Scînteia Tineretului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7244-7269)

1972-09-27 / nr. 7266

ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7266 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 6 PAGINI —30 BANI întrecerea în cinstea aniversării Republicii Cum acţionează cercetătorii şi proiectanţii pentru: Alegerea pentru această temă a Institutului de cercetări şi proiectări pentru utilaj chimic şi rafinării (I.C.P.U.C.R.) din Capitală, nu este intîmplătoa­­re. Aici activitatea se desfăşoa­ră sub semnul a trei particula­rităţi. Avem în vedere mai în­­tîi specificul în sine al institu­tului : aici se întocmesc proiecte la nivelul necesar executării practice, proiecte care au la bază teme elaborate deja de institutele de specialitate ale ministerului industriei chimice. In al doilea­­ rind, majoritatea utilajelor proiectate sunt uni­cate. în sfîrşit,­­fiind vorba de utilaje care lucrează în condi­ţii deosebite de temperatură şi presiune, instrucţiunile de pro­iectare sunt extrem de precise şi limitate. Sunt particularităţi care nu dau prea mult posibi­litatea manifestării iniţiativei celor care lucrează în institut. Fiind vorba de utilaje la care cea mai mică inexactitate con­structivă, cel mai neînsemnat „amănunt“ neluat în seamă, nerespectarea dimensiunilor în­scrise în norme, pot conduce la avarii cu urmări grave, pres­cripţiile de securitate în fun­cţionare a r­ecipienţilor sunt obligatorii. Dar cum totul este şi rămîne susceptibil îmbună­tăţirii, specialiştii institutului au iniţiat o acţiune de perfec­­ţonare a recipienţilor sunt calcul, în direcţia reducerii co­eficientului de siguranţă para­lel cu menţinerea în continuare IOAN VOICU D­oi tineri constructori IVANCIU, RADUCAN Ing. PETRU M­IŢA CONSULTATII PENTRU IN­VATAMINTUL POLITICO­­ IDEOLOGIC U.T.C. . CICLUL: Tineretul și socie- . I tatea românească contem- | • porană. * Partidul Comunist | . Român — forța con- . I ducătoare în sistemul | . social-politic I * I CICLUL: Societatea socia-I listă multilateral dezvoltată,­­ I construirea comunismului în | România, idealul tinerei ge­neraţii. Dezvoltarea puter- | nica a forţelor de | producţie, a produc­­j­ţiei materiale — fac-| tor accelerator al de- I păşirii stadiului de | ţara în curs de dez- | voltare şi al apropie-| rii României de ţările I dezvoltate economic. | I PAGINILE I I III - IV­­­I Sesizată şi anul trecut, absenţa caietelor „tip I“ şi „tip II“ pentru elevii pri­melor clase ale şcolilor ge­nerale, s-a repetat şi acum în Bucureşti, obligînd mii de părinţi să cutreiere car­tierele, în speranţa că-i vor salva pe copii de cuveni­tele observaţii, ca şi de la retranscrierea obositoare de lecţii. Noi ştim că muncitorii şi-au depăşit planul la producţia de caiete, în ma­gazii sunt destule. De unde, dar, la tovarăşii noştri li­brari atita perseverenţă la tema „întîrzieri“ ? (Continuare in pag. a­ll-a) ACTUALITATEA PENTRU TINERET DIN SUMARUL RUBRI­CII : Telex U.T.C. ; Eveni­ment la zi; Un tinăr ne scrie; Ne-am informat pen­tru dv.; Fototeca actualităţii; De ce ?; Gaudeamus ; Să ne bucurăm împreună; De la Inspectoratul general al mili­ţiei ; Sport etc. • Colectivele unităţilor e­­conomice din judeţul Pra­hova şi-au realizat planul producţiei globale şi marfă pe cele trei trimestre cu cinci zile mai devreme. Pe această bază, Direcţia loca­lă de statistică informează că oamenii muncii din a­­ceastă parte a ţării vor păşi in ultimul trimestru al anu­lui cu o depăşire de 270 000 000 lei la producţia marfă fabricată şi la presta­ţii de servicii pentru popu­laţie. • Unităţile industriale şi cele prestatoare de serviciu din judeţul Cluj au îndepli­nit planul producţiei marfă pe nouă luni. Se estimează că pînă la sfirşitul lunii septembrie unităţile econo­mice ale judeţului vor obţin Cil PLANUL PE 9 LUNI ÎNDEPLINIT ne suplimentar, la aceşti indicatori, o producţie de peste 245 milioane lei. Din­tre marile întreprinderi care şi-au onorat pînă acum sarcinile de plan se numără Fabrica de pielărie şi încăl­ţăminte ,,Clujeana“, Fabrica de porţelan „Iris“ între­prinderea „Napochim“, Fa­brica de medicamente „Te­rapia“ şi altele, • întreprinderile indus­triale din judeţul Satu-Mare au îndeplinit cu 9 zile mai devreme sarcinile planului la producţia globală şi marfă, pe perioada ianua­­rie-septembrie. O contribu­ţie de seamă în această di­recţie au adus-o colectivele de muncă din cadrul Com­binatului de exploatare şi industrializare a lemnului. Fabrica de maşini casnice emailate „23 August“, Fa­brica Mondiala din Satu Mare, întreprinderea Inte­grată din Negreşti-Oaş şi Filatura de bumbac din Că­rei. Fină la 1 octombrie se va realiza o producţie su­plimentară în valoare de 130 milioane lei, iar nivelul cheltuielilor la mia de lei producţie marfă va fi redus cu 8 Iei, ceea ce repre­zintă circa 30 milioane lei beneficii peste plan, cifră care depăşeşte angajamen­tul anual la acest indicator. luvmuL­mm­mmm PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedinte­le Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Re­publica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţu­lui, industriei şi transporturi­lor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, şi Adolphus B. Tolbert, vicepre­şedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, mem­bri ai delegaţiei guvernamen­tale economice din Republica Liberia, care face o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Libe­ria,­ dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un căl­duros salut şi îşi exprimă spe­ranţa că între Liberia şi Ro­mânia se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. . Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cordiale urări de să­­nătate şi fericire, relevînd do­rinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două ţări, pe baza egali­tăţii în drepturi şi avantajului reciproc, în cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării din­tre cele două ţări, subliniindu­­se hotărîrea comună de a im­prima un curs ascendent rela­ţiilor economice, tehnico-ştiin­­ţifice şi culturale, în interesul celor două popoare, al înţele­gerii şi cooperării internaţio­nale. Au fost discutate, de aseme­nea, probleme actuale ale vie­ţii internaţionale, îndeosebi cu­ privire­ la situaţia politică­ din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In laboratorul de chimie al Institutului de petrol şi gaze din Ploieşti Foto: O. PLEC­AN Preocupări majore in faţa asociaţiilor studenţeşti din Capitală — Activitatea de vară s-a în­cheiat, taberele s-au închis, stu­denţii s-au întors în centre. Se­siunea din septembrie s-a termi­nat. Cunoaştem că 2 600 de stu­denţi din Bucureşti se află în această perioadă la strînsul re­coltei. Suntem­ cu cîteva zile îna­inte de începerea unui nou an universitar. Ca întotdeauna, a­­genda de lucru a asociaţiilor studenţeşti este foarte încărca­tă. Ce vor avea de rezolvat aso­ciaţiile bucureştene în prima e­­tapă ? — In domeniul muncii profe­sionale avem în vedere în pri- Convorbire cu tovarăşul ION SASU preşedintele C.U.A.S. din Centrul universitar Bucureşti mul rind o analiză, la toate nivelele organizaţiei noastre, a rezultatelor la învăţătură ob­ţinute de grupe, ani de stu­diu, facultăţi, în scopul sta­bilirii unor priorităţi în acest sens, pentru eliminarea şi evi­tarea în viitor a deficienţe­lor constatate. Pe de altă parte, ne propunem să spriji­nim organele de învăţămînt prin toate cadrele asociaţiilor studen­ţeşti, prin reprezentanţii studen­ţilor în consiliile profesorale şi senatele universitare, în aplica­rea măsurilor de perfecţionare a învăţămîntului. Ne gîndim, în primul rind, la pregătirea prac­tică a studenţilor în ateliere de­­şcoală şi pe platformele indus­triale. In acest sens, contribuţia asociaţiilor studenţeşti se poate concretiza în folosirea celor pa­tru ore de muncă patriotică, săptămînal, pentru producerea de piese, unelte, aparate nece­sare atelierelor. De asemer­ea, vom organiza întîlniri între cadrele A. S. şi secretarii U.T.C. din întreprinderi, în­tre studenţi şi utecişti din a­­ceste organizaţii pentru dis­cutarea posibilităţilor de co­laborare în acest sens, colabo­rare care se va extinde în acţiuni comune, obşteşti, cultu­rale şi de organizaţie,­­în activi­tatea de­­ cercetare ştiinţifică. In privinţa cercurilor ştiinţifice studenţeşti, îmbunătăţirile vi­zează definitivarea, încă din pri­mele săptămîni, a planurilor te­matice de cercetare, in sensul sporirii gradului aplicabilităţii lor in­ producţie. Seminarul na­ţional din această toamnă , „Contribuţii ştiinţifice studen­ţeşti la sporirea producţiei ve­getale şi animale“, va fi urmat şi de alte manifestări atestînd o mai mare înclinaţie spre cerin­ţele producţiei. De asemenea, ne vom ocupa mai mult de activi­tatea se­minarială a studenţilor. — Anul 1972—1973 anunţă o bogată activitate politico-ideolo­­gică. Ce va întreprinde A.S. din Bucureşti pentru aprofundarea documentelor Conferinţei Naţio­nale a partidului? — In conformitate cu reco­mandările Consiliului U.A.S.R., în luna octombrie vom organiza, cu sprijinul catedrelor de ştiin­ţe sociale, studiul documente­lor, corelînd desigur formule fo­losite de A.S. cu cele didactice. Vor fi stabilite consultaţii, stu­denţii vor participa la mese ro­tunde. In luna noiembrie va a­­vea loc prima dezbatere. Noi ne-am gîndit ca ea să se refere la Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, distingînd şi răspunderile ce revin studen­ţilor pentru transpunerea lor în viaţă. Rămîn deschise iniţiati­vei asociaţiei Studenţeşti, potri­vit cu specificul anului, facultă­ţii, precizările tematice, modali­tăţile concrete de desfăşurare , expuneri, seri de întrebări şi răspunsuri etc. Acestea, cu una sau două excepţii, se vor pro­grama în afara adunărilor ge­nerale ale A.S. La anii I, a că-GEORGETA RUTA (Continuare in pag. a Il-a) PE UTECIȘTII SATULUI I-AM ÎNTÎLNIT ÎN CIMP! • IAȘI: „Se poate socoti că ploaia este învinsă“ In acest ultim asalt al unei campanii de muncă patriotică întinsă pe 2 campanii agrare, autorii chemării lansate la sfîr­­șitul anului școlar precedent După un an de muncă în care ploile căzute au asigurat o recoltă bogată, iată că ace­leaşi ploi, mult mai frecvente acum, împiedică în unele locuri strîngerea recoltei de pe cîmp. Cu toate aceste condiţii grele de muncă, în judeţul Argeş s-a către toţi elevii ţării şi-au schimbat doar hainele de „luptă“. Cămaşa descheiată larg I. CHIRIAC (Continuare in pag. a V-a) folosit orice oră de lucru pentru a stringe recolta de po­rumb de pe suprafaţa de 41 000 hectare. Aceasta în principal, MARIAN OVIDIU (Continuare în pag. a V-a) ARGEŞ: Din grădini, forţele se deplasează la porumb Stadiul stringerii recoltei PORUMBUL a fost cules, pînă la 26 septembrie, de pe 15 la sută din suprafaţa cultivată. In judeţul Mehedinţi s-a strîns a­­proape jumătate din recoltă, iar in judeţele Dolj, Ilfov şi Olt intre 28 şi 33 la sută. SFECLA DE ZAHAR s-a re­coltat de pe 46 400 ha, respectiv 24 la sută din suprafaţa culti­vată. Realizări mai bune au fost obţinute în judeţele Ilfov, Galaţi şi Vrancea, unde recol­ta de sfeclă a fost strînsă in proporţie de 40—47 la sută. CARTOFII au fost strînşi de pe 36 la sută din suprafaţa cul­tivată, realizări mai bune în­­registrînd judeţul Suceava, unde s-a recoltat 44 la sută din suprafaţă. In celelalte mari ju­deţe cultivatoare, ca Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Neamţ şi Iaşi, rezultatele sunt sub me­dia înregistrată pe ţară, exis­­tînd mari cantităţi încă ne­transportate. FLOAREA-SOARELUI a fost recoltată în întregime în 10 ju­deţe, această lucrare fiind rea­lizată pe ţară în proporţie de 97 la sută. La recoltat de struguri. Foto: GHEORGHE CUCU „BĂ­TĂIOS­II“ — Cum arăta satul, cînd aţi venit aici ? Nu mi-a răspuns imediat. Apa bolborosea în ibric şi doctoriţa a început să vorbească, abia după ce aşezase cu grijă pe masă ceştile cu cafea. — Acum şapte ani... Nu exis­ta încă şcoala, magazinul uni­versal, nu era lumină electrică, nici căminul cultural nu începu­se încă să se construiască. Dar... noi am venit aici vara, cînd sa­tul și împrejurimile sînt ne­spus de frumoase... — Noi? — Am venit împreună cu un coleg de facultate, medic sto­matolog. A plecat după citva timp... Din nou se închisese în sine. Se vedea foarte clar că doreşte să evite acest capitol şi ar fi reuşit, poate, dacă reporterul — înarmat cu cele cîteva date pe care le cunoştea — nu şi-ar fi îngăduit să insiste. Intr-adevăr, acum şapte ani, în satul risipit la poalele mun­ţilor Bîrgăului, sosiseră doi tineri, îşi hotărîseră împreună locul unde aveau să-şi înceapă munca şi pe care îl aleseseră încă din ultima vacanţă stu­denţească, petrecută acolo. A­­flaseră atunci că nu există nici un medic, cale de 80 de kilometri şi hotărîseră să fie ei primii care să aducă ali­nare bolnavilor din sate­le acelea de munte. Cu cîte­va săptămîni înaintea examenu­lui de stat, colegii îi însoţiseră la oficiul stării civile. Aşadar, o dată cu debutul in profesie, fusese consemnat şi începutul căminului lor, al drumului pe care urmau să îl străbată îm­preună. Locurile erau, intr-ade­văr nespus de frumoase, dar... Perechea de cadre sanitare din sat (un felcer și o moaşă), le-a făcut însă o primire vădit ostilă. Ei, cei ce veneau, încăl­­cau un teritoriu care le apar- SOFIA SCORTARU (Continuare în pag. a ll-a) MACULATURA LITERARĂ de AUREL DRAGOŞ MUNTEANU A discuta despre un fenomen care îngrijorează o parte a opiniei, în aşa măsură incit să determine o abordare ca aceea dintr-un număr trecut al Scînteii tineretului, constituie un imperativ de conştiinţă morală şi artistică. Sigur că opi­niile vor fi diferite şi că unii pot fi mai puţin de acord cu exemplele date. Poate că un poet ca Matei Gavril, sau Corina Cristea trebuiau trataţi mai nuanţat, fiindcă nu sunt numai autorii cărţilor comentate, ci personalităţi incipiente, înzestrate cu multiple virtualităţi. Nu mai puţin, se poate răspunde, citatele sunt zdrobitoare, înţelesul lor adevărat se referă la semidoctism şi ostentaţie al violenţelor de limbaj. Este maculatura literară un fenomen îngrijorător ? Da, cu siguranţă că da ! O literatură care se respectă este alcă­tuită din cărţi variate, cu autori numeroşi şi diferiţi, atît sub specia valorii lor, cît şi a formulei artistice! Cum spunea un mare critic , ne trebuie un milion de poeţi pentru ca să pu­­tem da un Eminescu. Indecenţa acestui fără număr apare odata cu incoerenţa profundă a scrisului lor, cu trivialitatea ginaului" şi, mai ales, cu lipsa de poziţie a criticii. Se gene­ralizează un fel de s turbă literară, o anemie structurală, moc­­neşte apoi focul înăbuşit al trufiei nesatisfăcute, al pre­tenţiilor nerecunoscute. Este un simptom social cu consecinţe imprevizibile, la care trebuie să ne gîndim cu multă seriozi­tate, pentru că el afectează structura noastră intelectuală. El acuză lipsa de instrucţie, penuria mijloacelor şi absenţa finalităţilor mari, culturale. În fond, autorul de maculatură nu este un tip recent. El a împînzit lumea de la începuturi, iar istoriile literare if îune­(Continuare în pag. a V-a)

Next