Scînteia Tineretului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 7322-7348)

1972-12-07 / nr. 7327

C­e probleme ridică Investit cu încredere de către colegi, ales, nu numai pentru merite profesionale, purtătorul de cuvint al asociaţiei studen­ţeşti în consiliul profesoral este, în acelaşi timp, par­ticipant la rezolvarea unei probleme şi coautor al decizii­lor ce se dau, care au în ve­dere permanentul proces de perfecţionare a procesului in­­structiv-educativ. Experienţa unor asemenea re­prezentanţi de la Institutul a­­gronomic „Nicolae Bălcescu" dezvăluită în discuţii, dar şi pe viu, în şedinţe de senat sau Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL­ XXVIII, SERIA II, Nr. 73276 PAGINI —30 BANI JOI 7 DECEMBRIE 1972 PAG. A ll-A — Tînăra familie — Reintegrarea imediată în producţie, în viaţa de organizaţie, a tinerilor reîntorşi din armată — Accente : Cei „fericiţi" prin stingere .. . PAG. A IV-A — Care este eroul dv. preferat ? — Cineaştii sărbătoresc Republica — Tribuna cititorului — Cronica radio ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII FIECARE FAPTĂ, O EXPRESIE A MODULUI NOSTRU COMUNIST DE A ACŢIONA Aniversare rodnică Uzina de cauciuc din ca­drul Grupului industrial de petrochimie Borzeşti a îm­plinit 10 ani de activitate productivă. Evenimentul a fost intîmpinat cu însemna­te succese în muncă, încă de la începutul lunii decem­brie înregistrîndu-se peste prevederile planului anual, 1719 tone cauciuc sintetic şi 325 tone mase plastice. Rea­lizările acestui colectiv au contribuit din plin la depă­şirea sarcinilor pe ansamblul Grupului de petrochimie Borzeşti.­­ Cu acest prilej colectivul de salariaţi ai Uzinei a tri- I mis o telegramă tovarăşului , NICOLAE CEAUŞESCU, se­­cretar general al Partidului I Comunist Român. „ Medieri in secţie nu se lucrează mai bine, cu mai bune rezultate ca in această b­rigadă a tinerilor aşa apreciază secretarul organizaţiei de partid nr. 6 de la U.M.M.R. Ploieşti activitatea brigăzii de tineret din secţia construcţii metalice Comitetul U.T.C. de la Uzina mecanică de material rulant Ploieşti a lansat încă de la în­ceputul acestui an o valoroasă iniţiativă : „Nici un tînăr sub normă“. Ce a urmat, după a­­ceastă chemare, cu ce rezultate intră această iniţiativă în ulti­ma etapă a întrecerii pe anul in curs ? Toţi tinerii îşi reali­zează integral normele, mulţi obţin lună de lună depăşiri sub­stanţiale. „ Intre cei 82 de utecişti cîţi lucrăm aici în secţia prelucrări mecanice, avem şi băieţi care se descurcau mai greu, fiind în­cepători în meserie, ne spunea Gheorghe Tătaru, secretarul U.T.C. Şi cum între noi există şi muncitori foarte buni, am hotărît să-i ajutăm efectiv. In scurt timp am reuşit să-i adu­cem pe toţi la linia de plutire. Dar la noi nu se face o dife­renţiere între utecişti şi vîrst­­nici cind e vorba de ajutorarea tinerilor. O parte dintre noii an­gajaţi au fost daţi în grija unor comunişti mai în vîrstă de la care învaţă nu numai meserie dar şi disciplină. In acelaşi mod s-a procedat şi în , celelalte secţii ale uzinei şi rezultatele nu au întîrziat să apară. Dar acţiunea organiza­ţiei U.T.C. nu s-a încheiat odată cu realizarea normelor de către toţi tinerii. De curînd, organiza­ţiile U.T.C. şi-au propus să pre­gătească integrarea în produc­ţie a viitorilor muncitori, care acum fac practica în secţiile uzinei. • — Avem în întreprindere mulţi ucenici care peste două sau trei luni ies muncitori ca­lificaţi, ne spune Cristache Roşu, secretarul comitetului U.T.C. Fiecare a fost repartizat pe lîngă un muncitor care îi încredinţează dulapul lui de scule, îl pune să lucreze pentru a se obişnui din timp cu munca la normă. Ucenicii sunt ajutaţi, de asemenea, să-şi completeze de pe acum setul de scule ne­cesare, pentru ca debutul lor ca muncitori să nu ridice probleme de integrare. In acelaşi timp, la nivelul sec­ţiilor, organizaţiile U.T.C­. au găsit diferite soluţii de majorare a realizărilor tinerilor. Secreta- IUSTIN MORARU (Continuare in pag. a lll-a) INIŢIATIVA -iată cuvîntul care defineşte prezenţa uteciştilor d­in viaţa satului Ilie Kadar este prima mea cu­noştinţă cu Someşul, cu tinerii de pe şantierul naţional dintre coamele Apusenilor. Instalat la volanul Daciei sale, se oferise în ajun să mă aducă pe şantier în zorii zilei, mă introduce încetul cu încetul in lumea de dincolo de parbrizul violent măturat de lamela ştergătorului. Şi trebuie să spun că ceea ce mi-a reţinut atenţia din capul locului a fost tocmai această demnitate ţepoa­să a însoţitorului meu. Efortul de a mă fi făcut să înţeleg di­mensiunea locurilor prin care, nu este un motiv de laudă pentru mine, calc prima dată. — Barajul de aici serveşte pentru alimentarea oraşului cu apă potabilă, suntem la Gilău, in teritoriul celui dinţii şantier, acum în des­fiinţare. Lacul întins în vatra fostului sat Someşul Rece pro­mite ascensiuni. — Vedeţi pe unde merge au­tobuzul ? Pină acolo ! înţeleg din tonul şi gesturile lui Kadar că şoseaua va ajunge la rîndu-i sub oglinda lacului. Sus, la Tarniţa, barajul urcă. Pe platourile denivelate oameni NEAGU UDROIU (Continuare în pag. a X-a) Relatarea noastră din judeţul Bihor (Pag. a lll-a) Mai aproape de viaţa tinerilor Am cunoscut, de curînd, la Slatina, cîteva fapte ; despre a­­cestea şi despre altele se vor­beşte însă nu doar acolo, ci pre­tutindeni în localităţile judeţu­lui Olt. ...„Flori pentru muncitori“ , la propriu, dar nu doar atît , cu prilejul acestor acţiuni cultu­ral-educative — cînd elevii unei clase prezintă un spectacol de cîntece şi recitări pentru mun­citorii unei secţii din în­treprinderea unde fac prac­tica tehnico-productivă — este omagiată munca şi sînt cins­tiţi cei mai vrednici lucrători, se discută despre meserii şi despre viitoarea profesie a celor ce acum străbat anii de ucenicie. Tinerii — elevi şi muncitori — se cunosc mai bine. AZI, FAPTE ŞI PREOCUPĂRI DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. DIN JUDEŢUL OLT schimbă ginduri, opinii, preocu­pări de viaţă, îşi înţeleg, mai aproape de realităţile de fie­care zi, răspunderile de pină acum şi din viitorul apropiat. ...„Acasă la navetişti“ — una dintre acţiunile destinate să mijlocească vizite şi întilniri apropiate ale unor reprezen­tanţi ai întreprinderilor slăti­­nene — directori şi alţi mem­bri ai conducerilor tehnico-ad­­ministrative, ca şi din partea sindicatului, ai comitetelor U.T.C. — în satele dintre ai că­ror tineri, foarte mulţi au de­venit muncitori. Dar se cu­nosc şi împrejurările exacte in care navetiştii trăiesc problemele de viaţă cu care se confruntă, în familia şi în gospodăria lor sătească. Apoi, la căminul cultural, un spectacol unic îi reuneşte pe ti­nerii artişti amatori ai comu­nei şi pe cei ai uzinei. Aşa a fost la Priseaca şi la Vîlcele, la Izvoare, Brebeni, Valea Mare, Slătioara şi Morunglav. Aşa va mai fi în curînd, odată cu vi­zitele pe care oaspeţi din par­tea Uzinei de aluminiu, între­prinderii de industrie locală „Oltul“, Fabricii de produse cărbunoase sau Uzinei de pre­lucrare a aluminiului şi Fabri­cii de osii şi boghiuri se pregă­tesc să le facă în comunele Curtişoara, Coteana, Găneasa, Pleşoiu, Bobiceşti şi altele. Pe ateciştii Liceului „Radu Greceanu“ i-am regăsit zilele trecute pregătind o mică ser­bare şcolară „Te slăvim. Repu­blică“ pentru elevii seralişti, muncitori la marile întreprin­deri din Slatina. In acelaşi timp, în secţiile uzinelor, ca şi în şco­lile patronate, se trecuse la pre­gătirile pentru sărbătorirea ce­lor de 18 ani, cu prilejul ma­ ION TRONAC (Continuare in pag. a ll-a) REPREZENTANTUL STUDENŢILOR IN CONSILIUL PROFESORAL SI SENAT consiliu, atestă o sporită matu­ritate în abordarea probleme­lor, un simţ critic deosebit ce conferă atitudinilor luate spi­ritul constructiv necesar orică­rui organism de conducere co­lectivă. Constantin Roca , anul II, Facultatea de îmbunătăţiri fun­ciare : „Cele mai importante as­pecte ale vieţii studenţeşti, care au fost discutate in şedinţele de consiliu, au fost ecoul pro­blemelor ridicate în asociaţii. De pildă, orarul, îmbunătăţirea lui prin eliminarea discontinui­tăţii in programarea seminarii­­lor a fost parţial rezolvat prin colaborarea cu membrii consi­liului profesoral. Lipsa de săli şi alte motive obiective au de­terminat doar o rezolvare par­ţială. De asemenea, alegerea unei variante optime pentru programa de practică a fost re­alizată cu luarea in considera­ţie a punctului de vedere stu­denţesc. Consiliul a răspuns la solicitările studenţilor şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea posibilităţilor de studiu, dîn­­du-se curs propunerii de achi­ziţionare a unor manuale şi cursuri noi, precum şi împru­mutului solicitat de la alte bi­blioteci. La viitoarea şedinţă de consiliu doresc să discut pro­blema sălilor de sport, care ne lipsesc şi, care poate fi rezol-CALIN STANCULESCU (Continuare în pag. a ll-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari In ziua de 6 decembrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au participat tovarăşii Cornel Bur­tică, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Mitea, consilier, al preşedintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L’Europeo“. ...Pentru faptele de fiecare zi ale uceniciei In secţia „plase sudate“ a Uzinei de sirmă din Buzău, despre Constantin Gu­ioca, adolescent în virstă de 11 ani, oamenii — vîrstnici sau tineri — spun că este un bă­iat cit se poate de obişnuit, ba chiar că a devenit utecist fără a fi făcut ceva cu totul deosebit, de excepţie. Ori­cum, merită ştiut că este uce­nic la locul de muncă. Aici, în această situaţie, şi ea obişnuită la urma urmei, am descoperit argumentele care i-au determinat pe tinerii aticişti ai secţiei să-l pri­mească, recent, în rindurile lor. După o perioadă destul de TRAIAN GANJU (Continuare în pag. a V-a) I­ndividualism şi individ de GH. VLĂDUŢESCU Să opui individualismul individului aduce cu un paradox, de vreme ce individualismul pare să fie o valorificare plenară a individului. Nici istoric, nici sistematic, nici chiar din punctul de vedere al bunului simţ opoziţia nu pare să stea. In Renaştere indi­vidualismul venea ca o revoltă în care fremătau aspiraţiile legitime ale omului anihilat de cele zece secole de domina­ţie a bisericii. Dar în individualismul acesta fremăta revolta numai cit se identificase cu umanismul. Un umanism, prin substanţa sa, nu era însă. Dovadă, despărţirea, în secolele următoare, de om şi de umanism. înnobilat, la început, de idealul umanist, individualismul pă­rea eroic. Dar esenţa lui burgheză avea să-l depărteze de revoltă şi de eroism, burghezul însuşi depărtîndu-se de va­lorile cu care debutase in istorie. Faza eroică se consumă, aventurii substituindu-se negustoria, semeţiei calculul, devo­tamentului interesul, iubirii afacerismul. Din afirmarea omu­lui, individualismul devine negaţia lui. Instaurat în casa burghezului, individualismul alimentează politca, morala, filozofia, răstoarnă valorile, dezumanizează omul. Nimic din avatarul său renascentist nu mai rămîne. Individualismul evoluează ca un antiumanism. Un fel de atavism, recrudescenţă şi victorie a bios-ului asupra umanului, individualismul este starea de agresiune permanentă pornită dintr-un sistem social antiumanist. Drept aceea, filozofia noastră, morala noastră, politica noastră, economia noastră, societatea noastră, pe scurt, o exclud cum exclud, şi-l execută cum execută antiumanismul. A-l prelungi echivalează cu a face opoziţie istoriei, seme­nilor, echivalează in consecinţă cu autodistrugerea, într-o ce­tate a relaţiilor mutuale, a sociabilităţii, a democraţiei auten­tice agresiunea individualistă întorcîndu-se, ca bumerangul împotriva celui care a pornit-o. Exacerbare­a eului, individualismul ar putea să treacă drept o valorificare a lui. Dar individualismul organizează în individ atitudini de izolare şi de rezistenţă. Individualismul separă şi opune, făcind din eul despuiat de social, scopul tuturor ac­ţiunilor individuale şi din semeni, mijloace. Separă, pentru că eul se urmăreşte doar pe sine , opune, cit acest finalism al eului vine in conflict cu efortul social cit încalcă norme fundamentale ale convieţuirii socialiste, cil desconsideră şi astfel îşi desconsideră, la urma urmelor, chiar condiţia umană. Antisocială, conştiinţa individualistă deter­mină o abdicare de la rosturile omului şi o evadare din istorie. Prin ce aspiră la umanitate şi prin ce contribuie la făurirea istoriei, cit se bate pentru prezent şi pentru viitor teoreticia­nul sau numai practicianul zoologicei formule , eu în primul rind și împotriva tuturor in primul rind ? Nu ! Individualismul nu este de partea individului !

Next