Scînteia Tineretului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7244-7269)
1972-09-27 / nr. 7266
ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7266 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 6 PAGINI —30 BANI întrecerea în cinstea aniversării Republicii Cum acţionează cercetătorii şi proiectanţii pentru: Alegerea pentru această temă a Institutului de cercetări şi proiectări pentru utilaj chimic şi rafinării (I.C.P.U.C.R.) din Capitală, nu este intîmplătoare. Aici activitatea se desfăşoară sub semnul a trei particularităţi. Avem în vedere mai întîi specificul în sine al institutului : aici se întocmesc proiecte la nivelul necesar executării practice, proiecte care au la bază teme elaborate deja de institutele de specialitate ale ministerului industriei chimice. In al doilea rind, majoritatea utilajelor proiectate sunt unicate. în sfîrşit,fiind vorba de utilaje care lucrează în condiţii deosebite de temperatură şi presiune, instrucţiunile de proiectare sunt extrem de precise şi limitate. Sunt particularităţi care nu dau prea mult posibilitatea manifestării iniţiativei celor care lucrează în institut. Fiind vorba de utilaje la care cea mai mică inexactitate constructivă, cel mai neînsemnat „amănunt“ neluat în seamă, nerespectarea dimensiunilor înscrise în norme, pot conduce la avarii cu urmări grave, prescripţiile de securitate în funcţionare a recipienţilor sunt obligatorii. Dar cum totul este şi rămîne susceptibil îmbunătăţirii, specialiştii institutului au iniţiat o acţiune de perfecţonare a recipienţilor sunt calcul, în direcţia reducerii coeficientului de siguranţă paralel cu menţinerea în continuare IOAN VOICU Doi tineri constructori IVANCIU, RADUCAN Ing. PETRU MIŢA CONSULTATII PENTRU INVATAMINTUL POLITICO IDEOLOGIC U.T.C. . CICLUL: Tineretul și socie- . I tatea românească contem- | • porană. * Partidul Comunist | . Român — forța con- . I ducătoare în sistemul | . social-politic I * I CICLUL: Societatea socia-I listă multilateral dezvoltată, I construirea comunismului în | România, idealul tinerei generaţii. Dezvoltarea puter- | nica a forţelor de | producţie, a producjţiei materiale — fac-| tor accelerator al de- I păşirii stadiului de | ţara în curs de dez- | voltare şi al apropie-| rii României de ţările I dezvoltate economic. | I PAGINILE I I III - IVI Sesizată şi anul trecut, absenţa caietelor „tip I“ şi „tip II“ pentru elevii primelor clase ale şcolilor generale, s-a repetat şi acum în Bucureşti, obligînd mii de părinţi să cutreiere cartierele, în speranţa că-i vor salva pe copii de cuvenitele observaţii, ca şi de la retranscrierea obositoare de lecţii. Noi ştim că muncitorii şi-au depăşit planul la producţia de caiete, în magazii sunt destule. De unde, dar, la tovarăşii noştri librari atita perseverenţă la tema „întîrzieri“ ? (Continuare in pag. all-a) ACTUALITATEA PENTRU TINERET DIN SUMARUL RUBRICII : Telex U.T.C. ; Eveniment la zi; Un tinăr ne scrie; Ne-am informat pentru dv.; Fototeca actualităţii; De ce ?; Gaudeamus ; Să ne bucurăm împreună; De la Inspectoratul general al miliţiei ; Sport etc. • Colectivele unităţilor economice din judeţul Prahova şi-au realizat planul producţiei globale şi marfă pe cele trei trimestre cu cinci zile mai devreme. Pe această bază, Direcţia locală de statistică informează că oamenii muncii din această parte a ţării vor păşi in ultimul trimestru al anului cu o depăşire de 270 000 000 lei la producţia marfă fabricată şi la prestaţii de servicii pentru populaţie. • Unităţile industriale şi cele prestatoare de serviciu din judeţul Cluj au îndeplinit planul producţiei marfă pe nouă luni. Se estimează că pînă la sfirşitul lunii septembrie unităţile economice ale judeţului vor obţin Cil PLANUL PE 9 LUNI ÎNDEPLINIT ne suplimentar, la aceşti indicatori, o producţie de peste 245 milioane lei. Dintre marile întreprinderi care şi-au onorat pînă acum sarcinile de plan se numără Fabrica de pielărie şi încălţăminte ,,Clujeana“, Fabrica de porţelan „Iris“ întreprinderea „Napochim“, Fabrica de medicamente „Terapia“ şi altele, • întreprinderile industriale din judeţul Satu-Mare au îndeplinit cu 9 zile mai devreme sarcinile planului la producţia globală şi marfă, pe perioada ianuarie-septembrie. O contribuţie de seamă în această direcţie au adus-o colectivele de muncă din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului. Fabrica de maşini casnice emailate „23 August“, Fabrica Mondiala din Satu Mare, întreprinderea Integrată din Negreşti-Oaş şi Filatura de bumbac din Cărei. Fină la 1 octombrie se va realiza o producţie suplimentară în valoare de 130 milioane lei, iar nivelul cheltuielilor la mia de lei producţie marfă va fi redus cu 8 Iei, ceea ce reprezintă circa 30 milioane lei beneficii peste plan, cifră care depăşeşte angajamentul anual la acest indicator. luvmuLmmmmm PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, şi Adolphus B. Tolbert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. . Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, relevînd dorinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două ţări, pe baza egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, în cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două ţări, subliniinduse hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, în interesul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cu privire la situaţia politică din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In laboratorul de chimie al Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti Foto: O. PLECAN Preocupări majore in faţa asociaţiilor studenţeşti din Capitală — Activitatea de vară s-a încheiat, taberele s-au închis, studenţii s-au întors în centre. Sesiunea din septembrie s-a terminat. Cunoaştem că 2 600 de studenţi din Bucureşti se află în această perioadă la strînsul recoltei. Suntem cu cîteva zile înainte de începerea unui nou an universitar. Ca întotdeauna, agenda de lucru a asociaţiilor studenţeşti este foarte încărcată. Ce vor avea de rezolvat asociaţiile bucureştene în prima etapă ? — In domeniul muncii profesionale avem în vedere în pri- Convorbire cu tovarăşul ION SASU preşedintele C.U.A.S. din Centrul universitar Bucureşti mul rind o analiză, la toate nivelele organizaţiei noastre, a rezultatelor la învăţătură obţinute de grupe, ani de studiu, facultăţi, în scopul stabilirii unor priorităţi în acest sens, pentru eliminarea şi evitarea în viitor a deficienţelor constatate. Pe de altă parte, ne propunem să sprijinim organele de învăţămînt prin toate cadrele asociaţiilor studenţeşti, prin reprezentanţii studenţilor în consiliile profesorale şi senatele universitare, în aplicarea măsurilor de perfecţionare a învăţămîntului. Ne gîndim, în primul rind, la pregătirea practică a studenţilor în ateliere deşcoală şi pe platformele industriale. In acest sens, contribuţia asociaţiilor studenţeşti se poate concretiza în folosirea celor patru ore de muncă patriotică, săptămînal, pentru producerea de piese, unelte, aparate necesare atelierelor. De asemerea, vom organiza întîlniri între cadrele A. S. şi secretarii U.T.C. din întreprinderi, între studenţi şi utecişti din aceste organizaţii pentru discutarea posibilităţilor de colaborare în acest sens, colaborare care se va extinde în acţiuni comune, obşteşti, culturale şi de organizaţie,în activitatea de cercetare ştiinţifică. In privinţa cercurilor ştiinţifice studenţeşti, îmbunătăţirile vizează definitivarea, încă din primele săptămîni, a planurilor tematice de cercetare, in sensul sporirii gradului aplicabilităţii lor in producţie. Seminarul naţional din această toamnă , „Contribuţii ştiinţifice studenţeşti la sporirea producţiei vegetale şi animale“, va fi urmat şi de alte manifestări atestînd o mai mare înclinaţie spre cerinţele producţiei. De asemenea, ne vom ocupa mai mult de activitatea seminarială a studenţilor. — Anul 1972—1973 anunţă o bogată activitate politico-ideologică. Ce va întreprinde A.S. din Bucureşti pentru aprofundarea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului? — In conformitate cu recomandările Consiliului U.A.S.R., în luna octombrie vom organiza, cu sprijinul catedrelor de ştiinţe sociale, studiul documentelor, corelînd desigur formule folosite de A.S. cu cele didactice. Vor fi stabilite consultaţii, studenţii vor participa la mese rotunde. In luna noiembrie va avea loc prima dezbatere. Noi ne-am gîndit ca ea să se refere la Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, distingînd şi răspunderile ce revin studenţilor pentru transpunerea lor în viaţă. Rămîn deschise iniţiativei asociaţiei Studenţeşti, potrivit cu specificul anului, facultăţii, precizările tematice, modalităţile concrete de desfăşurare , expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri etc. Acestea, cu una sau două excepţii, se vor programa în afara adunărilor generale ale A.S. La anii I, a că-GEORGETA RUTA (Continuare in pag. a Il-a) PE UTECIȘTII SATULUI I-AM ÎNTÎLNIT ÎN CIMP! • IAȘI: „Se poate socoti că ploaia este învinsă“ In acest ultim asalt al unei campanii de muncă patriotică întinsă pe 2 campanii agrare, autorii chemării lansate la sfîrșitul anului școlar precedent După un an de muncă în care ploile căzute au asigurat o recoltă bogată, iată că aceleaşi ploi, mult mai frecvente acum, împiedică în unele locuri strîngerea recoltei de pe cîmp. Cu toate aceste condiţii grele de muncă, în judeţul Argeş s-a către toţi elevii ţării şi-au schimbat doar hainele de „luptă“. Cămaşa descheiată larg I. CHIRIAC (Continuare in pag. a V-a) folosit orice oră de lucru pentru a stringe recolta de porumb de pe suprafaţa de 41 000 hectare. Aceasta în principal, MARIAN OVIDIU (Continuare în pag. a V-a) ARGEŞ: Din grădini, forţele se deplasează la porumb Stadiul stringerii recoltei PORUMBUL a fost cules, pînă la 26 septembrie, de pe 15 la sută din suprafaţa cultivată. In judeţul Mehedinţi s-a strîns aproape jumătate din recoltă, iar in judeţele Dolj, Ilfov şi Olt intre 28 şi 33 la sută. SFECLA DE ZAHAR s-a recoltat de pe 46 400 ha, respectiv 24 la sută din suprafaţa cultivată. Realizări mai bune au fost obţinute în judeţele Ilfov, Galaţi şi Vrancea, unde recolta de sfeclă a fost strînsă in proporţie de 40—47 la sută. CARTOFII au fost strînşi de pe 36 la sută din suprafaţa cultivată, realizări mai bune înregistrînd judeţul Suceava, unde s-a recoltat 44 la sută din suprafaţă. In celelalte mari judeţe cultivatoare, ca Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Neamţ şi Iaşi, rezultatele sunt sub media înregistrată pe ţară, existînd mari cantităţi încă netransportate. FLOAREA-SOARELUI a fost recoltată în întregime în 10 judeţe, această lucrare fiind realizată pe ţară în proporţie de 97 la sută. La recoltat de struguri. Foto: GHEORGHE CUCU „BĂTĂIOSII“ — Cum arăta satul, cînd aţi venit aici ? Nu mi-a răspuns imediat. Apa bolborosea în ibric şi doctoriţa a început să vorbească, abia după ce aşezase cu grijă pe masă ceştile cu cafea. — Acum şapte ani... Nu exista încă şcoala, magazinul universal, nu era lumină electrică, nici căminul cultural nu începuse încă să se construiască. Dar... noi am venit aici vara, cînd satul și împrejurimile sînt nespus de frumoase... — Noi? — Am venit împreună cu un coleg de facultate, medic stomatolog. A plecat după citva timp... Din nou se închisese în sine. Se vedea foarte clar că doreşte să evite acest capitol şi ar fi reuşit, poate, dacă reporterul — înarmat cu cele cîteva date pe care le cunoştea — nu şi-ar fi îngăduit să insiste. Intr-adevăr, acum şapte ani, în satul risipit la poalele munţilor Bîrgăului, sosiseră doi tineri, îşi hotărîseră împreună locul unde aveau să-şi înceapă munca şi pe care îl aleseseră încă din ultima vacanţă studenţească, petrecută acolo. Aflaseră atunci că nu există nici un medic, cale de 80 de kilometri şi hotărîseră să fie ei primii care să aducă alinare bolnavilor din satele acelea de munte. Cu cîteva săptămîni înaintea examenului de stat, colegii îi însoţiseră la oficiul stării civile. Aşadar, o dată cu debutul in profesie, fusese consemnat şi începutul căminului lor, al drumului pe care urmau să îl străbată împreună. Locurile erau, intr-adevăr nespus de frumoase, dar... Perechea de cadre sanitare din sat (un felcer și o moaşă), le-a făcut însă o primire vădit ostilă. Ei, cei ce veneau, încălcau un teritoriu care le apar- SOFIA SCORTARU (Continuare în pag. a ll-a) MACULATURA LITERARĂ de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU A discuta despre un fenomen care îngrijorează o parte a opiniei, în aşa măsură incit să determine o abordare ca aceea dintr-un număr trecut al Scînteii tineretului, constituie un imperativ de conştiinţă morală şi artistică. Sigur că opiniile vor fi diferite şi că unii pot fi mai puţin de acord cu exemplele date. Poate că un poet ca Matei Gavril, sau Corina Cristea trebuiau trataţi mai nuanţat, fiindcă nu sunt numai autorii cărţilor comentate, ci personalităţi incipiente, înzestrate cu multiple virtualităţi. Nu mai puţin, se poate răspunde, citatele sunt zdrobitoare, înţelesul lor adevărat se referă la semidoctism şi ostentaţie al violenţelor de limbaj. Este maculatura literară un fenomen îngrijorător ? Da, cu siguranţă că da ! O literatură care se respectă este alcătuită din cărţi variate, cu autori numeroşi şi diferiţi, atît sub specia valorii lor, cît şi a formulei artistice! Cum spunea un mare critic , ne trebuie un milion de poeţi pentru ca să putem da un Eminescu. Indecenţa acestui fără număr apare odata cu incoerenţa profundă a scrisului lor, cu trivialitatea ginaului" şi, mai ales, cu lipsa de poziţie a criticii. Se generalizează un fel de s turbă literară, o anemie structurală, mocneşte apoi focul înăbuşit al trufiei nesatisfăcute, al pretenţiilor nerecunoscute. Este un simptom social cu consecinţe imprevizibile, la care trebuie să ne gîndim cu multă seriozitate, pentru că el afectează structura noastră intelectuală. El acuză lipsa de instrucţie, penuria mijloacelor şi absenţa finalităţilor mari, culturale. În fond, autorul de maculatură nu este un tip recent. El a împînzit lumea de la începuturi, iar istoriile literare if îune(Continuare în pag. a V-a)