Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)
1973-01-15 / nr. 7358
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST După vizita întreprinsă în Pakistan şi Iran TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNAPOIAT ÎN PATRIE Călduroasa primire făcută de populaţia Capitalei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Pakistan, la invitaţia preşedintelui Zulfikar Ani Bhutto, şi o vizită neoficială în Iran, la invitaţia Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătesei Farah Pahlavi Sahbani, s-a înapoiat sîmbătă, după-amiază în Capitală. Şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, de experţi. La aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost în- timpinaţi de tovarăşii Ton Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Miron Constantinescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stărescu, Ştefan Andrei, Ion Dincă. Împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii de masă şi obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă ambasadorul Iranului la Bucureşti, Sadegh Sadrieh, cu soţia, însărcinatul cu afaceri ad interim al Pakistanului, M. Akhbar Agha, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. Miile de cetăţeni ai Capitalei, prezenţi pe aeroport, au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scandînd, minute în şir, numele conducătorului partidului şi statului nostru. Ei şi-au manifestat cu însufleţire satisfacţia şi aprobarea faţă de rezultatele fructuoase ale vizitelor întreprinse, sub semnul prieteniei, stimei şi încrederii reciproce, in Pakistan şi Iran, vizite care au constituit momente de seamă in evoluţia relaţiilor ţării noastre cu aceste state, şi au marcat, totodată, contribuţii importante la opera de pace şi colaborare internaţională. In această intimpinare entuziastă şi-au găsit o nouă şi vie expresie adeziunea deplină la politie, ca externă a partidului şi statului nostru, înalta apreciere şi preţuire de care se bucură activitatea laborioasă, neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pusă în slujba dezvoltării raporturilor României socialiste cu TEHERAN 13 (Agerpres). „ Sîmbătă la amiază a luat sfîrşit vizita neoficială pe care a efectuat-oin Iran preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae toate statele, pentru triumful in lume al colaborării şi păcii între popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. De la Palatul Alb din Saadabad pînă la aeroportul Mehrabad din Teheran, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au călătorit cu un elicopter special, însoţiţi de Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah. Pe un podium de onoare instalat la aeroport, cei doi şefi de stat primesc raportul gărzii militare. Sunt intonate imnurile răspuns cu cordialitate urărilor de bun sosit, aclamaţiilor, manifestărilor pline de căldură ale populaţiei Capitalei. (Agerpres) de stat ale României şi Iranului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr trec apoi în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. In continuare tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la ministrul Curţii imperiale, Assadolah Alam, ministrul afacerilor externe a.i.. Ahmad Mir Fenderesky, generalul de armată Djaafar Chafeghat, şeful Casei militare imperiale şi celelalte personalităţi iraniene venite sâ-i salute pe solii poporului român. La rindul lor Şahinşahul Aryamehr şi Împărăteasa Farah îşi iau rămas bun de la George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi celelalte persoane oficiale române care l-au insolit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizita sa in Iran. La scara avionului preşedintele Nicolae Ceauşescu Şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farah. La orele 11:30, ora locală, avionul prezidenţial a decolat de pe aeroportul din Teheran îndreptindu-se spre Bucureşti. Plecarea din Teheran Mii de bucureşteni au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu COMUNICAT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizita neoficială in Iran, în perioada 12-13 ianuarie 1973, la invitaţia Maiestăţilor Lor Imperiale Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah Pahlavi Sahbani. In timpul şederii la Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului cu privire la relaţiile româno- iraniene şi la unele probleme internaţionale de interes comun. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă. Cele două părţi au constatat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi aprofundarea relaţiilor lor in toate domeniile, corespunzător intereselor poporului român şi poporului iranian, ale păcii şi înţelegerii internaţionale, şi au subliniat rolul pozitiv al contactelor stabilite în ultimii ani între conducătorii Republicii Socialiste România şi Iranului, precum şi intre alte personalităţi ale celor două ţări. Părţile şi-au manifestat hotărirea de a contribui în continuare la promovarea între toate statele a unor relaţii noi, de egalitate şi respect intre naţiuni, de destindere şi securitate. Preşedintele Consiliului de Stat a reînnoit invitaţia adresată Şabinşahului Iranului de a vizita România în cursul anului 1973. Invitaţiei acceptate cu plăcere, urmează să i se dea cursta o dată care va fi stabilită ulterior. Suveranul Iranului şi împărăteasa Farah au oferit, în onoarea înalţilor oaspeţi români, un dineu în cadrul căruia cei doi şefi de stat au pronunţat toasturi. Preşedintele Consiliului de Stat a primit în vizită protocolară, la reşedinţa sa, pe primul ministru iranian, Amir Abbas Hoveyda, şi pe ministrul afacerilor externe a.i. al Iranului, Ahmad Mir Fenderesky. La întrevedere au asistat ministrul afacerilor externe George Macovescu, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. In timpul prezenţei la Teheran, tovarăşa Elena Ceauşescu, a vizitat muzeul şi monumentul Sahyad Aryamehr, inaugurat în 1971, cu ocazia celei de-a 2 500-a aniversări a creării statului iranian. Vizita efectuată de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu din Iran şi convorbirile avute au constituit o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor tradiţionale dintre poporul român şi poporul iranian- Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! ÎNTREBARE : Declaraţia solemnă adoptată în comun a fost caracterizată de preşedintele Ceauşescu în sensul că „deschide o nouă etapă de colaborare în perspectivă intre cele două ţări“ , dacă domnul preşedinte ar dori să dezvolte această idee. RASPINS : Aş dori să menţionez că vizita pe care am efectuat-o în Pakistan, convorbirile avute cu preşedintele Bhutto şi îndeosebi semnarea Declaraţiei solemne de către preşedintele Bhutto şi de către mine însumi constituie — aşa cum am mai declarat — o etapă nouă în relaţiile dintre România şi Pakistan, relaţii care au rezistat, după cum se ştie, unor încercări grele şi care prin această declaraţie sunt aşezate pe o bază nouă, trainică, însăşi înscrierea în declaraţie a principiilor egalităţii, neamestecului în treburile interne, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, angajamentul pe care cele două ţări şi-l iau de a nu folosi forţa sau ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre ele sau în relaţiile internaţionale, de a milita pentru afirmarea acestor principii în relaţiile dintre toate statele, constituie un factor important în desfăşurarea vieţii internaţionale de astăzi. De altfel, in declaraţie sunt consemnate dorinţele popoarelor român şi pakistanez (Continuare in pag., a IV-a) ACORDAT INTERVIUL DE CĂTRE TOVMAŞUl NICOLAE CEAUŞESCU Televiziunii şi Radiodifuziunii pakistaneze ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7358 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 15 IANUARIE 1973 La UR.T.M.G. Cîmpina uteciştii au decis în loc să meargă la retopit vor fi transformate în După ce in 1972 la Uzina de reparaţii tractoare şi motoare grele din Cîmpina faţă de angajamentul de a economisi 220 tone metal s-a reuşit realizarea unei cantităţi de 286,6 tone, în 1973 se preconizează o nouă şi substanţială reducere a consumurilor specifice, reducere care la nivelul întreprinderii va însuma alte 150 tone de metal economisit. — Pe bună dreptate — ne spune tînărul Ion Giucă, inginer la serviciul tehnic al Întreprinderii — vă veţi întreba de ce cifra stabilită pentru acest an este mai mică. Şi vă voi răspunde că-i firesc să fie aşa atunci cind preocupările vizînd recondiţionarea şi reproiectarea unor repere nu au o dată recentă ci dimpotrivă. Firesc, întrucit în decursul anilor posibilităţile de a reduce consumurile specifice, dată, fiind gama oarecum constantă a produselor executate, se îngustează. — Se impune totuşi — intervine Ion Lupuşor, secretarul comitetului U.T.C. pe uzină — o rectificare a acestei cifre, în sensul majorării ei cu încă 3,6 tone. — Pe ce te bazezi cind sugerezi această corecţie ? — cere lămuriri inginerul Ion Giucă, el însuşi autorul unei propuneri de înlocuire a ţevilor de trecerea apei (din aluminiu) cu ţevi din material plastic, substituire ce permite economisirea a 1 000 kg. metal pe an. — Am în vedere demararea la 15 ianuarie a unei iniţiative a cărei rezultate trebuie să însumeze exact cantitatea precizată. Martor la discuţie, reporterul solicită, la rindu-i, explicaţii suplimentare. — In atelierul prelucrări mecanice — ne spune Ion Lupuşor — lucrează 300 detineri. Dintre c ei aproape jumătate au absolvit de curînd şcoala profesională şi deţin categorii de calificare inferioară. In consecinţă execută repere nu prea complicate : şuruburi, piuliţe, frezoane, bucşe, bolţuri şi ştifturi. Ei bine tocmai la aceştia ne-am gindit cind am conceput iniţiativa. Şi nu întlmplător. Urmărindu-i la locurile de muncă, oricine poate constata că fiecare cinci primeşte spre execuţie un lot de 500 de şuruburi, de pildă, este aprovizionat nu cu semifabricate sau piese turnate, cum se procedează în cazul colegilor lor cu categorii de calificare superioară şi cu bare de metal de diferite lungimi. Mai întii deci, trebuie să le debiteze. Pot să facă operaţia folosind un cuţit absting cu o grosime a lamei de 4 milimetri dar şi mai bine. gospodăreşte este indicat ca lama să nu depăşească 2 milimetri, cantitatea eliminată prin tăiere fiind redusă la jumătate. — Contează chiar atît de mult 2 milimetri in plus sau in minus ? — Judecaţi şi singur. Cum spuneam, lotul de repere însumează 500 de bucăţi. Să înmulţim această cifră cu cei 2 milimetri pe care-i economiseşte. Rezultatul ? Un metru de bară în loc să fie aruncat — căci ce să faci cu el dacă e fragmentat în bucăţi minuscule 7 — poate fi utilizat pentru a se executa încă 50 de şuruburi. Stoian Adrian, să zicem, in patru zile — timpul necesar pentru a termina întreg lotul — cîştigă un metru din bara metalică sau, dacă e să echivalez in unităţi GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a II-a) aIn centrul preocupărilor TEKA PREGĂTIRE DE SPECIMME Convorbire cu MARCEL FLORESCU președintele Consiliului A.S. al Facultății de Matematică — Universitatea Craiova Căutându-l pe preşedintele consiliului A.S. al Facultății de matematică a Universității din Craiova, am aflat că dirija ultimele detalii ale unei întîlniri între studenţişi reprezentanţi ai Grupului de uzine „Electroputere“ pe tema „Importanţa matematicii în producţie“. — Să începem cu primele activităţi de după alegeri, — precizează preşedintele. în prima şedinţă de consiliu au fost repartizate sarcinile pe resoarte procedîndu-se în acelaşi timp la formarea unor colective care au antrenat un număr mare de studenţi în concretizarea acţiunilor politico-ideologice culturale, profesionale, turistice etc. Desfăşurarea activităţii A.S. cu o participare largă a studenţilor este un obiectiv major în acest an- Am planificat pînă la detaliu informările şi adunările de dezbateri, am dus o largă acţiune de mobilizare a studenţilor talentaţi la crearea unor formaţii de dansuri, muzică uşoară, brigada artistică. Am avut în această perioadă oaspeţi pe colegii din Iaşi şi Bacău şi prin intermediul acestor formaţii le-am asigurat un program plăcut şi de divertisment. Caut să lucrez cu studenţii din toţi anii In pauze afli mai multe decit în şedinţe şi acestea sunt bune, dar nu trebuie să exagerăm cu ele fiindcă ar afecta prea mult bugetul de timp. Operativitatea în realizarea acţiunilor se cîştigă numai prin dialogul de la om la om. Zilele trecute o iniţiativă s-a bucurat de o largă audienţă : invitarea Filarmonicii în mijlocul nostru, aici, la facultate, în urna unui schimb de experienţă a crescut şi eficienţa informărilor politice şi a dezbaterilor, avînd o problematică extrem de diversă. Ne-au ajutat studenţii din Petroşani a căror experienţă am preluat-o organizînd aceste întîlniri cu cadre de prestigiu ale vieţii social-politice din oraş, cu întrebări şi răspunsuri. Am iniţiat şi o amplă anchetă, pe bază de chestionar, despre C. STANCULESCU (Continuare în pag. a II-a) Așa a fostla Floreasta (O relatare în text și imagini) UN CUBILOU CONSTRUIT IN ELEVI Elevii de la Grupul şcolar al Combinatului siderurgic din Galaţi au trăit zilele trecute un adevărat eveniment : ei au elaborat prima şarjă de fontă la cubiloul construit prin propriile forţe în primul trimestru al anului şcolar. Intrarea in funcţiune a acestui agregat, rod al iniţiativei conducerii şcolii şi al eforturilor intense ale elevilor, constituie o contribuţie importantă la sporirea zestrei de mijloace pentru o instruire practică în cadrul atelierelor şcolare, la integrarea acestei mari unităţi şcolare în planul de producţie al Combinatului siderurgic. Prin realizarea acestui cabilou, elevii vor putea executa, în cadrul orelor de instruire practică, numeroase piese de schimb necesare la reparaţiile siderurgice pentru unele uzine ale centralei. „ In acest trimestru, ne spune inginerul Teodor Rapotan, directorul Grupului şcolar al C.S. Galaţi, vom realiza la cubilou o producţie de 600 000 lei. Cubiloul are o capacitate de 1,2 tone pe oră de fontă lichidă şi, organizînd lucrul în două schimburi, vom putea asigura un ritm aproape identic cu cel din uzină. Preocupările noastre în prezent merg spre transformarea şcolii într-o mică uzină, deoarece numai realizind lucrări utile producţiei putem să-i pregătim cu adevărat la nivelul exigenţelor pe viitorii muncitori. In acelaşi scop se lucrează în prezent la cuptorul rotativ pentru forţă şi la cuptorul basculant pentru neferoase, obiective care vor intra în funcţiune în cursul lunii februarie, obiective cu totul noi pentru atelierele şcolare şi care vor da posibilitatea unei temeinice instruiri practice a viitorilor siderurgişti. Să mai consemnăm apoi şi faptul că aici se formează în prezent echipe de elevi de la şcoala profesională care sub îndrumarea unor tineri muncitori cu vastă experienţă, vor executa lucrări de reparaţii în regie proprie, în cadrul secţiilor din combinat, ceea ce înseamnă asumarea unor importante răspunderi dar și afirmarea încrederii in capacitatea elevilor de a produce, de a se integra încă de pe acum în colectivul de muncă din uzină. I. CHIRIC ® Maşinile agricole propuse pentru casare vor lucra cel puţin încă doi ani . CUM PROCEDEAZĂ MECANIZATORII DE LA S.M.A. AMARASTII DE JOS. ® Normele muncii şi vieţii comuniştilor în dezbaterea organizaţiilor U.T.C. : EXIGENŢA ÎNCEPE CU FIECARE DIN MOS