Scînteia Tineretului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7270-7295)

1972-10-07 / nr. 7275

Viaţă de organizaţie Să analizăm mai de­vreme un document care va fi aprobat în adunarea de alegeri PROGRAMUL DE ACTIVITATE UN RĂSPUNS DIN CITEVA MII Un zîmbet de bun augur, la început de drum în uzină FLOAREA MARIN - secţia Montaj telecomunicaţii — „Elec­tromecanica" Bucureşti. — Foto: O. PLEC­AN Reportaj # Poezie REPUBLICA, măreața vatră — Ialomiţa — de la zero la infinit — La cota înaltă a tinereţii Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 7275 8 PAGINI- 30 BANI SÎMBĂTĂ 7 OCTOMBRIE 1972 Ştiinţă BIBLIOTECA NAŢIONALA DE PROGRAME NOUTATI DIN LABORATOARELE ROMÂNEŞTI DIALOGUL STIINTA PRODUCŢIE Întreprinderile bloureştene operă în acest cincinal 720 000 LOCURI DE MUNCĂ Cum acţionează organizaţia U. T. C. a Capitalei la această chemare a industriei Convorbire cu tovarăşul MARIN VOINEA, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. — Pornind de la ac­tuala structură a forme­lor de învăţămînt profe­sional, de la necesitatea asigurării unui plus im­portant de muncitori ca­lificaţi pentru producţia anului viitor, ce a între­prins pînă acum şi ce va întreprinde în continuare Comitetul municipal al U.T.C. ? — Acţionînd împreună cu ceilalţi reprezentanţi în colec­tivele create în acest scop, în fiecare din cele opt sectoare ale Capitalei, am izbutit să stăm de vorbă cu peste 15.000 de tineri (cu unii, desigur, de mai multe ori) şi să convingem pentru a primii repartiţii în producţie, aproape 13.000 de ti­(Continuare în pag. a ll-a) CE INDICĂ STRUCTURA INVĂŢĂMlNTULUI PROFESIONAL ? P­entru realizarea cifrei stabilite, de peste 120 000 de mun­citori calificaţi pe care îi reclamă în acest cincinal indus­tria Capitalei, va fi nevoie să se suplimenteze cu 42 000 cifra de şcolarizare prevăzută iniţial. Pentru pregătirea acestor ca­dre prin diverse forme - şcoli profesionale, ucenicia la locul de muncă, licee de specialitate, cursuri postliceale, cursuri de scurtă durată - statul va aloca încă 183 milioane lei. Comitetul muni­cipal de partid a luat, de asemenea, toate măsurile pentru ur­gentarea construirii căminelor pentru tinerii nefamilişti, pentru îmbunătăţirea condiţiilor materiale de calificare în toate între­prinderile, de desfăşurare a practicii în producţie a elevilor de la şcolile generale şi liceele de cultură generală. Există un amplu plan de acţiuni privind perfecţionarea întregului sistem de pregă­tire profesională, de atragere a tinerilor spre meseriile din in­dustrie, pentru satisfacerea nevoilor mereu crescinde de cadre ca­lificate pentru economia Capitalei. Structura pe meserii a formelor de invăţămînt profesional ur­mează, evident, structura dată de necesarul de muncitori calificaţi pe specialităţi şi ani. Vor trebui astfel pregătiţi în perioada 1972- 1975 aproape 5 000 lăcătuşi mecanici, peste 3 300 confecţioneri acumulatori, 3 250 strungari, 2 000 electronişti, 2 900 opera­tori chimişti, 2 000 frezori-rabo­­tori, un apreciabil număr de e­­lectricieni, finisori textile, su­dori, ţesătoare, timplari, turnă­­tori-formatori. O anumită dificul­tate o constituie faptul că o bună parte din cei 42.000 de tineri so­licitaţi în plus faţă de prevede­rile iniţiale trebuie să intre în producţie chiar în anul 1973, de ei depinzind, într-o măsură con­siderabilă, realizarea planului anual intr-un avans corespunză­tor. Aceasta este prima urgenţă pentru toţi factorii implicaţi în recrutarea şi calificarea tinerilor. LAL ROMULUS Poate deveni TENISUL un sport de masă „Scinteia tineretului“ propune: • UN CAMPIONAT NATIONAL DOTAT CU „CUPA ŢIRIAC-NAS­TASE" (PENTRU TINERII PINA LA 19 ANI) SI ALTE MASURI IN SCOPUL DEZVOLTĂRII PRACTICĂRII TENISULUI. „Scinteia tineretului“ iniţiază: • UN CURS PRACTIC DE TENIS, SUSTINUT IN PAGINILE ZIA­RULUI DE MAESTRUL EMERIT AL SPORTULUI, ION TIRIAC. AMĂNUNTE IN PAGINA A Vll-a Numai „experienţa nu ne mai ajunge... La Conferinţa Naţională a P.C.R. s-a subliniat că exigenţele actualei etape a construcţiei socialismului, îndeosebi în privinţa conducerii sistemului social socialist, care, deşi unitar, se dove­deşte a fi deosebit de complex, impun elaborarea sistematică şi operativă a unei ştiinţe a conducerii. De aici şi necesitatea ca fiecare cetăţean­­ chemat, într-un cadru refigurat, să parti­cipe la conducere , să posede datele fundamentale ale ştiinţei conducerii, să conştientizeze cit mai bine importanţa actului de a-şi exercita dreptul la decizie şi la înfăptuirea ei. Dorind să vină şi în acest domeniu în sprijinul pregătirii tinerilor, ziarul nostru inaugurează o rubrică prin care-şi propune să-i informeze şi să-i iniţieze în legătură cu multiplele aspecte ridicate de fe­nomenul conducerii. Dialogul nostru cu dr. doc. VICTOR SĂHLEANU — Ce interes pot prezenta pentru tineret preocupările pri­vind ştiinţa conducerii ? — Poate nu e inutil să atrag atenţia asupra faptului că, prin extinderea şi perfecţionarea conducerii, ştiinţa conducerii poate deveni un, „instrument de lucru“ pentru toţi membrii co­lectivelor de muncă. Este, apoi, foarte util să se arate tineretu­lui că ştiinţa — şi nu inspiraţia de moment — trebuie să devină temeiul deciziilor. Acest lucru face parte din întărirea osaturii raţionale a vieţii sociale. Ştiinţa conducerii adecvat înţeleasă este un prilej de a educa gîndirea mulţi — şi interdisciplinar. Şti­inţa conducerii are nevoie de contribuţiile creatoare ale tine­rilor pentru a se dezvolta, pen­tru a se perfecţiona. — Cum puteţi explica accesul la această ştiinţă a tuturor membrilor societăţii ? — După părerea mea, ştiinţa conducerii nu trebuie aplicată numai în mare şi la nivelul sis­temelor sociale cuprinzătoare, ci va fi necesară în activitatea so­cială la fiecare pas. Munca din­­tr-un birou, dintr-un atelier , poate fi şi ea condusă empiric sau ştiinţific, la întîmplare sau cu o bună fundamentare etc. Aşa după cum energia electri­că a devenit de o utilitate ne­mijlocită în viaţa cotidiană, a­­numite perspective naţionale a­­supra activităţii umane vor de­veni, sperăm, moduri de gîndi­­re curente ale fiecărui om. Nu găsesc o limită netă între con­ducere şi auto-conducere, înţe­­legînd prin ultimul termen, con­ducerea propriei vieţi persona­le... (Nu este lipsit de interes faptul că unele modele de con- interviu realizat de DORINA TURCU (Continuare în pag. a ll-a) De peste hotare - „CUPRUL CHILIAN ŞI UN STRANIU EMBARGO" - stă­­pînii de ieri sfidea­ză poporul chilian - „PORT - AVIONUL TERESTRU" - „TINEREŢEA UNUI VECHI ORAŞ" - PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 5 • însărcinatul cu afaceri a.i. al U.R.S.S. la Bucureşti Vineri, 6 octombrie a.c., tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. S. Ti­­homov, însărcinatul cu afaceri a.i. al Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire tovărășească. • Delegaţia de mineri din Zambia Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o delegaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la divizia Chingola, I. D. Mac­Donald, super-intendent meta­­lurg la divizia Chingola, Paul Chibulu, super-intendent al personalului la divizia Chibulu­ma, Edward Simbeye, şef de schimb la divizia Rokana, se află în ţara noastră la invi­taţia adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în pri­măvara acestui an. La primire a fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul mine­lor, petrolului şi geologiei. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru invita­ţia de a vizita România. In tim­pul convorbirii s-a evidenţiat utilitatea contactelor şi schim­burilor de experienţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei româno­­zambiene, a cooperării interna­ţionale. " • Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Cen­trului de Informare al Organi­zaţiei Națiunilor Unite la Bucu­rești, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfășurată intr-o atmosferă cordială. TINERII, PE FRONTUL RECOLTEI Pe valea Tîrnavei Man 7000 M ELEVI ŞI STUDENŢI ÎN SPRIJINUL COOPERATORILOR — In aceste zile — ne-a in­format tovarăşul Ioan Rusu, pri­mul secretar al Comitetului mu­nicipal Sighişoara al U.TC. — în Valea Tîrnavei Mari, perimetrul aferent judeţului Mureş, participă la stringerea recoltei, alături de lucrătorii ogoarelor, peste 7 000 de elevi şi studenţi. In ciuda vremii care vrea cu tot dinadinsul să se menţină nefavorabilă, ei au înţeles nece­sitatea prezenţei lor acolo unde în două cooperative agricole INIŢIATIVA COMITETULUI U.T.C. ? O REGRE­TABILĂ ABSENŢĂ ! IN PAGINA II se dă bătălia recoltei pentru adă­­postirea recoltei şi s-au înrolat fără rezerve. Marţi după masă a plouat ca în lunile de vară. In taberele de mtrică patriotică ale elevilor şi studenţilor, dincolo de hotărîrea acestora de a nu se lăsa supuşi de timp, plutea o notă de îngrijorare. Iată ce ne-a declarat Ecaterina Türk, ucenică la cooperativa „Prestarea“ din Sighişoara, pe care am întîlnit-o la recoltatul sfeclei în ferma de la Saeş. — Suntem conştienţi că ceea ce facem noi aici este mai mult decit necesar. Ne pare rău, însă, că deşi nu se poate vorbi de codaşi în brigada noastră, canti­tativ nu realizăm cit am putea realiza în zilele cu soare. In aceeaşi zi, studenţii Institu­tului pedagogic de trei ani din Tg. Mureş, care participau la culesul fructelor, au încheiat bilanţul primei zile de muncă patriotică cu patru vagoane de mere, iar în livada din Seleu­ş, elevii Şcolii generale nr. 5 au cules 10 tone de prune. MIRCEA BORDA ULTIMUL CIMPANZEU Sînt un om pe care cu greu cineva il scoate din ale lui. Totuşi, din cînd în cînd, nedorit desigur, îmi ajung la ureche fapte care mă fac să nu mai fiu liniştit pe o pe­rioadă îndelungată, fapte care mă umplu de o revoltă grea. Aşa s-a întimplat recent cînd, cineva foarte apropiat și in care am multă încredere, mi-a descris un tip de şef care se vrea autoritar prin abuz în numele înaltelor principii, ins al cărui portret demn de măş­tile lui Goya, reieşea dintr-o întîmplare măruntă la prima vedere, dar de-a dreptul in­credibilă, prin ceea ce spune ea de fapt. Personajul este, se pare, inspector în învăţămînt. Lucrează la un judeţ şi, dis­putând de dreptul oficial de a-i controla pe alţii, şi-a în­chipuit că nimic nu poate fi mai nimerit decit să facă lo­ EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a Vll-a) ­­ EKISTICA de ACULIN CAZACU Termenul, inventat pare-se de arhitectul grec Doxiades este mai degrabă un semnal de alarmă decit o invitaţie la delimitări conceptuale şi fineţuri metodologice. Derivată din ecologie şi din teoria grefelor, ekistica semnalează o putinţă pe care omul o are, dar înceţoşat de victorii asupra naturii şi mediului ambiant şi-o refuză adesea, cu uşurinţă autoinşelătoare : aceea de a-şi construi existenţa astfel in­cit, dominind natura, să nu-şi strice echilibrul in raport cu ea. Lumea întreagă se întreabă astăzi cu frecvenţă sporită, la nivelul conştiinţei publice a speciei, dacă nu cumva învingem natura prin distrugere mai degrabă decit prin cunoaştere. După unele statistici ce nu pot fi complete, desigur, noi alterăm astăzi mediul înconjurător cu aproximativ 500 000 de substanţe poluante. Fiecare an adaugă acestei cifre, sufo­cante prin dimensiunile ei, circa 1 000 de substanţe noi de acest fel. Voci autorizate se întreabă dacă dispunem sau putem dispune de capacitatea tehnică pentru a face ca emisiunile nocive ale industrialismului contemporan să se reducă şi chiar să se neutralizeze. Sunt unele sceptice, altele optimiste. Sunt şi unii rezervaţi, care abordează o tăcere gravă ce aduce mai degrabă cu infracţiunea etică de tăinuire a pericolului. Cert este că, mai mult sau mai puţin, mai repede sau mai incet, omenirea îşi dă seama că timpul aprinderii semnalelor de avertizare a venit şi că orice întîrziere se traduce în apariţia unor noi baraje distructive între om şi natură. Separindu-se ireversibil de natură, prin ecranul filtrant al civilizaţiei, omul tinde şi vrea să-şi prezerveze datele funda­mentale ale acesteia, încorsetat de smog-ul ce-i taie respi­raţia îşi dă seama că evadarea săptămînală nu-i decit o soluţie trecătoare ce se cere depăşită prin distrugerea corse­tului poluant şi amorţitor. (Continuare în pag. a ll-a)

Next