Scînteia Tineretului, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7192-7217)
1972-07-04 / nr. 7194
RECORDURILE AU MIA SCURTA Constructorii conduşi de tânărul Marin Albu au bătut cunoscutul record al brigăzii lui Gheorghe Şerpău EI MONTEAZĂ TREI APARTAMENTE PE ZI Datorită acestui succes 25 de familii se vor muta mai devreme in casă nouă FAŢA IN FAŢA: Marea întreprindere şi şcoala pe care o patronează • Pentru ideea „Bacalaureat si muncitor de categoria a treia, nota maximă. • Centrul de calcul şi secţia sa din liceu. • Elevii sunt viitorii noştri muncitori — spune uzina. • întreprinderi industriale puternice faţă în faţă cu ateliere şcolare de... menaj. • Uneori patronarea nu depăşeşte o trusă de scule. • Cine întreabă pe directorul uzinei: ştiţi cum arată atelierele şcolii pe care o patronaţi ? • Ce face şcoala care n-are în comitetul de părinţi un conducător de întreprindere sau cum ar trebui să se perfecteze patronarea. Cine ar putea minimaliza marile obligaţii eonomice ce revin uzinelor şi întreprinderilor noastre ? Sarcina lor primordială ţine de producţie, de realizarea indicilor de plan. Dar nu e mai puţin adevărat că între această îndatorire şi cea de a asigura fluxul normal al întregirii şi reînnoirii forţei de muncă se poate pune, cel puţin, semnul egal. In acest, sens trebuie interpretat faptul că, atunci cînd secretarul general al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se ocupă de problemele economiei naţionale, include întotdeauna şi problemele pregătirii tineretului pentru muncă şi viaţă Cuvîntarea recentă la Conferinţa extraordinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti este o dovadă în plus că aceste aspecte se întrepătrund şi se condiţionează. Şcoala este angajată în prezent să pregătească tînărul pentru muncă, procesul său de învăţămînt incluzînd o zi pe săptămînă dedicată practicii productive. Dar fără concursul în LUCRETIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a IV-a) Se înalță zidurile noului cămin al Şcolii miniere din Cîmpulung Muscel Foto: GH. CUCU FALSITATEA PERSONAJULUI LITERAR MIJLOCIU Ca orice artă particulară, literatura nu-şi propune să rezolve teoretic problemele omului, ci le include în materia ei, le întruchipează şi dezbate concret. Omul ca personaj al literaturii nu e o imagine abstractă şi generală care să se poată suprapune peste oricine în timp şi spaţiu ci un om anumit, membru al unei comunităţi, într-o anumită conjunctură istorică şi în condiţii sociale anume. Dincolo de aceste generalităţi omul ca personaj literar are un portret numai şi numai al lui, constituit din date temperamentele, din un anume tip de personalitate care îi dictează compar de MARIA LUIZA CRISTESCU lamental, dintr-o conştiinţă morală. Am spus adesea, simplificînd, „reprezentant“ al cutărui mediu sau pături sociale, ceea ce pentru cititor poate să însemne altceva decit pentru scriitor. Cititorul îşi poate imagina o metodă de lucru în care autorul împarte personajelor lui suprafeţe sociale, politice, filozofice şi dă fiecăruia în parte însuşiri şi teorii care să acopere acestezone, pentru ca apoi să le pună în dispută, fiecare apărîndu-şi poziţia. Uneori s-a gîndit aşa despre literatură, cu intenţiile cele mai bune, dar re(Continuare in pag. a IV-a) Ferestre spre lumina si intimitatea apartamentelor. Foto: AL. FRUNDEANU CUM S-AU AUTODEPÂŞIT FETELE DE LA F. R. B. s două săptămîni de la lansarea unei iniţiative relatate de secretara U.T.C. Ioana Nae • Mesageri ai gândului şi voinţei colective I «In Apuseni I se naşte un oraş«** I Cazul unui secretar U.T.C. membru în Consiliul oamenilor muncii PAG. A IV-A Nobilul simţămînt al datoriei. Telecinemateca. — Viaţa în roz. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7194 6 PAGINI —30 BANI MARŢI 4 IULIE 1972 IN INUJMĂIRUIL m AZO PAG. A ll-A Turism pentru tineret. — Complexul turistic Izvorul Mureş. — Cum valorificam potenţialul turistic al judeţului nostru ? Cronica muzicala. — Colocviu al artelor la Opera Română. „Vom face din întreaga noastră activitate un exemplu de dăruire şi muncă“ Absolvenţii Institutului politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara, promoţia 1972,.. însufleţiţi de entuziasmul cu care întregul popor s-a angajat să înfăptuiască grandioasele sarcini în cinstea Conferinţei Naţionale şi a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, se angajează ca prin încadrarea fiecăruia dintre noi la locurile de muncă să depunem toate eforturile, cunoştinţele, talentul şi întreaga noastră pricepere pentru ca actualul cincinal să fie îndeplinit cu succes în termenul de ani şi jumătate. Pregătirea profesională şi politico-ideologică dobîndită în perioada studiilor, activitatea desfăşurată în acest sens de către cadrele didactice şi asociaţiile studenţeşti sub conducerea organizaţiilor de partid, va fi materializată de către fiecare dintre noi, in spiritul exigenţelor actuale. Pornim la drum, în profesie, conştienţi de rolul TELEGRAMA ADRESATA C. C. AL P. C. R„ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU pe care îl au de îndeplinit toate cadrele noastre tehnice din economie pentru a asigura extinderea în tot mai mare măsură a cuceririlor ştiinţei şi tehnologiilor avansate în producţie, pentru modernizarea continuă a tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că vom face din activitatea noastră de fiecare zi un exemplu de dăruire în muncă, manifestare vie a patriotismului socialist,din acest mod înţelegînd să ne aducem contribuţia la strădaniile întregului nostru popor în vederea propăşirii patriei, a ridicării ei pe culmile mereu mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. ADUNĂRILE generale ALE ABSOLVENŢILOR — 1972 — Institutului politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara EL TACE ÎNTOTDEAUNA, DEŞI SE ZICE CĂ „VORBEŞTE" IN NUMELE TINERILOR! Unul dintre elementele semnificative înscrise în cartea de vizită a cunoscutei Uzine „Progresul“ din Brăila îl constituie prezenţa în rîndurile colectivului său de lucrători a circa 3 000 de tineri. Pentru punerea în valoare a potenţialului de energie şi acţiune de care este capabil acest important detaşament al tinereţii, un instrument util se arată a fi exercitarea dreptului consemnat prin lege ca reprezentantul tinerilor, secretarul U.T.C., să facă parte din forul reprezentativ al uzinei, consiliul oamenilor muncii. Ne-am propus ca, aflaţi recent în incinta uzinei, să efectuăm un sondaj de opinie intre factorii care compun consiliul, printre tineri, în legătură cu aprecierile formulate la adresa calităţii prezenţei secretarului U.T.C. în acest for de conducere. Cel dinţii interlocutor a fost inginerul Stoian Iordan, şeful serviciului producţie . „Îmi este dificil să mă pronunţ. Nu pentru altceva ci pentru că nu prea am ce spune- Pe secretarul U.T.C. nu l-am auzit niciodată vorbind in şedinţele consiliului- Se complace într-o tăcere absolută. Prezență TRAIAN GINJU (Continuare în pag. a ll-a) DE CE NU ŞI PENTRU In deplasările noastre de lucru avem deseori prilejul să discutăm cu tinerele angajate în diverse compartimente ale producţiei, in uzine, pe şantiere, în instituţii, pe ogoare. Multora dintre ele le-am admirat hărnicia, seriozitatea, ataşamentul pentru locul de muncă şi în acelaşi timp optimismul cu care fiecare îşi priveşte viitorul. Fireşte, nu o dată am şi scris despre ele. Iată însă că în blocnotes ni s-au adunat în ultima vreme numeroase opinii ale fetelor, colegele noastre de muncă, opinii, despre ele însele, despre condiţia lor, dar şi despre cei alături de care trăiesc si muncesc. Aşadar, fetele se înscriu la cuvînt. încercăm, din confesiunile lor, să le conturăm profilul dintr-un unghi care, din păcate, n-a fost folosit prea des : un unghi din care fetele ne apar nu numai cu bucuriile, cu satisfacţiile muncii lor, ci şi cu unele insatisfacţii care depăşesc sfera strict individuală, te înserăm aşadar în rîndurile ce urmează, cu certitudinea că problemele ridicate de interlocutoarele noastre vor găsi audienţa de care au nevoie. — Da, avem şi noi cite ceva de spus — ne-a declarat Maria Rădulescu, secretara organizaţiei U.T.C. din secţia 310 prelucrări metalice de la Uzina „Electronica“ din Capitală. Uite, chiar de curînd, în ziarul nostru de uzină inginera Popescu Sanda punea în discuţie condiţia femeilor angajate în procesul de producţie al uzinei. Colegii ne privesc şi ne tratează cu multă superioritate. Deseori mi-a fost şi mie dat să aud cum „şeful" îşi trimite subalterna (care poate avea aceeaşi pregătire profesională) după ţigări, apă, gustare, să-i spele ceaşca de cafea sau de ceai. In fine, treburi din astea. Pornind de la această confesiune, am încercat să realizăm un sondaj de opinie printre responsabilele cu activitatea tinerelor fete din cîteva judeţe ale ţării. Nota comună a fost faptul că, pretutindeni, fetele participă cu entuziasm la activitatea de producţie, dovedind pricepere şi interes în realizarea sarcinilor de plan, spirit mobilizator şi, fireşte, dorinţă de afirmare. Dar 11 se neagă întotdeauna şi DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a IV-a) TINERE? COLOCVIILE ŢĂRII de VASILE VETIŞANU Cu fiecare zi, ţara îşi confruntă rezultatele, substanţializate în statisticile produselor industriale, în culesul recoltelor bogate, în sugestiile şi iniţiativele creatoare ale unui întreg popor, dornic să-şi cucerească un joc şi să aibă un rol în societatea contemporană. Pretutindeni întîlnim dezbaterile vii, realiste, în care se oglindeşte străduinţa umană, necesitatea de a găsi soluţii adecvate problemelor ţării. Tot ceea ce s-a creat ne îndreptăţeşte la un optimism izvorît din realităţile socialismului românesc. Există o putere de acţiune la scara întregii ţări, în care tot ceea ce s-a înălţat, în timp de cîteva decenii, de la cetăţile luminii, care ascund miliarde de kilowaţi, pînă la marile combinate ale oţelului, dă siguranţa realizării, mai bine şi mai devreme a celor planificate. Colocviile ţării sînt însufleţitoare, ele au rosturile bine definite, oglindind ritmurile unei munci asidue, ca şi nestăvilitul avînt, eroic prin manifestare, de a găsi punţi de trecere către cele mai rodnice soluţii, acumulînd o experienţă de viaţă, în care se întîlnesc strădaniile de decenii, în fiecare colţ de ţară, judeţ şi localitate urbană sau rurală sunt urmărite şi analizate, în spirit revoluţionar şi creator, rezultatele de pînă acum, producţiile materiale şi spirituale. În toate aceste dezbateri, în reluările şi propun Cortinuare în pag. a V-a)