Scînteia Tineretului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 7322-7348)
1972-12-07 / nr. 7327
Ce probleme ridică Investit cu încredere de către colegi, ales, nu numai pentru merite profesionale, purtătorul de cuvint al asociaţiei studenţeşti în consiliul profesoral este, în acelaşi timp, participant la rezolvarea unei probleme şi coautor al deciziilor ce se dau, care au în vedere permanentul proces de perfecţionare a procesului instructiv-educativ. Experienţa unor asemenea reprezentanţi de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu" dezvăluită în discuţii, dar şi pe viu, în şedinţe de senat sau Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II, Nr. 73276 PAGINI —30 BANI JOI 7 DECEMBRIE 1972 PAG. A ll-A — Tînăra familie — Reintegrarea imediată în producţie, în viaţa de organizaţie, a tinerilor reîntorşi din armată — Accente : Cei „fericiţi" prin stingere .. . PAG. A IV-A — Care este eroul dv. preferat ? — Cineaştii sărbătoresc Republica — Tribuna cititorului — Cronica radio ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII FIECARE FAPTĂ, O EXPRESIE A MODULUI NOSTRU COMUNIST DE A ACŢIONA Aniversare rodnică Uzina de cauciuc din cadrul Grupului industrial de petrochimie Borzeşti a împlinit 10 ani de activitate productivă. Evenimentul a fost intîmpinat cu însemnate succese în muncă, încă de la începutul lunii decembrie înregistrîndu-se peste prevederile planului anual, 1719 tone cauciuc sintetic şi 325 tone mase plastice. Realizările acestui colectiv au contribuit din plin la depăşirea sarcinilor pe ansamblul Grupului de petrochimie Borzeşti. Cu acest prilej colectivul de salariaţi ai Uzinei a tri- I mis o telegramă tovarăşului , NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului I Comunist Român. „ Medieri in secţie nu se lucrează mai bine, cu mai bune rezultate ca in această brigadă a tinerilor aşa apreciază secretarul organizaţiei de partid nr. 6 de la U.M.M.R. Ploieşti activitatea brigăzii de tineret din secţia construcţii metalice Comitetul U.T.C. de la Uzina mecanică de material rulant Ploieşti a lansat încă de la începutul acestui an o valoroasă iniţiativă : „Nici un tînăr sub normă“. Ce a urmat, după această chemare, cu ce rezultate intră această iniţiativă în ultima etapă a întrecerii pe anul in curs ? Toţi tinerii îşi realizează integral normele, mulţi obţin lună de lună depăşiri substanţiale. „ Intre cei 82 de utecişti cîţi lucrăm aici în secţia prelucrări mecanice, avem şi băieţi care se descurcau mai greu, fiind începători în meserie, ne spunea Gheorghe Tătaru, secretarul U.T.C. Şi cum între noi există şi muncitori foarte buni, am hotărît să-i ajutăm efectiv. In scurt timp am reuşit să-i aducem pe toţi la linia de plutire. Dar la noi nu se face o diferenţiere între utecişti şi vîrstnici cind e vorba de ajutorarea tinerilor. O parte dintre noii angajaţi au fost daţi în grija unor comunişti mai în vîrstă de la care învaţă nu numai meserie dar şi disciplină. In acelaşi mod s-a procedat şi în , celelalte secţii ale uzinei şi rezultatele nu au întîrziat să apară. Dar acţiunea organizaţiei U.T.C. nu s-a încheiat odată cu realizarea normelor de către toţi tinerii. De curînd, organizaţiile U.T.C. şi-au propus să pregătească integrarea în producţie a viitorilor muncitori, care acum fac practica în secţiile uzinei. • — Avem în întreprindere mulţi ucenici care peste două sau trei luni ies muncitori calificaţi, ne spune Cristache Roşu, secretarul comitetului U.T.C. Fiecare a fost repartizat pe lîngă un muncitor care îi încredinţează dulapul lui de scule, îl pune să lucreze pentru a se obişnui din timp cu munca la normă. Ucenicii sunt ajutaţi, de asemenea, să-şi completeze de pe acum setul de scule necesare, pentru ca debutul lor ca muncitori să nu ridice probleme de integrare. In acelaşi timp, la nivelul secţiilor, organizaţiile U.T.C. au găsit diferite soluţii de majorare a realizărilor tinerilor. Secreta- IUSTIN MORARU (Continuare in pag. a lll-a) INIŢIATIVA -iată cuvîntul care defineşte prezenţa uteciştilor din viaţa satului Ilie Kadar este prima mea cunoştinţă cu Someşul, cu tinerii de pe şantierul naţional dintre coamele Apusenilor. Instalat la volanul Daciei sale, se oferise în ajun să mă aducă pe şantier în zorii zilei, mă introduce încetul cu încetul in lumea de dincolo de parbrizul violent măturat de lamela ştergătorului. Şi trebuie să spun că ceea ce mi-a reţinut atenţia din capul locului a fost tocmai această demnitate ţepoasă a însoţitorului meu. Efortul de a mă fi făcut să înţeleg dimensiunea locurilor prin care, nu este un motiv de laudă pentru mine, calc prima dată. — Barajul de aici serveşte pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă, suntem la Gilău, in teritoriul celui dinţii şantier, acum în desfiinţare. Lacul întins în vatra fostului sat Someşul Rece promite ascensiuni. — Vedeţi pe unde merge autobuzul ? Pină acolo ! înţeleg din tonul şi gesturile lui Kadar că şoseaua va ajunge la rîndu-i sub oglinda lacului. Sus, la Tarniţa, barajul urcă. Pe platourile denivelate oameni NEAGU UDROIU (Continuare în pag. a X-a) Relatarea noastră din judeţul Bihor (Pag. a lll-a) Mai aproape de viaţa tinerilor Am cunoscut, de curînd, la Slatina, cîteva fapte ; despre acestea şi despre altele se vorbeşte însă nu doar acolo, ci pretutindeni în localităţile judeţului Olt. ...„Flori pentru muncitori“ , la propriu, dar nu doar atît , cu prilejul acestor acţiuni cultural-educative — cînd elevii unei clase prezintă un spectacol de cîntece şi recitări pentru muncitorii unei secţii din întreprinderea unde fac practica tehnico-productivă — este omagiată munca şi sînt cinstiţi cei mai vrednici lucrători, se discută despre meserii şi despre viitoarea profesie a celor ce acum străbat anii de ucenicie. Tinerii — elevi şi muncitori — se cunosc mai bine. AZI, FAPTE ŞI PREOCUPĂRI DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. DIN JUDEŢUL OLT schimbă ginduri, opinii, preocupări de viaţă, îşi înţeleg, mai aproape de realităţile de fiecare zi, răspunderile de pină acum şi din viitorul apropiat. ...„Acasă la navetişti“ — una dintre acţiunile destinate să mijlocească vizite şi întilniri apropiate ale unor reprezentanţi ai întreprinderilor slătinene — directori şi alţi membri ai conducerilor tehnico-administrative, ca şi din partea sindicatului, ai comitetelor U.T.C. — în satele dintre ai căror tineri, foarte mulţi au devenit muncitori. Dar se cunosc şi împrejurările exacte in care navetiştii trăiesc problemele de viaţă cu care se confruntă, în familia şi în gospodăria lor sătească. Apoi, la căminul cultural, un spectacol unic îi reuneşte pe tinerii artişti amatori ai comunei şi pe cei ai uzinei. Aşa a fost la Priseaca şi la Vîlcele, la Izvoare, Brebeni, Valea Mare, Slătioara şi Morunglav. Aşa va mai fi în curînd, odată cu vizitele pe care oaspeţi din partea Uzinei de aluminiu, întreprinderii de industrie locală „Oltul“, Fabricii de produse cărbunoase sau Uzinei de prelucrare a aluminiului şi Fabricii de osii şi boghiuri se pregătesc să le facă în comunele Curtişoara, Coteana, Găneasa, Pleşoiu, Bobiceşti şi altele. Pe ateciştii Liceului „Radu Greceanu“ i-am regăsit zilele trecute pregătind o mică serbare şcolară „Te slăvim. Republică“ pentru elevii seralişti, muncitori la marile întreprinderi din Slatina. In acelaşi timp, în secţiile uzinelor, ca şi în şcolile patronate, se trecuse la pregătirile pentru sărbătorirea celor de 18 ani, cu prilejul ma ION TRONAC (Continuare in pag. a ll-a) REPREZENTANTUL STUDENŢILOR IN CONSILIUL PROFESORAL SI SENAT consiliu, atestă o sporită maturitate în abordarea problemelor, un simţ critic deosebit ce conferă atitudinilor luate spiritul constructiv necesar oricărui organism de conducere colectivă. Constantin Roca , anul II, Facultatea de îmbunătăţiri funciare : „Cele mai importante aspecte ale vieţii studenţeşti, care au fost discutate in şedinţele de consiliu, au fost ecoul problemelor ridicate în asociaţii. De pildă, orarul, îmbunătăţirea lui prin eliminarea discontinuităţii in programarea seminariilor a fost parţial rezolvat prin colaborarea cu membrii consiliului profesoral. Lipsa de săli şi alte motive obiective au determinat doar o rezolvare parţială. De asemenea, alegerea unei variante optime pentru programa de practică a fost realizată cu luarea in consideraţie a punctului de vedere studenţesc. Consiliul a răspuns la solicitările studenţilor şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea posibilităţilor de studiu, dîndu-se curs propunerii de achiziţionare a unor manuale şi cursuri noi, precum şi împrumutului solicitat de la alte biblioteci. La viitoarea şedinţă de consiliu doresc să discut problema sălilor de sport, care ne lipsesc şi, care poate fi rezol-CALIN STANCULESCU (Continuare în pag. a ll-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari In ziua de 6 decembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au participat tovarăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, consilier, al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Europeo“. ...Pentru faptele de fiecare zi ale uceniciei In secţia „plase sudate“ a Uzinei de sirmă din Buzău, despre Constantin Guioca, adolescent în virstă de 11 ani, oamenii — vîrstnici sau tineri — spun că este un băiat cit se poate de obişnuit, ba chiar că a devenit utecist fără a fi făcut ceva cu totul deosebit, de excepţie. Oricum, merită ştiut că este ucenic la locul de muncă. Aici, în această situaţie, şi ea obişnuită la urma urmei, am descoperit argumentele care i-au determinat pe tinerii aticişti ai secţiei să-l primească, recent, în rindurile lor. După o perioadă destul de TRAIAN GANJU (Continuare în pag. a V-a) Individualism şi individ de GH. VLĂDUŢESCU Să opui individualismul individului aduce cu un paradox, de vreme ce individualismul pare să fie o valorificare plenară a individului. Nici istoric, nici sistematic, nici chiar din punctul de vedere al bunului simţ opoziţia nu pare să stea. In Renaştere individualismul venea ca o revoltă în care fremătau aspiraţiile legitime ale omului anihilat de cele zece secole de dominaţie a bisericii. Dar în individualismul acesta fremăta revolta numai cit se identificase cu umanismul. Un umanism, prin substanţa sa, nu era însă. Dovadă, despărţirea, în secolele următoare, de om şi de umanism. înnobilat, la început, de idealul umanist, individualismul părea eroic. Dar esenţa lui burgheză avea să-l depărteze de revoltă şi de eroism, burghezul însuşi depărtîndu-se de valorile cu care debutase in istorie. Faza eroică se consumă, aventurii substituindu-se negustoria, semeţiei calculul, devotamentului interesul, iubirii afacerismul. Din afirmarea omului, individualismul devine negaţia lui. Instaurat în casa burghezului, individualismul alimentează politca, morala, filozofia, răstoarnă valorile, dezumanizează omul. Nimic din avatarul său renascentist nu mai rămîne. Individualismul evoluează ca un antiumanism. Un fel de atavism, recrudescenţă şi victorie a bios-ului asupra umanului, individualismul este starea de agresiune permanentă pornită dintr-un sistem social antiumanist. Drept aceea, filozofia noastră, morala noastră, politica noastră, economia noastră, societatea noastră, pe scurt, o exclud cum exclud, şi-l execută cum execută antiumanismul. A-l prelungi echivalează cu a face opoziţie istoriei, semenilor, echivalează in consecinţă cu autodistrugerea, într-o cetate a relaţiilor mutuale, a sociabilităţii, a democraţiei autentice agresiunea individualistă întorcîndu-se, ca bumerangul împotriva celui care a pornit-o. Exacerbarea eului, individualismul ar putea să treacă drept o valorificare a lui. Dar individualismul organizează în individ atitudini de izolare şi de rezistenţă. Individualismul separă şi opune, făcind din eul despuiat de social, scopul tuturor acţiunilor individuale şi din semeni, mijloace. Separă, pentru că eul se urmăreşte doar pe sine , opune, cit acest finalism al eului vine in conflict cu efortul social cit încalcă norme fundamentale ale convieţuirii socialiste, cil desconsideră şi astfel îşi desconsideră, la urma urmelor, chiar condiţia umană. Antisocială, conştiinţa individualistă determină o abdicare de la rosturile omului şi o evadare din istorie. Prin ce aspiră la umanitate şi prin ce contribuie la făurirea istoriei, cit se bate pentru prezent şi pentru viitor teoreticianul sau numai practicianul zoologicei formule , eu în primul rind și împotriva tuturor in primul rind ? Nu ! Individualismul nu este de partea individului !