Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)

1973-01-15 / nr. 7358

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST După vizita întreprinsă în Pakistan şi Iran TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNAPOIAT ÎN PATRIE Călduroasa primire făcută de populaţia Capitalei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a fă­cut o vizită oficială în Pakistan, la invitaţia preşedintelui Zulfi­­kar Ani Bhutto, şi o vizită neofi­cială în Iran, la invitaţia Şahin­­şahului Mohammad Reza Pah­­lavi Aryamehr şi împărătesei Farah Pahlavi Sahbani, s-a îna­poiat sîmbătă, după-amiază în Capitală. Şeful statului român a fost în­soţit de George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nico­lae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului­ Exterior, Gheorghe Oprea, con­silier al preşedintelui Consiliului de Stat, de experţi. La aeroportul Otopeni, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu au fost în-­ timpinaţi de tovarăşii Ton Gheorghe Maurer, Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Miron Constantinescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­r­escu, Ştefan Andrei, Ion Dincă. Împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii de masă şi obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă ambasadorul Iranului la Bucureşti, Sadegh Sadrieh, cu soţia, însărcinatul cu afaceri ad interim al Pakistanu­lui, M. Akhbar Agha, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Miile de cetăţeni ai Capitalei, prezenţi pe aeroport, au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scandînd, mi­nute în şir, numele conducătoru­lui partidului şi statului nostru. Ei şi-au manifestat cu însufle­ţire satisfacţia şi aprobarea faţă de rezultatele fructuoase ale vi­zitelor întreprinse, sub semnul prieteniei, stimei şi încrederii reciproce, in Pakistan şi Iran, vizite care au constituit momen­te de seamă in evoluţia relaţiilor ţării noastre cu aceste state, şi au marcat, totodată, contribuţii importante la opera de pace şi colaborare internaţională. In această intimpinare entuziastă şi-au găsit o nouă şi vie expre­sie adeziunea deplină la politie, ca externă a partidului şi sta­tului nostru, înalta apreciere şi preţuire de care se bucură acti­vitatea laborioasă, neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pusă în slujba dezvoltării rapor­turilor României socialiste cu TEHERAN 13 (Agerpres). „ Sîmbătă la amiază a luat sfîrşit vizita neoficială pe care a efec­tuat-o­­in Iran preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae toate statele, pentru triumful in lume al colaborării şi păcii între popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Ceauşescu, împreună cu tovară­şa Elena Ceauşescu. De la Palatul Alb din Saada­­bad pînă la aeroportul Mehra­­bad din Teheran, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au călătorit cu un elicopter special, însoţiţi de Şahinşahul Aryamehr şi împă­răteasa Farah. Pe un podium de onoare ins­talat la aeroport, cei doi şefi de stat primesc raportul gărzii mi­litare. Sunt intonate imnurile răspuns cu cordialitate urărilor de bun sosit, aclamaţiilor, mani­festărilor pline de căldură ale populaţiei Capitalei. (Agerpres) de stat ale României şi Iranu­lui, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr trec apoi în revistă garda de onoare aliniată pe ae­roport. In continuare tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la ministrul Curţii im­periale, Assadolah Alam, minis­trul afacerilor externe a.i.. Ah­mad Mir Fenderesky, generalul de armată Djaafar Chafeghat, şeful Casei militare imperiale şi celelalte personalităţi iranie­ne venite sâ-i salute pe solii po­porului român. La rindul lor Şahinşahul Arya­mehr şi Împărăteasa Farah îşi iau rămas bun de la George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Oprea, con­silier al preşedintelui Consiliu­lui de Stat, şi celelalte persoane oficiale române care l-au inso­lit pe tovarăşul N­icolae Ceauşescu în vizita sa in Iran. La scara avionului preşedin­tele Nicolae Ceauşescu Şi tova­răşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Îm­părăteasa Farah. La orele 11:30, ora locală, a­­vionul prezidenţial a decolat de pe aeroportul din Teheran în­­dreptindu-se spre Bucureşti. Plecarea din Teheran Mii de bucureşteni au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu COMUNICAT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizita ne­oficială in Iran, în perioada 12-13 ianuarie 1973, la invitaţia Maiestăţilor Lor Imperiale Şa­hinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi îm­părăteasa Farah Pahlavi Sah­­bani. In timpul şederii la Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut con­vorbiri cu Maiestatea Sa Impe­rială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului cu privire la relaţiile româno- iraniene şi la unele probleme in­ternaţionale de interes comun. Discuţiile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de caldă priete­nie şi înţelegere reciprocă. Cele două părţi au constatat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi aprofundarea relaţiilor lor in toate domeniile, corespunzător intereselor po­porului român şi poporului ira­nian, ale păcii şi înţelegerii in­ternaţionale, şi au subliniat ro­lul pozitiv al contactelor stabi­lite în ultimii ani între condu­cătorii Republicii Socialiste România şi Iranului, precum şi intre alte personalităţi ale celor două ţări. Părţile şi-au manifes­tat hotărirea de a contribui în continuare la promovarea între toate statele a unor relaţii noi, de egalitate şi respect intre na­ţiuni, de destindere şi securi­tate. Preşedintele Consiliului de Stat a reînnoit invitaţia adresa­tă Şabinşahului Iranului de a vizita România în cursul anului 1973. Invitaţiei acceptate cu plăcere, urmează să i se dea curs­ta o dată care va fi stabilită ulterior. Suveranul Iranului şi împără­teasa Farah au oferit, în onoa­rea înalţilor oaspeţi români, un dineu în cadrul căruia cei doi şefi de stat au pronunţat toas­turi. Preşedintele Consiliului de Stat a primit în vizită proto­colară, la reşedinţa sa, pe pri­mul ministru iranian, Amir Ab­bas Hoveyda, şi pe ministrul a­­facerilor externe a.i. al Iranu­lui, Ahmad Mir Fenderesky. La întrevedere au asistat mi­nistrul afacerilor externe Geor­ge Macovescu, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consi­liului de Stat, şi Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. In timpul prezenţei la Tehe­ran, tovarăşa Elena Ceauşescu, a vizitat muzeul şi monumentul Sahyad Aryamehr, inaugurat în 1971, cu ocazia celei de-a 2 500-a aniversări a creării statului ira­nian. Vizita efectuată de preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu d­in Iran şi convorbirile avute au constituit o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor tradiţionale dintre po­porul român şi poporul iranian- Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! ÎNTREBARE : Declaraţia solemnă adoptată în comun a fost caracterizată de pre­şedintele Ceauşescu în sen­sul că „deschide o nouă eta­pă de colaborare în pers­pectivă intre cele două ţări“ , dacă domnul preşe­dinte ar dori să dezvolte a­­ceastă idee. RASPI­NS : Aş dori să men­ţionez că vizita pe care am efec­tuat-o în Pakistan, convorbirile avute cu preşedintele Bhutto şi îndeosebi semnarea Declaraţiei solemne de către preşedintele Bhutto şi de către mine însumi constituie — aşa cum am mai declarat — o etapă nouă în rela­ţiile dintre România şi Pakistan, relaţii care au rezistat, după cum se ştie, unor încercări grele şi care prin această declaraţie sunt aşezate pe o bază nouă, trainică, însăşi înscrierea în declaraţie a principiilor egalităţii, neames­tecului în treburile interne, res­pectului independenţei şi suve­ranităţii naţionale, angajamen­tul pe care cele două ţări şi-l iau de a nu folosi forţa sau a­­meninţarea cu forţa în relaţiile dintre ele sau în relaţiile inter­naţionale, de a milita pentru a­­firmarea acestor principii în re­laţiile dintre toate statele, con­stituie un factor important în desfăşurarea vieţii internaţiona­le de astăzi. De altfel, in decla­raţie sunt consemnate dorinţele popoarelor român şi pakistanez (Continuare in pag., a IV-a) ACORDAT INTERVIUL DE CĂTRE TOVMAŞUl NICOLAE CEAUŞESCU Televiziunii şi Radiodifuziunii pakistaneze ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7358 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 15 IANUARIE 1973 La UR.T.M.G. Cîmpina uteciştii au decis în loc să meargă la retopit vor fi transformate în După ce in 1972 la Uzina de reparaţii tractoare şi motoare grele din Cîmpina faţă de an­gajamentul de a economisi 220 tone metal s-a reuşit realizarea unei cantităţi de 286,6 tone, în 1973 se preconizează o nouă şi substanţială reducere a consu­murilor specifice, reducere care la nivelul întreprinderii va în­suma alte 150 tone de metal economisit. — Pe bună dreptate — ne spune tînărul Ion Giucă, inginer la serviciul tehnic al Întreprin­derii — vă veţi întreba de ce cifra stabilită pentru acest an este mai mică. Şi vă voi răs­punde că-i firesc să fie aşa atunci cind preocupările vizînd recondiţionarea şi reproiectarea unor repere nu au o dată re­centă ci dimpotrivă. Firesc, în­­trucit în decursul anilor posibi­lităţile de a reduce consumurile specifice, dată, fiind gama oare­cum constantă a produselor exe­cutate, se îngustează. — Se impune totuşi — inter­vine Ion Lupuşor, secretarul comitetului U.T.C. pe uzină — o rectificare a acestei cifre, în sensul majorării ei cu încă 3,6 tone. — Pe ce te bazezi cind suge­rezi această corecţie ? — cere lămuriri inginerul Ion Giucă, el însuşi autorul unei propuneri de înlocuire a ţevilor de trecerea apei (din aluminiu) cu ţevi din material plastic, substituire ce permite economisirea a 1 000 kg. metal pe an. — Am în vedere demararea la 15 ianuarie a unei iniţiative a cărei rezultate trebuie să însu­meze exact cantitatea precizată. Martor la discuţie, reporterul solicită, la rindu-i, explicaţii suplimentare. — In atelierul prelucrări me­canice — ne spune Ion Lupuşor — lucrează 300 de­­tineri. Dintre c ei aproape jumătate au absolvit de curînd şcoala profesională şi deţin categorii de calificare infe­rioară. In consecinţă execută re­pere nu prea complicate : şuru­buri, piuliţe, frezoane, bucşe, bolţuri şi ştifturi. Ei bine tocmai la aceştia ne-am gindit cind am conceput iniţiativa. Şi nu întlm­­plător. Urmărindu-i la locurile de­­ muncă, oricine poate cons­tata că fiecare cinci primeşte spre execuţie un lot de 500 de şuruburi, de pildă, este aprovi­zionat nu cu semifabricate sau piese turnate, cum se proce­dează în cazul colegilor lor cu categorii de calificare superi­oară şi cu bare de metal de diferite lungimi. Mai întii deci, trebuie să le debiteze. Pot să facă operaţia folosind un cuţit absting cu o grosime a lamei de 4 milimetri dar şi mai bine. gospodăreşte este indicat ca lama să nu depăşească 2 mili­metri, cantitatea eliminată prin tăiere fiind redusă la jumătate. — Contează chiar atît de mult 2 milimetri in plus sau in mi­­­nus ? — Judecaţi şi singur. Cum spuneam, lotul de repere însu­mează 500 de bucăţi. Să înmul­ţim această cifră cu cei 2 mili­metri pe care-i economiseşte. Rezultatul ? Un metru de bară în loc să fie aruncat — căci ce să faci cu el dacă e fragmentat în bucăţi minuscule 7 — poate fi utilizat pentru a se executa încă 50 de şuruburi. Stoian Adrian, să zicem, in patru zile — timpul necesar pentru a ter­mina întreg lotul — cîştigă­­ un metru din bara metalică sau, dacă e să echivalez in unităţi GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a II-a) aIn centrul preocupărilor TEKA PREGĂTIRE DE SPECIMME Convorbire cu MARCEL FLORESCU președintele Consiliului A.S. al Facultății de Matematică — Uni­versitatea Craiova Căutându-l pe preşedinte­le consiliului A.S. al Facultă­ții de matematică a Universi­tății din Craiova, am aflat că dirija ultimele detalii ale unei întîlniri între studenţi­­şi re­prezentanţi ai Grupului de uzine „Electroputere“ pe tema „Importanţa matematicii în producţie“. — Să începem cu pri­mele activităţi de după ale­geri, — precizează preşedin­tele. în prima şedinţă de consiliu au fost repartizate sarcinile pe resoarte procedîn­­du-se în acelaşi timp la for­marea unor colective care au antrenat un număr mare de studenţi în concretizarea ac­ţiunilor politico-ideologice cul­turale, profesionale, turistice etc. Desfăşurarea activităţii A.S. cu o participare largă a studenţilor este un obiectiv major în acest an- Am pla­nificat pînă la detaliu in­formările şi­­ adunările de dezbateri, am dus o largă acţiune de mobilizare a stu­denţilor talentaţi la crearea unor formaţii de dansuri, mu­zică uşoară, brigada artistică. Am avut în această perioadă oaspeţi pe colegii din Iaşi şi Bacău şi prin intermediul a­­cestor formaţii le-am asigu­rat un program plăcut şi de divertisment. Caut să lucrez cu studenţii din toţi anii In pauze afli mai multe decit în şedinţe şi acestea sunt bune, dar nu trebuie să exagerăm cu ele fiindcă ar­ afecta prea mu­lt bugetul de timp. Opera­tivitatea în realizarea acţiuni­lor se cîştigă numai prin dia­logul de la om la om. Zilele trecute o iniţiativă s-a bucu­rat de o largă audienţă : invi­tarea Filarmonicii în mijlocul nostru, aici, la facultate, în urna unui schimb de expe­rienţă a crescut şi eficienţa informărilor politice şi a dez­baterilor, avînd o problemati­că extrem de diversă. Ne-au ajutat studenţii din Petroşani a căror experienţă am pre­luat-o organizînd aceste întîl­niri cu cadre de prestigiu ale vieţii social-politi­ce din oraş, cu întrebări şi răspunsuri. Am iniţiat şi o amplă anchetă, pe bază de chestionar, despre C. STANCULESCU (Continuare în pag. a II-a) Așa a fost­la Floreasta (O relatare în text și imagini) UN CUBILOU CONSTRUIT IN ELEVI Elevii de la Grupul şcolar al Combinatului siderurgic din Galaţi au trăit zilele trecute un adevărat eveniment : ei au elaborat prima şarjă de fontă la cubiloul construit prin pro­priile forţe în primul trimestru al anului şcolar. Intrarea in funcţiune a acestui agregat, rod al iniţiativei conducerii şcolii şi al eforturilor intense ale elevilor, constituie o con­tribuţie importantă la spori­rea zestrei de mijloace pentru o instruire practică în cadrul atelierelor şcolare, la integra­rea acestei mari unităţi şcola­re în planul de producţie al Combinatului siderurgic. Prin realizarea acestui cabilou, ele­vii vor putea executa, în ca­drul orelor de instruire prac­tică, numeroase piese de schimb necesare la reparaţiile side­rurgice pentru unele uzine ale centralei. „ In acest trimestru, ne spu­ne inginerul Teodor Rapotan, directorul Grupului şcolar al C.S. Galaţi, vom realiza la cu­bilou o producţie de 600 000 lei. Cubiloul are o capacitate de 1,2 tone pe oră de fontă lichidă şi, organizînd lucrul în două schimburi, vom putea asigura un ritm aproape identic cu cel din uzină. Preocupările noas­tre în prezent merg spre trans­formarea şcolii într-o mică u­­zină, deoarece numai realizind lucrări utile producţiei putem să-i pregătim cu adevărat la nivelul exigenţelor pe viitorii muncitori. In acelaşi scop se lucrează în prezent la cuptorul rotativ pen­tru for­ţă şi la cuptorul bas­culant pentru neferoase, obiec­tive care vor intra în funcţiu­ne în cursul lunii februarie, o­­biective cu totul noi pentru a­­telierele şcolare şi care vor da posibilitatea unei temeinice instruiri practice a viitorilor siderurgişti. Să mai consem­năm apoi şi faptul că aici se formează în prezent echipe de elevi de la şcoala profesiona­lă care sub îndrumarea unor tineri muncitori cu vastă expe­rienţă, vor executa lucrări de reparaţii în regie proprie, în cadrul secţiilor din combinat, ceea ce înseamnă asumarea u­­nor importante răspunderi dar și afirmarea încrederii in ca­pacitatea elevilor de a produce, de a se integra încă de pe acum în colectivul de muncă din u­­zină. I. CHIRIC ® Maşinile agricole propuse pentru casare vor lucra cel puţin încă doi ani . CUM PRO­CEDEAZĂ MECA­NIZATORII DE LA S.M.A. AMARAS­­TII DE JOS. ® Normele muncii şi vieţii comuniştilor în dezbaterea o­r­­ganizaţiilor U.T.C. : EXIGEN­ŢA ÎNCEPE CU FIECARE DIN MOS

Next