Scînteia Tineretului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7270-7295)
1972-10-07 / nr. 7275
Viaţă de organizaţie Să analizăm mai devreme un document care va fi aprobat în adunarea de alegeri PROGRAMUL DE ACTIVITATE UN RĂSPUNS DIN CITEVA MII Un zîmbet de bun augur, la început de drum în uzină FLOAREA MARIN - secţia Montaj telecomunicaţii — „Electromecanica" Bucureşti. — Foto: O. PLECAN Reportaj # Poezie REPUBLICA, măreața vatră — Ialomiţa — de la zero la infinit — La cota înaltă a tinereţii Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7275 8 PAGINI- 30 BANI SÎMBĂTĂ 7 OCTOMBRIE 1972 Ştiinţă BIBLIOTECA NAŢIONALA DE PROGRAME NOUTATI DIN LABORATOARELE ROMÂNEŞTI DIALOGUL STIINTA PRODUCŢIE Întreprinderile bloureştene operă în acest cincinal 720 000 LOCURI DE MUNCĂ Cum acţionează organizaţia U. T. C. a Capitalei la această chemare a industriei Convorbire cu tovarăşul MARIN VOINEA, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. — Pornind de la actuala structură a formelor de învăţămînt profesional, de la necesitatea asigurării unui plus important de muncitori calificaţi pentru producţia anului viitor, ce a întreprins pînă acum şi ce va întreprinde în continuare Comitetul municipal al U.T.C. ? — Acţionînd împreună cu ceilalţi reprezentanţi în colectivele create în acest scop, în fiecare din cele opt sectoare ale Capitalei, am izbutit să stăm de vorbă cu peste 15.000 de tineri (cu unii, desigur, de mai multe ori) şi să convingem pentru a primii repartiţii în producţie, aproape 13.000 de ti(Continuare în pag. a ll-a) CE INDICĂ STRUCTURA INVĂŢĂMlNTULUI PROFESIONAL ? Pentru realizarea cifrei stabilite, de peste 120 000 de muncitori calificaţi pe care îi reclamă în acest cincinal industria Capitalei, va fi nevoie să se suplimenteze cu 42 000 cifra de şcolarizare prevăzută iniţial. Pentru pregătirea acestor cadre prin diverse forme - şcoli profesionale, ucenicia la locul de muncă, licee de specialitate, cursuri postliceale, cursuri de scurtă durată - statul va aloca încă 183 milioane lei. Comitetul municipal de partid a luat, de asemenea, toate măsurile pentru urgentarea construirii căminelor pentru tinerii nefamilişti, pentru îmbunătăţirea condiţiilor materiale de calificare în toate întreprinderile, de desfăşurare a practicii în producţie a elevilor de la şcolile generale şi liceele de cultură generală. Există un amplu plan de acţiuni privind perfecţionarea întregului sistem de pregătire profesională, de atragere a tinerilor spre meseriile din industrie, pentru satisfacerea nevoilor mereu crescinde de cadre calificate pentru economia Capitalei. Structura pe meserii a formelor de invăţămînt profesional urmează, evident, structura dată de necesarul de muncitori calificaţi pe specialităţi şi ani. Vor trebui astfel pregătiţi în perioada 1972- 1975 aproape 5 000 lăcătuşi mecanici, peste 3 300 confecţioneri acumulatori, 3 250 strungari, 2 000 electronişti, 2 900 operatori chimişti, 2 000 frezori-rabotori, un apreciabil număr de electricieni, finisori textile, sudori, ţesătoare, timplari, turnători-formatori. O anumită dificultate o constituie faptul că o bună parte din cei 42.000 de tineri solicitaţi în plus faţă de prevederile iniţiale trebuie să intre în producţie chiar în anul 1973, de ei depinzind, într-o măsură considerabilă, realizarea planului anual intr-un avans corespunzător. Aceasta este prima urgenţă pentru toţi factorii implicaţi în recrutarea şi calificarea tinerilor. LAL ROMULUS Poate deveni TENISUL un sport de masă „Scinteia tineretului“ propune: • UN CAMPIONAT NATIONAL DOTAT CU „CUPA ŢIRIAC-NASTASE" (PENTRU TINERII PINA LA 19 ANI) SI ALTE MASURI IN SCOPUL DEZVOLTĂRII PRACTICĂRII TENISULUI. „Scinteia tineretului“ iniţiază: • UN CURS PRACTIC DE TENIS, SUSTINUT IN PAGINILE ZIARULUI DE MAESTRUL EMERIT AL SPORTULUI, ION TIRIAC. AMĂNUNTE IN PAGINA A Vll-a Numai „experienţa nu ne mai ajunge... La Conferinţa Naţională a P.C.R. s-a subliniat că exigenţele actualei etape a construcţiei socialismului, îndeosebi în privinţa conducerii sistemului social socialist, care, deşi unitar, se dovedeşte a fi deosebit de complex, impun elaborarea sistematică şi operativă a unei ştiinţe a conducerii. De aici şi necesitatea ca fiecare cetăţean chemat, într-un cadru refigurat, să participe la conducere , să posede datele fundamentale ale ştiinţei conducerii, să conştientizeze cit mai bine importanţa actului de a-şi exercita dreptul la decizie şi la înfăptuirea ei. Dorind să vină şi în acest domeniu în sprijinul pregătirii tinerilor, ziarul nostru inaugurează o rubrică prin care-şi propune să-i informeze şi să-i iniţieze în legătură cu multiplele aspecte ridicate de fenomenul conducerii. Dialogul nostru cu dr. doc. VICTOR SĂHLEANU — Ce interes pot prezenta pentru tineret preocupările privind ştiinţa conducerii ? — Poate nu e inutil să atrag atenţia asupra faptului că, prin extinderea şi perfecţionarea conducerii, ştiinţa conducerii poate deveni un, „instrument de lucru“ pentru toţi membrii colectivelor de muncă. Este, apoi, foarte util să se arate tineretului că ştiinţa — şi nu inspiraţia de moment — trebuie să devină temeiul deciziilor. Acest lucru face parte din întărirea osaturii raţionale a vieţii sociale. Ştiinţa conducerii adecvat înţeleasă este un prilej de a educa gîndirea mulţi — şi interdisciplinar. Ştiinţa conducerii are nevoie de contribuţiile creatoare ale tinerilor pentru a se dezvolta, pentru a se perfecţiona. — Cum puteţi explica accesul la această ştiinţă a tuturor membrilor societăţii ? — După părerea mea, ştiinţa conducerii nu trebuie aplicată numai în mare şi la nivelul sistemelor sociale cuprinzătoare, ci va fi necesară în activitatea socială la fiecare pas. Munca dintr-un birou, dintr-un atelier , poate fi şi ea condusă empiric sau ştiinţific, la întîmplare sau cu o bună fundamentare etc. Aşa după cum energia electrică a devenit de o utilitate nemijlocită în viaţa cotidiană, anumite perspective naţionale asupra activităţii umane vor deveni, sperăm, moduri de gîndire curente ale fiecărui om. Nu găsesc o limită netă între conducere şi auto-conducere, înţelegînd prin ultimul termen, conducerea propriei vieţi personale... (Nu este lipsit de interes faptul că unele modele de con- interviu realizat de DORINA TURCU (Continuare în pag. a ll-a) De peste hotare - „CUPRUL CHILIAN ŞI UN STRANIU EMBARGO" - stăpînii de ieri sfidează poporul chilian - „PORT - AVIONUL TERESTRU" - „TINEREŢEA UNUI VECHI ORAŞ" - PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 5 • însărcinatul cu afaceri a.i. al U.R.S.S. la Bucureşti Vineri, 6 octombrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. S. Tihomov, însărcinatul cu afaceri a.i. al Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire tovărășească. • Delegaţia de mineri din Zambia Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o delegaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la divizia Chingola, I. D. MacDonald, super-intendent metalurg la divizia Chingola, Paul Chibulu, super-intendent al personalului la divizia Chibuluma, Edward Simbeye, şef de schimb la divizia Rokana, se află în ţara noastră la invitaţia adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în primăvara acestui an. La primire a fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidenţiat utilitatea contactelor şi schimburilor de experienţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei românozambiene, a cooperării internaţionale. " • Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al Organizaţiei Națiunilor Unite la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfășurată intr-o atmosferă cordială. TINERII, PE FRONTUL RECOLTEI Pe valea Tîrnavei Man 7000 M ELEVI ŞI STUDENŢI ÎN SPRIJINUL COOPERATORILOR — In aceste zile — ne-a informat tovarăşul Ioan Rusu, primul secretar al Comitetului municipal Sighişoara al U.TC. — în Valea Tîrnavei Mari, perimetrul aferent judeţului Mureş, participă la stringerea recoltei, alături de lucrătorii ogoarelor, peste 7 000 de elevi şi studenţi. In ciuda vremii care vrea cu tot dinadinsul să se menţină nefavorabilă, ei au înţeles necesitatea prezenţei lor acolo unde în două cooperative agricole INIŢIATIVA COMITETULUI U.T.C. ? O REGRETABILĂ ABSENŢĂ ! IN PAGINA II se dă bătălia recoltei pentru adăpostirea recoltei şi s-au înrolat fără rezerve. Marţi după masă a plouat ca în lunile de vară. In taberele de mtrică patriotică ale elevilor şi studenţilor, dincolo de hotărîrea acestora de a nu se lăsa supuşi de timp, plutea o notă de îngrijorare. Iată ce ne-a declarat Ecaterina Türk, ucenică la cooperativa „Prestarea“ din Sighişoara, pe care am întîlnit-o la recoltatul sfeclei în ferma de la Saeş. — Suntem conştienţi că ceea ce facem noi aici este mai mult decit necesar. Ne pare rău, însă, că deşi nu se poate vorbi de codaşi în brigada noastră, cantitativ nu realizăm cit am putea realiza în zilele cu soare. In aceeaşi zi, studenţii Institutului pedagogic de trei ani din Tg. Mureş, care participau la culesul fructelor, au încheiat bilanţul primei zile de muncă patriotică cu patru vagoane de mere, iar în livada din Seleuş, elevii Şcolii generale nr. 5 au cules 10 tone de prune. MIRCEA BORDA ULTIMUL CIMPANZEU Sînt un om pe care cu greu cineva il scoate din ale lui. Totuşi, din cînd în cînd, nedorit desigur, îmi ajung la ureche fapte care mă fac să nu mai fiu liniştit pe o perioadă îndelungată, fapte care mă umplu de o revoltă grea. Aşa s-a întimplat recent cînd, cineva foarte apropiat și in care am multă încredere, mi-a descris un tip de şef care se vrea autoritar prin abuz în numele înaltelor principii, ins al cărui portret demn de măştile lui Goya, reieşea dintr-o întîmplare măruntă la prima vedere, dar de-a dreptul incredibilă, prin ceea ce spune ea de fapt. Personajul este, se pare, inspector în învăţămînt. Lucrează la un judeţ şi, disputând de dreptul oficial de a-i controla pe alţii, şi-a închipuit că nimic nu poate fi mai nimerit decit să facă lo EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a Vll-a) EKISTICA de ACULIN CAZACU Termenul, inventat pare-se de arhitectul grec Doxiades este mai degrabă un semnal de alarmă decit o invitaţie la delimitări conceptuale şi fineţuri metodologice. Derivată din ecologie şi din teoria grefelor, ekistica semnalează o putinţă pe care omul o are, dar înceţoşat de victorii asupra naturii şi mediului ambiant şi-o refuză adesea, cu uşurinţă autoinşelătoare : aceea de a-şi construi existenţa astfel incit, dominind natura, să nu-şi strice echilibrul in raport cu ea. Lumea întreagă se întreabă astăzi cu frecvenţă sporită, la nivelul conştiinţei publice a speciei, dacă nu cumva învingem natura prin distrugere mai degrabă decit prin cunoaştere. După unele statistici ce nu pot fi complete, desigur, noi alterăm astăzi mediul înconjurător cu aproximativ 500 000 de substanţe poluante. Fiecare an adaugă acestei cifre, sufocante prin dimensiunile ei, circa 1 000 de substanţe noi de acest fel. Voci autorizate se întreabă dacă dispunem sau putem dispune de capacitatea tehnică pentru a face ca emisiunile nocive ale industrialismului contemporan să se reducă şi chiar să se neutralizeze. Sunt unele sceptice, altele optimiste. Sunt şi unii rezervaţi, care abordează o tăcere gravă ce aduce mai degrabă cu infracţiunea etică de tăinuire a pericolului. Cert este că, mai mult sau mai puţin, mai repede sau mai incet, omenirea îşi dă seama că timpul aprinderii semnalelor de avertizare a venit şi că orice întîrziere se traduce în apariţia unor noi baraje distructive între om şi natură. Separindu-se ireversibil de natură, prin ecranul filtrant al civilizaţiei, omul tinde şi vrea să-şi prezerveze datele fundamentale ale acesteia, încorsetat de smog-ul ce-i taie respiraţia îşi dă seama că evadarea săptămînală nu-i decit o soluţie trecătoare ce se cere depăşită prin distrugerea corsetului poluant şi amorţitor. (Continuare în pag. a ll-a)