o reală şi deplină independenţă. . In sfîrşit, Ghana a fost scena unei lovituri de stat, eveniment învăluit, încă, de destule necla­rităţi. EUGENIU OBREA O • PRINTR-O PRIMA EXAMI­NARE a tratatelor semnate de R.F. a Germaniei d­­ Uniunea So­vietică şi cu R.P. Polonă de că­tre Comisia juridică a Bundesra­­tului (Camera Superioară a Par­lamentului R.F.G., compusă din reprezentanţii landurilor) a fost declanşată vineri procedura în vederea ratificării acestor trata­te, informează agenţia D.P.A. A fost convocată pentru 19 ia­nuarie şedinţa Comisiei de po­litică externă a Bundesratului, la care se aşteaptă să participe şi cancelarul federal Willy Brandt. Prima luare de poziţie a Camerei superioare a Parlamen­tului vest-german în problema ratificării acestor tratate este prevăzută pentru 9 februarie, cind Bundesratul se întruneşte în şedinţă plenară. In legătură cu această primă examinare a celor două tratate, purtătorul de cuvînt guverna­mental, Rüdiger von Wechmar, a reafirmat „convingerea guver­nului R.F.G. că tratatele vor pu­tea intra în vigoare încă în pri­ma jumătate a acestui an". Convorbirile S.A.L.T. • CONDUCĂTORII DELEGA­ŢIILOR U.R.S.S. ŞI S.U.A. la tratativele sovieto-americane pen­tru limitarea înarmărilor strate­gice au avut vineri o nouă în­trevedere la sediul ambasadei a­­mericane din capitala Austriei. Următoarea întîlnire din cadrul celei de-a şasea runde a tratati­velor SALT a fost fixată pentru 13 ianuarie la sediul ambasadei U.R.S.S. din Viena. Guvernul irlandez a acceptat condiţiile aderării la C.E.E. « DUPĂ DOUA ZILE DE DE­LIBERĂRI, guvernul irlandez a anunţat, joi seară, că acceptă condiţiile de aderare oferite în cursul ultimelor negocieri de că­tre Consiliul Ministerial al Pie­ţei comune. Potrivit termenilor acordului de compromis interve­nit între cele două părţi, cota exporturilor irlandeze de zahăr la preţuri garantate a fost fixată la 150 000 tone. Deşi asentimentul guvernului Irlandez înlătură ultima incerti­tudine în legătură cu semnarea la 22 ianuarie a unui acord de aderare, el nu are, totuşi, o va­loare definitivă. Cetăţenii Irlan­dei urmează să-şi spună ultimul cuvînt In cadrul referendumului de la sflrşitul lunii martie sau Începutul lui aprilie. • CREŞTE NUMĂRUL DE­ZERTĂRILOR în rîndurile arma­tei marionetă de la Saigon. După cum informează agenţia de presă „Eliberarea”, în anul 1971, numai in provincia Darlak, 1 200 de mi­litari şi-au părăsit unităţile, mulţi dintre ei trecînd de partea for­ţelor patriotice. I' i I 1 11 ,m REDACŢIA Şî ADMINISTRAŢIA! Bucureşti Piaţa „Scînteii* Tel 17.60.10. 17 60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzoriî din întreprinderi $i instituţii Tiparul: Combinatul poligrafic „Cav, szinten— ­R

Next